LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizata*)
privind Statutul functionarilor publici
(actualizata până la data de 30 iulie 2004)
EMITENT
  • PARLAMENTUL




  • **) Republicată în temeiul art. XXVI din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sanctionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dandu-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 188/1999 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999 şi a mai fost modificata prin:
    - Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 82/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 28 iunie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 327/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;
    - Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 284/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 27 decembrie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 661/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 30 noiembrie 2001;
    - Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 291/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 29 decembrie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 308/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 iunie 2001;
    - Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 386/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001;
    - Legea nr. 743/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 şi 784 bis din 11 decembrie 2001;
    - Legea nr. 744/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 11 decembrie 2001;
    - Legea nr. 631/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 şi 863 bis din 29 noiembrie 2002;
    - Legea nr. 632/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 3 decembrie 2002;
    - Legea nr. 161/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003;
    - Legea nr. 507/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 şi 853 bis din 2 decembrie 2003;
    - Legea nr. 519/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 4 decembrie 2003.

    Capitolul I Dispozitii generale

    Dispozitii generale

    Articolul 1

    (1) Prezenta lege reglementeaza regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi autorităţile şi instituţiile publice din administratia publică centrala şi locala, denumite în continuare raporturi de serviciu.
    (2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispozitiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi impartial, în interesul cetatenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din administratia publică centrala şi locala.


    Articolul 2

    (1) Functia publică reprezinta ansamblul atribuţiilor şi responsabilitatilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administratia publică centrala şi locala.
    (2) Functionarul public este persoana numita, în condiţiile prezentei legi, intr-o functie publică. Persoana careia i-a incetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îşi păstrează calitatea de functionar public, continuand sa faca parte din corpul de rezerva al functionarilor publici.
    (3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt urmatoarele:
    a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
    b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementari specifice autorităţii sau institutiei publice, precum şi asigurarea avizarii acestora;
    c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor, precum şi a documentatiei privind aplicarea şi executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autorităţii sau institutiei publice;
    d) consilierea, controlul şi auditul public intern;
    e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
    f) colectarea creanţelor bugetare;
    g) reprezentarea intereselor autorităţii sau institutiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara şi strainatate, în limita competentelor stabilite de conducatorul autorităţii sau institutiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autorităţii sau institutiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
    h) realizarea de activităţi în conformitate cu strategia de informatizare a administraţiei publice.
    (4) Functiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.
    (5) În sensul prezentei legi, totalitatea functionarilor publici din autorităţile şi instituţiile publice din administratia publică centrala şi locala constituie corpul functionarilor publici.


    Articolul 3

    Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:
    a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
    b) transparenta;
    c) eficienta şi eficacitate;
    d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
    e) orientare către cetatean;
    f) stabilitate în exercitarea functiei publice;
    g) subordonare ierarhica.


    Articolul 4

    (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile legii.
    (2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioada nedeterminata.
    (3) Prin excepţie de la alin. (2), functiile publice pot fi ocupate pe perioada determinata, în condiţiile expres prevăzute de lege.


    Articolul 5

    (1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul urmatoarelor servicii publice:
    a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
    b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidentiale;
    c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
    d) serviciile diplomatice şi consulare;
    e) autoritatea vamala;
    f) politia şi alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;
    g) alte servicii publice stabilite prin lege.
    (2) Personalul din aparatul de lucru al autorităţilor şi instituţiilor publice, care efectueaza activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, întreţinere-reparatii şi de deservire, este angajat cu contract individual de muncă. Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public şi li se aplică legislatia muncii.


    Articolul 6

    Prevederile prezentei legi nu se aplică:
    a) personalului salariat din aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice, care desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, întreţinere-reparatii şi de deservire, precum şi altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publică;
    b) personalului salariat incadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului;
    c) corpului magistratilor;
    d) cadrelor didactice;
    e) persoanelor numite sau alese în functii de demnitate publică.


    Capitolul II Clasificarea functiilor publice. Categorii de functionari publici

    Clasificarea functiilor publice. Categorii de functionari publici

    Articolul 7

    (1) Functiile publice se clasifica după cum urmeaza:
    a) functii publice generale şi functii publice specifice;
    b) functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a.
    (2) Functiile publice generale reprezinta ansamblul atribuţiilor şi responsabilitatilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competentelor lor generale.
    (3) Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atribuţiilor şi responsabilitatilor cu caracter specific unor autorităţi şi institutii publice, în vederea realizării competentelor lor specifice.


    Articolul 8

    Functiile publice se impart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice, după cum urmeaza:
    a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenţă sau echivalenta;
    b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;
    c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diploma.


    Articolul 9

    (1) După nivelul atribuţiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart în trei categorii după cum urmeaza:
    a) functii publice corespunzătoare categoriei inaltilor functionari publici;
    b) functii publice corespunzătoare categoriei functionarilor publici de conducere;
    c) functii publice corespunzătoare categoriei functionarilor publici de execuţie.
    (2) Funcţionarii publici numiti în functiile publice din clasele a II-a şi a III-a pot ocupa numai functii publice de execuţie, cu excepţiile prevăzute de legile speciale.


    Articolul 10

    (1) Funcţionarii publici sunt debutanti sau definitivi.
    (2) Pot fi numiti functionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice şi nu indeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea unei functii publice definitive.
    (3) Pot fi numiti functionari publici definitivi:
    a) funcţionarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultat corespunzător la evaluare;
    b) persoanele care intră în corpul functionarilor publici prin concurs şi care au vechimea în specialitatea corespunzătoare functiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni şi, respectiv, 6 luni, în functie de nivelul studiilor absolvite;
    c) persoanele care au promovat programe de formare şi perfectionare în administratia publică.


    Articolul 11

    Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre urmatoarele functii publice:
    a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
    b) consilier de stat;
    c) secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
    d) prefect;
    e) subprefect;
    f) secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
    g) director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.


    Articolul 12

    (1) Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre urmatoarele functii publice:
    a) secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al orasului şi comunei;
    b) director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
    c) director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale;
    d) sef serviciu;
    e) sef birou.
    (2) Funcţionarii publici de conducere organizeaza, coordonează, îndrumă şi controlează activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3), sub autoritatea unui functionar public ierarhic superior sau a unui demnitar.


    Articolul 13

    (1) Sunt functionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite în urmatoarele functii publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.
    (2) Sunt functionari publici de execuţie din clasa a II-a persoanele numite în functia publică de referent de specialitate.
    (3) Sunt functionari publici de execuţie din clasa a III-a persoanele numite în functia publică de referent.


    Articolul 14

    Functiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmeaza:
    a) superior, ca nivel maxim;
    b) principal;
    c) asistent;
    d) debutant.


    Capitolul III Categoria inaltilor functionari publici

    Categoria inaltilor functionari publici

    Articolul 15

    (1) Poate face parte din categoria inaltilor functionari publici persoana care indeplineste cumulativ:
    a) condiţiile prevăzute la art. 50;
    b) are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenţă sau echivalenta;
    c) a absolvit programe de formare specializata şi perfectionare în administratia publică sau în alte domenii specifice de activitate, organizate, după caz, de Institutul Naţional de Administratie sau de alte institutii specializate, organizate în tara sau în strainatate, ori a dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea functiei publice respective;
    d) are cel puţin 7 ani vechime în specialitatea functiei publice respective;
    e) a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei functii publice prevăzute la art. 11.
    (2) În cazuri excepţionale, vechimea prevăzută la alin. (1) lit. d) poate fi redusa cu până la 3 ani de persoana care are competenţa legala de numire în functia publică.


    Articolul 16

    (1) Concursul de admitere la programele de formare specializata în administratia publică se organizeaza de către Institutul Naţional de Administratie, în baza regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului.
    (2) Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere la programele de formare în administratia publică, organizate de Institutul Naţional de Administratie, se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.


    Articolul 17

    (1) Numirea inaltilor functionari publici se face de către:
    a) Guvern, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. a) şi d);
    b) primul-ministru, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. b), c) şi e);
    c) ministrul administraţiei şi internelor, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. f);
    d) ministrul sau, după caz, conducatorul autorităţii sau institutiei publice, pentru functiile prevăzute la art. 11 lit. g).
    (2) Pentru numirea în functiile publice din categoria inaltilor functionari publici se constituie o comisie de concurs, formata din cinci personalitati, recunoscute ca specialisti în administratia publică, numite prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.


    Articolul 18

    Încetarea raporturilor de serviciu ale inaltilor functionari publici se face, în condiţiile legii, potrivit art. 17 alin. (1).


    Capitolul IV Managementul functiilor publice şi al functionarilor publici

    Managementul functiilor publice şi al functionarilor publici

    Secţiunea 1 Agentia Naţionala a Functionarilor Publici

    Agentia Naţionala a Functionarilor Publici

    Articolul 19

    (1) Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist, stabil şi impartial se infiinteaza, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Agentia Naţionala a Functionarilor Publici, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridica.
    (2) Agentia Naţionala a Functionarilor Publici este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul-ministru, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor. În exercitarea atribuţiilor care îi revin, preşedintele Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi individual.
    (3) Agentia Naţionala a Functionarilor Publici este finanţată de la bugetul de stat.


    Articolul 20

    (1) Agentia Naţionala a Functionarilor Publici are urmatoarele atribuţii:
    a) elaboreaza politicile şi strategiile privind managementul functiei publice şi al functionarilor publici;
    b) elaboreaza şi avizeaza proiecte de acte normative privind functia publică şi funcţionarii publici;
    c) monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind functia publică şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
    d) elaboreaza reglementari comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind functiile publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitara a legislaţiei în domeniul functiei publice şi al functionarilor publici;
    e) elaboreaza proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;
    f) stabileste criteriile pentru evaluarea activităţii functionarilor publici;
    g) centralizeaza propunerile de instruire a functionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici;
    h) colaboreaza cu Institutul Naţional de Administratie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializata în administratia publică şi de perfectionare a functionarilor publici;
    i) întocmeşte şi administreaza baza de date cuprinzand evidenta functiilor publice şi a functionarilor publici;
    j) aproba condiţiile de participare şi procedura de organizare a selectiei şi recrutarii pentru functiile publice generale, avizeaza şi monitorizează recrutarea pentru functiile publice specifice;
    k) realizează redistribuirea functionarilor publici cărora le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
    l) acorda asistenţa de specialitate şi coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;
    m) participa la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici şi Ministerul Administraţiei şi Internelor;
    n) colaboreaza cu organisme şi cu organizaţii internationale din domeniul sau de activitate;
    o) elaboreaza anual, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a functiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;
    p) întocmeşte raportul anual cu privire la managementul functiilor publice şi al functionarilor publici, pe care îl prezinta Guvernului.
    (2) Agentia Naţionala a Functionarilor Publici indeplineste orice alte atribuţii stabilite prin lege.
    (3) Agentia Naţionala a Functionarilor Publici are legitimare procesuala activa şi poate sesiza instanţa de contencios administrativ competenţa cu privire la:
    a) actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalcă legislatia referitoare la functia publică şi funcţionarii publici, constatate ca urmare a activităţii proprii de control;
    b) refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul functiei publice şi al functionarilor publici.
    (4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.
    (5) Preşedintele Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în legătură cu actele ilegale emise de autorităţile sau instituţiile publice locale.


    Articolul 21

    (1) Planul de ocupare a functiilor publice stabileste:
    a) numărul functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici care indeplinesc condiţiile legale;
    b) numărul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor programelor de formare specializata în administratia publică, organizate de Institutul Naţional de Administratie sau de institutii similare din strainatate;
    c) numărul functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;
    d) numărul functiilor publice care vor fi înfiinţate;
    e) numărul functiilor publice care vor fi supuse reorganizarii;
    f) numărul maxim de functii publice pe fiecare clasa, categorie şi pe grade profesionale;
    g) numărul maxim al functiilor publice de conducere.
    (2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaboreaza de Agentia Naţionala a Functionarilor Publici, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, şi se supune spre aprobare Guvernului.


    Articolul 22

    Gestiunea curenta a resurselor umane şi a functiilor publice este organizata şi realizata, în cadrul fiecarei autorităţi şi institutii publice, de către un compartiment specializat, care colaboreaza direct cu Agentia Naţionala a Functionarilor Publici.


    Secţiunea a 2-a Evidenta functiilor publice şi a functionarilor publici

    Evidenta functiilor publice şi a functionarilor publici

    Articolul 23

    (1) Agentia Naţionala a Functionarilor Publici administreaza evidenta naţionala a functiilor publice şi a functionarilor publici, pe baza datelor transmise de autorităţile şi instituţiile publice.
    (2) Evidenta functiilor publice şi a functionarilor publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se tine de Agentia Naţionala a Functionarilor Publici.
    (3) În scopul asigurarii gestionarii eficiente a resurselor umane, precum şi pentru urmarirea carierei functionarului public, autorităţile şi instituţiile publice intocmesc dosarul profesional pentru fiecare functionar public.
    (4) Formatul standard al evidentei functiilor publice şi a functionarilor publici, precum şi conţinutul dosarului profesional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.


    Articolul 24

    (1) Autorităţile şi instituţiile publice raspund de intocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale ale functionarilor publici şi asigura pastrarea acestora în condiţii de siguranţă.
    (2) În cazurile de transfer sau de incetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau institutia publică păstrează o copie a dosarului profesional şi inmaneaza originalul functionarului public, pe bază de semnatura.
    (3) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunică Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucratoare, orice modificare intervenita în situaţia functionarilor publici.
    (4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenta naţionala a functiilor publice şi a functionarilor publici, precum şi la dosarul profesional al functionarului public au obligaţia de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii.
    (5) La solicitarea functionarului public, autoritatea sau institutia publică este obligata sa elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în munca, în specialitate şi în functia publică.


    Capitolul V Drepturi şi indatoriri

    Drepturi şi indatoriri

    Secţiunea 1 Drepturile functionarilor publici

    Drepturile functionarilor publici

    Articolul 25

    (1) Dreptul la opinie al functionarilor publici este garantat.
    (2) Este interzisa orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice alta asemenea natură.


    Articolul 26

    Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizeaza în mod direct.


    Articolul 27

    (1) Dreptul de asociere sindicala este garantat functionarilor publici, cu excepţia celor din categoria inaltilor functionari publici.
    (2) Funcţionarii publici pot, în mod liber, sa infiinteze organizaţii sindicale, sa adere la ele şi sa exercite orice mandat în cadrul acestora.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care funcţionarii publici de conducere sunt aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, acestia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale sa opteze pentru una dintre cele doua functii. În cazul în care functionarul public de conducere opteaza pentru desfăşurarea activităţii în functia de conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspenda pe o perioadă egala cu cea a mandatului în functia de conducere din organizaţia sindicala.
    (4) Funcţionarii publici se pot asocia în organizaţii sindicale sau în alte organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale şi protejarea statutului lor.
    -----------
    Art. 27 a fost modificat prin art. unic din LEGEA nr. 344 din 12 iulie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 674 din 27 iulie 2004.


    Articolul 28

    Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, în condiţiile legii, cu respectarea principiului continuitatii şi celeritatii serviciului public.

    Articolul 29

    (1) Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
    a) salariul de baza;
    b) sporul pentru vechime în munca;
    c) suplimentul postului;
    d) suplimentul gradului.
    (2) Funcţionarii publici beneficiaza de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
    (3) Salarizarea functionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.
    --------------
    Dispozitiile alin. (1) al art. 29 au fost suspendate pentru anul 2004, potrivit punctului 7 al art. unic din LEGEA nr. 164 din 14 mai 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 19 mai 2004.


    Articolul 30

    Funcţionarii publici care, potrivit legii, sunt obligati sa poarte uniforma în timpul serviciului o primesc gratuit.


    Articolul 31

    (1) Funcţionarii publici au dreptul de a-şi perfectiona în mod continuu pregătirea profesionala.
    (2) Pe perioada în care funcţionarii publici urmeaza forme de perfectionare profesionala, beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
    a) organizate la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau institutiei publice;
    b) urmate la iniţiativa functionarului public, cu acordul conducătorului autorităţii sau institutiei publice;
    c) organizate de Institutul Naţional de Administratie, de centrele regionale de formare continua pentru administratia publică locala, în condiţiile legii, sau de alte institutii specializate din tara sau strainatate.
    (3) În cazul în care formarea şi perfectionarea profesionala, în formele prevăzute la alin. (2), se organizeaza în afara localităţii unde îşi are sediul autoritatea sau institutia publică, funcţionarii publici beneficiaza de drepturile de delegare, în condiţiile legii.
    (4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfectionare profesionala a functionarilor publici, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa prevada în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.


    Articolul 32

    (1) Durata normala a timpului de lucru pentru funcţionarii publici este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămâna.
    (2) Pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau institutiei publice peste durata normala a timpului de lucru sau în zilele de sarbatori legale ori declarate zile nelucratoare funcţionarii publici de execuţie au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza. Numărul orelor platite cu sporul de 100% nu poate depăşi 360 într-un an*).
    ___________
    *) Conform Legii bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 şi Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003, aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, se suspenda până la data de 31 decembrie 2004.
    Pe perioada suspendarii, munca prestata peste durata normala a timpului de lucru se compenseaza în condiţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar.


    Articolul 33

    Funcţionarii publici, cu excepţia functionarilor publici civili din ministerele privind apararea naţionala, ordinea publică şi siguranţa naţionala, pot fi aleşi sau numiti intr-o functie de demnitate publică, în condiţiile legii.


    Articolul 34

    (1) Funcţionarii publici au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii.
    (2) Functionarul public are dreptul, pe lângă indemnizatia de concediu, la o primă egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii în concediu, care se impoziteaza separat*).
    __________
    *) Conform Legii bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 şi Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003, aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecarii în concediul de odihnă se suspenda până la data de 31 decembrie 2004.


    Articolul 35

    În perioada concediilor de boala, a concediilor de maternitate şi a celor pentru cresterea şi ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot inceta şi nu pot fi modificate decat din iniţiativa functionarului public în cauza.


    Articolul 36

    (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure functionarilor publici condiţii normale de muncă şi igiena, de natura să le ocroteasca sănătatea şi integritatea fizica şi psihica.
    (2) Functionarilor publici li se poate aproba, în mod excepţional, pentru motive de sănătate, schimbarea compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea. Schimbarea se poate face pe o functie publică corespunzătoare, dacă functionarul public în cauza este apt profesional sa indeplineasca noile atribuţii care îi revin.


    Articolul 37

    Funcţionarii publici beneficiaza de asistenţa medicală, proteze şi medicamente, în condiţiile legii.


    Articolul 38

    Funcţionarii publici beneficiaza de pensii, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii.


    Articolul 39

    (1) În caz de deces al functionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmas, primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de baza din ultima luna de activitate a functionarului public decedat.
    (2) În cazul în care decizia pentru pensia de urmas nu a fost emisa din vina autorităţii sau a institutiei publice în termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile prevăzute la alin. (1) până la emiterea deciziei pentru pensia de urmas.


    Articolul 40

    (1) Funcţionarii publici beneficiaza în exercitarea atribuţiilor lor de protectia legii.
    (2) Autoritatea sau institutia publică este obligata să asigure protectia functionarului public împotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victima în exercitarea functiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau institutia publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.


    Articolul 41

    Autoritatea sau institutia publică este obligata sa îl despagubeasca pe functionarul public în situaţia în care acesta a suferit, din culpa autorităţii sau a institutiei publice, un prejudiciu material în timpul indeplinirii atribuţiilor de serviciu.


    Secţiunea a 2-a Indatoririle functionarilor publici

    Indatoririle functionarilor publici

    Articolul 42

    (1) Funcţionarii publici au obligaţia să îşi indeplineasca cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea indatoririle de serviciu şi să se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici.
    (2) Funcţionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine propunerile şi initiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau institutiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetatenilor.
    (3) Funcţionarii publici au indatorirea de a respecta normele de conduita profesionala şi civica prevăzute de lege.


    Articolul 43

    (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abtina de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic şi sa nu participe la activităţi politice în timpul programului de lucru.
    (2) Functionarilor publici le este interzis sa faca parte din organele de conducere ale partidelor politice.


    Articolul 44

    (1) Funcţionarii publici raspund, potrivit legii, de indeplinirea atribuţiilor ce le revin din functia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.
    (2) Functionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici.
    (3) Functionarul public are dreptul sa refuze, în scris şi motivat, indeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le considera ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia o formuleaza în scris, functionarul public este obligat sa o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vadit ilegala. Functionarul public are indatorirea sa aduca la cunoştinţa superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia, astfel de situaţii.


    Articolul 45

    Funcţionarii publici au obligaţia sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidentialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţa în exercitarea functiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public.


    Articolul 46

    (1) Functionarilor publici le este interzis să solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, în considerarea functiei lor publice, daruri sau alte avantaje.
    (2) La numirea intr-o functie publică, precum şi la încetarea raportului de serviciu, funcţionarii publici sunt obligati să prezinte, în condiţiile legii, conducătorului autorităţii sau institutiei publice declaratia de avere. Declaratia de avere se actualizeaza anual, potrivit legii.


    Articolul 47

    (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrarile repartizate.
    (2) Functionarilor publici le este interzis sa primeasca direct cereri a caror rezolvare intră în competenţa lor sau sa discute direct cu petentii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi sa intervina pentru solutionarea acestor cereri.


    Articolul 48

    (1) Funcţionarii publici sunt obligati să urmeze forme de perfectionare profesionala, organizate de Institutul Naţional de Administratie sau alte institutii abilitate potrivit legii, a caror durata cumulata este de minimum 7 zile pe an.
    (2) Funcţionarii publici care urmeaza programe de formare specializata în administratia publică, cu o durată mai mare de 90 de zile, organizate de Institutul Naţional de Administratie sau de alte institutii similare din strainatate, finantate din bugetul de stat sau local, sunt obligati să se angajeze în scris ca vor lucra în administratia publică cel puţin 5 ani de la terminarea programelor.
    (3) În cazul nerespectarii angajamentului, funcţionarii publici sunt obligati sa restituie institutiei sau autorităţii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, calculate în condiţiile legii.
    (4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfectionare în condiţiile alin. (2) şi ale art. 31 alin. (2) şi nu au absolvit-o din vina lor. În acest caz, funcţionarii publici sunt obligati sa restituie drepturile salariale primite pe această perioadă.
    (5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul în care functionarul public nu mai detine functia publică din motive neimputabile acestuia.


    Articolul 49

    Funcţionarii publici au obligaţia să respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilitatilor, stabilite potrivit legii.


    Capitolul VI Cariera functionarilor publici

    Cariera functionarilor publici

    Secţiunea 1 Recrutarea functionarilor publici

    Recrutarea functionarilor publici

    Articolul 50

    Poate ocupa o functie publică persoana care indeplineste urmatoarele condiţii:
    a) are cetatenia română şi domiciliul în România;
    b) cunoaste limba română, scris şi vorbit;
    c) are vârsta de minimum 18 ani impliniti;
    d) are capacitate deplina de exercitiu;
    e) are o stare de sănătate corespunzătoare functiei publice pentru care candideaza, atestata pe bază de examen medical de specialitate;
    f) indeplineste condiţiile de studii prevăzute de lege pentru functia publică;
    g) indeplineste condiţiile specifice pentru ocuparea functiei publice;
    h) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedica infaptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
    i) nu a fost destituita dintr-o functie publică în ultimii 7 ani;
    j) nu a desfăşurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege.


    Articolul 51

    (1) Ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire şi concurs.
    (2) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în condiţiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat şi gestionat astfel:
    a) de către comisia de concurs prevăzută la art. 17 alin. (2), pentru inaltii functionari publici;
    b) de către Agentia Naţionala a Functionarilor Publici, pentru ocuparea functiilor publice de conducere vacante, cu excepţia functiilor publice de sef birou şi sef serviciu;
    c) de către autorităţi şi institutii publice din administratia publică centrala şi locala, pentru ocuparea functiilor publice de sef birou şi sef serviciu, precum şi pentru ocuparea functiilor publice de execuţie şi, respectiv, functiile publice specifice vacante, cu avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici;
    d) de către Institutul Naţional de Administratie, cu avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializata în administratia publică, organizate în scopul numirii intr-o functie publică.
    (3) Concursul are la baza principiul competitiei deschise, transparentei, meritelor profesionale şi competentei, precum şi cel al egalitatii accesului la functiile publice pentru fiecare cetatean care indeplineste condiţiile legale.
    (4) Condiţiile de desfăşurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului.
    (5) Persoanele care participa la concursul organizat potrivit dispoziţiilor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) trebuie să indeplineasca condiţiile de vechime în specialitatea functiilor publice, prevăzute de prezenta lege.
    (6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor în condiţiile prezentului articol se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, conform principiilor şi condiţiilor stabilite prin prezenta lege.


    Secţiunea a 2-a Perioada de stagiu

    Perioada de stagiu

    Articolul 52

    (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în indeplinirea atribuţiilor şi responsabilitatilor unei functii publice, formarea practica a functionarilor publici debutanti, precum şi cunoasterea de către acestia a specificului administraţiei publice şi a exigentelor acesteia.
    (2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru funcţionarii publici de execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
    (3) Perioada în care o persoană a urmat şi a promovat programe de formare specializata în administratia publică, pentru numirea intr-o functie publică definitivă, este asimilata perioadei de stagiu.


    Articolul 53

    (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate, functionarul public debutant va fi:
    a) numit functionar public de execuţie definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în functiile publice prevăzute la art. 13, în gradul profesional asistent;
    b) eliberat din functia publică, în cazul în care a obţinut la evaluarea activităţii calificativul "necorespunzator".
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), precum şi în situaţia nepromovarii programelor de formare specializata în administratia publică, pentru numirea intr-o functie publică definitivă, perioada de stagiu nu constituie vechime în functia publică.


    Secţiunea a 3-a Numirea functionarilor publici

    Numirea functionarilor publici

    Articolul 54

    (1) Numirea în functiile publice din categoria inaltilor functionari publici se face în conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. (1).
    (2) Numirea în functiile publice pentru care se organizeaza concurs în condiţiile art. 51 alin. (2) lit. b) şi d) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din administratia publică centrala şi locala, la propunerea Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.
    (3) Numirea în functiile publice pentru care se organizeaza concurs în condiţiile art. 51 alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administratia publică centrala şi locala.
    (4) Actul administrativ de numire are forma scrisa şi trebuie să conţină temeiul legal al numirii, numele functionarului public, denumirea functiei publice, data de la care urmeaza sa exercite functia publică, drepturile salariale, precum şi locul de desfăşurare a activităţii.
    (5) Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se inmaneaza functionarului public.
    (6) La intrarea în corpul functionarilor publici, functionarul public depune juramantul de credinta în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în functia publică definitivă. Juramantul are urmatoarea formula: "Jur sa respect Constitutia, drepturile şi libertatile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect şi fără partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin în functia publică în care am fost numit, sa pastrez secretul profesional şi sa respect normele de conduita profesionala şi civica. Asa să-mi ajute Dumnezeu". Formula religioasa de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
    (7) Refuzul depunerii juramantului prevăzut la alin. (6) se consemneaza în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în functia publică.


    Secţiunea a 4-a Promovarea functionarilor publici şi evaluarea performantelor profesionale

    Promovarea functionarilor publici şi evaluarea performantelor profesionale

    Articolul 55

    În cariera functionarul public beneficiaza de dreptul de a promova în functia publică şi de a avansa în gradele de salarizare.


    Articolul 56

    (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante.
    (2) Promovarea intr-o functie publică superioara vacanta se face prin concurs sau examen.


    Articolul 57

    (1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea intr-o functie publică de execuţie din gradul profesional principal, funcţionarii publici trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii minime:
    a) să aibă o vechime minima de 2 ani în functiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;
    b) sa fi obţinut, la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul "foarte bun";
    c) sa indeplineasca cerinţele specifice prevăzute în fisa postului.
    (2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea intr-o functie publică de execuţie din gradul profesional superior, funcţionarii publici trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii minime:
    a) să aibă o vechime minima de 2 ani în functiile publice de execuţie din gradul profesional principal sau 4 ani în functiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;
    b) sa fi obţinut, la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul "foarte bun";
    c) sa indeplineasca cerinţele specifice prevăzute în fisa postului.


    Articolul 58

    (1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocuparii functiilor publice de conducere vacante persoanele care indeplinesc urmatoarele condiţii:
    a) sunt absolvente ale programelor de formare specializata şi perfectionare în administratia publică, organizate de către Institutul Naţional de Administratie, centrele regionale de formare continua pentru administratia publică locala, precum şi de alte institutii specializate, din tara sau strainatate;
    b) au fost numite intr-o functie publică din clasa I; c) indeplinesc cerinţele specifice prevăzute în fisa postului, precum şi condiţiile de vechime prevăzute la alin. (2).
    (2) Pentru ocuparea functiilor de conducere vacante trebuie indeplinite urmatoarele condiţii de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice:
    a) minimum 2 ani, pentru functiile publice de sef birou, sef serviciu şi secretar al comunei;
    b) minimum 5 ani, pentru functiile publice prevăzute la art. 12, cu excepţia celor prevăzute la lit. a).


    Articolul 59

    În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei functii publice vacante intr-o clasa superioara celei în care sunt incadrati.


    Articolul 60

    (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face anual.
    (2) Procedura de evaluare are ca scop:
    a) avansarea în gradele de salarizare;
    b) retrogradarea în gradele de salarizare;
    c) promovarea intr-o functie publică superioara;
    d) eliberarea din functia publică;
    e) stabilirea cerințelor de formare profesionala a functionarilor publici.
    (3) În urma evaluării performantelor profesionale individuale functionarului public i se acordă unul dintre urmatoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "bun", "satisfacator", "nesatisfacator".
    (4) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale inaltilor functionari publici se face de către o comisie de evaluare, compusa din cinci personalitati, recunoscute ca specialisti în administratia publică, propuse de ministrul administraţiei şi internelor şi numite prin decizie a primuluiministru.
    (5) Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, după consultarea organizaţiilor sindicale ale functionarilor publici, reprezentative la nivel naţional.


    Capitolul VII Acorduri colective. Comisii paritare

    Acorduri colective. Comisii paritare

    Articolul 61

    (1) Autorităţile şi instituţiile publice pot incheia anual, în condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:
    a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
    b) sănătatea şi securitatea în munca;
    c) programul zilnic de lucru;
    d) perfectionarea profesionala;
    e) alte măsuri decat cele prevăzute de lege, referitoare la protectia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
    (2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, acordul se incheie cu reprezentantii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică, desemnaţi în condiţiile legii.
    (3) Autoritatea sau institutia publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici informaţiile necesare pentru incheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii.


    Articolul 62

    (1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii paritare. În functie de numărul functionarilor publici din cadrul autorităţii sau institutiei publice, comisia paritara se poate constitui în cadrul acesteia sau pentru mai multe autorităţi sau institutii publice.
    (2) În alcatuirea comisiei paritare intra un numar egal de reprezentanti desemnaţi de conducatorul autorităţii sau institutiei publice şi de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, reprezentantii lor vor fi desemnaţi prin votul majorităţii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică.
    (3) Reprezentantii functionarilor publici în comisia paritara pot să fie desemnaţi din randul functionarilor publici aleşi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din randul reprezentantilor functionarilor publici aleşi pentru negocierea acordurilor cu conducerea autorităţii sau institutiei publice.
    (4) În cazul constituirii unei comisii paritare comune pentru mai multe autorităţi sau institutii publice, aceasta va fi compusa dintr-un numar egal de reprezentanti ai acestor autorităţi sau institutii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2).


    Articolul 63

    (1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de către autorităţile şi instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii acestora.
    (2) Comisiile paritare participa la stabilirea masurilor de imbunatatire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.
    (3) Comisiile paritare urmaresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentantii functionarilor publici cu autorităţile sau instituţiile publice.
    (4) Comisia paritara întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor incheiate în condiţiile legii, pe care le comunică conducerii autorităţii sau institutiei publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici.


    Capitolul VIII Sanctiunile disciplinare şi raspunderea functionarilor publici

    Sanctiunile disciplinare şi raspunderea functionarilor publici

    Articolul 64

    Incalcarea de către funcţionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, după caz.


    Articolul 65

    (1) Incalcarea cu vinovatie de către funcţionarii publici a indatoririlor corespunzătoare functiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduita profesionala şi civica prevăzute de lege constituie abatere disciplinara şi atrage raspunderea disciplinara a acestora.
    (2) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
    a) intarzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;
    b) neglijenta repetata în rezolvarea lucrărilor;
    c) absente nemotivate de la serviciu;
    d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
    e) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri în afara cadrului legal;
    f) nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrărilor cu acest caracter;
    g) manifestari care aduc atingere prestigiului autorităţii sau institutiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
    h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
    i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
    j) incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdictii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;
    k) stabilirea de către funcţionarii publici de execuţie de relatii directe cu petentii în vederea solutionarii cererilor acestora.
    (3) Sanctiunile disciplinare sunt:
    a) mustrare scrisa;
    b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
    c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în functia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
    d) trecerea intr-o functie publică inferioara pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
    e) destituirea din functia publică.
    (4) La individualizarea sanctiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile în care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie şi consecintele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a functionarului public, precum şi de existenta în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentei legi.
    (5) Sanctiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterilor.


    Articolul 66

    (1) Sancţiunea disciplinara prevăzută la art. 65 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice, la propunerea conducătorului compartimentului în care funcţionează cel în cauza.
    (2) Sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 65 alin. (3) lit. b)-e) se aplică de conducatorul autorităţii sau institutiei publice, la propunerea comisiei de disciplina.
    (3) Sanctiunile disciplinare pentru inaltii functionari publici se aplică prin decizie a primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, după caz, al conducătorului autorităţii sau institutiei publice centrale, pentru cei prevăzuţi la art. 11 lit. g), la propunerea comisiei de disciplina.
    (4) Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat după cercetarea prealabila a faptei savarsite şi după audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata în scris, sub sancţiunea nulitatii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza într-un proces-verbal.


    Articolul 67

    (1) În cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice se constituie comisii de disciplina. În functie de numărul functionarilor publici din cadrul fiecarei autorităţi sau institutii publice, comisia de disciplina se poate constitui pentru o singura autoritate sau institutie publică sau pentru mai multe.
    (2) În alcatuirea comisiei de disciplina intra un numar egal de reprezentanti desemnaţi de conducatorul autorităţii sau institutiei publice şi de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, reprezentantii vor fi desemnaţi prin votul majorităţii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică.
    (3) Fiecare comisie de disciplina are un presedinte, care nu face parte din reprezentantii prevăzuţi la alin. (2), desemnat de conducatorul autorităţii sau institutiei publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, după caz, a functionarilor publici.
    (4) În cazul constituirii unei comisii de disciplina comune pentru mai multe autorităţi sau institutii publice, aceasta va fi compusa dintr-un numar egal de reprezentanti ai acestor autorităţi sau institutii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2). În acest caz, preşedintele comisiei de disciplina se desemneaza în condiţiile alin. (3), pe baza propunerii comune a conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice.
    (5) Comisia de disciplina pentru inaltii functionari publici este compusa din 7 inalti functionari publici.
    (6) Comisiile de disciplina sunt competente sa cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare şi sa propuna sancţiunea aplicabila functionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice respective.
    (7) Modul de constituire a comisiilor de disciplina, componenta, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.


    Articolul 68

    Functionarul public nemultumit de sancţiunea aplicata se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitand anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispozitiei de sanctionare.


    Articolul 69

    (1) Pentru evidentierea situaţiei disciplinare a functionarului public, Agentia Naţionala a Functionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administreaza.
    (2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.
    (3) Cazierul administrativ este necesar în urmatoarele cazuri:
    a) desemnarea unui functionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea functionarilor publici;
    b) desemnarea unui functionar public în calitate de presedinte şi membru în comisia de disciplina;
    c) desemnarea unui functionar public ca membru în comisia paritara;
    d) ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei inaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere;
    e) în orice alte situaţii prevăzute de lege.
    (4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
    a) functionarului public interesat;
    b) conducătorului autorităţii sau institutiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
    c) presedintelui comisiei de disciplina;
    d) altor persoane prevăzute de lege.


    Articolul 70

    (1) Sanctiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmeaza:
    a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinara prevăzută la art. 65 alin. (3) lit. a);
    b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 65 alin. (3) lit. b)-d);
    c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută la art. 65 alin. (3) lit. e).
    (2) Radierea sanctiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se constata prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau institutiei publice.


    Articolul 71

    (1) Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajează în cazul în care acestia au savarsit o contraventie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu.
    (2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei şi de aplicare a sanctiunii functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria în a carei circumscriptie îşi are sediul autoritatea sau institutia publică în care este numit functionarul public sanctionat.


    Articolul 72

    Raspunderea civila a functionarului public se angajează:
    a) pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autorităţii sau institutiei publice în care funcţionează;
    b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
    c) pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publică, în calitate de comitent, unor terte persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile.


    Articolul 73

    (1) Repararea pagubelor aduse autorităţii sau institutiei publice în situaţiile prevăzute la art. 72 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiasi articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive şi irevocabile.
    (2) Împotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public în cauza se poate adresa instanţei de contencios administrativ.
    (3) Dreptul conducătorului autorităţii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.


    Articolul 74

    (1) Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuţiile functiei publice pe care o ocupa se angajează potrivit legii penale.
    (2) În cazul în care s-a pus în miscare actiunea penala pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevăzute la art. 50 lit. h), conducatorul autorităţii sau institutiei publice va dispune suspendarea functionarului public din functia publică pe care o detine.
    (3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penala ori încetarea urmaririi penale, precum şi în cazul în care instanţa judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din functia publică inceteaza, iar functionarul public respectiv va fi reintegrat în functia publică deţinută anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.
    (4) În situaţia în care nu sunt intrunite condiţiile pentru angajarea raspunderii penale, iar fapta functionarului public poate fi considerata abatere disciplinara, va fi sesizata comisia de disciplina competenţa.


    Capitolul IX Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu

    Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu

    Secţiunea 1 Modificarea raportului de serviciu

    Modificarea raportului de serviciu

    Articolul 75

    Modificarea raportului de serviciu are loc prin:
    a) delegare;
    b) detasare;
    c) transfer;
    d) mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau institutiei publice;
    e) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.


    Articolul 76

    (1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau institutiei publice în care este incadrat functionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.
    (2) Functionarul public poate refuza delegarea dacă se afla în una dintre urmatoarele situaţii:
    a) graviditate;
    b) îşi creşte singur copilul minor;
    c) starea sănătăţii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata delegarea.
    (3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.
    (4) Pe timpul delegării functionarul public îşi păstrează functia publică şi salariul, iar autoritatea sau institutia publică care îl deleaga este obligata sa suporte costul integral al transportului, cazarii şi al indemnizatiei de delegare.


    Articolul 77

    (1) Detasarea se dispune în interesul autorităţii sau institutiei publice în care urmeaza să îşi desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.
    (2) Detasarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesionala a functionarului public corespunde atribuţiilor şi responsabilitatilor functiei publice pe care urmeaza să fie detasat.
    (3) Functionarul public poate refuza detasarea dacă se afla în una dintre urmatoarele situaţii:
    a) graviditate;
    b) îşi creşte singur copilul minor;
    c) starea sănătăţii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea;
    d) detasarea se face intr-o localitate în care nu i se asigura condiţii corespunzătoare de cazare;
    e) este singurul intretinator de familie;
    f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detaşării.
    (4) Pe perioada detaşării functionarul public îşi păstrează functia publică şi salariul. Dacă salariul corespunzător functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în alta localitate autoritatea sau institutia publică beneficiara este obligata să-i suporte costul integral al transportului, dus şi intors, cel puţin o dată pe luna, al cazarii şi al indemnizatiei de detasare.


    Articolul 78

    (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autorităţile sau instituţiile publice după cum urmeaza:
    a) în interesul serviciului;
    b) la cererea functionarului public.
    (2) Transferul se poate face intr-o functie publică pentru care sunt indeplinite condiţiile specifice prevăzute în fisa postului.
    (3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în alta localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioara celei în care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau institutia publică la care de face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.
    (4) Transferul în interesul serviciului se face intr-o functie publică echivalenta cu functia publică deţinută de functionarul public.
    (5) Transferul la cerere se face intr-o functie publică echivalenta, în urma aprobării cererii de transfer a functionarului public de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice la care se solicita transferul.


    Articolul 79

    (1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau institutiei publice poate fi definitivă sau temporara.
    (2) Mutarea definitivă în cadrul altui compartiment se aproba, cu acordul scris al functionarului public, de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice în care îşi desfăşoară activitatea functionarul public.
    (3) Mutarea temporara în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autorităţii sau institutiei publice, de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregatirii profesionale şi a salariului pe care îl are functionarul public.


    Articolul 80

    (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere vacante se realizează prin promovarea temporara a unui functionar public care indeplineste condiţiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.
    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni, cu avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.
    (3) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere al carei titular este suspendat în condiţiile prezentei legi se realizează prin promovarea temporara, pe durata suspendarii titularului, a unui functionar public care indeplineste condiţiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.
    (4) Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice.
    (5) Dacă salariul corespunzător functiei publice pe care este delegat sa o exercite este mai mare, functionarul public are dreptul la acest salariu.


    Secţiunea a 2-a Suspendarea raportului de serviciu

    Suspendarea raportului de serviciu

    Articolul 81

    (1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când functionarul public se afla în una dintre urmatoarele situaţii:
    a) este numit sau ales intr-o functie de demnitate publică, pentru perioada respectiva;
    b) este incadrat la cabinetul unui demnitar;
    c) este desemnat de către autoritatea sau institutia publică sa desfasoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau institutii internationale, pentru perioada respectiva;
    d) desfăşoară activitate sindicala pentru care este prevăzută suspendarea, în condiţiile legii;
    e) efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;
    f) este arestat preventiv;
    g) efectueaza tratament medical în strainatate, dacă functionarul public nu se afla în concediu medical pentru incapacitate temporara de muncă, precum şi pentru insotirea sotului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;
    h) se afla în concediu pentru incapacitate temporara de muncă, în condiţiile legii;
    i) carantina, în condiţiile legii;
    j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
    k) este disparut, iar dispariţia a fost constatata prin hotărâre judecătorească irevocabila;
    l) forta majoră;
    m) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
    (2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, functionarul public este obligat sa informeze în scris conducatorul autorităţii sau institutiei publice despre acest fapt.
    (3) Conducatorul autorităţii sau institutiei publice are obligaţia să asigure, în termen de 5 zile, condiţiile necesare reluării activităţii de către functionarul public.


    Articolul 82

    (1) Raportul de serviciu se suspenda la iniţiativa functionarului public în urmatoarele situaţii:
    a) concediu pentru cresterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la implinirea varstei de 3 ani, în condiţiile legii;
    b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, până la implinirea varstei de 18 ani;
    c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau institutii internationale, în alte situaţii decat cele prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. c);
    d) pentru participare la campania electorala;
    e) pentru participarea la greva, în condiţiile legii.
    (2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivata a functionarului public.
    (3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicita suspendarea.
    (4) Suspendarea raportului de serviciu se constata în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi la art. 81 alin. (1) lit. c), precum şi în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aproba în cazul prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau institutiei publice.
    (5) Dispozitiile art. 81 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi pentru cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2).


    Articolul 83

    (1) Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau institutiei publice.
    (2) Actul administrativ prin care se constata, respectiv se aproba suspendarea raportului de serviciu, precum şi cel prin care se dispune reluarea activităţii de către functionarul public se comunică Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucratoare de la data emiterii.
    (3) Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinata, de un functionar public din corpul de rezerva. În situaţia în care în corpul de rezerva nu exista functionari publici care să indeplineasca cerinţele specifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de muncă pe o perioadă egala cu perioada suspendarii raporturilor de serviciu.


    Secţiunea a 3-a Încetarea raportului de serviciu

    Încetarea raportului de serviciu

    Articolul 84

    (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc în urmatoarele condiţii:
    a) de drept;
    b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
    c) prin eliberare din functia publică;
    d) prin destituire din functia publică;
    e) prin demisie.
    (2) Raportul de serviciu inceteaza de drept:
    a) la data decesului functionarului public;
    b) la data ramanerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a mortii functionarului public;
    c) dacă functionarul public nu mai indeplineste una dintre condiţiile prevăzute la art. 50 lit. a), d) şi f);
    d) la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de vârsta ori invaliditate a functionarului public;
    e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire în functia publică, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotărâre judecătorească definitivă;
    f) când functionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 50 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data ramanerii definitive a hotărârii de condamnare;
    g) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau a functiei, ca măsura de siguranţă ori ca pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdictia;
    h) la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar, functia publică.
    (3) Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau institutiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea unui caz de incetare de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui.
    (4) Conducatorul autorităţii sau institutiei publice va dispune eliberarea din functia publică prin act administrativ, care se comunică functionarului public în termen de 5 zile lucratoare de la emitere, pentru motive neimputabile functionarului public, în urmatoarele cazuri:
    a) autoritatea sau institutia publică şi-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze;
    b) autoritatea sau institutia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activităţii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;
    c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în functia publică ocupata de către functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;
    d) pentru incompetenta profesionala în cazul obtinerii calificativului "nesatisfacator" la evaluarea performantelor profesionale individuale;
    e) functionarul public nu mai indeplineste condiţia prevăzută la art. 50 lit. g);
    f) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi indeplineasca atribuţiile corespunzătoare functiei publice deţinute.
    (5) Destituirea din functia publică se dispune prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau institutiei publice, care se comunică functionarului public în termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii, pentru motive imputabile functionarului public, în urmatoarele cazuri:
    a) ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave;
    b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
    (6) Functionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificata în scris conducătorului autorităţii sau institutiei publice. Demisia nu trebuie motivata şi produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
    (7) Reorganizarea activităţii, în sensul dispoziţiilor prezentei legi, consta în mutarea autorităţii sau a institutiei publice în alta localitate ori, în cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), în modificarea substantiala a atribuţiilor autorităţii sau institutiei publice, precum şi a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post este justificata dacă atribuţiile aferente acestuia se modifica în proportie de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv.
    (8) La încetarea raportului de serviciu functionarul public are indatorirea sa predea lucrarile şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitarii atribuţiilor de serviciu.
    (9) La încetarea raportului de serviciu functionarul public îşi păstrează drepturile dobandite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a incetat din motive imputabile acestuia.
    (10) Funcţionarii publici beneficiaza de drepturi din bugetul asigurarilor pentru şomaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au incetat în condiţiile prevăzute la: a) alin. (2) lit. c), cu excepţia cazului în care functionarul public nu mai indeplineste condiţia prevăzută la art. 50 lit. a); b) alin. (2) lit. e) şi h); c) alin. (4).


    Articolul 85

    (1) Autoritatea sau institutia publică este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul eliberarii din functia publică pentru situaţiile prevăzute la art. 84 alin. (4).
    (2) În perioada de preaviz conducatorul autorităţii sau institutiei publice poate acorda celui în cauza reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.


    Articolul 86

    (1) Funcţionarii publici pot fi eliberati din functia publică în situaţiile prevăzute la art. 84 alin. (4) lit. b), c) şi e), în cazul în care nu exista functii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau institutiei publice.
    (2) În cazurile prevăzute la art. 84 alin. (4) lit. a)-c) şi e) autoritatea sau institutia publică are obligaţia de a solicita Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista functiilor publice vacante.
    (3) În cazul în care exista o functie publică vacanta, identificata în perioada de preaviz, functionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.


    Articolul 87

    (1) Redistribuirea functionarilor publici se face de către Agentia Naţionala a Functionarilor Publici, astfel:
    a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o localitate aflata la o distanta de până la 50 km de localitatea de domiciliu;
    b) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din alt judet sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea functionarului public.
    (2) Redistribuirea functionarilor publici se face pe o functie publică echivalenta cu functia publică deţinută.
    (3) Redistribuirea se poate face şi intr-o functie publică inferioara vacanta, cu acordul scris al functionarului public.
    (4) Agentia Naţionala a Functionarilor Publici va asigura redistribuirea pe functii publice temporar vacante, ca urmare a suspendarii titularului pe o perioadă de cel puţin o luna, a functionarilor publici din corpul de rezerva care indeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective. În cazul în care exista mai mulţi functionari publici care indeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective, Agentia Naţionala a Functionarilor Publici organizeaza, în colaborare cu autoritatea sau institutia publică în cadrul careia se afla functia publică vacanta, o testare profesionala pentru selectarea functionarului public care urmeaza să fie redistribuit.
    (5) Redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordin al presedintelui Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.
    (6) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a numi funcţionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar.
    (7) În cazul în care conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice refuza incadrarea functionarilor publici în condiţiile alin. (6), functionarul public se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.


    Articolul 88

    (1) Corpul de rezerva este format din funcţionarii publici care au fost eliberati din functia publică în condiţiile art. 84 alin. (4) lit. a)-c) şi e) şi este gestionat de Agentia Naţionala a Functionarilor Publici.
    (2) Funcţionarii publici parasesc corpul de rezerva şi pierd calitatea de functionar public în urmatoarele situaţii:
    a) după implinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezerva;
    b) în cazul în care Agentia Naţionala a Functionarilor Publici îl redistribuie intr-o functie publică vacanta corespunzătoare studiilor absolvite şi pregatirii profesionale, iar functionarul public o refuza;
    c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni;
    d) la cererea functionarului public.


    Articolul 89

    (1) În cazul în care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, şi plata de către autoritatea sau institutia publică emitenta a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.
    (2) La solicitarea functionarului public, instanţa care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în functia publică deţinută.


    Capitolul X Dispozitii finale şi tranzitorii

    Dispozitii finale şi tranzitorii

    Articolul 90

    Functiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate şi institutie publică, în parte, de conducatorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului judetean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (3) şi cu avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.


    Articolul 91

    În unitatile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minoritati naţionale deţin o pondere de peste 20% unii functionari publici din serviciile care au contacte direct cu cetatenii vor cunoaste şi limba minoritatii naţionale respective.


    Articolul 92

    Cauzele având ca obiect litigii de muncă în care una dintre părţi are calitatea de functionar public, aflate pe rolul instanţelor judecătorești la data intrarii în vigoare a prezentului statut, vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizarii instanţei.


    Articolul 93

    Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice functiei publice.


    Articolul 94

    La data intrarii în vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abroga.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos art. XIV-XXV din titlul III al cartii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sanctionarea corupţiei, care nu au fost cuprinse în forma republicabila a Legii nr. 188/1999:
    Art. XIV - (1) Regulamentul de organizare şi functionare al Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.
    (2) În termen de 60 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare şi functionare a Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, autorităţile şi instituţiile publice vor transmite acesteia datele personale ale functionarilor publici, precum şi functiile publice vacante.
    Art. XV - (1) În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului titlu, cu consultarea şi avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.
    (2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:
    a) drepturi, indatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decat cele prevăzute de prezenta lege;
    b) functii publice specifice.
    (3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare şi politistilor, dispozitiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevăzute la alin. (2), precum şi cu privire la cariera.
    Art. XVI - (1) Autorităţile şi instituţiile publice din administratia publică centrala şi locala au obligaţia:
    a) de a solicita avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici pentru stabilirea functiilor publice, până la data de 1 iunie 2003;
    b) de a face modificările corespunzătoare în structura organizatorica şi în statele de functii, stabilirea numarului maxim de functii publice, cu respectarea prevederilor prezentei legi, până la data de 1 iulie 2003;
    c) de a face reincadrarea functionarilor publici, conform prevederilor prezentei legi, până la data de 15 iulie 2003.
    (2) Structura organizatorica a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte urmatoarele cerinţe:
    a) pentru constituirea unui birou este necesar un numar de minimum 5 posturi de execuţie;
    b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un numar de minimum 7 posturi de execuţie;
    c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un numar de minimum 15 posturi de execuţie;
    d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un numar de minimum 25 de posturi de execuţie.
    (3) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administratia publică centrala numărul functiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numărul total al functiilor publice.
    (4) Numărul total al functiilor publice corespunzătoare, în mod cumulat, categoriei inaltilor functionari publici şi categoriei functionarilor publici de conducere din cadrul fiecarei autorităţi sau institutii publice este de maximum 12% din numărul total al functiilor publice.
    (5) La stabilirea numarului maxim al functiilor publice de execuţie din cadrul autorităţii sau institutiei publice se vor avea în vedere urmatoarele:
    a) numărul functiilor publice de execuţie din grad profesional superior este de maximum 20%;
    b) numărul functiilor publice de execuţie din grad profesional principal este de maximum 40%;
    c) numărul functiilor publice de execuţie din grad profesional asistent este de maximum 30%;
    d) numărul functiilor publice de execuţie din grad profesional debutant este de maximum 10%.
    (6) Numărul maxim al functiilor publice de execuţie, stabilit conform alin. (5), poate fi majorat numai în situaţii temeinic justificate de către autoritatea sau institutia publică respectiva, cu avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.
    Art. XVII - (1) Funcţionarii publici numiti în functiile publice prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi:
    a) numiti în functiile publice prevăzute în anexa la prezentul titlu, dacă desfăşoară una dintre activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3) şi indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 49 din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, în limita functiilor publice stabilite conform art. XVI;
    b) eliberati din functiile publice deţinute, în cazul în care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la lit. a) şi condiţiile de reincadrare. Acestia vor fi incadrati cu contract individual de muncă, în condiţiile legii.
    (2) Reincadrarea în functii publice corespunzătoare categoriei inaltilor functionari publici şi categoriei functionarilor publici de conducere din cadrul fiecarei autorităţi sau institutii publice se face astfel:
    a) în limita functiilor publice prevăzute potrivit structurii organizatorice;
    b) cu respectarea condiţiilor minime de vechime în specialitate şi a studiilor necesare exercitarii functiei publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Funcţionarii publici reincadrati în functii publice conform alin. (2) îşi păstrează functiile publice deţinute, dacă în termen de maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit programele de formare specializata şi perfectionare în administratia publică, organizate de Institutul Naţional de Administratie, sau o formă de invatamant postuniversitar, cu durata de minimum un an, în tara sau în strainatate, ori au dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea functiei publice respective.
    (4) Funcţionarii publici care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) pot fi reincadrati, potrivit studiilor absolvite, în functii publice de execuţie, dacă indeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (5) Funcţionarii publici eliberati din functiile publice beneficiaza de drepturi din bugetul asigurarilor pentru şomaj, în condiţiile legii.
    Art. XVIII - Pentru anul 2003 funcţionarii publici îşi mentin drepturile salariale stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale functionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 decembrie 2002.
    Art. XIX - Functionarilor publici care au absolvit forme de invatamant postuniversitar în specialitatea administratie publică sau care, la data intrarii în vigoare a prezentului titlu, urmeaza una dintre formele de invatamant menţionate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare şi perfectionare în administratia publică, organizate de Institutul Naţional de Administratie.
    Art. XX - (1) În mod excepţional, la concursul pentru ocuparea functiei publice de secretar al comunei pot participa şi persoane cu studii superioare de alta specialitate decat cea juridica sau administrativa şi care nu indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
    (2) Dacă la concurs nu se prezinta persoane care indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), pot candida şi persoane care au studii liceale atestate prin diploma de bacalaureat. În aceasta situaţie, anual, se va organiza concurs pentru ocuparea functiei de secretar al comunei de către persoane care indeplinesc condiţiile legii.
    (3) Secretarii de comune care, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare îşi pot pastra functia publică, cu obligaţia ca în termen de 6 ani sa absolveasca o formă de invatamant superior de lunga durata în specialitatea juridica sau administratie publică, sub sancţiunea eliberarii din functie.
    Art. XXI - În functiile de prefect şi subprefect pot fi numite persoanele care indeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt functionar public, începând cu anul 2006, în mod esalonat, în baza hotărârii Guvernului. Până la acea data functiilor de prefect şi subprefect li se aplică regimul juridic prevăzut de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
    Art. XXII - Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunică Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, până la data de 15 august 2003, datele cuprinse în dosarele profesionale ale functionarilor publici, precum şi date privind functiile publice.
    Art. XXIII - La propunerea Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aproba:
    a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei functionarilor publici, în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi;
    b) normele privind organizarea şi functionarea comisiilor de disciplina şi a comisiilor paritare, în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
    Art. XXIV - Comisiile de disciplina şi comisiile paritare organizate în temeiul Legii nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se considera legal constituite până la data intrarii în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi functionarea comisiilor de disciplina şi a comisiilor paritare. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2001 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, precum şi de contestare a calificativelor acordate, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, condiţiile de evaluare şi regulile specifice aplicabile functionarilor publici debutanti şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.087/2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea functiilor publice se aplică în mod corespunzător.
    Art. XXV - Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 49^1 , art. 52-56, art. 74^1 , precum şi ale art 83 alin. (4), referitoare la acordarea indemnizatiei de detasare, din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004*).
    __________
    *) ART. 22 a devenit, în urma renumerotarii, art. 21; art. 49 a devenit, în urma renumerotarii, art. 50; art. 49^1 a devenit, în urma renumerotarii, art. 51; art. 52-56 au devenit, în urma renumerotarii, art. 54-58; art. 74^1 a devenit, în urma renumerotarii, art. 69, iar art. 83 alin. (4) a devenit, în urma renumerotarii, art. 77 alin. (4)


    Anexă

    LISTA
    cuprinzand functiile publice
    I. Functii publice generale:
    1. secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
    2. consilier de stat;
    3. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
    4. prefect;
    5. subprefect;
    6. secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
    7. director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
    8. director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
    9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al orasului şi comunei;
    10. director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale;
    11. sef serviciu;
    12. sef birou;
    13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;
    14. referent de specialitate;
    15. referent.
    NOTĂ:
    Functii publice generale, altele decat cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.
    II. Functii publice specifice:
    1. arhitect-sef;
    2. inspector de concurenta;
    3. inspector vamal;
    4. inspector de muncă;
    5. controlor delegat;
    6. comisar.
    NOTĂ:
    Functii publice specifice, altele decat cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agentiei Naţionale a Functionarilor Publici.
    -------