LEGE Nr. 80 din 21 iulie 1992
privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 180 din 29 iulie 1992



    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Agricultorii şi proprietarii de terenuri forestiere, precum şi membrii lor de familie în vîrsta de peste 15 ani, care prestează o munca nesalariata în cadrul gospodariilor individuale sau în cadrul formelor asociative din agricultura, în condiţiile şi limitele asigurării facultative prevăzute de prezenta lege, au dreptul la:
    a) pensie pentru limita de vîrsta;
    b) pensie pentru pierderea capacităţii de muncă;
    c) pensie de urmaş;
    d) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
    e) indemnizaţie pentru sarcina şi lehuzie;
    f) indemnizaţie pentru creşterea copilului în vîrsta de pînă la un an;
    g) ajutor de deces;
    h) alte drepturi de asigurări sociale.


    Articolul 2

    (1) Pensiile de asigurări sociale cuvenite agricultorilor nu sînt impozabile.
    (2) Dreptul la pensie este imprescriptibil şi netransmisibil.
    (3) Cererile privind stabilirea şi plata pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale sînt scutite de taxe de timbru.


    Capitolul 2 Organizarea sistemului de pensii şi asigurări sociale al agricultorilor


    Articolul 3

    Pensiile şi celelalte drepturi de asigurări sociale prevăzute în prezenta lege se stabilesc şi se plătesc prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.


    Articolul 4

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale efectuează, în condiţiile legii, toate operaţiunile privind constituirea şi administrarea fondurilor de pensii şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale pentru agricultori.


    Articolul 5

    (1) Fondurile destinate plăţii pensiilor şi celorlalte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor se constituie din: contribuţia persoanelor asigurate, a agenţilor economici şi din alte surse.
    (2) În cazurile în care sursele arătate la alin. (1) nu acoperă integral cheltuielile pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, se vor aloca fonduri de la buget, care se vor stabili şi aproba prin legea anuală privind bugetul de stat.
    (3) Persoanele asigurate, în condiţiile prezentei legi, în vîrsta de peste 18 ani, vor achită o contribuţie de pensii şi de asigurări sociale stabilită în cota de 7% asupra venitului mediu lunar asigurat.
    (4) Agenţii economici, cu personalitate juridică, care produc, industrializeaza sau comercializează produse agricole şi alimentare, vor achită la fondul de pensii şi asigurări sociale al agricultorilor o contribuţie cuprinsă între 2 şi 4% din veniturile realizate din activitatea lor, după deducerea impozitului pe circulaţia mărfurilor.
    (5) Încadrarea agenţilor economici prevăzuţi la alin. (4) pe tipuri de activitate şi niveluri de contribuţie, precum şi modalitatea urmăririi şi încasării acesteia se stabilesc prin hotărîre a Guvernului.
    (6) Neplata contribuţiei prevăzute la alin. (4), la termenele prevăzute, atrage majorarea sumelor datorate cu 0,2% pentru fiecare zi de întîrziere, fără ca majorările calculate să depăşească suma datorată. Sumele reprezentind majorările de întîrziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale pentru agricultori.


    Articolul 6

    (1) Pentru membrii de familie ai persoanelor asigurate, în vîrsta de pînă la 18 ani, contribuţia prevăzută la art. 5 alin. (3) se considera achitată.
    (2) Contribuţia de pensii şi asigurări sociale a tinerilor agricultori în vîrsta de peste 18 ani şi care nu au depăşit vîrsta de 30 ani va reprezenta în primul an de asigurare 50% din nivelul contribuţiei prevăzute la art. 5 alin. (3), 65% în anul al doilea şi 80% în anul al treilea.


    Capitolul 3 Categorii de pensii şi caracteristicile dreptului la pensie


    Secţiunea I Pensia pentru limita de vîrsta


    Articolul 7

    Persoanele care au o durată de asigurare, în sistemul organizat prin prezenta lege, de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, au dreptul la pensie integrală la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.


    Articolul 8

    (1) Pensia integrală pentru limita de vîrsta se stabileşte prin aplicarea cotei de 60% asupra venitului mediu lunar asigurat în ultimii 10 ani pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.
    (2) Venitul mediu lunar asigurat nu poate fi mai mic decît jumătate din salariul de baza minim brut pe ţara, reglementat la data achitării acestei contribuţii.
    (3) Persoanele care au o durată de asigurare mai mare de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile beneficiază pentru fiecare an în plus din primii 5 ani de un spor la pensie de 1% şi, pentru fiecare an în plus peste această perioadă, de un spor de 0,5% din venitul mediu lunar asigurat.
    (4) Persoanele care au o perioadă de asigurare mai mica de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, dar nu mai puţin de 10 ani de contribuţie, beneficiază de o pensie calculată în condiţiile alin. (1), proporţională cu numărul anilor de asigurare.
    (5) Pensia minima integrală pentru limita de vîrsta, stabilită conform prevederilor prezentei legi, nu poate fi mai mica decît jumătate din cuantumul rezultat prin aplicarea cotei de 60% asupra salariului de baza minim brut pe ţara, reglementat la data stabilirii acesteia.


    Articolul 9

    (1) Durata efectivă a contribuţiei se stabileşte în ani. Fracţiunile de timp mai mari de 6 luni se intregesc la un an, dacă cel în cauza are vechimea minima necesară în vederea pensionării.
    (2) Se considera perioada de asigurare şi timpul în care persoanele asigurate au fost în concediu pentru sarcina şi lehuzie, au fost internate în spitale sau sanatorii, au îndeplinit obligaţii militare, chiar dacă nu a fost achitată contribuţia de asigurări sociale.
    (3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi mama care a îngrijit copilul în vîrsta de pînă la un an.


    Secţiunea a II-a Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă


    Articolul 10

    (1) Persoanele asigurate potrivit prevederilor prezentei legi care, datorită unor accidente sau boli produse sau contractate în perioada asigurării, şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, fiind încadrate în gradul I sau II de invaliditate, primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea.
    (2) Pensia de invaliditate de gradul I se determina în raport cu perioada de asigurare şi cu venitul mediu lunar, în aceleaşi condiţii ca şi cele prevăzute la acordarea pensiei pentru limita de vîrsta. Atunci cînd perioada de asigurare efectivă este mai mica de 10 ani, în calcularea pensiei se are în vedere media veniturilor lunare din perioada de asigurare.
    (3) Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul II reprezintă 85% din pensia de invaliditate de gradul I.


    Articolul 11

    În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.


    Articolul 12

    (1) La împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, pensionarilor de invaliditate li se calculează, la cerere, pensia pentru limita de vîrsta, dacă au dovada de contribuţie de peste 10 ani.
    (2) În situaţia în care, prin recalculare, rezultă o pensie mai mica, la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile se menţine cuantumul pensiei de invaliditate.


    Articolul 13

    Încadrarea în grad de invaliditate se face în condiţiile aplicabile persoanelor cuprinse în sistemul asigurărilor sociale de stat.


    Secţiunea a III-a Pensia de urmaş


    Articolul 14

    (1) Pensia de urmaş se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
    (2) Pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condiţiile prevăzute pentru obţinerea unei pensii.


    Articolul 15

    (1) Copiii au dreptul la pensie de urmaş pînă la împlinirea virstei de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani, respectiv 26 ani, în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5 ani.
    (2) Dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad la împlinirea virstelor prevăzute la alineatul precedent, copiii primesc pensie de urmaş pe toată durata invaliditatii.


    Articolul 16

    (1) Sotia sau soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii la împlinirea virstei de 57 ani, respectiv 62 ani, dacă au avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie.
    (2) Sotia sau soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrsta şi de durata căsătoriei, pe timpul cît este invalid de gradul I sau II.
    (3) Sotia sau soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrsta sau durata căsătoriei, dacă la data decesului soţului nu are alte venituri în afară celor realizate din activităţi agricole productive şi are în îngrijire unu sau mai mulţi copii în vîrsta de pînă la 7 ani.
    (4) Sotia sau soţul supravieţuitor îşi păstrează dreptul la pensie de urmaş şi în cazul în care s-a recăsătorit.


    Articolul 17

    Pensia de urmaş se stabileşte în condiţiile prevăzute pentru acordarea acesteia în sistemul asigurărilor sociale de stat.


    Capitolul 4 Alte drepturi de asigurări sociale


    Articolul 18

    (1) Persoanele asigurate pe timpul incapacităţii temporare de muncă, determinata de boala sau accident, beneficiază de o indemnizaţie, dacă au contribuit la fondul de asigurări al agricultorilor o perioadă de minimum 6 luni din ultimele 12 luni calendaristice.
    (2) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se stabileşte în cota de 80% din media lunară a venitului asigurat din ultimele 6 luni pentru care a fost achitată contribuţia.
    (3) Femeile au dreptul la aceasta indemnizaţie, în caz de sarcina şi lehuzie, pe o durată de 112 zile calendaristice, precum şi în cazul creşterii copilului în vîrsta de pînă la un an, pe toată aceasta durata.


    Articolul 19

    (1) Persoanele asigurate, pensionării, precum şi membrii lor de familie au dreptul, în caz de imbolnavire, la asistenţa medicală şi medicamente, pe timpul internării în spital şi ambulatoriu, în condiţiile legii aplicabile în sistemul asigurărilor sociale de stat.
    (2) Persoanele asigurate şi pensionării beneficiază de tratament în staţiunile balneoclimaterice, în condiţiile legii aplicabile în sistemul asigurărilor sociale de stat.


    Articolul 20

    (1) La decesul asiguratului se acordă un ajutor de inmormintare egal cu cuantumul pensiei minime integrale pentru limita de vîrsta.
    (2) În cazul decesului unui membru de familie, cu drept la pensie de urmaş, se acordă asiguratului un ajutor de inmormintare egal cu jumătate din pensia minima integrală pentru limita de vîrsta.


    Capitolul 5 Stabilirea şi plata pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale


    Articolul 21

    (1) Pensia se stabileşte la cererea persoanei în cauza înregistrate la oficiul de pensii pentru agricultori din cadrul direcţiei de muncă şi protecţie socială în raza căreia solicitantul domiciliază.
    (2) Dosarul, în vederea pensionării, va cuprinde şi carnetul de asigurare cu înregistrările la zi, precum şi alte acte necesare stabilirii dreptului la pensie.


    Articolul 22

    (1) Stabilirea pensiei sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de oficiul de pensii pentru agricultori din cadrul direcţiei de muncă şi protecţie socială, care va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept ce au condus la admiterea sau respingerea cererii de pensionare.
    (2) Decizia se comunică în scris petitionarului în termen de 45 zile de la data înregistrării dosarului complet.


    Articolul 23

    (1) Împotriva deciziei, emise în condiţiile art. 22, persoana interesată poate introduce contestaţie, în termen de 30 zile de la comunicare, la comisia de contestaţii ce funcţionează pe lîngă direcţia judeteana de muncă şi protecţie socială, respectiv de pe lîngă Direcţia generală de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti.
    (2) Deciziile comisiilor prevăzute la alin. (1), date în materie de pensii, pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.


    Articolul 24

    (1) Pensia pentru limita de vîrsta poate fi solicitată la împlinirea virstei de pensionare şi se acordă cu data de întîi a lunii următoare înregistrării dosarului complet, întocmit în vederea pensionării.
    (2) Pensia de invaliditate se acordă cu începere de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă.
    (3) Pensia de urmaş se acordă de la data decesului susţinătorului, dacă acesta nu era pensionar, sau de la data de întîi a lunii următoare decesului pensionarului.
    (4) La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 zile de la data decesului susţinătorului.
    (5) În cazul nerespectării termenelor prevăzute la alin. (4), plata pensiei se face de la data depunerii cererii.


    Articolul 25

    Pensionării care, după data stabilirii pensiei, continua să contribuie la fondul de pensii pot cere recalcularea acesteia în momentul încetării contribuţiei către acest fond, dar nu mai devreme de un an.


    Articolul 26

    (1) Sumele plătite fără temei legal se recuperează potrivit legii de la beneficiarii acestora, pe baza deciziilor emise de către direcţia judeteana de muncă şi protecţie socială sau Direcţia generală de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti. Deciziile constituie titlu executoriu.
    (2) Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmăresc.


    Articolul 27

    Pensia se suspenda pe perioada cît pensionarul executa o pedeapsă privativă de libertate sau are domiciliul stabil pe teritoriul altei tari. După încetarea cauzelor de mai sus, plata pensiei se reia la cerere.


    Articolul 28

    Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentind pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate pînă la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor sau, în lipsa acestora, părinţilor celui decedat ori persoanei care dovedeşte ca l-a îngrijit pînă la data decesului.


    Articolul 29

    Dispoziţiile legii din sistemul asigurărilor sociale de stat, precum şi ale art. 21-23 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi la stabilirea şi plata celorlalte drepturi de asigurări sociale.


    Capitolul 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 30

    (1) Drepturile de pensie ale agricultorilor, stabilite pe baza legislaţiei în vigoare pînă la data prezentei legi, se menţin în continuare şi se achită indexate şi majorate cu sumele fixe reprezentind compensarea creşterii preţurilor şi tarifelor în cuantumurile aplicabile pensiilor de asigurări sociale de stat, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost acordate.
    (2) Pensia minima pentru vechime integrală, stabilită pe baza legislaţiei în vigoare pînă la data prezentei legi, indexata şi majorată în condiţiile alin. (1), devine, începînd cu 1 iulie 1992, 4.700 lei lunar.


    Articolul 31

    (1) Constituie timp util la pensie şi perioada în care persoanele cuprinse în asigurarea socială organizată prin prezenta lege au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producţie în care au avut calitatea de cooperator sau au achitat contribuţia minima prevăzută în Legea nr. 5 din 30 iunie 1977. Pentru foştii cooperatori contribuţia minima prevăzută de prezenta lege, determinata corespunzător salariului de baza minim brut pe ţara, reglementat la data intrării în vigoare a legii, se considera achitată pentru perioada în care au prestat volumul de muncă.
    (2) Timpul util se stabileşte în ani prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, insumat pe întreaga perioadă în care persoana asigurata a lucrat în fosta cooperativa agricolă de producţie, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectiva.
    (3) Timpul util stabilit în condiţiile alin. (2) nu poate depăşi numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.
    (4) Persoanele care la împlinirea virstei de pensionare prevăzute de art. 7 nu au realizat 10 ani vechime potrivit prevederilor alin. (2), dar nu mai puţin de 5 ani, în fostele cooperative agricole de producţie sau au achitat contribuţia minima prevăzută de Legea nr. 5/1977 şi care nu au drept de pensie din alte sectoare cu sisteme proprii de asigurare, beneficiază, la cerere, de o pensie de 60% din cuantumul pensiei minime prevăzute de prezenta lege.
    (5) De acest drept beneficiază, la cerere, şi persoanele care au depăşit vîrsta de pensionare prevăzută de prezenta lege, chiar dacă li s-a stabilit un drept de pensie suplimentară.


    Articolul 32

    Persoanele care au o vechime utila la pensie, realizată potrivit normelor prezentei legi, mai mica de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, pot beneficia de pensie, în condiţiile acestei legi, dacă contribuie la fondul de pensii şi asigurări sociale al agricultorilor pînă la împlinirea virstei de pensionare.


    Articolul 33

    (1) Persoanele care primesc pensie din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor beneficiază de aceasta pensie, chiar dacă li se cuvine o pensie şi din alte sectoare cu sisteme proprii de asigurare.
    (2) Pensia de asigurări sociale a agricultorilor poate fi cumulată cu alte venituri.


    Articolul 34

    (1) Activitatea de pensii şi asigurări sociale pentru agricultori trece la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Casa Autonomă de Pensii şi Asigurări Sociale a Ţărănimii îşi încetează activitatea.
    (2) Patrimoniul Casei Autonome de Pensii şi Asigurări Sociale a Ţărănimii, precum şi cel al fostei Uniuni Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi al uniunilor sale judeţene, indiferent de deţinătorii actuali, se preiau de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - Direcţia generală de pensii, asigurări sociale şi tratament balnear pentru agricultori.
    (3) Unităţile de odihnă şi tratament balnear ale ţărănimii trec în administrarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pînă la clarificarea situaţiei lor juridice, cu respectarea destinaţiei pentru care au fost înfiinţate. Profitul net obţinut din activitatea acestor unităţi se face venit la bugetul asigurărilor sociale al agricultorilor.
    (4) Salariaţii aferenţi activităţii de pensii şi asigurări sociale pentru taranime şi ai unităţilor de odihnă şi tratament balnear ale ţărănimii, preluate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, se considera transferati în interesul serviciului.
    (5) Predarea-primirea întregii activităţi şi a patrimoniilor prevăzute la alin. (2) se face prin protocol, pe bază de bilanţ.
    (6) Organizarea sistemului de pensii şi asigurări sociale, a unităţilor de odihnă şi tratament balnear pentru agricultori, precum şi numărul de salariaţi se stabilesc prin hotărîre a Guvernului, în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a legii.
    (7) După preluarea patrimoniilor prevăzute la alin. (2), Guvernul va organiza controlul gestionării anterioare a acestor patrimonii, iar în cazul constatării unor nereguli, va lua măsuri pentru recuperarea pagubelor şi tragerea la răspundere a vinovatilor.


    Articolul 35

    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 4 din 30 iunie 1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, Legea nr. 5 din 30 iunie 1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale taranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, Decretul-lege nr. 53/1990 privind majorarea pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    MARŢIAN DAN
    -------------------