LEGE nr. 15 din 24 martie 1994 *** Republicat
privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 31 mai 1999



    ----------- Notă *) Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 54 din 28 august 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997, dându-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 15 din 24 martie 1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 29 martie 1994 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 19 din 4 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 18 august 1995 (aprobată prin Legea nr. 96 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 8 noiembrie 1995), şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 54 din 28 august 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997 (aprobată şi modificată prin Legea nr. 227 din 4 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 9 decembrie 1998).

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Unităţile care desfăşoară activităţi economice, denumite în continuare agenţi economici, şi care imobilizeaza capital în active corporale şi necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau în timp, vor calcula, vor inregistra în contabilitate şi vor recupera uzura fizica şi morala a acestora, pentru refacerea capitalului angajat.
    Aceste operaţiuni sunt denumite generic amortizarea capitalului imobilizat.
    Persoanele juridice fără scop lucrativ care au dreptul, potrivit legii, sa desfăşoare activităţi economice vor amortiza capitalul imobilizat numai pentru acele activităţi desfăşurate în scopul obţinerii de profit şi pentru care, potrivit legii, acestea sunt plătitoare de impozit pe profit.


    Articolul 2

    Capitalul imobilizat supus amortizarii este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate sa deserveasca activitatea pe o perioadă mai mare de un an şi care se consuma treptat.


    Articolul 3

    Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt:
    a) terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;
    b) mijloacele fixe.
    Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. Aceasta valoare poate fi actualizată anual, în funcţie de indicele de inflaţie;
    b) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
    Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.


    Articolul 4

    Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe supuse amortizarii:
    a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
    b) capacitatile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe. Acestea se cuprind în grupele în care urmează a se inregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
    c) investiţiile efectuate pentru descoperta, în vederea valorificării de substanţe minerale utile, cu cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţa, precum şi cele pentru realizarea lucrărilor miniere subterane de deschidere a zăcămintelor;
    d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali, prin majorarea valorii de intrare a mijlocului fix.


    Articolul 5

    Sunt considerate active corporale, dar nu se supun amortizarii: mijloacele fixe aflate în proprietatea publică, lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii, precum şi terenurile, inclusiv cele împădurite.


    Articolul 6

    Nu sunt considerate mijloace fixe:
    a) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix;
    b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea şi de durata lor de funcţionare normală;
    c) construcţiile şi instalaţiile provizorii;
    d) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingrasat, păsările şi coloniile de albine;
    e) pădurile;
    f) investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afară perimetrelor de exploatare, precum şi cele pentru foraj, executate pentru explorari, prospecţiuni geologice şi geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa, care nu au dat rezultate, sondele situate în gaz - capul unor zăcăminte de ţiţei, precum şi sondele de cercetare geologica, care au pus în evidenta acumulari de hidrocarburi, dar care, din motive geologico-tehnice şi economice obiective, nu pot fi exploatate;
    g) prototipurile, atâta timp cat servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;
    h) echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea şi de durata lor de utilizare.


    Articolul 7

    Activele necorporale aferente capitalului imobilizat cuprind:
    a) cheltuielile de constituire: taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuielile de prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de aceasta natura legate de înfiinţarea şi dezvoltarea activităţii unităţii patrimoniale;
    b) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
    c) cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale utile, neconcretizate în mijloace fixe, la zacamintele puse în exploatare;
    d) concesiunile, imobilizarile necorporale de natura superficiei şi a uzufructului, brevetele şi alte drepturi şi valori asimilate;
    e) alte imobilizari necorporale, inclusiv programe informatice create de agenţii economici sau achiziţionate de la terţi.


    Articolul 8

    Duratele normale de funcţionare, precum şi clasificatia mijloacelor fixe se aproba prin hotărâre a Guvernului. La determinarea lor se va ţine seama de parametrii tehnico-economici stabiliţi de proiectanţi şi de producători prin cărţile sau documentaţiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale.
    Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai târziu de 5 ani.


    Capitolul 2 Calcularea amortizarii


    Articolul 9

    Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare.


    Articolul 10

    Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege:
    a) valoarea de intrare aferentă fiecărui mijloc fix, reevaluata în conformitate cu prevederile legale;
    b) cheltuielile de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
    c) costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimonială;
    d) valoarea actuala pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de experţi şi cu aprobarea consiliului de administraţie al agentului economic, a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, sau a ordonatorului de credite bugetare, în cazul instituţiilor publice;
    e) valoarea de aport acceptată de părţi pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor sau contractelor, determinata prin expertiza.


    Articolul 11

    Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.
    Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locatie de gestiune se calculează de către agentul economic care le are în proprietate.
    Amortizarea investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune se recuperează de agentul economic care a efectuat investiţia, pe perioada contractului.
    Amortizarea clădirilor şi a construcţiilor speciale ale minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substanţe minerale solide, a căror durata de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descoperta se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabila de substanţa minerala utila.
    Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
    a) din 5 în 5 ani la mine, cariere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descoperta;
    b) din 10 în 10 ani la saline.
    Recalcularea se face anual în cazul în care intervin schimbări mai importante (de minimum 10%) în volumul rezervelor exploatabile.


    Articolul 12

    Cheltuielile de constituire, precum şi cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaza într-o perioadă de cel mult 5 ani.


    Articolul 13

    Brevetele, licentele, know-how, mărcile de fabrica, de comerţ şi de servicii şi alte drepturi de proprietate industriala şi comercială similare, subscrise ca aport, achiziţionate pe alte cai, se amortizeaza pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către agentul economic care le deţine.
    Imobilizarile necorporale de natura concesiunii, superficiei şi a uzufructului se amortizeaza pe durata contractului.


    Articolul 14

    Programele informatice create de agentul economic sau achiziţionate de la terţi se amortizeaza în funcţie de durata probabila de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.


    Articolul 15

    Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoarea stabilită, în funcţie de clasele de calitate, suprafaţa, amplasare şi/sau alte criterii legale, la costul de achiziţie sau la valoarea aportului în natura, după caz.


    Articolul 16

    În situaţii justificate, agenţii economici sunt scutiţi de la calculul amortizarii, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pentru următoarele active corporale:
    a) minele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune, precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;
    b) mijloacele fixe din patrimoniul agenţilor economici trecute în conservare pe o durată mai mare de 30 de zile;
    c) lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, cu caracter general de deservire, destinate apărării împotriva inundaţiilor şi inlaturarii excesului de umiditate, şi anume: diguri şi canale principale, de desecare, precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, destinate apărării terenurilor agricole şi silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată, senalele navigabile, tunelele de metrou, infrastructura caii ferate, drumurile, podurile, apeductele, precum şi celelalte cai de comunicaţie.


    Articolul 17

    În cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, agenţii economici asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. Diferenţa rămasă neacoperita se include în cheltuieli excepţionale, nedeductibile fiscal, pe o perioadă de maximum 5 ani, sau diminuează capitalurile proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
    Durata recuperării şi anuitatile de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către consiliul de administraţie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, definite la art. 1 alin. 3.


    Capitolul 3 Regimuri de amortizare


    Articolul 18

    Agenţii economici amortizeaza mijloacele fixe potrivit prevederilor prezentei legi, utilizând unul dintre următoarele regimuri de amortizare:
    A. Amortizarea liniara - se realizează prin includerea uniforma în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.
    Amortizarea liniara se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
    B. Amortizarea degresiva - consta în multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficienţii următori:
    a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 şi 5 ani;
    b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 şi 10 ani;
    c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani.
    Aceşti coeficienţi pot fi modificati numai prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor.
    C. Amortizarea accelerata - consta în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizari de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
    Amortizarile anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.


    Articolul 19

    Competentele de aprobare a utilizării regimului de amortizare liniara sau degresiva revin consiliului de administraţie al agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ definitive la art. 1 alin. 3.
    Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de către direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, la propunerea consiliului de administraţie al agentului economic sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.


    Capitolul 4 Contabilitatea şi destinaţia amortizarii mijloacelor fixe


    Articolul 20

    Agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate, precum şi persoanele juridice fără scop lucrativ au obligaţia să evidenţieze în contabilitate, în conturi distincte, mijloacele fixe şi amortizarea acestora.
    Instituţiile publice au obligaţia să evidenţieze în contabilitate, în conturi distincte, mijloacele fixe şi sumele rezultate din dezmembrarea şi valorificarea prin scoaterea din funcţiune a acestora.


    Capitolul 5 Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe


    Articolul 21

    Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se face cu aprobarea consiliului de administraţie al agentului economic, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ definite la art. 1 alin. 3.
    La instituţiile publice scoaterea mijloacelor fixe din funcţiune se face cu aprobarea ordonatorului principal de credite bugetare.


    Articolul 22

    La scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe care nu au fost integral amortizate agenţii economici, precum şi persoanele juridice fără scop lucrativ vor proceda în conformitate cu prevederile art. 17 şi 21.


    Articolul 23

    La scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe aparţinând agenţilor economici la care statul deţine peste 50% din capitalul social se va urmări valorificarea la maximum a ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor componente prin executarea unor mijloace fixe noi, ca piese de schimb în cadrul unităţii respective sau prin vânzare, pe bază de licitaţie publică, organizată potrivit legii.


    Capitolul 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 24

    Constituie contravenţii la normele privind calcularea şi înregistrarea amortizarii capitalului imobilizat în active corporale sau necorporale următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
    a) înregistrarea ca mijloace fixe a unor obiecte care, conform prezentei legi, nu se încadrează în această categorie;
    b) calcularea şi înregistrarea în contabilitate a amortizarii mijloacelor fixe exceptate conform art. 5;
    c) aplicarea unor durate normale de utilizare a mijloacelor fixe altele decât cele stabilite conform prevederilor legale;
    d) înregistrarea unor valori de intrare a mijloacelor fixe altele decât cele stabilite conform prevederilor legale;
    e) modificarea, pe parcursul duratei normale de funcţionare a mijlocului fix, a duratei şi a regimului de amortizare, stabilite conform art. 8, 18 şi 19.


    Articolul 25

    Contravenţiile prevăzute la art. 24 se sancţionează după cum urmează:
    a) cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei;
    b) cele de la lit. a), b) şi e), cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei.
    Cuantumul acestor contravenţii va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele de inflaţie.


    Articolul 26

    Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor.


    Articolul 27

    Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, sunt de competenţa consiliilor de administraţie ale agenţilor economici, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.
    Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, aparţinând instituţiilor publice, sunt de competenţa ordonatorului de credite bugetare.


    Articolul 28

    Guvernul va aproba clasificatia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.
    Ministerul Finanţelor va elabora, în termenul prevăzut la alin. 1, norme metodologice de aplicare a prezentei legi.


    Articolul 29

    Prezenta lege se aplică începând cu data de 1 ianuarie 1994*).
    Pe aceeaşi dată se abroga Legea nr. 62/1968, cu modificările ulterioare, H.C.M. nr. 139/1969, Decretul nr. 49/1982, Decretul-lege nr. 50/1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    ---------- Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.
    ---------