LEGE nr. 199 din 13 noiembrie 2000 (*republicată*)
privind utilizarea eficienta a energiei
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 734 din 8 octombrie 2002


    Notă *) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 120 din 15 martie 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, dându-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 199/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 17 noiembrie 2000, şi a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 78 din 30 august 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 1 septembrie 2001 (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 120 din 15 martie 2002).

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficienta a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu şi cu principiile care stau la baza dezvoltării durabile.
    (2) Prin prezenta lege se instituie obligaţii şi se stabilesc stimulente pentru producătorii şi consumatorii de energie, în vederea utilizării eficiente a acesteia.


    Articolul 2

    În sensul prezentei legi, utilizarea eficienta a energiei înseamnă a acţiona pentru realizarea unei unităţi de produs, bun sau serviciu fără scăderea calităţii sau performantelor acestuia, concomitent cu reducerea cantităţii de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu.


    Capitolul 2 Politica naţionala de utilizare eficienta a energiei


    Articolul 3

    (1) Politica naţionala de utilizare eficienta a energiei este parte integrantă a politicii energetice a statului şi se bazează pe următoarele principii:
    a) funcţionarea normală a mecanismelor de piaţa în domeniul energiei, inclusiv formarea preţurilor după criterii concurentiale şi o mai buna reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu;
    b) reducerea barierelor în calea promovării eficientei energetice, stimulandu-se astfel investiţiile;
    c) promovarea unor mecanisme de finanţare a iniţiativelor în domeniul eficientei energetice;
    d) educarea şi constientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;
    e) cooperarea dintre consumatori, producători, furnizori de energie şi autorităţile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica naţionala de utilizare eficienta a energiei;
    f) sprijinirea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei;
    g) promovarea iniţiativei private şi dezvoltarea serviciilor energetice;
    h) cooperarea cu alte tari în domeniul eficientei energetice şi respectarea convenţiilor internaţionale la care România este parte.
    (2) Obiectivul principal al politicii naţionale de utilizare eficienta a energiei este obţinerea beneficiului maxim în întregul lant energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie.
    (3) Politica naţionala de utilizare eficienta a energiei defineste atât obiectivele privind utilizarea eficienta a energiei, cat şi căile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri speciale privind:
    a) reducerea consumului de energie al României pe unitatea de produs intern brut;
    b) creşterea eficientei energetice în toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale;
    c) introducerea tehnologiilor noi cu eficienta energetica ridicată;
    d) promovarea surselor noi de energie;
    e) reducerea impactului negativ asupra mediului al activităţilor de producere, transport, distribuţie şi consum al tuturor formelor de energie.


    Capitolul 3 Programe de eficienta energetica


    Articolul 4

    (1) În scopul realizării politicii naţionale de utilizare eficienta a energiei, agenţii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol, precum şi autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia sa întocmească programe proprii de eficienta energetica, în care vor include:
    a) măsuri pe termen scurt, de tipul fără cost sau cu cost minim, care nu implica investiţii majore;
    b) măsuri pe termen lung, de 3 până la 6 ani, vizând un program de investiţii pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.
    (2) Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, prin filialele sale teritoriale, şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei acorda consultanţa gratuita pentru întocmirea programelor, în acest sens putând, pe termen limitat, sa angajeze experţi asociaţi pentru întocmirea studiilor de strategie sau a celor de fezabilitate.


    Articolul 5

    Programele proprii de eficienta energetica vor include acţiuni în următoarele direcţii principale:
    a) realizarea scenariilor pe termen mediu şi lung privind cererea şi oferta de energie, care să ghideze procesul decizional;
    b) aplicarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale de eficienta energetica, care au ca scop creşterea eficientei echipamentelor producătoare şi consumatoare de energie, inclusiv a celor din domeniul construcţiilor şi al transportului;
    c) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic şi nepoluante;
    d) încurajarea finanţării investiţiilor în domeniul eficientei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat;
    e) elaborarea balantelor energetice şi formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-oferta în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienta energetica;
    f) promovarea cogenerarii de mica şi medie putere şi a măsurilor necesare pentru creşterea eficientei sistemelor de producere, transport şi de distribuţie a caldurii la consumatori;
    g) înfiinţarea de compartimente specializate în domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil sa elaboreze, sa implementeze şi să monitorizeze programe de eficienta energetica;
    h) evaluarea impactului negativ asupra mediului.


    Articolul 6

    Sinteza programelor de eficienta energetica pe ansamblul economiei naţionale, elaborata de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, se aproba anual de Guvern, la propunerea Ministerului Industriei şi Resurselor.


    Capitolul 4 Atribuţii şi raspunderi


    Articolul 7

    (1) Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel naţional în domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridică, autonomie funcţională, organizatorică şi financiară, aflat în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, cu finanţare din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat.
    (2) Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei se aproba prin hotărâre a Guvernului, avându-se în vedere următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:
    a) elaborarea politicii naţionale de utilizare eficienta a energiei împreună cu Ministerul Industriei şi Resurselor şi supunerea spre aprobare Guvernului o dată cu politica energetica naţionala, ca parte a acesteia;
    b) implementarea şi monitorizarea politicii naţionale de eficienta energetica şi a programelor de utilizare eficienta a energiei;
    c) cooperarea cu instituţiile şi organismele interne şi internaţionale în vederea utilizării eficiente a energiei şi reducerii impactului negativ asupra mediului;
    d) participarea la elaborarea de norme şi reglementări tehnice în scopul creşterii eficientei energetice pentru aparate, echipamente, utilaje de producere, transport, distribuţie şi consum de energie pentru clădiri, precum şi pentru alte domenii de activitate;
    e) certificarea conformitatii aparatelor, echipamentelor şi utilajelor pe baza măsurătorilor şi încercărilor efectuate, conform prevederilor reglementărilor tehnice;
    f) autorizarea persoanelor fizice şi juridice care au dreptul sa realizeze bilanţuri energetice;
    g) coordonarea programelor de eficienta energetica finanţate de instituţii sau de organizaţii internaţionale în baza unor acorduri guvernamentale;
    h) evaluarea tehnica şi avizarea proiectelor de investiţii în domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finanţare din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi din alte surse interne şi externe la dispoziţia Guvernului;
    i) elaborarea sintezei programelor de eficienta energetica pe ansamblul economiei naţionale;
    j) cooperarea cu instituţiile abilitate, în vederea realizării balantelor energetice şi formării unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-oferta în domeniul energiei, a realizării unor scenarii pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficienta energetica la nivel naţional;
    k) acordarea de consultanţa gratuita autorităţilor administraţiei publice locale în elaborarea şi aplicarea proiectelor de creştere a eficientei energetice, administratorilor clădirilor publice, ai celor cu destinaţia de locuinta şi agenţilor comerciali;
    l) elaborarea şi coordonarea programelor de pregătire şi instruire, precum şi atestarea personalului cu atribuţii în domeniul gestiunii energiei;
    m) avizarea împreună cu ministerele de resort, după caz, a programelor proprii de eficienta energetica, întocmite de consumatori, în condiţiile prezentei legi.
    (3) Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului industriei şi resurselor. Preşedintele este salarizat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, la nivelul funcţiei de secretar general adjunct.


    Articolul 8

    Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, în colaborare cu Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor, asigura supravegherea pieţei pentru respectarea reglementărilor tehnice privind eficienta energetica.


    Capitolul 5 Reglementări tehnice privind eficienta energetica


    Articolul 9

    (1) Ministrul industriei şi resurselor, la propunerea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienta energetica pentru aparate, echipamente şi utilaje cu consum mare de energie.
    (2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, cu consultarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienta energetica pentru clădiri, precum şi pentru acordarea certificatului energetic pentru clădiri, în condiţiile legii.
    (3) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei coordonează activitatea de stabilire şi elaborare a reglementărilor tehnice privind eficienta energetica şi reabilitarea termica a construcţiilor.
    (4) Ministerele interesate, în colaborare cu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, vor emite reglementări tehnice privind eficienta energetica în domeniile lor de activitate.


    Articolul 10

    Producătorii şi importatorii de aparate, utilaje şi echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienta energetica nu le pot introduce pe piaţa decât cu condiţia respectării acestor reglementări tehnice.


    Articolul 11

    (1) Producătorii de aparate, utilaje şi echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienta energetica au obligaţia să efectueze sau să solicite efectuarea încercărilor şi măsurătorilor stabilite prin actele normative în vigoare pentru certificarea conformitatii, după caz.
    (2) Certificarea conformitatii pe baza încercărilor şi măsurătorilor efectuate conform reglementărilor tehnice se face pe bază de taxe de laboratoare şi/sau de organisme de specialitate notificate de ministerele de resort.


    Capitolul 6 Obligaţiile consumatorilor de energie


    Articolul 12

    (1) Consumatorii de energie, persoane juridice, sunt obligaţi:
    a) să respecte reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea, construirea, exploatarea, întreţinerea, repararea instalaţiilor proprii şi a receptoarelor de energie, precum şi dotarea acestora cu aparate de măsura şi control;
    b) sa dispună de un sistem propriu de evidenta şi monitorizare a consumurilor energetice şi sa pună la dispoziţie instituţiilor abilitate informaţii privind consumurile energetice şi indicatorii de eficienta energetica.
    (2) Consumatorii de energie, persoane fizice, sunt obligaţi sa ia măsuri pentru dotarea cu aparate de măsura şi control individuale.


    Articolul 13

    (1) Consumatorii care folosesc mai mult de 200 tone echivalent petrol pe an sunt obligaţi sa întocmească, la fiecare 2 ani, un bilanţ energetic realizat de o persoană fizica sau juridică autorizata.
    (2) Consumatorii care folosesc mai mult de 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligaţi:
    a) sa numească un responsabil pentru energie;
    b) să efectueze anual un bilanţ energetic realizat de o persoană fizica sau juridică autorizata;
    c) sa elaboreze programe de măsuri pentru reducerea consumurilor energetice, potrivit art. 4 alin. (1), incluzând investiţiile pentru care se întocmesc studii de fezabilitate.


    Articolul 14

    (1) Agenţii economici cu activitate de producere, transport sau distribuţie a combustibililor şi energiei sunt obligaţi sa ia măsuri pentru:
    a) reducerea consumului propriu de combustibili şi energie;
    b) promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a biomasei, a biogazului şi a energiei produse din deşeuri menajere;
    c) în condiţiile convenite cu consumatorii, producătorii şi furnizorii de energie electrica şi termica pot desfăşura activităţi de informare, consultanţa, finanţare, precum şi executări de lucrări în vederea creşterii eficientei utilizării combustibililor şi a energiei în instalaţiile ce le deţin.
    (2) Societăţile de transport, precum şi alte societăţi care deţin mai mult de 10 autovehicule au obligaţia sa dezvolte programe de monitorizare şi gestiune a consumului de energie pentru grupul de vehicule deţinut.


    Articolul 15

    Administratorii clădirilor aflate în proprietate publică au obligaţia sa ia măsuri pentru:
    a) utilizarea eficienta a sistemului de încălzire şi climatizare;
    b) utilizarea materialelor de construcţie eficiente energetic;
    c) utilizarea raţională a iluminatului interior;
    d) utilizarea aparatelor de măsura şi reglare a consumului de energie;
    e) realizarea unui bilanţ energetic pentru clădirile cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 1.500 mp, o dată la 5 ani, bilanţ întocmit de o persoană fizica sau juridică autorizata în acest sens;
    f) creşterea eficientei energetice potrivit reglementărilor emise în baza prezentei legi.


    Capitolul 7 Stimulente fiscale şi financiare pentru activităţi care conduc la creşterea eficientei energetice


    Articolul 16

    Agenţii economici şi unităţile din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale pot finanta lucrări pentru creşterea eficientei energetice din surse proprii, din surse constituite din cote din profit destinate special pentru aceste investiţii, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, constituit prin Legea nr. 136/1994 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificările ulterioare, din ajutoare de stat conform legii, din investiţii realizate de terţi sau prin cofinantare, precum şi prin credite.


    Articolul 17

    (1) Pentru realizarea obiectivelor propuse de prezenta lege şi pentru facilitarea investiţiilor care au ca scop principal creşterea eficientei energetice consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, instituit conform Legii nr. 136/1994, în limita a maximum 50% din valoarea acestora.
    (2) Finanţarea proiectelor de eficienta energetica din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic se aproba potrivit prevederilor legale în vigoare.


    Articolul 18

    (1) Pentru cotele din profit alocate investiţiilor destinate creşterii eficientei energetice se acordă scutire la plata impozitului pe profit.
    (2) Creditele pentru lucrări de creştere a eficientei energetice se acordă cu o dobânda de maximum 75% din cea stabilită de bănci, diferenţa urmând să fie asigurată prin alocaţii anuale de la bugetul de stat.
    (3) Importurile de aparate, utilaje şi echipamente destinate realizării proiectelor de creştere a eficientei energetice beneficiază de scutire de taxe vamale, aprobate prin ordine comune ale ministrului industriei şi resurselor, ministrului afacerilor externe şi ministrului finanţelor publice, la propunerea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei.
    (4) Societăţile comerciale de management şi servicii energetice, a căror activitate se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) lit. g) pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe profit pe o perioadă de 5 ani de la data infiintarii, iar pentru cele existente, de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Atribuţiile, structura şi criteriile de eligibilitate ale acestor societăţi comerciale vor fi stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.


    Articolul 19

    Cuantumul şi procedura de acordare a stimulentelor fiscale şi financiare prevăzute la art. 16-18 se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Industriei şi Resurselor.


    Capitolul 8 Sancţiuni


    Articolul 20

    Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să poată fi considerate infracţiuni, următoarele fapte:
    a) nerespectarea de către managerii societăţilor, de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către administratorii clădirilor publice a prevederilor art. 4 alin. (1), ale art. 5, 12, 13, ale art. 14 alin. (2) şi ale art. 15 lit. e);
    b) nerespectarea reglementărilor tehnice privind eficienta energetica potrivit art. 11;
    c) nerespectarea prevederilor art. 10.


    Articolul 21

    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 20 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a);
    b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la lit. b);
    c) cu amendă de la 8.000.000 lei la 15.000.000 lei şi cu confiscarea bunurilor respective, cele prevăzute la lit. c).
    (2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat.


    Articolul 22

    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, inclusiv măsura confiscării, se fac de personalul împuternicit de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei.


    Articolul 23

    Prevederile art. 20 şi 21 se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25-27.
    ----------- Notă *) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001 (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002).


    Capitolul 9 Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 24

    Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul 25

    În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.
    -----------