DECIZIE nr. 623 din 6 mai 2010
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 14 iunie 2010



    Ioan Vida - preşedinte
    Nicolae Cochinescu - judecător
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Marinela Mincă - procuror
    Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie invocată de Gheorghe Blaga în Dosarul nr. 1.749/227/2008 al Tribunalului Suceava - Secţia penală.
    La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    Prin Încheierea din 6 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.749/227/2008, Tribunalul Suceava - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie invocată de Gheorghe Blaga.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât "existenţa unei forme agravate la anumite infracţiuni este ca şi cum legea penală română te-ar pedepsi de două ori pentru aceeaşi faptă, respectiv, o dată, pentru forma de bază a infracţiunii, [...] şi a doua oară pentru consecinţele aceleiaşi infracţiuni, în condiţiile în care în cadrul limitelor de pedeapsă pentru forma de bază a infracţiunii în mod vădit se ţine cont de consecinţele infracţiunii." Se mai susţine că "optica legiuitorului cu privire la incriminarea ca formă agravată a consecinţelor infracţiunii creează o discriminare semnificativă între cetăţenii care au comis aceeaşi faptă penală."
    Tribunalul Suceava - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, având următorul cuprins:
    - art. 146 (Consecinţe deosebit de grave): "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.";
    - art. 215^1 (Delapidarea) alin. 2: "În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."
    Se susţine că aceste prevederi legale încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi în art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.
    Astfel, Curtea reţine că textele de lege criticate, prin care este definită sintagma "consecinţe deosebit de grave", respectiv este incriminată şi sancţionată infracţiunea de delapidare care a avut consecinţe deosebit de grave, nu încalcă sub niciun aspect prevederile constituţionale invocate, ci constituie norme prin care legiuitorul a prevăzut criteriul valoric în baza căruia se realizează evaluarea gradului de pericol social al oricărei infracţiuni, şi, implicit, săvârşirea infracţiunii de delapidare în forma agravată.
    Reglementarea variantei agravate a infracţiunii de delapidare nu are semnificaţia unei pedepsiri de două ori pentru aceeaşi faptă, aşa cum neîntemeiat susţine autorul excepţiei, ci reprezintă o expresie a politicii penale a statului de sancţionare a faptelor cu caracter antisocial, în raport cu gravitatea acestora şi cu obiectivul de prevenire a săvârşirii altor asemenea fapte. Nu se aduce astfel atingere principiului egalităţii în drepturi, întrucât normele criticate se aplică, fără nicio discriminare, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, şi nici principiilor constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei.
    De altfel, Curtea Constituţională a mai examinat în jurisprudenţa sa constituţionalitatea art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, de exemplu prin Decizia nr. 534 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 5 iunie 2009, prin care a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate invocată. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţată, precum şi considerentele de principiu care o fundamentează îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie invocată de Gheorghe Blaga în Dosarul nr. 1.749/227/2008 al Tribunalului Suceava - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2010.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    prof. univ. dr. IOAN VIDA
    Magistrat-asistent-şef,
    Marieta Safta
    ________