LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*)
privind organizarea judiciară
(actualizată până la data de 7 februarie 2014*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • **) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.
    Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţionala a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor tarii.
    Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influente extranee.

    Titlul I Dispoziţii generale

    Dispoziţii generale

    Capitolul I Principiile organizării judiciare

    Principiile organizării judiciare

    Articolul 1

    (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
    (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.


    Articolul 2

    (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unica, imparţială şi egala pentru toţi.
    (2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
    a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) curţi de apel;
    c) tribunale;
    d) tribunale specializate;
    e) instanţe militare;
    f) judecătorii.


    Articolul 3

    Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.


    Articolul 4

    (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
    (2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.


    Articolul 5

    Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.


    Capitolul II Accesul la justiţie

    Accesul la justiţie

    Articolul 6

    (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
    (2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.


    Articolul 7

    (1) Toate persoanele sunt egale în fata legii, fără privilegii şi fără discriminări.
    (2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.


    Articolul 8

    Asistenţa judiciară internaţională se solicita sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.


    Articolul 9

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.


    Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciară

    Dispoziţii generale privind procedura judiciară

    Articolul 10

    Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independenta, constituită potrivit legii.


    Articolul 11

    Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.


    Articolul 12

    Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.


    Articolul 13

    (1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.
    (2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.
    (3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
    --------------
    Art. 13 a fost modificat de pct. 1 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 14

    (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
    (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în fata instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
    (3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicita să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
    (4) În situaţia în care toate părţile solicita sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
    (5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
    (6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţa.
    (7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.


    Articolul 15

    Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.


    Articolul 16

    (1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
    (2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
    --------------
    Art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 17

    (1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.
    (2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de judecată a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.
    --------------
    Art. 17 a fost modificat de pct. 3 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Titlul II Instanţele judecătoreşti

    Instanţele judecătoreşti

    Capitolul I Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 18

    (1) În România funcţionează o singura instanţă suprema, denumita Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.
    (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.
    (3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
    (4) Cheltuielile necesare funcţionarii se finanţează din bugetul de stat.


    Articolul 19

    (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
    -----------
    Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
    (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
    ---------
    Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
    (2^1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi 4 complete de 5 judecători.
    ----------
    Alin. (2^1) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
    (3)*) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.
    --------
    Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
    (4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.
    Alin. (4) al art. 19 a fost introdus de pct. 3 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.


    Articolul 20

    (1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
    (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.


    Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 21

    Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
    -----------
    Art. 21 a fost modificat de pct. 4 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.


    Articolul 22

    Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
    a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
    c) contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
    e) recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
    f) sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
    --------------
    Art. 22 a fost modificat de pct. 4 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 23

    (1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
    a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;
    b) conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege;
    c) orice alte cereri prevăzute de lege.
    (2) Abrogat.
    --------------
    Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 5 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 24

    Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
    --------------
    Art. 24 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.


    Articolul 24^1

    Abrogat.
    --------------
    Art. 24^1 a fost abrogat de pct. 7 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 25

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
    a) abrogată;
    ------------
    Lit. a) a art. 25 a fost abrogată de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
    b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.


    Articolul 26

    Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.


    Articolul 27

    (1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.
    (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.


    Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 28

    (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
    (2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
    (3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.


    Articolul 29

    (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
    a) aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    b) propune Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    ---------
    Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.
    c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
    d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
    e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
    f) exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.
    (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
    (4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.


    Articolul 30

    Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
    a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;
    b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
    c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.


    Secţiunea a 4-a Completele de judecată

    Completele de judecată

    Articolul 31

    (1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:
    a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
    b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător;
    c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
    d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători.
    e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.
    --------------
    Lit. e) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
    (2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
    (3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.
    --------------
    Art. 31 a fost modificat de pct. 8 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 31^1

    Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).
    --------------
    Art. 31^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.


    Articolul 32

    (1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    --------------
    Alin. (1) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.
    (3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.
    (4) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul şi compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea preşedintelui Secţiei penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    --------------
    Alin. (4) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de preşedintele Secţiei penale sau de decanul de vârstă, după caz.
    --------------
    Alin. (5) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (6) Cauzele care intră în competenţa completelor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
    ------------
    Art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.


    Articolul 33

    (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.
    -----------
    Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 5 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
    (2) Abrogat.
    ------------
    Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
    (3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.


    Articolul 34

    În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.


    Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

    Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

    Secţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

    Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

    Articolul 35

    (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
    (2) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
    ---------
    Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de pct. 6 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.


    Articolul 36

    (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
    (2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
    (3) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
    ----------
    Alin. (3) al art. 36 a fost modificat de pct. 7 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.


    Articolul 37

    (1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.
    (2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
    (3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.
    --------------
    Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
    (4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
    --------------
    Alin. (4) al art. 37 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.


    Articolul 38

    (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
    (2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 39

    (1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.
    (2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.


    Articolul 40

    (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cat şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
    (2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibila disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
    (3) Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 41

    (1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
    ----------
    Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de pct. 8 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
    (2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
    (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.


    Articolul 42

    În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.


    Articolul 42^1

    În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:
    a) Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
    b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
    -----------
    Art. 42^1 a fost introdus de pct. 9 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.


    Secţiunea a 2-a Conducerea instanţelor judecătoreşti

    Conducerea instanţelor judecătoreşti

    Articolul 43

    (1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
    (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
    (3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.


    Articolul 44

    (1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
    (2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.
    -----------
    Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.


    Articolul 45

    (1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
    (2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.


    Articolul 46

    (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifica respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
    (2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
    (3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
    --------------
    Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.


    Articolul 47

    Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.


    Articolul 48

    Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.


    Articolul 49

    (1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.
    (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:
    a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
    b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
    (2^1) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.
    --------------
    Alin. (2^1) al art. 49 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
    (3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
    (4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
    (5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
    (6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
    (7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.


    Articolul 50

    (1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
    (2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
    a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
    b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
    c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
    d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
    (3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
    (4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.


    Articolul 51

    Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:
    a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
    b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
    c) dezbat probleme de drept;
    d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
    e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
    f) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;
    g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
    ___________
    *) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.
    h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.


    Secţiunea a 3-a Completele de judecată

    Completele de judecată

    Articolul 52

    (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
    (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.


    Articolul 53

    (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
    (2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 54

    (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
    (1^1) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.
    --------------
    Alin. (1^1) al art. 54 a fost introdus de pct. 10 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (1^2) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în cursul judecăţii în materie penală în primă instanţă de judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.
    --------------
    Alin. (1^2) al art. 54 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
    (2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
    (3) Abrogat.
    --------------
    Alin. (3) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (4) Abrogat.
    --------------
    Alin. (4) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 55

    (1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
    ------------
    Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 10 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
    (2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
    (3) Abrogat.
    ------------
    Alin. (3) al art. 55 a fost abrogat de pct. 9 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.


    Capitolul III Instanţele militare

    Instanţele militare

    Articolul 56

    (1) Instanţele militare sunt:
    a) tribunalele militare;
    b) Curtea Militară de Apel Bucureşti.
    --------------
    Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 12 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
    (3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.


    Articolul 57

    (1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
    (2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.


    Articolul 58

    (1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
    (2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
    (3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
    --------------
    Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de pct. 13 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 59

    (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
    (2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
    (3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.


    Articolul 60

    Abrogat.
    --------------
    Art. 60 a fost abrogat de pct. 14 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 61

    (1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
    (2) Abrogat.
    -----------
    Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.


    Titlul III Ministerul Public

    Ministerul Public

    Capitolul I Atribuţiile Ministerului Public

    Atribuţiile Ministerului Public

    Articolul 62

    (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
    (3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respecta şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.
    (4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.


    Articolul 63

    Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
    b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
    c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
    d) exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
    e) participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
    f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
    g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
    h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
    i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
    j) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
    k) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.


    Articolul 64

    (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
    (2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
    (3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.
    Alin. (3) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.
    (4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
    a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
    b) în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenţa şi care împiedica rechemarea sa;
    c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
    Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
    (5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.
    Alin. (5) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.


    Articolul 65

    (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
    (2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
    (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.


    Articolul 66

    (1) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
    (2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
    (3) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.


    Articolul 67

    (1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
    (2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
    (3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
    --------------
    Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de pct. 15 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 68

    Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice şi nelegale.


    Articolul 69

    (1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
    (2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
    (3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.


    Capitolul II Organizarea Ministerului Public

    Organizarea Ministerului Public

    Secţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    Articolul 70

    (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
    (2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
    (3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
    (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.


    Articolul 71

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.


    Articolul 72

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.


    Articolul 73

    (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera necesar.
    (2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).


    Articolul 74

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.


    Articolul 75

    (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
    (2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structura specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
    (3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
    (4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduita morala ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
    (5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).
    (6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
    (7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
    (8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
    (9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
    (10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
    (11) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
    (11^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţiei.
    ------------
    Alin. (11^1) al art. 75 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009.
    (12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
    (13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată*), se aplică în mod corespunzător.
    ___________
    *) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.


    Articolul 76

    În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.


    Articolul 77

    (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
    (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
    (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 78

    (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
    (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 79

    Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Secţiunea a 2-a Direcţia Naţională Anticorupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie

    Articolul 80

    (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.


    Articolul 81

    (1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
    (2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.


    Articolul 82

    (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror-şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) În activitatea sa, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite.
    (4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.


    Articolul 83

    (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
    (2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
    (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 84

    (1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul-şef al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
    (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 85

    În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.


    Articolul 86

    (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-şef al acestui parchet.
    (2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.


    Articolul 87

    (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
    (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduita morala ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.
    (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).
    (4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
    (5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
    (6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
    (7) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    (8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
    (9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
    (9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
    ------------
    Alin. (9^1) al art. 87 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009.
    (10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
    (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 88

    Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.


    Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

    Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

    Articolul 89

    (1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
    (2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
    (3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.


    Articolul 90

    (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.
    (2) Abrogat.
    --------------
    Alin. (2) al art. 90 a fost abrogat de pct. 16 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.


    Articolul 91

    În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.


    Articolul 92

    (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
    (2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
    (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
    (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.
    (5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
    ----------------
    Alin. (5) al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.


    Articolul 93

    Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.


    Articolul 94

    (1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
    (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.


    Articolul 95

    (1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
    (2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
    (3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.


    Articolul 96

    (1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
    (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
    (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 97

    Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.


    Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militare

    Organizarea parchetelor militare

    Articolul 98

    (1) Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
    --------------
    Alin. (1) al art. 98 a fost modificat de pct. 17 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
    (3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.


    Articolul 99

    (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
    (2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.


    Articolul 100

    (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător.
    (2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participa la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.
    (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi fata de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).
    (4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 101

    (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
    (2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
    --------------
    Alin. (2) al art. 101 a fost modificat de pct. 18 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 102

    (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
    (2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.
    --------------
    Alin. (2) al art. 102 a fost modificat de pct. 19 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Titlul IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

    Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

    Articolul 103

    (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
    (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
    (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.


    Articolul 104

    (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
    (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
    --------------
    Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
    (3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
    (4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
    --------------
    Alin. (4) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    Articolul 105

    Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.


    Articolul 106

    (1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
    (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.


    Articolul 107

    (1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.


    Articolul 108

    (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
    (2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
    (3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 109

    Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.


    Titlul V Asistenţii judiciari

    Asistenţii judiciari

    Articolul 110

    Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;
    b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
    c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o bună reputaţie;
    d) cunosc limba română;
    e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.


    Articolul 111

    (1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
    (2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
    (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
    (4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
    (5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.


    Articolul 112

    Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.


    Articolul 113

    (1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
    (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.
    (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat.
    ------------
    Alin. (3) al art. 113 a fost modificat de pct. 11 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
    (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
    (5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.


    Articolul 114

    Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
    a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
    b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.


    Articolul 115

    Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.


    Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

    Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

    Articolul 116

    (1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
    a) registratura;
    b) grefa;
    c) arhiva;
    d) biroul de informare şi relaţii publice;
    e) biblioteca.
    (2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).
    (3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie au, de asemenea, în structura un compartiment de documentare şi un compartiment de informatica juridică. Compartimentele de informatica juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
    (4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.
    (5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
    --------------
    Alin. (5) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public.
    --------------
    Alin. (6) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
    (7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
    --------------
    Alin. (7) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 117

    (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
    (2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.


    Articolul 118

    (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
    (2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
    (3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
    (4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
    (5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
    --------------
    Alin. (5) al art. 118 a fost modificat de pct. 21 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.


    Articolul 119

    (1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
    (2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
    (3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.


    Articolul 120

    (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.
    (2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
    (4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
    (5) Dotarea tehnica necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.


    Articolul 120^1

    În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
    -----------
    Art. 120^1 a fost introdus de art. 24 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 74 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 29 iunie 2013.


    Titlul VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

    Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

    Articolul 121

    (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
    (2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.


    Articolul 122

    (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
    (2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
    (3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigura, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.
    (4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 123

    Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru bună desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.


    Articolul 124

    Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.


    Titlul VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

    Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

    Capitolul I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

    Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

    Articolul 125

    (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structura câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
    (2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.
    (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
    (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.
    -----------
    Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^1.


    Articolul 126

    (1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:
    a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
    b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
    c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
    d) Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.
    (2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
    (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
    (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau proba practica.
    (5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.


    Articolul 127

    Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
    a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;
    b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
    c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
    d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
    f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
    g) organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
    h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
    i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
    j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.


    Articolul 128

    Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999
    privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 129

    Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.


    Articolul 130

    (1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.
    (2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
    a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
    b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
    c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
    d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
    e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamitaţi.


    Capitolul II Bugetele instanţelor şi parchetelor

    Bugetele instanţelor şi parchetelor

    Articolul 131

    (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
    (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
    (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.


    Articolul 132

    (1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
    (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
    (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
    (5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
    (6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.
    -----------
    Alin. (6) al art. 132 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^2.
    (7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).


    Articolul 133

    (1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.
    (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 134

    (1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
    (3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.


    Articolul 134^1

    (1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:
    a) numirii în funcţii de conducere;
    b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
    c) detaşării;
    d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
    e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004
    , republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
    (2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
    (3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.
    (4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 75 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.
    ------------
    Alin. (4) al art. 134^1 a fost modificat de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 666 din 4 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 13 iulie 2012.
    (5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
    (6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
    (7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.
    --------------
    Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.


    Articolul 135

    (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
    (2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
    -----------
    Alin. (2) al art. 135 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 4.


    Articolul 136*)

    Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    --------------


    Titlul IX Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    Articolul 137

    Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
    a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
    b) oficiile registrului comerţului;
    c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.


    Articolul 138

    (1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
    (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionari a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
    (3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.


    Articolul 139

    (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
    a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
    b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
    c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
    d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
    e) vacanta judecătorească;
    f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
    g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
    (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 140

    (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
    a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
    b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
    c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
    d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
    e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
    f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
    (2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 141

    Referirile la Curtea Suprema de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Articolul 142

    (1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
    --------------
    Alin. (1) al art. 142 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
    (2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.
    (3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
    (4) Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă aceasta instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.


    Articolul 143

    (1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.
    (2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.


    Articolul 144

    (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga:
    a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.
    "Art. II. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.
    (2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.
    Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.
    Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
    (2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
    (3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
    (4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
    (5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
    ..........................................................................
    Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
    (2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."


    Anexa 1

    A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
                      Câmpeni oraşul Câmpeni
                      Aiud municipiul Aiud
                      Blaj municipiul Blaj
                      Sebeş municipiul Sebeş
     Arad Arad municipiul Arad
                      Ineu oraşul Ineu
                      Lipova oraşul Lipova
                      Gurahonţ comuna Gurahonţ
                      Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
     Argeş Piteşti municipiul Piteşti
                      Câmpulung municipiul Câmpulung
                      Curtea de Argeş municipiul Curtea de Argeş
                      Costeşti oraşul Costeşti
                      Topoloveni oraşul Topoloveni
     Bacău Bacău municipiul Bacău
                      Oneşti municipiul Oneşti
                      Moineşti municipiul Moineşti
                      Podu Turcului comuna Podu Turcului
                      Buhuşi oraşul Buhuşi
     Bihor Oradea municipiul Oradea
                      Beiuş municipiul Beiuş
                      Marghita municipiul Marghita
                      Aleşd oraşul Aleşd
                      Salonta municipiul Salonta
     Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa
                      Năsăud oraşul Năsăud
                      Beclean oraşul Beclean
     Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
                      Dorohoi municipiul Dorohoi
                      Săveni oraşul Săveni
                      Dărăbani oraşul Dărăbani
     Braşov Braşov municipiul Braşov
                      Făgăraş municipiul Făgăraş
                      Rupea oraşul Rupea
                      Zărneşti oraşul Zărneşti
     Brăila Brăila municipiul Brăila
                      Făurei oraşul Făurei
                      Însurăţei oraşul Însurăţei
     Buzău Buzău municipiul Buzău
                      Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat
                      Patarlagele oraşul Patarlagele
                      Pogoanele oraşul Pogoanele
     Caras-Severin Reşita municipiul Reşita
                      Caransebeş municipiul Caransebeş
                      Oraviţa oraşul Oraviţa
                      Moldova Noua oraşul Moldova Noua
                      Bozovici comuna Bozovici
                      Bocşa oraşul Bocşa
     Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
                      Olteniţa municipiul Olteniţa
                      Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara
     Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
                      Turda municipiul Turda
                      Dej municipiul Dej
                      Huedin oraşul Huedin
                      Gherla municipiul Gherla
     Constanta Constanta municipiul Constanta
                      Medgidia municipiul Medgidia
                      Hârşova oraşul Hârşova
                      Mangalia municipiul Mangalia
                      Cernavodă oraşul Cernavodă
                      Băneasa oraşul Băneasa
     Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe
                      Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc
                      Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului
     Dâmboviţa Târgovişte municipiul Târgovişte
                      Găeşti oraşul Găeşti
                      Pucioasa oraşul Pucioasa
                      Răcari oraşul Răcari
                      Moreni municipiul Moreni
     Dolj Craiova municipiul Craiova
                      Băileşti municipiul Băileşti
                      Filiaşi oraşul Filiaşi
                      Segarcea oraşul Segarcea
                      Calafat municipiul Calafat
                      Bechet oraşul Bechet
     Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
                      Tecuci municipiul Tecuci
                      Târgu Bujor oraşul Târgu Bujor
                      Lieşti comuna Lieşti
     Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
                      Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale
                      Comana comuna Comana
     Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu
                      Târgu Cărbuneşti oraşul Târgu Cărbuneşti
                      Novaci oraşul Novaci
                      Motru municipiul Motru
     Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
                      Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
                      Topliţa municipiul Topliţa
                      Gheorgheni municipiul Gheorgheni
     Hunedoara Deva municipiul Deva
                      Hunedoara municipiul Hunedoara
                      Petroşani municipiul Petroşani
                      Orăştie municipiul Orăştie
                      Brad municipiul Brad
                      Haţeg oraşul Haţeg
     Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia
                      Urziceni municipiul Urziceni
                      Feteşti municipiul Feteşti
     Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
                      Paşcani municipiul Paşcani
                      Hârlău oraşul Hârlău
                      Răducăneni comuna Răducăneni
     Ilfov Buftea oraşul Buftea
                      Corneţu comuna Corneţu
     Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare
                      Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei
                      Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus
                      Târgu Lăpuş oraşul Târgu Lăpuş
                      Dragomireşti comuna Dragomireşti
                      Şomcuţa Mare oraşul Şomcuţa Mare
     Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
                      Strehaia oraşul Strehaia
                      Orşova municipiul Orşova
                      Vânju Mare oraşul Vânju Mare
                      Baia de Arama oraşul Baia de Arama
     Mureş Târgu Mureş municipiul Târgu Mureş
                      Sighişoara municipiul Sighişoara
                      Reghin municipiul Reghin
                      Târnăveni municipiul Târnăveni
                      Luduş oraşul Luduş
                      Sângeorgiu de Pădure oraşul Sângeorgiu de Pădure
     Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
                      Roman municipiul Roman
                      Târgu-Neamţ oraşul Târgu-Neamţ
                      Bicaz oraşul Bicaz
     Olt Slatina municipiul Slatina
                      Caracal municipiul Caracal
                      Corabia oraşul Corabia
                      Balş oraşul Balş
                      Scorniceşti oraşul Scorniceşti
     Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti
                      Câmpina municipiul Câmpina
                      Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte
                      Mizil oraşul Mizil
                      Sinaia oraşul Sinaia
                      Urlaţi oraşul Urlaţi
     Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
                      Carei municipiul Carei
                      Negreşti-Oaş oraşul Negreşti-Oaş
     Sălaj Zalău municipiul Zalău
                      Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei
                      Jibou oraşul Jibou
     Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
                      Mediaş municipiul Mediaş
                      Agnita oraşul Agnita
                      Avrig oraşul Avrig
                      Salişte oraşul Salişte
     Suceava Suceava municipiul Suceava
                      Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc
                      Rădăuţi municipiul Rădăuţi
                      Fălticeni municipiul Fălticeni
                      Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
                      Gura Humorului oraşul Gura Humorului
     Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
                      Roşiori de Vede municipiul Roşiori de Vede
                      Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele
                      Videle oraşul Videle
                      Zimnicea oraşul Zimnicea
     Timiş Timişoara municipiul Timişoara
                      Lugoj municipiul Lugoj
                      Deta oraşul Deta
                      Sânnicolau Mare oraşul Sânnicolau Mare
                      Făget oraşul Făget
                      Jimbolia oraşul Jimbolia
     Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
                      Babadag oraşul Babadag
                      Macin oraşul Macin
     Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
                      Bârlad municipiul Bârlad
                      Huşi municipiul Huşi
                      Murgeni oraşul Murgeni
     Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
                      Drăgăşani municipiul Drăgăşani
                      Horezu oraşul Horezu
                      Brezoi oraşul Brezoi
                      Bălceşti oraşul Bălceşti
     Vrancea Focşani municipiul Focşani
                      Panciu oraşul Panciu
                      Adjud municipiul Adjud
     Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
                      Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
                      Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
                      Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
                      Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
                      Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ
    TRIBUNALE ŞI TRIBUNALE SPECIALIZATE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Judeţul Tribunalul şi Localitatea de reşedinţa
                    tribunalul specializat
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
     Arad Arad municipiul Arad
     Argeş Argeş municipiul Piteşti
     Bacău Bacău municipiul Bacău
     Bihor Bihor municipiul Oradea
     Bistriţa-Năsăud Bistriţa-Năsăud municipiul Bistriţa
     Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
     Braşov Braşov municipiul Braşov
     Brăila Brăila municipiul Brăila
     Buzău Buzău municipiul Buzău
     Caras-Severin Caras-Severin municipiul Reşita
     Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
     Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
     Constanta Constanta municipiul Constanta
     Covasna Covasna municipiul Sfântu Gheorghe
     Dâmboviţa Dâmboviţa municipiul Târgovişte
     Dolj Dolj municipiul Craiova
     Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
     Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
     Gorj Gorj municipiul Târgu Jiu
     Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
     Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
     Ialomiţa Ialomiţa municipiul Slobozia
     Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
     Ilfov Ilfov oraşul Buftea
     Maramureş Maramureş municipiul Baia Mare
     Mehedinţi Mehedinţi municipiul Drobeta-Turnu Severin
     Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
     Neamţ Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
     Olt Olt municipiul Slatina
     Prahova Prahova municipiul Ploieşti
     Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
     Sălaj Sălaj municipiul Zalău
     Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
     Suceava Suceava municipiul Suceava
     Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
     Timiş Timiş municipiul Timişoara
     Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
     Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
     Vâlcea Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
     Vrancea Vrancea municipiul Focşani
     Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    --------------
    Titlul lit. B din anexa 1 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
    Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. B din anexa 1 a fost modificată de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
    C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
    CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Curtea de apel Tribunalele şi Localitatea de reşedinţa
                             tribunalele specializate
                             cuprinse în circumscripţia
                                 curţii de apel
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
                                     Sibiu
                                     Hunedoara
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     2. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti
                                     Vâlcea
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     3. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău
                                     Neamţ
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
                                     Satu Mare
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
                                     Botoşani
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     6. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov
                                     Covasna
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
                                     Călăraşi
                                     Giurgiu
                                     Ialomiţa
                                     Ilfov
                                     Teleorman
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
                                     Bistriţa-Năsăud
                                     Maramureş
                                     Sălaj
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     9. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta
                                     Tulcea
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
                                     Gorj
                                     Mehedinţi
                                     Olt
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
                                     Brăila
                                     Vrancea
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
                                     Vaslui
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    13. Curtea de Apel Târgu Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
                                     Harghita
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    14. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti
                                     Buzău
                                     Dâmboviţa
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    15. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara
                                     Arad
                                     Caras-Severin
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    --------------
    Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. C din anexa 1 a fost modificată de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.


    Anexa 2

    Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa
    ┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────┐
    │Nr. │Instanţa militară şi │ Parchetul militar şi │Circumscripţia │
    │crt.│ localitatea de │localitatea de reşedinţa │ teritorială │
    │ │ reşedinţa │ │ │
    ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
    │I.1 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Argeş │
    │ │Bucureşti │Tribunalul Militar │Călăraşi │
    │ │Sediul: Municipiul │Bucureşti │Giurgiu │
    │ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │Ialomiţa │
    │ │ │Bucureşti │Ilfov │
    │ │ │ │Olt │
    │ │ │ │Teleorman │
    │ │ │ │Vâlcea │
    │ │ │ │Municipiul │
    │ │ │ │Bucureşti │
    │ │ │ │Constanta │
    │ │ │ │Tulcea │
    │ │ │ │Brăila │
    │ │ │ │Buzău │
    │ │ │ │Dâmboviţa │
    │ │ │ │Prahova │
    ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
    │I.2 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Braşov │
    │ │Cluj │Tribunalul Militar Cluj │Covasna │
    │ │Sediul: Municipiul │Sediul: Municipiul Cluj- │Sibiu │
    │ │Cluj-Napoca │Napoca │Alba │
    │ │ │ │Bistriţa-Năsăud │
    │ │ │ │Cluj │
    │ │ │ │Sălaj │
    │ │ │ │Harghita │
    │ │ │ │Mureş │
    │ │ │ │Bihor │
    │ │ │ │Maramureş │
    │ │ │ │Satu-Mare │
    ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
    │I.3.│Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Bacău │
    │ │Iaşi │Tribunalul Militar Iaşi │Neamţ │
    │ │Sediul: Municipiul Iaşi│Sediul: Municipiul Iaşi │Suceava │
    │ │ │ │Vrancea │
    │ │ │ │Botoşani │
    │ │ │ │Galaţi │
    │ │ │ │Iaşi │
    │ │ │ │Vaslui │
    ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
    │I.4 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Dolj │
    │ │Timişoara │Tribunalul Militar │Gorj │
    │ │Sediul: Municipiul │Timişoara │Hunedoara │
    │ │Timişoara │Sediul: Municipiul │Mehedinţi │
    │ │ │Timişoara │Arad │
    │ │ │ │Caras-Severin │
    │ │ │ │Timiş │
    ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
    │II. │Tribunalul Militar │Parchetul Militar de pe │Competenţa │
    │ │Teritorial Bucureşti │lângă Tribunalul Militar │teritorială │
    │ │Sediul: Municipiul │Teritorial Bucureşti │generală │
    │ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ │
    │ │ │Bucureşti │ │
    ├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
    │III.│Curtea Militară de │Parchetul Militar de pe │Competenţa │
    │ │Apel Bucureşti │lângă Curtea Militară de │teritorială │
    │ │Sediul: Municipiul │Apel Bucureşti │generală │
    │ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ │
    │ │ │Bucureşti │ │
    └────┴───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┘

    ____________