NORME din 17 octombrie 2006
privind expertul în fizică medicală
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
  • COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 7 noiembrie 2006



    Scop

    Articolul 1

    (1) Scopul acestor norme este de a stabili cerinţele de educatie şi de pregatire profesionala initiala şi continua, precum şi modul de recunoastere a expertului în fizica medicală.
    (2) Prezentele norme se emit ca urmare a implementarii cerințelor prevederilor Normelor privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale, care constituie transpunerea Directivei Consiliului Uniunii Europene 97/43 EURATOM.
    (3) Prezentele norme sunt elaborate conform cu recomandarile Federatiilor Europene a Organizaţiilor de Fizica Medicală (EFOMP).
    (4) Prezentele norme se aplică fizicienilor medicali care lucreaza în urmatoarele domenii medicale: radioterapie, medicina nucleara şi radiologie de diagnostic şi interventionala.
    (5) Prezentele norme nu se aplică fizicienilor medicali care lucreaza în alte domenii de fizica medicală: RMN, ultrasunete, laseri medicali, endoscoape video şi cu fibra optica etc.

    Definitii şi abrevieri

    Articolul 2

    (1) Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţa, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, în anexa nr. 1 din Normele fundamentale de securitate radiologica, în anexa nr. 1 din Normele privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizate şi din Norme de securitate radiologica în practica de radioterapie.
    (2) În plus, se utilizeaza urmatoarele definitii:
    a) Fizicianul medical - un specialist în fizica sau tehnologia radiatiilor aplicata expunerilor medicale, care acţionează sau îşi da avizul în dozimetria pacientului, în dezvoltarea şi utilizarea tehnicilor şi a echipamentelor complexe, în optimizare, în asigurarea calităţii, incluzând controlul de calitate şi în alte probleme legate de radioprotectie privind expunerile medicale la radiatii ionizante, asigura suportul ştiinţific, tehnic şi administrativ pentru tehnologia medicală noua.
    b) Dezvoltarea profesională continuă (DPC) - este activitatea de dobândire de cunoştinţe ştiinţifice, experienţă şi abilitate, îndemînare (atât tehnică, cât şi personală) necesare pentru practica profesională de-a lungul întregii vieţi de muncă.


    Articolul 3

    Abrevierile utilizate în aceste norme sunt:
    a) AAPM - Asociaţia Americană a Fizicienilor din Medicină (American Association of Physicist în Medicine)
    b) ALARA - Cel mai scăzut nivel rezonabil posibil (As Low As Resonably Achievable)
    c) BEV - Beam's Eye View
    d) BSF - Factor de retroâmprăştiere (Backscatter Factor)
    e) CT - Tomografie Computerizată (Computed Tomography)
    f) CTV - Volumul Ţintă Clinic (Clinical Target Volume)
    g) DED - Dozimetrul Electronic Digital (Digital Electronic Dosimeter)
    h) DICOM - Imagistică digitală şi comunicare în medicină (Digital Imagind and COmmunication în Medicine)
    i) DRR - Radiografie reconstruită digital (Digitally Reconstructed Radiograph)
    j) DVH - Histograma doză volum (Dose Volume Histogram)
    k) EFOMP - Federaţia Europeană a Organizaţiilor de Fizică Medicală (European Federation of Organizaţions for Medical Physics)
    l) ESTRO - Societatea Europeană de Oncologie şi Radiologie Terapeutică (European Society for Therapeutic Radiology and Oncology)
    m) ETAR - Raportul Echivalent Ţesut Aer (Equivalent Tissue Air Ratio)
    n) ETI - Echivalent Timp întreg de lucru (normă întreagă de lucru)
    o) GTV - Volumul Tumoral Brut (Gross Tumor Volume)
    p) ICRU - Comisia Internaţională de Unităţi şi Măsurători de Radiaţii (International Commisssion on Radiation Units and Measurements)
    q) IMRT - Radioterapia cu Intensitate Modulată (Intensity Modulated Radiation Therapy)
    r) ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Organisation for Standardisation)
    s) LQ model - modelul Liniar Pătratic (Linear- Quadratic model)
    t) MLC - Colimator Multifolie (MultiLeaf Collimator)
    u) MRI - Imagistică cu Rezonantă Magnetică (Magnetic Resonance Imaging)
    v) MTF - Funcţia de Transfer a Modulaţiei (Modulation Transfer Function)
    w) NTCP - Probabilitatea de Complicare a Ţesutului Normal (Normal Tissue Complication Probability)
    x) OR - Organe la Risc (Organs at Risk)
    y) PACS - Sisteme de Comunicare şi de Arhivare a Imaginilor (Picture Archive and Communication Systems)
    z) PDD - Doza Procentuală în Profunzime (Percentage Depth Dose)
    aa) PET- Tomografie cu Emisie de Pozitroni (Positron Emission Tomography)
    bb) PSF - Funcţia de împrăştiere Punctiformă (Point Spread Function)
    cc) PTV - Volumul Ţintă Planificat (Planning Target Volume)
    dd) QA - Asigurarea Calităţii (Quality Assurance)
    ee) QC - Controlul Calităţii (Quality Control)
    ff) SPECT - Tomografie Computerizată cu Emisie de Fotoni (Single Photon Emission Computed Tomography)
    gg) SSD - Distanţa Sursă Suprafaţă (Source Surface Distance)
    hh) TBI - Iradierea Totală a Corpului (Total Body Irradiation)
    îi) TCP - Probabilitatea de Control al Tumori (Tumor Control Probability)
    jj) TLD - Dozimetrie Termoluminiscentă (ThermoLuminiscent Dosimetry)
    kk) TMR - Raportul Ţesut Maximum (Tissue Maximum Ratio)
    ll) TPR - Raportul Ţesut Fantomă (Tissue Phantom Ratio)
    mm) TPS - Sistemul de Planificare a Tratamentului (Treatment Planning System)
    nn) TSEI - Iradierea Totală cu Electroni a Pielii (Total Skin Electron Irradiation)

    Domeniul de activitate

    Articolul 4

    (1) Fizicianul medical este o persoană care este competentă să practice în mod independent unul sau mai multe dintre următoarele domenii:
    a) fizica de radioterapie;
    b) fizica de medicină nucleară;
    c) fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională.
    (2) Activitatea fizicianului medical constă în:
    a) efectuează măsurătorile fizice legate de evaluarea dozei administrate pacientului şi răspunde de dozimetrie;
    b) îmbunătăţeşte condiţiile care conduc la reducerea dozei pacientului;
    c) asigură supravegherea instalaţiilor referitoare la protecţia radiologică;
    d) alege echipamentul necesar pentru efectuarea măsurătorilor de radioprotecţie şi îşi dă avizul privind instalaţiile medicale;
    e) ia parte la pregătirea practicienilor medicali şi a celuilalt personal în radioprotecţie;
    f) asigură expertiza pentru echipament, tehnici şi metode utilizate de rutină, precum şi în serviciile clinice noi.

    Educaţie şi pregătire profesională.

    Articolul 5

    Fizicianul medical are o educaţie şi pregătire profesională de grad universitar sau echivalent în fizică sau tehnologia radiaţiei aplicată expunerilor medicale la radiaţii ionizante şi o pregătire practică de lucru în colaborare cu personal medical din instituţii medicale, universităţi sau institute de cercetare.


    Articolul 6

    (1) Pregătirea profesională de bază sau specializată a fizicianului medical trebuie să cuprindă cursuri la nivel universitar conform anexei nr. 1 "Tematica cursurilor de radioprotecţie pentru fizicianul medical şi expertul în fizică medicală".
    (2) Pregătirea profesională de bază sau specializată a fizicianului medical se completează prin pregătire continuă.


    Articolul 7

    Educaţia şi pregătirea profesională a fizicianului medical cuprinde trei nivele:
    Primul nivel: Fizicianul medical debutant trebuie să aibă cel puţin licenţa în fizică sau echivalent (matematică, informatică, chimie fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc).
    Al doilea nivel: Fizicianul medical are pregătire în fizica medicală pe care o dobândeşte prin cursuri teoretice, seminarii, lucru sub supravegherea unui expert în fizica medicală şi practică clinică. Pentru acest nivel este necesar un minimum de 2 ani de lucru ca fizician medical debutant.
    Al treilea nivel. Pentru a deveni expert în fizică medicală, fizicianul medical trebuie să aibă pregătirea clinică sub supravegherea unui expert în fizica medicală minimum 3 ani în plus fată de cei 2 ani ca fizician medical debutant, să aibă un grad universitar sau echivalent superior, masterat sau doctorat, în domeniu, să aibă absolvit un curs de radioprotecţie postuniversitar avizat de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, de nivel 3, potrivit unuia sau mai multor domenii, şi să fie posesor al unui permis de exercitare nivel 3, emis de CNCAN pentru expert în fizică medicală pentru domeniul corespunzător.


    Articolul 8

    Fizicianul medical trebuie să fie posesor al permisului de exercitare nivel 2, eliberat de CNCAN, pentru domeniul şi specialitatea corespunzătoare, conform cu Normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.


    Articolul 9

    Expertul în fizică medicală trebuie să aibă pregătire aprofundată practică şi teoretică în fizica radiaţiei pentru practicile medicale radiologice, precum şi competenţă adecvată în radioprotecţie.


    Articolul 10

    Tematica cursului fundamental şi a cursurilor postuniversitare speciale de radioprotecţie pentru expertul în fizică medicală este prezentată în anexa nr. 1.


    Articolul 11

    Recunoaşterea expertului în fizică medicală se face prin acordarea permisului de nivel 3, emis de CNCAN, după evaluarea şi examinarea cunoştinţelor ştiinţifice, a experienţei şi a îndemânării (atât tehnică, cât şi personală) necesare pentru practica profesională a fizicianului medical care a solicitat această recunoaştere.


    Articolul 12

    Expertul în fizică medicală este competent să acţioneze independent şi se încadrează în categoria de personal de specialitate medico sanitar cu studii superioare.


    Articolul 13

    Dezvoltarea profesională continuă (DPC) a fizicianului medical şi după recunoaşterea ca expert în fizică medicală este o obligaţie morală şi etică de-a lungul întregii cariere profesionale în scopul menţinerii la cele mai înalte standarde profesionale posibile.

    Abilităţi generale, pregătire teoretică şi practică în fizica medicală

    Articolul 14

    Expertul în fizică medicală trebuie să lucreze în conformitate cu regulile unui comportament profesional, printre care:
    a) asigură ca sănătatea, interesele şi demnitatea pacientului să fie promovate şi apărate în orice moment, având grijă ca munca expertului în fizică medicală sau rezultatele acesteia să nu constituie un risc pentru nicio persoană;
    b) lucrează efectiv într-o echipă, într-un mediu de spital cu alt personal profesional în îngrijirea sănătăţii
    c) Ghidul de conduită profesională din anexa nr. 8.


    Articolul 15

    Pregătirea teoretică a expertul în fizică medicală trebuie să fie conform prevederilor din anexa nr. 2 "Pregătirea teoretică a expertului în fizică medicală".


    Articolul 16

    Pregătirea practică a expertului în fizică medicală trebuie să fie conform prevederilor din anexa nr. 3 "Pregătirea practică a expertului în fizică medicală".

    Responsabilităţile principale ale expertului în fizică medicală

    Articolul 17

    Responsabilităţile principale ale expertului în fizică medicală sunt descrise în anexa nr. 4 "Responsabilităţile principale ale expertului în fizică medicală".

    Solicitarea permiselor de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală

    Articolul 18

    Permisul de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, se solicită la CNCAN de către fizicianul medical care îndeplineşte cerinţele de pregătire teoretică şi practică pentru unul sau mai multe din domeniile următoare:
    b) fizica de radioterapie;
    c) fizica de medicină nucleară;
    d) fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională.


    Articolul 19

    Cererea de participare la examinare în vederea eliberării permisului de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, va conţine:
    a) datele personale: nume şi prenume, data şi locul naşterii, seria şi nr. BI sau CI, cod numeric personal, profesia;
    b) menţionarea unuia sau a mai multe din următoarele domenii de fizică medicală pentru care se solicită permisul de exercitare nivel 3 pentru expert în fizică medicală: fizica de radioterapie, fizica de medicină nucleară, fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională;
    c) menţionarea unităţii medicale unde îşi desfăşoară activitatea corespunzătoare solicitării respectiv, radiologie de diagnostic şi intervenţională, radioterapie medicină nucleară sau alte practici, după caz;
    d) data şi semnătura solicitantului.


    Articolul 20

    Anexat cererii de participare la examinare solicitantul va depune un dosar care va cuprinde:
    a) declaraţie pe proprie răspundere că nu are antecedente penale;
    b) dovada pregătirii clinice practice ca fizician medical sub supravegherea unui expert în fizică medicală de minimum 3 ani şi ca fizician medical debutant de 2 ani; eliberată de titularul de autorizaţie de utilizare a surselor de radiaţii pentru o practică medicală adecvată solicitării de permis şi semnată de expertul în fizică medicală;
    c) copia documentelor care atestă obţinerea unui grad universitar sau echivalent superior, masterat sau doctorat;
    d) diplomă de absolvire a unui curs de radioprotecţie avizat de CNCAN, de nivel 3, potrivit unuia sau mai multor domenii pentru care se solicită permisul, şi anume fizica radiaţiei referitoare la radiologia de diagnostic şi intervenţională sau radioterapie sau medicină nucleară;
    e) copia permisului de exercitare nivel 2, eliberat de CNCAN;
    f) curriculum vitae în care se va prezenta experienţa şi activitatea profesională în medicină corespunzătoare domeniului pentru care se solicită permisul, care atestă îndeplinirea cerinţelor prevederilor prezentelor norme;
    g) dovada efectuării plăţii taxei şi tarifului de examinare prevăzute de regulamentul în vigoare.

    Eliberarea permiselor de exercitare nivel 3, experţilor în fizică medicală

    Articolul 21

    Permisele de exercitare nivel 3 se eliberează de către CNCAN experţilor în fizică medicală pentru unul sau mai multe dintre domeniile următoare:
    a) fizica de radioterapie;
    b) fizica de medicină nucleară;
    c) fizica de radiologie de diagnostic şi intervenţională.


    Articolul 22

    Sesiunile de examinare sunt organizate de CNCAN cu frecvenţă trimestrială, iar la examinare pot fi admise persoanele care au depus dosarul de înscriere cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de data anunţată pentru susţinerea examenului.


    Articolul 23

    (1) Examinarea solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, se face de o comisie de examinare formată din reprezentanţi ai CNCAN şi ai Ministerului Sănătăţii Publice.
    (2) Comisia de examinare este alcătuită din:
    a) un preşedinte, specialist cu grad profesional înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniilor pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală, din cadrul CNCAN;
    b) minimum un specialist cu grad profesional înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală, din cadrul CNCAN;
    c) un delegat al Ministerului Sănătăţii Publice - specialist cu grad profesional înalt, cu pregătirea şi experienţa adecvate domeniului sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală;
    d) un secretar permanent.
    (3) Comisia de examinare se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNCAN, cu minimum 30 de zile înaintea zilei programate pentru examinare.


    Articolul 24

    (1) Cererea de participare la examinare în vederea eliberării permisului de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, împreună cu dosarul anexat cererii vor fi evaluate de comisia de examinare, care în termen de 10 zile de la data înregistrării cererii va comunică în scris solicitantului, după caz:
    a) realizarea punctajului minim prevăzut în anexa nr. 5 "Evaluarea pregătirii şi experienţei în fizică medicală a solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3", tema lucrării scrise din domeniul sau domeniile pentru care solicită recunoaşterea ca expert în fizică medicală pe care acesta trebuie să o întocmească, data prezentării lucrării scrise: cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data fixată pentru susţinerea examenului şi data prezentării la examinare;
    b) nerealizarea punctajului minim prevăzut în anexa nr. 5 şi dreptul de a recupera 50 % din valoarea tarifului de examinare pe care solicitantul l-a achitat.
    (2) Examinarea se desfăşoară prin susţinerea în faţa comisiei a lucrării scrise - se recomandă prezentarea în Microsoft Office PowerPoint a unui rezumat al lucrării scrise şi printr-o examinare orală a pregătirii practice şi teoretice adecvate domeniului sau domeniilor solicitate.
    (3) Absenta de la examinare fără un motiv întemeiat este considerată renunţare la solicitarea examinării în vederea eliberării permisului de exercitare nivel 3, pentru expertul în fizică medicală, şi duce la pierderea taxelor şi tarifelor achitate.


    Articolul 25

    (1) Se consideră că solicitantul permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală a promovat examenul dacă întruneşte cel puţin punctajul minim de 15 puncte şi numai dacă a obţinut cel puţin nota 8 la examinarea orală.
    (2) În termen de 60 de zile de la data susţinerii examenului pentru recunoaşterea expertului în fizică medicală, CNCAN finalizează evaluarea solicitării cu emiterea permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală sau cu o adresă de notificare a respingerii motivate de eliberare a permisului solicitat în cazul neîndeplinirii condiţiilor legale de eliberare.
    (3) Modelul permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală este prezentat în anexa nr. 6 "Modelul permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală".
    (4) Permisul de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală se emite pe o perioadă de maximum 5 ani.


    Articolul 26

    Suspendarea sau retragerea permisului de exercitare se efectuează conform cap. X din norme.


    Articolul 27

    În cazul pierderii, furtului sau a deteriorării permisului de exercitare titularul acestuia va solicita un duplicat conform cap. XI din norme.


    Articolul 28

    Solicitarea de modificare a permisului de exercitare nivel 3 al expertului în fizică medicală trebuie să se facă în următoarele situaţii:
    a) extinderea domeniului pentru care s-a eliberat permisul de exercitare;
    b) schimbarea numelui titularului de permis de exercitare.


    Articolul 29

    Permisul de exercitare nivel 3 pentru expertul în fizică medicală poate fi extins cu un alt domeniu numai în urma solicitării titularului de permis şi a examinării, conform prezentelor norme.


    Articolul 30

    Solicitarea modificărilor se face prin trimiterea, de către titularul de autorizaţie, la CNCAN a unei cereri de modificare însoţite de prezentarea:
    a) permisului de exercitare în original;
    b) dovezii achitării taxei şi tarifului prevăzute de regulamentul în vigoare.


    Articolul 31

    În cazul solicitării extinderii domeniului, persoana trebuie să dovedească îndeplinirea condiţiilor şi să susţină examenul de verificare a cunoştinţelor corespunzătoare domeniului pentru care este solicitată extinderea.


    Articolul 32

    Modificarea permisului de exercitare nu schimbă perioada de valabilitate a acestuia.

    Programul de Dezvoltare Profesională Continuă (DPC)

    Articolul 33

    Pentru a menţine competenţa profesională a fizicianului medical şi a expertului în fizică medicală sunt necesare 50 de puncte credit de DPC înregistrate şi convenite pe an. Programul DPC se bazează pe un ciclu de 5 ani cu un total de 250 de puncte credit, cu o medie de 50 de puncte credit pe an.


    Articolul 34

    Activităţile de DPC se clasifică în două categorii:
    a) Activităţile de categoria 1 sunt urmarea cursurilor pre-evaluate, şi anume întâlniri ştiinţifice, seminarii, cursuri de pregătire/reciclare etc. Evaluarea acestor cursuri se face în cadrul procesului de avizare de către CNCAN.
    b) Activităţile de categoria 2 sunt de diferite tipuri.


    Articolul 35

    (1) CNCAN va menţine înregistrarea DPC la nivel naţional.
    (2) Toţi fizicienii medicali şi experţi în fizică medicală trebuie să transmită la CNCAN dovada înregistrărilor punctelor credit DPC pentru validarea şi menţinerea înregistrărilor.

    Cerinţe pentru sistemul de puncte credit

    Articolul 36

    (1) Un punct credit, denumit în continuare pc, este o unitate de DPC; 1 pc corespunde la o oră întreagă de activitate educaţională de categoria 1.
    (2) Deoarece activităţile de categoria 2 au caracter diferit, nu se echivalează punctele credit cu orele efectuate.
    (3) Pentru cursurile organizate la nivel internaţional al căror conţinut este relevant practicii de fizică medicală şi care au aprobare DPC anterioară cursului obţinută de către organizaţia gazdă, CNCAN va acorda pe aceeaşi bază puncte credit.
    (4) Totalul de 250 pe trebuie să se realizeze ca urmare a activităţilor de categoria 1, cât şi a activităţilor de categoria 2.
    (5) Numărul total de puncte credit de categoria 1 pe un ciclu de 5 ani trebuie să fie de 100 pc.
    (6) Numărul total de puncte credit de categoria 2 pe un ciclu de 5 ani trebuie să fie de 150 pc.

    Puncte credit pentru activităţile de categoria 1

    Articolul 37

    (1) Orice organizator de cursuri va solicita la GNCAN o dată cu avizarea cursului şi numărul de puncte credit de categoria 1 acordate.
    (2) Organizatorii de cursuri trebuie să furnizeze participanţilor documente care descriu conţinutul cursului şi dacă fiecare curs se finalizează cu examinarea participanţilor, se va comunică participanţilor şi rezultatul examinării.
    (3) Fiecare participant la o activitate de categoria 1 va primi un document (diplomă, certificat etc.) care va include conţinutul cursului şi rezultatul examinării dacă este cazul.
    (4) Evenimentele de categoria 1 se clasifică în evenimente cu sau fără examinare.
    (5) O oră întreagă de activitate educaţională de categoria 1 fără examinarea participanţilor corespunde la un punct credit.
    (6) În cazul activităţilor educaţionale de categoria 1 cu examinarea participanţilor pentru o oră întreagă CNCAN poate acorda peste 1 punct credit, dar nu mai mult de 2 pc.

    Puncte credit pentru activităţile de categoria 2

    Articolul 38

    Se consideră activităţi de categoria 2 următoarele:
    a) activităţi educaţionale locale desfăşurate în spital, ca de exemplu: lecturi, seminarii, activităţi de pregătire organizate periodic: 1 pe pentru o oră întreagă de lectură pe activitate;
    b) activităţi de pregătire la locul de muncă, de exemplu dezvoltarea abilităţilor (îndemânării), managementul timpului etc.: până la 10 pc pe an;
    e) pregătirea individuală planificată, de exemplu lectura şi studiul cărţilor, revistelor de specialitate etc. inclusiv "modalităţile de învăţare la distantă" bazate pe calculator: până la 10 pc pe an;
    d) pregătirea şi susţinerea unei prezentări (lecturi) sau seminar: până la 10 cp pentru prima prezentare şi 3 pc la repetarea prezentării;
    e) vizite la alte departamente pentru pregătire specială: până la 5 pc pe an;
    f) publicarea unei lucrări într-o revistă recunoscută ştiinţific: până la 20 pc, depinzând de tipul revistei şi de contribuţia ca autor (autor singur, co-autor);
    g) publicarea unui text dintr-o carte: până la 50 pc depinzând de contribuţia ca autor şi de dimensiunea contribuţiei;
    h) o prezentare orală sau poster la un congres: până la 10 pc pe prezentare, depinzând de tipul congresului (internaţional, naţional, regional) şi de contribuţia ca autor (autor singur, co-autor); maximum. 15 pc pe an;
    i) implementarea de noi tehnologii/proceduri cu impact semnificativ în fizica medicală: până la 5 pc pe activitate şi 10 pc pe an pentru o implementare documentată şi dezvoltarea de noi tehnologii şi proceduri, depinzând de complexitatea tehnologiei;
    j) membru activ într-un grup de lucru, comitet de standardizare sau echivalent relevant pentru fizică medicală: până la 5 pc pe membru pe an, depinzând de tipul grupului (internaţional, naţional, regional) şi de relevanţa ştiinţifică (protocoale de dozimetrie, standardizarea echipamentului, radioprotecţie etc), nu mai mult de 15 pc pe an.

    Criterii pentru încadrarea cu fizicieni medicali

    Articolul 39

    Numărul total de fizicieni medicali încadraţi într-un departament de fizică medicală depinde de:
    a) domeniile de aplicaţii ale serviciilor de fizică în medicină;
    b) gama de responsabilităţi organizatorice şi de management (numărul de unităţi medicale, populaţia deservită);
    c) cantitatea şi complexitatea echipamentului radiologie şi procedurile folosite în specialităţile clinice;
    d) numărul de pacienţi examinaţi şi trataţi prin modalităţile relevante şi gradul de complexitate al acestor examinări şi tratamente;
    e) responsabilităţi pentru pregătirea şi instruirea personalului;
    f) nivelul de participare în întreţinere, dezvoltare, cercetare şi studii clinice.


    Articolul 40

    (1) Nivelul de încadrare cu fizicieni medicali depinde de echipamentul de bază şi de standardele de calitate agreate.
    (2) Domenii suplimentare de lucru, tehnicile mai sofisticate etc., necesită o luare în considerare separată, pentru încadrare suplimentară adecvată care trebuie determinată local, ţinând cont de cerinţele legale şi de standarde.
    (3) Dacă există activităţi de cercetare şi responsabilităţi de pregătire este necesar un număr mai mare de fizicieni medicali.
    (4) Suplimentar faţă de încadrarea cu fizicieni medicali în radioterapie, medicină nucleară şi radiologie de diagnostic şi intervenţională, unităţile medicale vor încadra corespunzător fizicieni medicali care lucrează în celelalte domenii de fizică medicală: RMN, ultrasunete, laseri medicali, endoscopie video şi cu fibră optică etc, după caz.


    Articolul 41

    (1) În cazul unui departament de fizică medicală care serveşte toate disciplinele radiologice (radiodiagnostic şi radiologie intervenţională, radioterapie, medicină nucleară) anumite responsabilităţi se pot împărţi şi aceasta are ca efect o utilizare mai eficientă a forţei de muncă.
    (2) În departamentul de fizică medicală se angajează fizicieni medicali, ingineri, tehnicieni, care asigură suportul de fizică medicală.
    (3) Criteriile pentru încadrarea cu fizicieni medicali prezentate în aceste norme nu acoperă încadrarea cu fizicieni medicali în alte domenii de fizică medicală (RMN, ultrasunete, laseri s.a.).
    (4) În anexa nr. 7 "Exemple de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală" sunt date câteva exemple de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală.

    Numărul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radioterapie

    Articolul 42

    (1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în fizica radiaţiei referitoare la radioterapie, conform art. 7.
    (2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care au permise de exercitare nivel 3, emise de CNCAN.


    Articolul 43

    Intr-un departament de radioterapie trebuie să fie disponibil permanent cel puţin un expert în fizică medicală, pregătit în fizica radiaţiei referitoare la radioterapie, familiarizat cu echipamentul şi cu procedurile şi care să aibă experienţă în fizica radiaţiei referitoare la radioterapie.


    Articolul 44

    Nivelul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radioterapie, trebuie să fie calculat ţinând cont atât de încărcarea echipamentului (sarcina de lucru), cât şi de numărul de pacienţi trataţi şi de complexitatea tratamentului.


    Articolul 45

    O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radioterapie este dată în tabelul nr. 1.


    Articolul 46

    (1) Valorile din tabelul nr. 1 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi însumate pentru a calcula numărul total de personal care asigură suportul de fizică medicală în radioterapie.
    (2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până la cel puţin 'bd din norma întreagă de lucru.

    Numărul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în medicină nucleară

    Articolul 47

    (1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în fizica radiaţiei referitoare la medicină nucleară, conform art. 7.
    (2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care au permis de exercitare nivel 3, emis de CNCAN.


    Articolul 48

    Intr-un departament de medicină nucleară trebuie să fie disponibil permanent cel puţin un expert în fizică medicală pregătit în fizica radiaţiei referitoare la medicină nucleară şi cu experienţă. Dacă în departament se efectuează şi terapie cu radionuclizi poate fi necesar şi un al doilea expert în fizică medicală.


    Articolul 49

    Nivelul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în medicină nucleară trebuie să fie calculat ţinând cont atât de încărcarea echipamentului (sarcina de lucru), cât şi de numărul de pacienţi examinaţi sau trataţi.


    Articolul 50

    O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în medicină nucleară este dată în tabelul nr. 2.


    Articolul 51

    (1) Valorile din tabelul nr. 2 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi însumate pentru a calcula numărul total de personal care asigură suportul de fizică medicală în medicină nucleară.
    (2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până la cel puţin 'bd din norma întreagă de lucru.


    Articolul 52

    Dacă în departamentul de medicină nucleară există şi alte instalaţii, de exemplu PET, ciclotron sau contor de corp uman, este necesară încadrarea de personal suplimentar.

    Numărul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radiologie de diagnostic şi intervenţională

    Articolul 53

    (1) Se vor angaja numai fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală care îndeplinesc cerinţele de educaţie şi pregătire profesională în fizica radiaţiei referitoare la radiologia de diagnostic şi/sau intervenţională conform art. 7.
    (2) Se vor angaja numai experţi în fizică medicală care au permise de exercitare nivel 3, emise de CNCAN.


    Articolul 54

    Intr-un departament de radiologie de diagnostic şi/sau intervenţională care utilizează echipamente complexe sau în care se efectuează proceduri radiologice complexe, trebuie să fie disponibil cel puţin un expert în fizică medicală cu experienţă în fizica radiologică de diagnostic şi/sau intervenţională.


    Articolul 55

    Numărul de fizicieni medicali necesari va depinde de programele de asigurare şi control al calităţii realizate în departament, de implicarea asistenţilor medicali sau a altui personal în aceste programe.


    Articolul 56

    Nivelul minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în radiologia de diagnostic şi intervenţională trebuie să fie calculat ţinând cont atât de numărul de echipamente, încărcarea echipamentului (sarcina de lucru), cât şi de numărul de pacienţi examinaţi şi de procedurile radiologice.


    Articolul 57

    O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de rutină în radiologia de diagnostic este dată în tabelul nr. 3.


    Articolul 58

    (1) Valorile din tabelul nr. 3 trebuie să fie multiplicate cu numărul de echipamente şi însumate pentru a calcula numărul total de personal care asigură suportul de fizică medicală în radiologia de diagnostic.
    (2) Numărul minim rezultat se rotunjeşte în plus până la cel puţin 'bd din norma întreagă de lucru.

    Dispoziţii finale

    Articolul 59

    Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sancţionează conform legii, administrativ, disciplinar, contravenţional sau penal, după caz.


    Articolul 60

    (1) Orice organizaţie naţională de fizicieni medicali constituită conform legii poate acorda calificarea de expert în fizică medicală şi poate menţine registrul de fizicieni medicali şi experţi în fizică medicală, dacă au solicitat şi obţinut desemnarea ca organism notificat de certificare a personalului, conform Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.
    (2) Un expert în fizică medicală recunoscut în alt stat membru al Uniunii Europene, cu calificarea corespunzătoare prevederilor Directivei 97/43 EURATOM, poate fi recunoscut în România, de către CNCAN, după evaluarea documentelor privind pregătirea corespunzătoare şi a certificării acestuia.
    (3) Fizicienii, inginerii şi alţi specialişti care lucrează în unităţi medicale în unul sau mai multe dintre domeniile următoare:
    a) fizica de radioterapie;
    b) fizica de medicină nucleară;
    c) fizica de radiologie de diagnostic şi interventională, pot fi recunoscuţi ca fizicieni medicali sau experţi în fizică medicală de către CNCAN, după evaluarea documentelor privind pregătirea profesională, experienţa şi curricula acestora.
    Tabelul 1
    O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare
    cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică de
    rutină în radioterapie.
    Echipament Nr. total de personal(ETI)*1) în fizică medicală Nr. minim de experţi incluşi în nr. total de personal (ETI)
    Accelerator 0,88 0,37
    Cobalt 0,34 0,14
    Instalaţie de RX-terapie 0,07 0,03
    Instalaţie de brachiterapie afterloading 0,42 0,18
    Simulator 0,30 0,13
    Sistem de planificare a tratamentului:
    - Terapie cu fascicul extern 0,38 0,16
    - Brachiterapie 0,08 0,04
    100 pacienţi/an*2):
    - Terapie cu fascicul extern 0,27 0,11
    - Brachiterapie 0,22 0,09

    *1) ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru
    *2) "100 pacienţi/an" se referă la pacienţii noi, tratamentele reînnoite sau noi planuri de tratament, de exemplu un nou volum ţintă.
    Tabelul 2
    O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare
    cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică
    de rutină în medicină nucleară
    Echipament Nr. total de personal (ETI)*1) în fizică medicală Nr. minim de experţi incluşi în nr. total de personal (ETI)
    Cameră gamma 0,13 0,06
    Sistem de măsurare neimagistic (inclusiv RIA) 0,08 0,04
    Sistem de analiză computerizat 0,23 0,11
    1000 de studii dinamice sau SPECT 0,06 0,03
    100 de noi cicluri de terapie cu radionuclizi pe an 0,10 0,05

    *1) ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru.
    Tabelul 3
    O recomandare generală pentru evaluarea nivelului minim de încadrare
    cu personal care asigură suportul de fizică medicală în munca clinică
    de rutină în radiologia de diagnostic
    Echipament Nr. total de personal (ETI)*1) Nr. minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr. total de personal (ETI)
    Instalaţie de RX- diagnostic cu un post de grafie şi/sau un post de scopie 0,05 0,01
    Procesor de film sau sistem imagistic cu laser 0,06 0,01

    ----
    *1) ETI - Echivalent Timp Intreg de lucru.


    Anexa 1

    -------
    la norme
    --------
    TEMATICA CURSURILOR
    de radioprotecţie pentru fizicianul medical şi expertul în fizică medicală
    Tematica cursurilor de radioprotecţie universitare pentru fizicianul medical şi postuniversitare pentru expertul în fizică medicală trebuie să cuprindă următoarele:
    Cursul fundamental (de bază)
    Cunoştinţe în fizica fundamentală a radiaţiei.
    a) Noţiunile fundamentale în biologia radiaţiei, inclusiv efectele dozelor mici de interes în radioprotecţie pentru evaluarea riscului şi managementul riscului.
    b) Noţiunile şi principiile fundamentale de radioprotecţie a pacienţilor, a persoanelor expuse profesional la radiaţii şi a persoanelor din populaţie.
    c) Expunerea persoanelor la surse artificiale şi naturale.
    d) Măsurile fizice şi legale care trebuie luate în cazul expunerii accidentale şi/sau incidentale.
    e) Legislaţia în radioprotecţie şi securitate radiologică în vigoare şi responsabilităţile expertului în fizică medicală.
    Cursul special pentru radioterapie
    a) Principiile fizice şi caracteristicile tehnice ale instalaţiilor de radioterapie: instalaţii RX de teleterapie, instalaţii gamma de teleterapie, acceleratoare liniare medicale, simulatoare şi simulatoare CT, instalaţii de brachiterapie, surse închise etc.
    b) Controlul instalaţiilor de radioterapie şi prevederea şi întreţinerea caracteristicilor de securitate.
    c) Controlul surselor radioactive, testele de verificare a etanşeităţii, menţinerea înregistrărilor şi controlul inventarului de surse.
    d) Noţiunile biologice fundamentale ale terapiei cu radiaţie.
    e) Dozimetria clinică, metode de evaluare a dozei.
    f) Planificarea tratamentului cu radiaţii - aspecte clinice şi fizice.
    g) Proceduri de asigurarea calităţii.
    h) Radioprotecţia personalului expus profesional şi evaluarea riscului.
    i) Radioprotecţia mediului.
    j) Managementul în eventualitatea accidentelor sau incidentelor.
    k) Proiectarea unor laboratoare de radioterapie noi sau modificarea celor existente, achiziţionarea de echipamente, instalaţii de radioterapie şi planificarea proceselor cu implicaţii în securitatea radiologică.
    l) Cerinţe legale speciale pentru radioterapie, avize şi inspecţii.
    m) Reguli tehnice.
    Cursul special pentru medicină nucleară
    a) Caracteristicile fizice ale radionuclizilor.
    b) Producerea radionuclizilor; reactor, accelerator, generatori de radionuclizi.
    c) Producerea farmaceuticelor radioactive şi a farmaceuticelor marcate cu substanţe radioactive în conformitate cu standardele corecte de radioprotecţie.
    d) Puritatea produselor farmaceutice radioactive - puritatea radionuclizilor, puritatea radiochimică, puritatea chimică, puritatea farmaceutică.
    e) Biocinetica substanţelor radioactive - încorporare, distribuţie, excreţie.
    f) Radioactivitatea.
    g) Calculul dozelor. Calculul dozei pacientului probabile provenite de la administrarea produselor farmaceutice radioactive, în procedurile de diagnostic.
    h) Optimizarea expunerii şi metode alternative de diagnostic.
    i) Metode şi dispozitive de măsurare.
    j) Controlul surselor radioactive, menţinerea înregistrărilor şi controlul inventarului de surse.
    k) Sisteme de asigurare a calităţii şi proceduri referitoare la achiziţia, utilizarea şi eliminarea deşeurilor radioactive.
    l) Măsuri practice de radioprotecţie la transportul şi depozitarea substanţelor radioactive, mânuirea deşeurilor radioactive şi planificarea predării deşeurilor radioactive.
    m) Radioprotecţia pacientului în diagnostic şi terapie.
    n) Radioprotecţia personalului expus profesional în diagnostic şi terapie.
    o) Radioprotecţia persoanelor din public, ca de exemplu ceilalţi pacienţi din spital, rudele pacienţilor sau persoanele care însoţesc pacienţii după externarea pacienţilor.
    p) Radioprotecţia mediului.
    q) Managementul în eventualitatea accidentelor sau incidentelor.
    r) Proiectarea unor laboratoare de medicină nucleară noi sau modificarea celor existente.
    s) Cerinţe legale speciale pentru radioterapie, avize.
    t) Reguli tehnice.
    Cursul special pentru radiologia de diagnostic şi radiologie intervenţională
    a) Principiile fizice şi caracteristicile tehnice ale instalaţiilor radiologice pentru radiologia de diagnostic şi intervenţională.
    b) Controlul instalaţiilor de radiologie de diagnostic şi intervenţională inclusiv specificarea măsurilor de radioprotectie şi echipamente de supraveghere.
    c) Tehnici de imagistică şi efectele acestora asupra expunerii pacientului.
    d) Optimizarea expunerii şi metode alternative de diagnostic.
    e) Asigurarea calităţii.
    f) Măsurători şi calculul dozelor pacienţilor, inclusiv după dezvăluirea gravidităţii.
    g) Selectarea calibrării, a monitorizării şi a echipamentului de testare.
    h) Radioprotectia personalului expus profesional.
    i) Managementul în eventualitatea accidentelor sau incidentelor.
    j) Cerinţe legale speciale pentru radiologie, avize.
    k) Reguli tehnice.


    Anexa 2

    -------
    la norme
    --------
    PREGĂTIREA TEORETICĂ
    a expertului în fizică medicală
    Subiecte generale de fizică medicală
    1. Noţiuni de bază în anatomia umană şi fiziologie
    a) Terminologia medicală.
    b) Structura generală şi organizarea corpului uman.
    c) Anatomia de bază: structură, poziţie şi nomenclatură.
    d) Elemente de fiziologie.
    e) Organele şi sistemele umane.
    f) Identificarea structurilor anatomice în modalităţile de imagistică clinică.
    g) Noţiuni privind natura şi efectele bolii şi ale traumei.
    h) Principii de examinare a funcţionării pentru cel puţin un sistem al unui organ.
    2. Principii generale de securitate a mediului medical
    a) Principii de management al riscului şi securităţii.
    b) Securitatea electrică, electro-magnetică şi magnetică.
    c) Principii de radioprotecţie, radiaţia ionizantă şi ne-ionizantă, de exemplu microundele, câmpurile magnetice şi radiofrecventă, ultravioletele, laserii, ultrasunetele.
    3. Principii de management al calităţii
    a) Semnificaţia calităţii, asigurării calităţii şi controlul calităţii.
    b) Standarde de calitate.
    c) Evaluarea calităţii.
    d) Sisteme de management al calităţii, înregistrării, audit şi îmbunătăţirea calităţii.
    4. Ştiinţa informaţiei în mediul medical
    a) Structura actuală a calculatorului.
    b) Sisteme de operare.
    c) Reţele şi protocoale de colaborare, incluzând DICOM, PACS etc.
    d) Principii de programare şi practică.
    e) Utilizarea aplicaţiilor software, incluzând sisteme de referinţă ştiinţifice.
    f) Scurtă descriere a aplicaţiilor în mediul medical.
    g) Securitatea datelor, managementul datelor şi aspectele legale, de exemplu legislaţia privind protecţia datelor, responsabilităţile profesionale şi practica corectă.
    h) Sistemele de informare în spital.
    i) Managementul bazei de date.
    5. Principiile instrumentaţiei medicale şi analiza semnalelor medicale
    6. Principiile imagisticii medicale şi manipularea imaginii
    a) Fizica formării imaginii.
    b) Principiile modalităţilor de imagistică clinică.
    c) Mânuirea imaginii şi procesare.
    d) Zgomotul şi măsurătorile de calitate ale imaginii.
    e) Sisteme de luare a imaginii, arhivare şi comunicare.
    f) Mulţi-înregistrarea imaginilor de la diferite modalităţi.
    g) Standarde de formare a imaginii, inclusiv DICOM: interconectivitate şi interoperativitate.
    h) Principii, echipament şi aplicaţii practice în radioterapie ale următoarelor modalităţi de imagistică: radiaţii X, radiografie şi fluoroscopie, CT, PET, SPECT, ultrasunete şi MRI.
    i) Progrese în imagistica medicală.
    7. Metode statistice
    a) Statistici descriptive
    b) Distribuţia probabilităţilor.
    c) Testarea principiilor generale semnificative şi alegerea testului de comparare continuă a datelor categorice.
    d) Relaţia între variabile.
    e) Analiza incertitudinilor.
    f) Proiectarea studiului clinic şi analiza rezultatelor.
    8. Organizarea şi managementul îngrijirii sănătăţii
    a) Legislaţia sanitară naţională.
    b) Sisteme naţionale şi locale, vedere generală a altor sisteme europene.
    c) Norme naţionale şi Directive europene.
    d) Ghiduri şi recomandări ale organizaţiilor naţionale şi internaţionale.
    e) Consideraţii etice în practica medicală.
    f) Principii de management aşa cum se aplică în departamentele spitalelor şi proiecte etc.
    g) Principii de management al personalului.
    Subiecte specifice în fizica medicală de radioterapie
    9.Sumar de fizica radiaţiei
    a) Radiaţia ionizantă.
    b) Structura materiei.
    c) Procesele de interacţie ale radiaţiei (fotoni şi particule).
    d) Transferul de energie. Împrăştiere şi atenuare.
    e) Radioactivitate.
    f) Aplicaţiile statisticilor în radioactivitate.
    g) Principiile producerii radiaţiei X.
    h) Alte surse de radiaţie.
    i) Scurtă descriere a utilizărilor medicale ale radiaţiei.
    j) Specificaţii ale fasciculelor de radiaţie.
    10. Sumar de matematici pe care se bazează fizica radiaţiei
    a) În radioactivitate.
    b) În transportul radiaţiei (de exemplu ecuaţiile Boltzman şi metodele Monte Carto).
    c) În statisticile medicale.
    d) În imagistica medicală: transformata Fourier, analiza semnalului (de exemplu PSF, MTF şi spectrul Weiner).
    e) În algoritmele de planificarea tratamentului (de exemplu convolutia, suprapunerea, optimizarea multiparametrică)
    f) Pachete de computere pentru statistici şi matematici.
    11. Dozimetrie
    a) Conceptul de baza şi kerma.
    b) Teoria cavitatii Bragg-Gray.
    c) Marimi şi unităţi dozimetrice: expunerea, kerma şi doza absorbita; relatii între marimi.
    11.2. Fizica, tehnicile şi instrumentatia sistemelor de detectie a radiatiilor, de exemplu:
    a) Calorimetrie.
    b) Dozimetria chimica
    c) Detectorii cu gaz inclusiv camerele de ionizare.
    d) Detectorii cu scintilatie
    e) TLD.
    f) Semiconductori.
    g) Dozimetria cu film.
    11.3. Sisteme de dozimetrie practica
    a) Sisteme de analiza a fasciculului de radiatie
    b) Fantome.
    c) Sisteme de control al calităţii.
    d) Specificatii tehnice, testele de acceptare, calibrarea şi controlul calităţii ale sistemelor practice.
    12. Principii fundamentale ale oncologiei
    a) Principii ale oncologiei: epidemiologia, etiologia, biologia cancerului, localizarea tumorii primare, cai de raspandire şi modalităţi de tratament.
    b) Clasificarea tumorilor.
    c) Practica bazata pe probe în oncologie.
    d) Progrese în oncologie.
    13. Principiile şi aplicatiile radiobiologice clinice
    a) Introducere în biologia celulara şi moleculara.
    b) Răspunsul la radiatie la nivel molecular şi celular. Vatamarea celulara şi curbele de supravietuire celulara.
    c) Răspunsul macroscopic al tesutului la radiatie.
    d) Răspunsul tumorii şi al tesutului la nivelurile terapeutice de radiatie. Dependenta de fractionare, debitul dozei, radiosensibilitate, reoxigenare.
    e) Modele radiobiologice inclusiv modelul liniar patratic.
    f) Raportul terapeutic şi rolul lui în optimizarea dozei administrata pacientului.
    g) Doza de toleranta. Doza de radiatie şi probabilitatea de vindecare a tumorii.
    h) Efectele doza-volum. Modelele TCP şi NTCP.
    i) Efectele radiatiei - timpurii şi tarzii.
    j) Progrese în radiobiologie.
    k) Aplicaţii clinice practice.
    14. Managementul calităţii în radioterapie
    a) Sisteme de management al calităţii (de exemplu publicatii ESTRO, AAPM şi ISO).
    b) Auditul calităţii, analiza şi imbunatatiri.
    15. Terapia cu radiatie. Radioterapia cu fascicul extern
    15.1. Echipament de imagistica şi de tratament
    a) Unităţi RX(kV)
    b) Unităţi de cobalt
    c) Acceleratoare liniare şi alte sisteme RX de MV şi fascicule de electroni.
    d) Modele practice pentru producerea şi controlul fasciculelor clinice statice şi dinamice.
    e) Sisteme de imagistica la unitatile de tratament.
    f) Simulatoare: simulatoare convenţionale şi simulatoare CT; simulatoare virtuale.
    g) CT standard şi alte sisteme de imagistica pentru localizare (MRI, PET,...)
    15.2. Dozimetria clinica şi fascicule convenţionale de tratament
    a) Caracteristicile fasciculelor clinice în aer şi în fantomă.
    b) Definiţia "condiţiilor de referinţă" în abordarea SSD fixă şi izocentrică.
    c) Definiţiile terminologiei (de exemplu PDD, TMR, TPR,...)
    d) Specificaţii de calitate a fasciculului
    e) Dozimetria absolută şi de referinţă. Doza absorbită în condiţii de referinţă; protocoale naţionale şi internaţionale, inclusiv protocoale IAEA.
    f) Standarde dozimetrice şi trasabilitatea.
    g) Dozimetria relativă:
    ■ Distribuţia dozei în axa centrală în apă.
    ■ Caracteristicile fasciculului de electroni, parcursul şi parametri energetici
    ■ Factorii de producţie: efectele împrăştierii capului de iradiere şi a împrăştierii fantomei, dependenţa de parametrii de tratament.
    ■ Distribuţia 3D a dozei: curbele de profil ale fasciculului (regiunea penumbrei, omogenitate, simetrie etc.)
    ■ Efectele modificatorilor de fascicul: pene solide, pene virtuale, compensatori etc.
    h) Cerinţe şi metode de achizitie de date pentru planificarea tratamentului.
    15.3. Achiziţia datelor pacientului
    a) Poziţia pacientului şi imobilizarea.
    b) Achiziţia în imagistică, înregistrarea imaginii şi fuziunea imaginii.
    c) Seturi de imagini multiple: mânuire şi analiză.
    d) Asigurarea calităţii în procedurile imagistice.
    e) Volumul ţintă şi localizarea organului critic.
    f) Mărirea volumului şi evaluarea marginii.
    15.4. Planificarea tratamentului
    a) Specificaţii de doză şi volume, decizii privind marginile, inclusiv recomandări internaţionale (de exemplu ICRU 50, 62); GTV, CTV, PTV etc.
    b) Principii de planificare a tratamentului: manual sau cu ajutorul computerului
    c) Calculul unităţii monitor şi sisteme: SSD şi abordări izocentrice.
    d) Sisteme de planificare ale tratamentului, inclusiv hardware, implementare, date de intrare, ieşire şi reţea.
    e) Simularea virtuală şi instrumente: BEV, DRR.
    f) Algoritme de planificare a tratamentului: 1D, 2D şi 3D.
    g) Optimizarea tratamentului şi evaluare: criterii de uniformitate şi constrângeri, DVH, indici biologici, (TCP, NTCP).
    h) Planificarea IMRT.
    i) Înregistrarea şi raportarea conform recomandărilor internaţionale.
    j) Arhivarea şi suportul.
    15.5. Tehnici de radioterapie
    a) Tehnici convenţionale:
    ■ Utilizarea penelor, a bolusului, a compensatorilor; formarea (conturarea) fasciculului; combinarea fasciculelor: ponderare şi normalizare, potrivirea câmpului; tehnici de rotaţie.
    b) Tehnici mult mai avansate:
    ■ Radioterapia 3D conformatională, tehnici necoplanare, metode IMRT: statice şi dinamice.
    c) Tehnici speciale:
    ■ TBI, TSEI, radiochirurgie, radioterapie stereotactică, tratamente intraoperative, tratamente ghidate cu imagine.
    d) Alte modalităţi de tratament, de exemplu tratamente cu fascicule de particule.
    15.6. Verificarea tratamentului
    a) Alinierea pacientului şi setările la simulator pentru verificare şi ale echipamentului de tratament.
    b) Setare şi sisteme de reglare a deplasării.
    c) Imagistica la unitatea de tratament, de exemplu imagistica portală.
    d) Optimizarea setării şi utilizarea sistemelor.
    e) Precizia geometrică, reproductibilitate şi metode de evaluare.
    f) Dozimetria în vivo.
    g) Verificarea IMRT.
    h) Înregistrări şi sisteme de verificare.
    15.7. Asigurarea calităţii
    a) Specificaţii ale echipamentului, punerea în funcţiune şi controlul calităţii (QC) la unităţile de tratament, sistemele de planificare a tratamentului, sistemele de imagistică în RT, sisteme dozimetrice, reţele.
    b) Recomandări naţionale şi internaţionale şi protocoluri naţionale.
    c) QA procesului de tratament.
    d) Verificarea, examinarea şi QA ale planurilor de tratament ale pacienţilor individuali şi calculul UM.
    16. Terapia cu radiaţie. Brachiterapia
    16.1. Echipament
    a) Surse: tipuri de radionuclizi şi proiectul sursei.
    b) Aplicatori.
    c) Sisteme afterloading: debitul dozei mic (LDR), debitul dozei mare (HDR), debitul dozei pulsatoriu (PDR)
    d) Echipament pentru calibrarea sursei.
    e) Sisteme de imagistică pentru brachiterapie.
    16.2. Specificaţiile sursei
    a) Mărimi şi unităţi de măsură: activitatea, debitul kermei de referinţă în aer (RAKR), debitul expunerii etc.
    b) Specificaţii privind "Intensitatea sursei" în conformitate cu protocoalele naţionale şi internaţionale, inclusiv recomandările AiEA.
    c) Metode de măsurători dozimetrice.
    16.3. Tehnici de tratament şi metode
    a) Implanturi temporale şi permanente.
    b) Aplicaţii standard.
    c) Implantarea clasică şi sisteme de calcul ale dozei (LDR), de exemplu interstitial, sistemul Paris şi intracavitar sistemul Manchester.
    d) Extinderea la alte categorii de debite de doză: HDR, PDR.
    e) Tehnici speciale de brachiterapie, de exemplu ace permanente pentru prostată, implanturi stereotactice pentru creier, plăci pentru ochi, intravascular.
    16.4. Planificarea tratamentului şi calculul dozei
    a) Formalismul general, inclusiv TG 43 (AAPM).
    b) Structura generală a sistemelor de planificare în brachiterapie.
    c) Configurarea datelor şi setarea TPS.
    d) Algoritmele de reconstrucţie a poziţiei sursei: filme radiografice, CT şi alte algoritme bazate pe imagine.
    e) Algoritme de calcul al dozei: algoritme de optimizare pentru HDR, PDR.
    f) Optimizarea planificării tratamentului şi evaluare.
    g) Criterii de uniformitate şi constrângeri.
    16.5. Specificaţii de doză şi volume
    Conform protocoalelor naţionale şi internaţionale, inclusiv recomandărilor ICRU 38 şi ICRU 58.
    16.6. Asigurarea calităţii
    a) Specificaţii de echipament, punerea în funcţiune şi QC echipamentului afterloading (LDR, HDR, PDR), sisteme de planificare a tratamentului (algoritme de reconstrucţie şi algoritme de calcul), surse şi aplicatori, sisteme de imagistică în brachiterapie, sisteme dozimetrice, reţele etc.
    b) Recomandări naţionale şi internaţionale şi protocoale locale.
    c) QA a întregului proces de tratament cu brachiterapie.
    d) Verificarea, examinarea şi QA ale planurilor de tratament ale pacienţilor individuali.
    17. Terapia cu radiaţie. Terapia cu surse deschise
    a) Alegerea radionuclidului; proprietăţi fizice.
    b) Consideraţii radiobiologice.
    c) Tehnici dozimetrice. MIRD.
    d) Proceduri generale în managementul terapiei cu surse deschise.
    e) Proceduri specifice de terapie.
    18. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante
    a) Evaluarea riscului radiaţiei.
    b) Baza biologică a riscului radiologic.
    c) Efectele radiatiei asupra embrionului şi fetusului, leucogeneza şi carcinogeneza, riscuri genetice şi somatice pentru persoanele expuse.
    d) Baza ştiinţifică a radioprotecţiei.
    e) Mărimi şi unităţi în radioprotecţie.
    f) Principiile de bază ale limitării dozelor. Efecte deterministice şi stocastice. Justificarea. Optimizarea: principiul ALARA. Limite de doză (lucrători, populaţie).
    g) Monitorizarea radiaţiei: clasificarea zonelor, monitorizarea personalului.
    h) Administrarea şi organizarea radioprotecţiei.
    i) Reguli naţionale şi internaţionale şi organizaţii.
    j) Legislaţia naţională şi internaţională.
    k) Proiectare şi laboratoare incluzând: camere de tratament, camere de imagistică, depozitarea surselor închise şi deschise.
    l) Managementul securităţii radiologice, incluzând evaluarea riscului, planurile de urgenţă.
    m) Accidente în radioterapie.
    n) Managementul materialului radioactiv, al transportului şi dispunerii ca deşeu radioactiv.
    o) Protecţia pacientului.
    19. Incertitudini în radioterapie
    a) Teoria măsurătorii.
    b) Surse de incertitudine.
    c) Managementul incertitudinii.
    d) Toleranţe şi niveluri de acţiune.


    Anexa 3

    ───────
    la norme
    ────────
    PREGĂTIREA PRACTICĂ
    a expertului în fizică medicală
    11. Dozimetrie
    11.2. Fizica, tehnicile şi instrumentaţia sistemelor de detecţie a radiaţiei
    a) Utilizarea echipamentului de măsurare a unui domeniu de doze pentru a înţelege scopul, limitele şi problemele.
    b) Evaluarea utilizării diferitelor dozimetre în diferite situaţii clinice.
    c) Specificarea şi justificarea infrastructurii cerute pentru a furniza servicii de dozimetrie într-un departament de radioterapie.
    d) Evaluarea incertitudinilor în măsurători de doză.
    13. Principiile şi aplicaţiile radiobiologiei clinice
    a) Investigarea utilizării modelelor radiobiologice, ca de exemplu modelul LQ, modelele TCP şi NTCP, în centre locale de radioterapie.
    b) Depistarea parametrilor care sunt utilizati în aceste modele de către oncolog.
    c) Depistarea modelelor şi a parametrilor care sunt utilizati în sistemul de planificare a tratamentului local.
    d) Calculul exemplelor practice a problemelor LQ incluzând contabilitatea golurilor în tratament.
    15. Terapia cu radiaţie. Radioterapia cu fascicul extern
    15.1. Echipament de imagistică şi de tratament
    a) Respectarea construcţiei şi proiectului echipamentului de tratament şi de imagistică şi interdependenta parametrilor şi factorilor care îi afectează (de ex. energia, omogenitatea, debitul dozei, doza pe unitatea monitor)
    b) Respectarea şi evaluarea manipulării (instalării-montării, verificării, întreţinerii, reparării) a echipamentului de radioterapie.
    c) Justificarea criteriilor de specificare şi selectare a acceleratoarelor liniare.
    d) Respectarea testelor de acceptare şi/sau a testelor de punere în funcţiune
    e) Efectuarea controlului calităţii la sistemele de imagistică şi de tratament.
    15.2. Dozimetria clinică şi fascicule convenţionale de tratament
    a) Investigarea şi aplicarea protocoalelor de dozimetrie, inclusiv a codului naţional de practică.
    b) Participarea la calibrarea instrumentelor de măsurare a dozei, inclusiv a camerelor de ionizare şi a diodelor.
    c) Efectuarea verificărilor de constantă (de ex. bazate pe Sr-90) a dozimetrelor cu camere de ionizare.
    d) Efectuarea de măsurători relative şi absolute de doză (factori de ieşire, PDD, profile de fascicul etc.) a fasciculelor de fotoni şi de electroni folosind instrumente diferite (camere de ionizare, diode, filme, TLD).
    e) Utilizarea analizoarelor de fascicul (fantome de apă) şi efectuarea testelor de control al calităţii.
    f) Implicarea în achiziţia datelor de fascicul pentru sistemul de planificare al tratamentului.
    15.3. Achiziţia datelor pacientului
    a) Verificarea transferului imaginilor şi a altor date în retea de la CT şi simulator la sistemul de planificare al tratamentului şi la acceleratorul liniar şi între acceleratoarele liniare, şi efectuarea controlului calităţii adecvat al sistemului de transfer.
    b) Specificarea, justificarea şi clasificarea criteriilor de specificare şi selectare a sistemelor de imagistică (de ex. simulator, CT, MRI).
    c) Participarea la utilizarea acestor sisteme de imagistică pentru localizarea şi proiectarea tratamentului în practica clinică.
    d) Producerea şi/sau verificarea macării şi a conturului şi a altor date de pacient pentru planificarea tratamentului.
    e) Evaluarea incertitudinilor datelor pacientului.
    15.4. Planificarea tratamentului
    a) Evaluarea şi compararea procesului de delimitare a GVT, CTV, PTV şi OR pentru diferite localizări.
    b) Participarea la discuţii cu echipe multidisciplinare.
    c) Verificarea procesului de transfer a imaginilor de localizare la sistemului de planificare a tratamentului.
    d) Evaluarea limitelor algoritmelor de planificare a tratamentului folosind informaţii disponibile (grupuri de utilizatori, manuale etc.)
    e) Investigarea efectelor la schimbarea parametrilor la un plan de tratament folosind un sistem de planificare a tratamentului.
    f) Investigarea metodelor utilizate pentru a lua în considerare neomogenităţile şi lipsa ţesutului în iradierea cu fotoni, de exemplu lungimile echivalente, ETAR, suprapunerea-convoluţia.
    g) Efectuarea calculelor manuale ale timpului sau unităţii monitor pentru fascicule RX megavoltaj şi kilovoltaj pentru o varietate de situaţii clinice.
    h) Întocmirea planurilor manuale simple pentru diferite configuraţii de fascicule de fotoni şi calcularea numărului cerut de unităţi monitor.
    i) Crearea distribuţiilor de doză pentru câmpuri extinse de tratament.
    j) Specificarea, justificarea şi clasificarea criteriilor pentru specificarea şi selectarea sistemelor de panificare a tratamentului.
    k) Practicarea alegerii energiei fotonilor sau electronilor pentru aplicaţiile clinice.
    l) Crearea planurilor pe computer care conţin efectele de oblicitate şi eterogenitate.
    m) Crearea planurilor pe computer pentru o varietate de surse imagine şi un set reprezentativ de localizări ale ţintei, utilizând modificatori adecvati de fascicul, ca de exemplu pene, blocuri, MLC, compensatori şi bolus.
    n) Investigarea protocoalelor IMRT disponibile local şi constrângeri de doză.
    o) Crearea planurilor pe computer cu potrivirea câmpurilor.
    p) Efectuarea controlului calităţii a sistemului de planificare a tratamentului şi a datelor continute de acesta.
    q) Verificarea calculelor computerului şi a unitătilor monitor în planurile de tratament folosind diagramele instituţiei sau un program de calcul al unităţii monitor independent, luând în calcul factori de dimensiune a câmpului, factori penelor şi alti factori relevanti.
    r) Verificarea planurilor şi schemelor de tratament a pacientului individual.
    15.5. Tehnici de radioterapie
    a) Compararea nivelurilor diferite de complexitate a planificării tratamentului faţă de cerinţele clinice şi de incertitudinile implicate.
    b) Respectarea şi evaluarea tratamentului a unui lot reprezentativ de pacienţi.
    c) Respectarea şi evaluarea planificări şi a tratamentului folosind tehnici speciale, ca de exemplu radioterapia stereotactică, iradierea întregului corp şi iradierea totală a pielii, când este posibil.
    d) Compararea protocoalelor de tratament naţionale şi internaţionale cu acelea folosite în instituţie.
    15.6. Verificarea tratamentului
    a) Comunicarea cu fizicianul şi cu pacientul atât cât îi permite practica clinică locală.
    b) Respectarea şi evaluarea activităţilor în camera de mulaje şi de producere a suporţilor de tratament, astfel ca dispozitivele de imobilizare şi blocurile de ecranare.
    c) Verificarea utilizării acestor dispozitivelor prin urmărirea procesului de la simulator la sistemul de planificare a tratamentului, acceleratorul liniar şi imaginea de megavoltaj.
    d) Respectarea utilizării unui simulator pentru a verifica planurile de tratament înainte de efectuarea tratamentului.
    e) Verificarea planurilor de tratament prin planificarea unei fantome disponibile local şi apoi prin măsurarea dozei eliberate folosind planul fantomei (aceasta testează algoritmul de planificare a tratamentului, în anumite situaţii).
    f) Evaluarea diferentelor dintre imaginile portale, imaginile de verificare la simulator şi DRR
    g) Utilizarea înregistrării şi a sistemului de verificare.
    15.7. Asigurarea calităţii
    (A se vedea şi "Echipament de imagistică şi de tratament")
    a) Evaluarea surselor şi a nivelurilor de incertitudini în geometrie şi în administrarea dozei şi a metodelor de monitorizare şi de control al acestora.
    b) Evaluarea rapoartelor de incidente într-un departament şi acţiunile corective.
    16. Terapia cu radiaţie. Brachiterapia
    16.1. Echipament
    a) Justificarea alegerii surselor închise/deschise de brachiterapie şi a motivelor pentru alegerea acestora într-o situaţie clinică particulară.
    b) Evaluarea avantajelor şi limitele surselor disponibile local.
    c) Respectarea utilizării în siguranţă şi custodia (dreptul şi sarcina de a avea grijă de surse) a surselor radioactive închise mici şi luarea măsurilor necesare în cazul pierderii sursei şi a formalităţilor de predare a surselor ca deşeuri radioactive.
    d) Efectuarea testelor de etanşeitate - contaminare nefixată la sursele de brachiterapie.
    e) Participarea la prepararea surselor de brachiterapie pentru utilizarea clinică.
    16.2. Specificaţiile sursei
    b) Măsurarea intensităţii sursei sau calibrarea surselor de brachiterapie la utilizarea locală, utilizând metode disponibile şi determinarea incertitudinilor măsurătorilor.
    16.3. Tehnici şi metode de tratament
    a) Investigarea sistemelor de dozimetrie pentru brachiterapia intracavitară şi brachiterapia interstiţială (Manchester şi Paris).
    b) Planificare distribuţiei surselor pentru o doză cerută.
    c) Respectarea şi participarea la procesul clinic complet de brachiterapie (de preferabil atât manual cât şi afterloading), de la scenariul de acţiune până la localizarea la simulator, planificarea tratamentului şi tratamentul cu radiaţie.
    16.4. Planificarea tratamentului şi calculul dozei
    a) Investigarea algoritmelor de calcul utilizate local.
    b) Calculul timpului de tratament al inserţiei intracavitare folosind metode manuale
    c) Calculul timpului de tratament al implantului interstitial folosind metode manuale
    d) Crearea distribuţiei de doză în tratamentele cu brachiterapie utilizând un sistem computerizat
    16.6. Asigurarea calităţii în brachiterapie
    Efectuarea controlului calităţii la sursele de brachiterapie, aplicatori şi echipament (de exemplu constanta activităţii de-a lungul firului de iridiu).
    17. Terapia cu radiaţie. Terapia cu surse deschise
    a) Verificarea activităţilor radionuclizilor în contorul puţ
    b) Efectuarea calculelor de doză în organe.
    c) Respectarea procesului clinic de administrarea radionuclizilor lichizi (surse deschise) pacientului şi managementul ulterior al pacientului.
    18. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante
    a) Discutarea principiilor de securitate a radiaţiei.
    b) Evaluarea aplicării legilor curente, reglementărilor şi recomandărilor.
    c) Efectuarea controlului radiaţiei într-o zonă utilizând un debitmetru adecvat.
    d) Discutarea utilizării dozimetrelor personale (TLD, DED etc).
    e) Investigarea factorilor de risc al radiaţie (doza efectivă).
    f) Discutarea planurilor de urgentă.
    g) Efectuarea evaluărilor de risc.
    h) Efectuarea calculelor de proiectare pentru un laborator cu un accelerator, un laborator cu un simulator, un laborator cu surse de brachiterapie.
    i) Evaluarea proiectării unui laborator de preparare a radionuclizilor local (ecrane etc).
    j) Efectuarea supravegherii radioprotecţiei în zonele laboratorului de radioterapie.
    k) Investigarea aplicării locale a principiilor de eliminare a deşeurilor radioactive.
    l) Planificarea şi practicarea măsurilor de urgenţă, de exemplu pierderea unei surse, vărsarea unui radionuclid lichid (sursă deschisă).
    m) Discutarea procedurilor de decontaminare după vărsarea unui radionuclid lichid.
    19. Incertitudini în radioterapie
    a) Estimarea mărimii diferentelor dintre diferite surse de incertitudine în radioterapie.
    b) Investigarea managementului incertitudinilor într-un centru local.


    Anexa 4

    ───────
    la norme
    ───────
    RESPONSABILITĂŢILE PRINCIPALE
    ale expertului în fizică medicală
    A. Radioterapie
    Radioterapia cu fascicul extern (acceleratoare, instalaţii gamma de teleterapie, instalaţii RX de teleterapie)
    Dozimetrie, verificare tehnică şi întreţinere
    1. Calibrarea dozimetrelor (inclusiv intercomparările dozimetrice pentru QA)
    2. Calibrarea instrumentelor de măsură a radiaţiei (calibrarea monitorului de doză al acceleratorului şi a cronometrului - timerului).
    3. Achiziţia datelor de fascicul pentru planificarea tratamentului.
    4. Măsurătorile curbelor de doză în profunzime şi ale profilurilor în fasciculele de radiaţii conform normelor şi ghidurilor.
    5. Elaborarea tabelelor de doză pentru tratament.
    6. Dezvoltarea/îmbunătăţirea sistemelor şi protocoalelor de măsurare a dozei.
    7. Pregătirea softului pentru dozimetrie (foi de lucru şi bază de date)
    Instalaţii de tratament: testele instalaţiei, organizarea întreţinerii - şi întreţinerea preventivă/corectivă
    1. Testele de acceptare la instalaţiile noi (raport luat pentru toata durata de viaţă nominală a instalaţiei)
    2. Testele de acceptare după întreţinerea corectivă.
    3. Controlul calităţii instalaţiei conform normelor şi ghidurilor: parametri importanţi pentru tratament, dozimetrie şi dispozitive de securitate.
    4. Supraveghere în timpul funcţionării (rezolvarea problemelor care pot apărea, indicarea defectelor, opriri de urgenţă).
    5. Organizarea întreţinerii planificate şi neplanificate cu scopul de a asigura ca expunerea (tratamentul) pacientului să fie fără probleme.
    Responsabilităţile pentru pacienţii individuali
    1. Planificarea tratamentului
    2. Poziţionarea iniţială a pacientului la un nou plan de tratament.
    3. Verificarea parametrilor instalaţiei la fiecare pacient în timpul radioterapiei inclusiv film portal.
    4. Verificarea dozei pacientului (dozimetrie în vivo)
    5. Verificarea zilnică a înregistrării tratamentului
    6. Pregătirea unui rezumat al dozei la sfârşitul tratamentului.
    7. Pregătirea blocurilor de ecranare individuală (de exemplu în cazul iradierii cu câmpuri mari).
    8. Pregătirea dispozitivelor de imobilizare individuală.
    9. Supravegherea documentaţiei şi procedurilor de tratament al pacientului conform reglementărilor
    10. Verificarea, cel puţin săptămânal, a tuturor dosarelor de tratament al pacienţilor.
    Responsabilităţi la planificarea tratamentului, comune pentru toţi pacienţii
    1. Verificarea normală a sistemului de planificare (de exemplu lunar)
    2. Managementul softului al sistemului de planificare (de exemplu noi versiuni)
    3. Controlul calităţii al echipamentelor auxiliare utilizate pentru planificare (CT, simulator etc).
    4. Standardizarea procedurilor de terapie.
    5. Dezvoltarea şi optimizarea tehnicilor de tratament (inclusiv citirea fondului).
    6. Măsurători pe fantome antropomorfe.
    7. Îmbunătăţiri tehnice (blatul mesei pacientului, laser, afişare digitală, dispozitive de imobilizare).
    8. Controlul calităţii transferului de date.
    Responsabilităţile speciale de radioprotecţie
    1. Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.
    2. Cooperarea la planificarea unor noi laboratoare radiologice.
    3. Pregătirea şi revizuirea regulilor locale.
    4. Elaborarea planurilor de urgenţă
    B. Brachiterapie (utilizarea surselor radioactive închise pentru terapia intracavitară şi interstiţială - implanturi)
    Dozimetrie, verificare tehnică şi întreţinere (instalaţii afterloading telecomandate)
    1. Calibrarea echipamentului dozimetric
    2. Dozimetria după schimbarea sursei.
    3. Măsurători ale distribuţiei de doză pentru configuraţii propuse ale sursei.
    4. Dezvoltarea/îmbunătăţirea sistemelor dozimetrice (inclusiv citiri ale fondului).
    Supravegherea întreţinerii, organizarea întreţinerii şi întreţinerea preventivă/corectivă
    1. Testele de acceptare la instalaţiile noi (raport luat pentru toata durata de viaţă nominală a instalaţiei)
    2. Testele funcţionale conform normelor şi ghidurilor.
    3. Supraveghere în timpul funcţionării (rezolvarea problemelor care pot apărea, indicarea defectelor, opriri de urgenţă).
    4. Managementul întreţinerii şi schimbării surselor.
    Tehnici manuale
    1. Dozimetria la sursele noi.
    2. Pregătirea surselor (de exemplu trenurile de surse, tăierea firelor)
    3. Proiectarea aplicatorilor individuali.
    Responsabilităţi pentru pacienţii individuali
    1. Planificarea tratamentului.
    2. Suport pentru inserarea surselor.
    3. Verificarea poziţiei sursei cu ajutorul filmelor RX etc.
    4. Calculul distribuţiei dozei care rezultă din poziţionarea realizată a surselor.
    5. Dozimetria în vivo.
    6. Supravegherea sterilizării radioactive (ace).
    Responsabilităţi la planificarea tratamentului, comune pentru toţi pacienţii
    1. Verificarea normală a sistemului de planificare (de exemplu lunar)
    2. Managementul softului al sistemului de planificare (de exemplu noi versiuni)
    3. Pregătirea planurilor de tratament standard.
    4. Dezvoltarea şi optimizarea tehnicilor de tratament.
    5. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea mijloacelor de susţinere în tratament, blocuri de ecranare, aplicatori etc. (inclusiv citirea fondului).
    Responsabilităţi speciale de radioprotectie
    1. Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.
    2. Teste de etanşeitate ale surselor închise.
    3. Depozitarea surselor radioactive.
    4. Măsurători de radioprotectie pe fantome pacient cu surse implantate.
    5. Elaborarea planurilor de urgentă.
    6. Raportarea continuă a inventarului de surse radioactive autorităţilor conform normelor.
    Responsabilităţile generale
    1. Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi a personalului de radioterapie.
    2. Colaborarea la procurarea de instalaţii şi echipamente.
    3. Responsabilităţi administrative: personal, achiziţii etc.
    4. Şedinţele departamentului.
    C. Medicină nucleară inclusiv, laboratoarele RIA
    Verificarea funcţionării echipamentelor şi materialelor, testele de calitate
    1. Verificări periodice ale dispozitivelor (camere, dispozitive tomografice, contoare, instrumente de măsurare a activităţii etc).
    2. Calibrarea.
    3. Controlul calităţii generatorilor de radionuclizi.
    4. Testele de acceptare ale unui nou echipament.
    5. Organizarea întreţinerii corective şi preventive.
    6. Controlul calităţii întregului echipament.
    7. Calibrarea, determinarea eficienţei de măsurare a echipamentului şi procedurile RIA.
    Metode de măsurare şi evaluare
    1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea metodelor de măsurare şi evaluare (inclusiv citirile fondului).
    2. Asigurarea calităţii proceselor.
    3. Dezvoltarea softului computerului (funcţii de diagnostic, RIA etc.)
    4. Întreţinerea softului computerului.
    5. Dezvoltarea şi standardizarea investigaţiilor şi proceduri de evaluare
    6. Calculul dozei pentru terapia cu radionuclizi.
    Responsabilităţi în cazul procedurilor de diagnostic la pacienţii individuali
    Participarea la investigare/evaluare (SPECT, studii dinamice).
    Responsabilităţi speciale de radioprotecţie
    1. Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.
    2. Teste de etanşeitate ale surselor închise.
    3. Depozitarea surselor radioactive.
    4. Depozitarea deşeurilor radioactive.
    5. Supravegherea eliberării în mediu a deşeurilor radioactive lichide.
    6. Verificarea şi îmbunătăţirea procedurilor de lucru în scopul de a minimiza sarcina (încărcarea) de lucru cu radiaţii a personalului (inclusiv managementul accidentelor).
    7. Elaborarea planurilor de urgentă.
    8. Măsurători de debite de doză la pacienţii supuşi terapiei cu radionuclizi.
    9. Supravegherea colectării deşeurilor lichide şi a rezervorului de dezintegrare.
    10. Radioprotectia în camerele pacienţilor.
    Responsabilităţi la procurarea materialelor radioactive şi privind deşeurile radioactive
    1. Planificarea depozitării şi predării deşeurilor radioactive.
    2. Achiziţia de materiale radioactive ţinând cont de depozitarea autorizată - limite de timp şi de cantităţi, expunerea posibilă la radiaţii, costuri etc. inclusiv negocierile cu furnizorii.
    3. Demonstrarea eficienţei costului noilor teste în vitro introduse în laboratoarele RIA.
    4. Analiza detailată a costurilor materialelor radioactive.
    Responsabilităţi generale
    1. Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi a personalului de medicină nucleară.
    2. Colaborarea la procurarea de instalaţii şi echipamente.
    3. Responsabilităţi administrative: personal, achiziţii etc.
    4. Şedinjele departamentului.
    D. Radiologia de diagnostic şi intervenţională
    Asigurarea calităţii
    1. Procesoarele de filme: testele de acceptare şi testele periodice de constantă conform normelor şi ghidurilor.
    2. Testele de acceptare ale instalaţiilor radiologice şi ale receptorilor de imagine conform normelor şi ghidurilor.
    3. Testele periodice de constantă ale instalaţiilor radiologice conform normelor şi ghidurilor.
    4. Dezvoltarea de noi metode de testare.
    Procesarea datelor în radiologia de diagnostic şi intervenţională
    1. Întreţinerea softului la CT, DSA (angiografia digitală de substractie), sisteme digitale.
    2. Dezvoltarea softului.
    Supravegherea echipamentului, întreţinerii, reparării
    1. Organizarea întreţinerii preventive şi corective.
    2. Calibrarea dozimetrelor de arie, dozimetrelor TLD şi a instrumentelor de radioprotectie.
    Responsabilităţi adiţionale în radioprotectie
    1. Responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică conform Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică.
    2. Determinarea dozelor în organele pacienţilor, dozele fetusului (embrionului), dozele de radiaţie în cazul muncii de cercetare.
    3. Participarea la dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii imaginii şi la optimizarea procedurilor RX.
    Responsabilităţi generale
    1. Instruirea şi pregătirea fizicienilor medicali şi a personalului de radiologie de diagnostic şi intervenţională.
    2. Colaborarea la procurarea de instalaţii şi echipamente.
    3. Responsabilităţi administrative: personal, achiziţii etc.
    4. Şedinţele departamentului.
    Radioprotecţia
    Monitorizarea dozei întregului personal
    1. Dozimetre individuale (film etc.) şi monitorizarea locului de muncă.
    2. Informaţii în radioprotectie.
    3. Urmăreşte desfăşurarea investigaţiilor medicale.
    4. Supraveghează măsurătorile de incorporare conform normelor şi ghidurilor.
    5. Calibrarea instrumentelor de monitorizare a radiaţiilor.
    Radioprotecţia structurală
    1. Planuri de radioprotectie pentru noile instalaţii.
    2. Măsurători de radioprotectie.
    Organizarea radioprotecţiei
    1. Monitorizarea practicilor de lucru cu scopul de a îmbunătăţii radioprotecţia.
    2. Informarea practicienilor şi a persoanelor din populaţie.
    3. Reprezintă organizaţia în legătură cu autorităţile, laboratoarele desemnate şi instituţiile de standardizare.
    4. Organizează pregătirea personalului conform cerinţelor legale şi conform unei practici corecte.


    Anexa 5

    ───────
    la norme
    ────────
    EVALUAREA
    pregătirii şi experienţei în fizică medicală a solicitanţilor de permis de exercitare nivel 3
    Tabelul pentru stabilirea punctajului de evaluare a pregătirii teoretice şi practice şi a experienţei profesională în fizică medicală:
           
      CRITERIIPUNCTAJ
      Pregătirea profesionalămasteratul în matematică, informatică, chimie, fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc.3
      titlu de doctor în matematică, informatică, chimie, fizică, inginerie electronică, electrică sau mecanică etc.5
      diplomă de absolvire a unui program de pregătire într-un domeniu sau a mai multor domenii de fizică medicală, nivel 3, avizat de CNCAN10
      Experienţa profesionalăexercitarea unei funcţii cu responsabilităţi în unitatea nucleară sau de responsabil cu securitatea radiologică1 x nr. de ani pentru care se demonstrează îndeplinirea criteriului
      exercitarea de activităţi nucleare cu permis de exercitare nivel 2, fără a fi desemnat de titularul de autorizaţie ca personal cu responsabilităţi în domeniul nuclear1 x (N-5) unde N reprezintă nr. de ani pentru care se demonstrează îndeplinirea criteriului
      conducerea lucrărilor practice la cursuri postuniversitare în fizică medicală, avizate de CNCAN5
      participarea la elaborarea de standarde, norme, lucrări ştiinţifice în domeniul fizicii medicale5 x nr. de participări
      Probitatea profesionalăincidente sau iradieri cauzate de nerespectarea regulilor de radioprotecţie- 10 pentru fiecare eveniment
      sancţiuni contravenţionale suportate pentru încălcarea prevederilor legislaţiei în domeniu sau de întârzieri în procesul de autorizare a activităţilor cu surse de radiaţii- 5 pentru fiecare situaţie

    1. Solicitantul trebuie să transmită/depună la CNCAN copiile documentelor prin care se dovedeşte îndeplinirea cerinţelor referitoare la pregătirea teoretică şi practică şi experienţa profesională în fizică medicală.
    2. Se admite prezentarea la examen numai dacă solicitantul dovedeşte o experienţă în domeniu de cel puţin 5 ani vechime.
    3. Punctajul minim necesar promovării examenului pentru eliberarea permisului de exercitare nivel 3 este de 15 de puncte.


    Anexa 6

    ───────
    la norme
    ────────
    MODELUL
    permisului de exercitare nivel 3 pentru expertul
    în fizică medicală


    Anexa 7

    ──────
    la norme
    ────────
    EXEMPLE
    de încadrare cu personal care asigură suportul
    de fizică medicală
    Radioterapie
    Un spital cu: Nr. total de personal de fizica medicală ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) Nr. minim de experti în fizica medicală inclusi în nr. total de per. de fizica med. (ETI)
    4 Acceleratoare 4x0,88=3,52 4x0,37=1,48
    1 Cobalt 1x0,34=0,34 1x0,14=0,14
    2 Instalaţii de RX-terapie 1x0,07=0,07 1x0,03=0,03
    2 Instalaţii de brachiterapie afterloading 2x0,42=0,84 2x0,18=0,36
    1 Stimulator 1x0,30=0,30 1x0,13=0,13
    1 CT 1x0,30=0,30 1x0,13=0,13
    2 Sisteme de planificare a tratamentului (terapie cu fascicul extern) 2x0,38=0,76 2x0,16=0,32
    1 Sistem de planificare a tratamentului (brachiterapie) 1x0,08=0,08 1x0,04=0,04
    2000 de pacienti noi pe an pentru terapie cu fascicul extern 20x0,27=5,40 20x0,11=2,20
    400 de pacienti noi pe an pentru brachiterapie 4x0,22=0,88 4x0,09=0,36
    Total 12,49 5,19

    Concluzie: Nr total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 12,5 din care nr. total de experţi în fizică medicală (ETI) este de 5,5.
    Medicină Nucleară
    Un spital cu: Nr. total de personal ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) Nr minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr. total de pers. de fizică med. (ETI)
    3 Camere gamma 3x0,13=0,39 3x0,06=0,18
    4 Sisteme de măsurare neimagistice (inclusiv RIA) 4x0,08=0,32 4x0,04=0,16
    2 Sisteme de analiză computerizate 2x0,23=0,46 2x0,11=0,22
    7500 de studii dinamice sau SPECT 7,5x0,06= 0,45 7,5x0,03=0,23
    140 de noi cicluri de terapie cu radionuclizi pe an 1,4x0,10=0,14 1,4 x 0,05 = 0,07
    Total 1,76 0,86

    Concluzie: Nr. total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 12,5 din care nr. total de experţi în fizică medicală (ETI) este de 5,5.
    Radiologie de Diagnostic
    Un spital cu: Nr. total de personal ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) Nr. minim de experţi în fizică medicală incluşi în nr.total de pers. de fizică med. (ETI)
    37 Instalaţii de RX- diagnostic cu un post de grafie şi/sau un post de scopie 37x0,05=1,85 37x0,01=0,37
    12 Procesoare de film şi sisteme imagistice cu laser 12x0,06=0,72 12x0,01=0,12
    Total 1,33 0,49

    Concluzie: Nr. total de personal de fizică medicală necesar pentru ETI (fizicieni, ingineri, tehnicieni) este de 1,5 din care nr. total de experţi în fizică medicală (ETI) este de 0,5.


    Anexa 8

    ───────
    la norme
    ────────
    GHIDUL
    de conduită profesională
    Introducere
    Rolul fizicianului medical în sănătate poate fi exprimat cu următorii termeni:
    a) proiectarea, introducerea şi asigurarea de echipament sau de proceduri îmbunătăţite pentru pacienţii individuali sau grupuri de pacienţi;
    b) acordarea avizului clinicienilor referitor la justeţea investigaţiilor de diagnostic şi la interpretarea noilor date;
    c) păstrarea standardelor de calitate pentru serviciile ştiinţifice;
    d) efectuarea auditului clinic, tehnologia informaţională suport, evaluarea progreselor tehnice;
    e) angajarea în cercetare şi dezvoltare, unde sunt cerute abilitatea critică, abordarea inovatoare şi cunoştinţele ştiinţifice specializate;
    f) asigurarea pregătirii în metode ştiinţifice pentru un domeniu a unui grup profesional;
    g) managementul serviciilor tehnice de rutină.
    În multe din aceste domenii fizicianul medical ia decizii şi îşi dă avizul, ceea ce are o influenţă directă asupra managementului pacienţilor, şi fizicianul medical interacţionează cu persoane dintr-un domeniu mare de grupuri profesionale şi din public.
    Ghidul de conduită profesională a fost elaborat pentru a asigura ca fizicienii medicali să se comporte ei înşişi în orice moment într-o manieră corespunzătoare profesiei lor.
    Ghidul de conduită profesională pentru fizicianul medical
    1) Fizicianul medical îşi aminteşte permanent că sănătatea, interesele şi demnitatea pacienţilor au cea mai mare importantă.
    2) Fizicianul medical îşi asumă responsabilitatea personală pentru munca sa proprie, dar şi pentru aceea realizată sub supravegherea sa.
    3) Fizicianul medical ia toate măsurile necesare rezonabile pentru a se asigura ca activităţile desfăşurate sub autoritatea sa conduc la îndeplinirea responsabilităţilor şi se asigură cu resurse corespunzătoare. Este conştient de presiunea datorată încărcării (sarcinii de lucru) asupra personalului şi ia măsuri dacă încărcarea ar putea ameninţa standardele de securitate ale practicii.
    4) Fizicianul medical îşi menţine şi îşi dezvoltă cunoştinţele profesionale şi competenţa ori de câte ori este posibil. Fizicianul medical se asigură că personalul de care este responsabil procedează la fel.
    5) Numai acele responsabilităţi care sunt de competenţa fizicianul medical sunt îndeplinite de acesta.
    6) În nici o împrejurare fizicianul medical nu trebuie să se comporte într-o manieră care să sugereze că este un practician medical.
    Implicarea directă cu pacientul în diagnostic sau tratament trebuie să se facă fie conform unui sistem agreat de lucru sau fie la cererea directă a medicului practician.
    7) Fizicianul medical trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în cursul muncii sale.
    8) Fizicianul medical dă avizul, care este cel mai bun, obiectiv şi de încredere. Ia toate măsurile rezonabile pentru a asigura că persoana care respinge acest aviz, în special referitor la standardele de securitate, să fie conştientă de consecinţe. Dacă este necesar, informează managementul.
    9) Fizicianul medical se străduieşte întotdeauna să lucreze în cooperare şi colaborare cu alte categorii profesionale în ingrijirea sănătăţii persoanelor.
    10) Fizicianul medical nu acceptă nici un cadou, favoare sau ospitalitate care pot avea intenţia de a influenţa judecata sa profesională.
    11) Fizicianul medical se comportă întotdeauna într-o manieră care susţine cele mai înalte standarde de îngrijire a sănătăţii şi cu demnitate profesională.
    Câteva exemple de acţiuni nepotrivite ale fizicianului medical, care pot conduce la proceduri disciplinare:
    1) Încălcarea prevederilor legale, profesionale sau etice, referitoare la îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
    2) Incapacitate de a comunică cu pacientul sau cu apropiaţii acestora într-o manieră curtenitoare şi plină de compătimire (cerinţa 1 din Ghidul de conduită profesională).
    3) Desfăşurarea muncii dincolo de competenţă - de exemplu cineva care nu este competent să efectueze acea muncă, sau care suferă de încapacitate fizică sau mentală (cerinţa 5 din Ghidul de conduită profesională).
    4) Încălcarea confidenţialităţii - această confidenţialitate poate fi legată de pacient, academică sau comercială (cerinţa 7 din Ghidul de conduită profesională).
    5) A fi condamnat de contravenţii serioase (cerinţa 10 din Ghidul de conduită profesională).
    Mecanisme pentru investigarea unei reclamaţii
    ■ Reclamatia împotriva fizicianului medical poate veni de oriunde, inclusiv de la pacienţi, rudele acestora, personalul medical sau personalul tehnic din departament.
    ■ Fizicienii medicali înşişi au obligaţia să raporteze situaţiile în care alţi fizicieni medicali nu se conformează cu Ghidul de conduită profesională.
    ■ Nu este intenţia acestui document să specifice în detaliu mecanismul de rezolvare a unei reclamaţii.
    ■ Investigarea unei reclamaţii trebuie să se facă cât mai rapid posibil, dar nu de membri unei comisii de disciplină.
    ■ Persoana împotriva căreia s-a făcut reclamatia trebuie să fie făcută conştientă de natura reclamatiei cât mai devreme posibil.
    ■ Reclamatiile minore se pot soluţiona la nivel local după o investigaţie preliminară.
    ■ O reclamatie substanţială dacă este fondată, poate avea un efect foarte nociv asupra carierei unui fizician medical.
    ■ Rezolvarea unei reclamaţii se va face după o investigaţie a reclamatiei şi după aplicarea măsurilor de sancţionare la nivel local de către o comisie de disciplină, la nivel naţional de către autoritatea competentă (Ministerul Sănătăţii Publice sau CNCAN) sau în justiţie, după caz.
    ___________