ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 (*republicată*)
privind transportul naval*)
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 10 martie 2004


    Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 601/2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003. Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, şi apoi modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 48/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 6 august 2003, aprobată cu completări prin Legea nr. 601/2003.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Transportul naval este reglementat prin prevederile prezentei ordonanţe şi ale altor acte normative emise de Guvern sau de autoritatea de stat competentă, precum şi prin prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
    (2) Prezenta ordonanţă stabileşte normele specifice aplicabile transportului naval, modul de organizare a sistemului instituţional din acest domeniu şi organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile mijloacelor de transport naval şi personalului care deserveşte mijloacele de transport naval şi/sau efectuează activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora.


    Articolul 2

    Prevederile prezentei ordonanţe se aplică activităţilor de transport naval, activităţilor conexe şi activităţilor auxiliare acestora, care se desfăşoară în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, navelor care arborează pavilionul român, navelor care arborează pavilion străin şi navighează în apele naţionale navigabile ale României, precum şi personalului navigant român.


    Articolul 3

    Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică navelor militare şi porturilor militare.


    Capitolul II Sistemul instituţional din domeniul transportului naval


    Secţiunea 1 Autoritatea de stat în domeniul transportului naval


    Articolul 4

    (1) Autoritatea de stat în domeniul transportului naval este Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumit în continuare minister, care elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice aplicabile transportului naval, urmăreşte aplicarea acestora şi asigură aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
    (2) Ministerul îşi exercită atribuţiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin delegare de competenţă prin instituţiile publice, companiile naţionale, regiile autonome sau societăţile comerciale aflate în subordinea sau sub autoritatea sa.


    Articolul 5

    Ministerul îşi exercită rolul de autoritate de stat în domeniul transportului naval privind activităţile de reglementare, autorizare, coordonare, inspecţie, control, supraveghere şi certificare ale infrastructurilor de transport naval, ale mijloacelor de transport naval, ale activităţilor de transport naval, ale activităţilor conexe şi ale activităţilor auxiliare acestora, precum şi ale personalului care efectuează aceste activităţi şi deserveşte mijloacele de transport naval prin Direcţia generală transport naval din cadrul ministerului, denumită în continuare direcţie.


    Articolul 6

    (1) Direcţia exercită atribuţiile ministerului privind coordonarea, supravegherea şi controlul, după caz, ale instituţiilor publice, companiilor naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale din domeniul transportului naval, care funcţionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce priveşte activităţile prevăzute la art. 5.
    (2) Organismele prevăzute la alin. (1) formează sistemul instituţional din domeniul transportului naval şi exercită, potrivit competenţelor atribuite, funcţiile de:
    a) autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei;
    b) autoritate portuară şi/sau de căi navigabile;
    c) pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora;
    d) alte funcţii specifice domeniului transportului naval.


    Secţiunea a 2-a Autoritatea Navală Română


    Articolul 7

    Funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei este îndeplinită de Autoritatea Navală Română, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care are următoarele atribuţii:
    a) aduce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
    b) elaborează normele tehnice naţionale privind construcţia, întreţinerea şi repararea navelor;
    c) certifică şi monitorizează conformitatea navelor sub pavilion român şi a echipamentelor cu normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;
    d) certifică conformitatea companiilor care operează nave care arborează pavilion român cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;
    e) acordă brevete, certificate de capacitate, atestate şi certificate de conformitate personalului navigant român;
    f) organizează sesiuni de examene pentru obţinerea brevetelor şi a certificatelor de capacitate;
    g) acordă dreptul de arborare a pavilionului român, dispune suspendarea sau retragerea acestui drept şi eliberează actele de naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român;
    h) efectuează supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;
    i) efectuează inspecţia şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
    j) efectuează controlul statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român;
    k) efectuează controlul statului portului la navele care arborează pavilionul altor state şi care se află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;
    l) efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa navelor care arborează pavilion român, a navelor aflate în construcţie în România şi a personalului navigant român;
    m) coordonează activităţile de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, a navelor şi aeronavelor aflate în pericol pe mare şi în apele naţionale navigabile ale României;
    n) coordonează activităţile de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi, împreună cu autorităţile de protecţie a mediului, coordonează intervenţia pentru depoluare;
    o) asigură supravegherea tehnică privind clasificarea şi certificarea siguranţei construcţiei navelor care arborează pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de construcţie emise de către minister sau agreate de acesta;
    p) efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de construcţie a navelor care urmează să arboreze pavilion român şi efectuează certificarea materialelor şi a echipamentelor utilizate la construcţia acestora;
    q) efectuează supravegherea tehnică şi certificarea construcţiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
    r) eliberează certificate de tonaj navelor care arborează pavilionul român;
    s) cercetează evenimentele şi accidentele de navigaţie;
    t) sancţionează contravenţional persoanele care încalcă prevederile legale privind navigaţia civilă şi prevederile legale privind poluarea apelor naţionale navigabile de către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni;
    u) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român, precum şi asupra navelor aflate în construcţie;
    v) alte atribuţii stabilite prin actul normativ de organizare şi funcţionare a Autorităţii Navale Române.


    Articolul 8

    (1) Autoritatea Navală Română se înfiinţează ca instituţie publică cu personalitate juridică, cu finanţare extrabugetară, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomă "Registrul Naval Român".
    (2) Autoritatea Navală Română preia toate drepturile şi obligaţiile celor două persoane juridice care se desfiinţează.
    (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Navale Române se aprobă prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 9

    (1) Autoritatea Navală Română este condusă de un consiliu de conducere compus din 11 membri dintre care unul este preşedinte şi director general.
    (2) Membrii consiliului de conducere, precum şi preşedintele acestuia se numesc şi se revocă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.
    (3) Salarizarea directorului general şi indemnizaţia membrilor consiliului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.
    (4) Personalul salariat din cadrul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al Regiei Autonome "Registrul Naval Român" este considerat transferat în cadrul Autorităţii Navale Române începând cu data înfiinţării acesteia.
    (5) Salarizarea personalului Autorităţii Navale Române se face potrivit reglementărilor în vigoare pentru instituţiile publice cu finanţare extrabugetară. Drepturile de salarizare şi celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de muncă.
    (6) Personalul transferat beneficiază de salariile şi drepturile avute anterior organizării Autorităţii Navale Române, până la încheierea contractului colectiv de muncă.
    (7) Pentru activităţile şi operaţiunile specifice desfăşurate sau pentru activităţile efectuate în legătură cu acestea Autoritatea Navală Română percepe tarife stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.
    (8) Pentru activităţile pe care le efectuează în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce revin statului în temeiul prevederilor unor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte, Autoritatea Navală Română primeşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului.
    (9) Autoritatea Navală Română îşi exercită atribuţiile prin aparatul propriu, prin căpităniile de port şi prin inspectoratele tehnice, care sunt organe teritoriale operative ale acesteia.


    Secţiunea a 3-a Administraţii portuare şi/sau de căi navigabile


    Articolul 10

    (1) Funcţia de autoritate portuară şi/sau de căi navigabile este îndeplinită de administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, care au ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare şi de căi navigabile, elaborată de către minister, coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturi şi pe căile navigabile şi implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor de transport naval.
    (2) Modul de organizare şi funcţionare a activităţilor în porturi şi pe căile navigabile, de administrare a infrastructurilor de transport naval şi de desfăşurare a activităţilor de transport naval, a activităţilor conexe şi a activităţilor auxiliare acestora se stabileşte prin lege.


    Secţiunea a 4-a Centre de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval


    Articolul 11

    (1) Funcţia de pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora se asigură prin centre de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului.
    (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval se aprobă prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 12

    (1) Centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, prevăzute la art. 11, îşi pot desfăşura activitatea şi prin intermediul unor instituţii publice, regii autonome, societăţi comerciale, asociaţii şi fundaţii acreditate de către minister, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
    (2) Criteriile şi condiţiile de acreditare pentru unităţile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către minister.


    Articolul 13

    (1) Centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, prevăzute la art. 11, pot organiza şi derula şi alte activităţi menţionate în actul normativ de înfiinţare.
    (2) Pentru activităţile şi operaţiunile specifice desfăşurate centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval percep tarife stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.


    Capitolul III Activităţi de transport naval


    Articolul 14

    (1) În sensul prezentei ordonanţe, sunt considerate activităţi de transport naval:
    a) transporturile publice maritime sau fluviale de persoane şi/sau de mărfuri, efectuate de către persoane juridice;
    b) transporturile de persoane şi/sau de mărfuri în folos propriu, pe apele naţionale navigabile, efectuate ca activitate accesorie unei alte activităţi economice, efectuate de persoanele juridice sau fizice care le organizează, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activităţii lor, iar persoanele transportate fiind angajaţii lor;
    c) transporturile de bunuri şi/sau de persoane în interes personal, pe apele naţionale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;
    d) activităţile conexe activităţii de transport naval.
    (2) În apele naţionale se desfăşoară şi activităţi auxiliare activităţilor de transport naval.
    (3) Ministerul stabileşte activităţile de transport naval, activităţile conexe şi activităţile auxiliare acestora, care sunt supuse autorizării, precum şi criteriile de autorizare, cu respectarea prevederilor legale.
    (4) Persoanele juridice române care au în proprietate sau operează nave fluviale care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român, în conformitate cu prevederile art. 45 alin. (2), şi la care participarea capitalului românesc este sub 51% nu vor fi autorizate să efectueze activităţile de transport public fluvial de persoane şi/sau de mărfuri prevăzute la alin. (1) lit. a).


    Capitolul IV Mijloace de transport naval


    Secţiunea 1 Dispoziţii generale


    Articolul 15

    Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau staţionează în apele naţionale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.


    Articolul 16

    (1) Orice navă care navighează sau staţionează în apele naţionale navigabile, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie să fie conformă cu regulile de clasificare şi cu regulile tehnice, precum şi cu condiţiile de muncă şi viaţă la bordul navelor, prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, astfel încât să nu constituie un pericol pentru siguranţa navigaţiei, a persoanelor şi a mărfurilor transportate, precum şi pentru mediu.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi navelor care navighează sau staţionează în apele naţionale, altele decât cele navigabile.
    (3) Normele tehnice obligatorii pentru navele sub pavilion român privind proiectarea, construcţia, modificarea şi repararea se aprobă de către minister. Aceste norme pot fi elaborate de organele de specialitate ale ministerului sau pot fi cele ale unor societăţi de clasificare agreate de către minister.


    Articolul 17

    În porturile româneşti transporturile maritime şi fluviale internaţionale de mărfuri şi/sau de persoane se desfăşoară cu accesul liber şi nediscriminatoriu al tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.


    Articolul 18

    (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturi se exercită de către minister, prin Autoritatea Navală Română.
    (2) Ministerul, prin Autoritatea Navală Română, îşi exercită autoritatea şi asupra navelor care arborează pavilion român şi navighează în marea liberă şi în apele teritoriale navigabile ale altor state.


    Articolul 19

    (1) Reglementările, supravegherea şi controlul navigaţiei în apele naţionale, altele decât cele navigabile, sunt de competenţa consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe teritoriul cărora se află aceste ape.
    (2) Reglementările prevăzute la alin. (1), întocmite de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, se aprobă de către minister.
    (3) Activitatea de supraveghere şi control se organizează de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul Autorităţii Navale Române.


    Articolul 20

    Ministerul urmăreşte asigurarea condiţiilor tehnice minime de navigaţie în apele naţionale navigabile şi în porturi, în ceea ce priveşte adâncimile, semnalizarea, manevrarea şi acostarea navelor şi altele asemenea.


    Articolul 21

    (1) Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială, apele interioare navigabile, radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale.
    (2) Regimul şi întinderea mării teritoriale şi ale apelor maritime interioare se stabilesc prin lege.
    (3) Apele interioare navigabile sunt constituite din:
    a) fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor navigabile;
    b) apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră;
    c) apele maritime interioare.
    (4) Fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor navigabile, precum şi apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră, constituie căile navigabile interioare ale României, denumite în continuare căi navigabile. Căile navigabile, precum şi administratorii acestora, din punct de vedere al navigaţiei, sunt stabilite nominal şi pe porţiuni, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului.
    (5) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor.
    (6) Radele sunt suprafeţe de apă destinate adăpostirii sau staţionării navelor şi, în cazuri speciale, operării navelor şi pot fi:
    a) rade interioare, care fac parte din acvatoriile portuare;
    b) rade exterioare, suprafeţe de apă în afara limitelor porturilor.
    (7) Bazinele şantierelor navale sunt suprafeţe de apă din incinta şantierelor navale destinate activităţilor de construcţii şi reparaţii de nave.
    (8) Limitele acvatoriilor şi radelor se stabilesc de către minister.


    Articolul 22

    (1) Ministerul stabileşte regulile de siguranţă a navigaţiei în apele naţionale navigabile şi în porturi.
    (2) Ministerul stabileşte reglementările-cadru privind regulile de navigaţie pentru navele de agrement.
    (3) Conducătorii navelor de agrement trebuie să posede certificate de capacitate corespunzătoare.
    (4) Modelul certificatelor şi condiţiile de obţinere a acestora se stabilesc de către minister.


    Secţiunea a 2-a Nave


    Articolul 23

    Sunt nave, în înţelesul prezentei ordonanţe, navele maritime şi fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafaţă sau în imersie, destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare şi altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum şi instalaţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj şi altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcaţiunile mici şi cele destinate activităţilor de agrement.


    Articolul 24

    Fac parte din navă instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigură propulsia navei sau produc o altă acţiune mecanică, împreună cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile.


    Articolul 25

    (1) Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de construcţie a navelor, prevăzute la art. 16 alin. (3), şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte se dovedeşte cu certificate emise de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizaţie cu care ministerul a încheiat convenţii de lucru în acest sens.
    (2) Orice navă care se construieşte în alt stat şi urmează, la finalizarea lucrărilor, să arboreze pavilionul român trebuie să fie supravegheată în timpul construcţiei de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizaţie cu care ministerul a încheiat convenţii de lucru în acest sens.


    Articolul 26

    (1) Ministerul aprobă şi face publice normele tehnice naţionale obligatorii de construcţie a navelor.
    (2) Anual ministerul aprobă şi face publică lista cuprinzând societăţile de clasificare ale căror norme tehnice de construcţie a navelor sunt agreate de acesta.
    (3) Anual ministerul aprobă şi face publică lista cuprinzând organizaţiile cu care a încheiat convenţii de lucru pentru delegarea dreptului de emitere a certificatelor de conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru nave şi, după caz, pentru companiile care le operează.
    (4) Criteriile privind alegerea organizaţiilor menţionate la alin. (3) se stabilesc de către minister.


    Articolul 27

    Pe timpul cât navighează în apele naţionale navigabile ale României, operează sau staţionează în porturile româneşti, nava, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie:
    a) să aibă la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, eliberate de autorităţile competente din statul al cărui pavilion îl arborează sau de organizaţii recunoscute de respectivele autorităţi;
    b) să aibă la bord echipajul minim de siguranţă prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează nava.


    Articolul 28

    Reprezentanţii Autorităţii Navale Române şi ai căpităniilor de port au dreptul la vizită, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează. Activitatea de control se desfăşoară în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.


    Articolul 29

    Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se află în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile Autorităţii Navale Române, ale căpităniilor de port şi ale administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile privind intrarea/ieşirea şi navigaţia prin acestea, staţionarea şi operarea în porturi.


    Secţiunea a 3-a Înscrierea navelor, constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navelor


    Articolul 30

    (1) Navele care arborează pavilion român pot fi transmise în proprietatea sau folosinţa altor persoane juridice ori fizice, române sau străine, în condiţiile legii.
    (2) Constituirea de drepturi reale asupra navelor care arborează pavilion român în favoarea unor persoane juridice ori fizice, române sau străine, este permisă în condiţiile legii.
    (3) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilion român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele prevăzute la art. 38, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate.


    Articolul 31

    (1) Contractul de construcţie al navei va fi transcris în registrul prevăzut la art. 39.
    (2) În acest registru se transcriu transmiterile de proprietate, precum şi, după caz, constituirile, transmiterile sau stingerile unor drepturi reale asupra navelor în construcţie, la solicitarea titularilor acestor drepturi, înainte de obţinerea documentului care să ateste naţionalitatea navei.


    Articolul 32

    (1) Orice navă care se construieşte în România trebuie să aibă un proiect avizat de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion urmează să îl arboreze sau de o organizaţie recunoscută de respectiva autoritate.
    (2) Persoanele juridice sau fizice care construiesc o navă în România trebuie să obţină, înaintea începerii construcţiei acesteia, autorizaţia de construcţie, emisă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se construieşte nava, pe baza proiectului prevăzut la alin. (1).
    (3) Autoritatea sau organizaţia recunoscută, prevăzută la alin. (1), are obligaţia să supravegheze executarea construcţiei navei.
    (4) Ridicarea sau lansarea la apă de pe cală sau doc a unei nave se poate face numai cu aprobarea şi sub supravegherea căpităniei de port.


    Articolul 33

    (1) În perioada probelor de marş navele nou-construite în şantierele navale din România arborează pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de către Autoritatea Navală Română, la solicitarea şantierului naval.
    (2) După preluarea de către beneficiar a navelor nou-construite, acestea vor arbora pavilionul statului în care au fost înmatriculate şi vor avea la bord documentul care atestă naţionalitatea navei, emis de autoritatea competentă a statului respectiv.
    (3) Navele nou-construite în România, care urmează să fie înmatriculate în alt stat, pot naviga şi pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului acelui stat, emis de misiunea diplomatică pentru România a statului în care urmează să fie înmatriculată nava.


    Articolul 34

    (1) Până la obţinerea dreptului de arborare a pavilionului român navele nou-construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane juridice sau fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatică a României pentru statul unde se află nava.
    (2) Misiunea diplomatică prevăzută la alin. (1) eliberează permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacă solicitantul face dovada că nava îndeplineşte condiţiile tehnice minime care să îi permită staţionarea sau deplasarea în siguranţă şi că nu constituie o sursă de poluare a mediului.
    (3) Permisele provizorii prin care se acordă dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile diplomatice ale României conform alin. (1), pot avea o valabilitate de cel mult 180 de zile, care va putea fi prelungită numai în mod excepţional, cu acordul ministerului.
    (4) Nava care navighează în baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomatică a României, nu poate fi utilizată în scop comercial.


    Articolul 35

    În scopul ţinerii evidenţei navele se clasifică după cum urmează:
    a) nave de categoria I - navele cu propulsie proprie destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane, remorcării sau împingerii, cu o putere mai mare de 136 kW, navele fără propulsie care au o capacitate de încărcare mai mare de 10 tone, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu un deplasament mai mare de 15 tone;
    b) nave de categoria a II-a - celelalte tipuri de nave, inclusiv ambarcaţiunile mici;
    c) nave de agrement - velierele şi iahturile, indiferent de deplasament, construite şi echipate pentru călătorii de lungă durată, precum şi cele destinate activităţilor sportive şi de agrement.


    Articolul 36

    Categoriile de nave de agrement, precum şi brevetul/certificatul de capacitate pe care trebuie să îl posede conducătorii acestora se stabilesc de către minister.


    Articolul 37

    (1) Navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizează printr-un nume propus de proprietar şi aprobat de Autoritatea Navală Română.
    (2) Navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare fără propulsie, de categoria I, se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română.
    (3) Navele de categoria a II-a şi navele de agrement se individualizează printr-un număr acordat de căpitănia portului de înmatriculare. La solicitarea proprietarului şi cu acordul căpităniei portului de înmatriculare, navele de categoria a II-a şi navele de agrement pot purta şi un nume.
    (4) Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri şi în pupa navei şi, după caz, şi pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie şi numele portului de înmatriculare.
    (5) Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie şi pe colacii, plutele, bărcile şi şalupele de salvare cu care este echipată aceasta.


    Articolul 38

    (1) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înregistrează în registre matricole de evidenţă, după cum urmează:
    a) navele de categoria I, în registrele matricole ale navelor de categoria I, ţinute de către căpităniile de port stabilite de Autoritatea Navală Română;
    b) navele de categoria a II-a şi navele de agrement, în registrele matricole ale navelor de categoria a II-a, ţinute de către căpităniile de port stabilite de Autoritatea Navală Română.
    (2) După înregistrarea în registrul matricol al navelor de categoria I, o navă de categoria I se înscrie şi în registrul de evidenţă centralizată ţinut de către Autoritatea Navală Română.


    Articolul 39

    Evidenţa navelor în construcţie se ţine de către căpităniile de port în a căror zonă de activitate se află şantierul naval, în registrul de evidenţă a navelor în construcţie.


    Articolul 40

    Forma şi conţinutul registrelor matricole şi ale registrelor de evidenţă a navelor se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române.


    Articolul 41

    (1) După înscrierea în registrele prevăzute la art. 38 se eliberează actul de naţionalitate care atestă dreptul navei de arborare a pavilionului român.
    (2) Valabilitatea actelor de naţionalitate este de 5 ani şi se poate prelungi pe perioade de încă 5 ani, cu condiţia ca certificatele de stare tehnică să fie valabile.
    (3) Forma şi conţinutul actelor de naţionalitate şi ale certificatelor de stare tehnică se aprobă şi se fac publice de către minister.


    Articolul 42

    (1) În cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arborează pavilion român, încheiate între proprietari români şi operatori români sau străini ori între operatori, operatorul care exploatează efectiv nava trebuie să solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de naţionalitate în care, pe lângă numele proprietarului, să fie menţionat şi numele acestuia. Noul act de naţionalitate se eliberează cu condiţia depunerii prealabile a actului de naţionalitate iniţial, care se păstrează la Autoritatea Navală Română.
    (2) Noul act de naţionalitate, eliberat în condiţiile alin. (1), este valabil pe perioada derulării contractului sau până la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia.
    (3) După expirarea sau anularea actului de naţionalitate eliberat în condiţiile alin. (1), acesta se depune la Autoritatea Navală Română care restituie proprietarului actul de naţionalitate iniţial.


    Articolul 43

    Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor, precum şi stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevăzute la art. 38 şi 39, nu sunt opozabile terţilor.


    Secţiunea a 4-a Naţionalitatea navei şi dreptul de a arbora pavilionul român


    Articolul 44

    (1) Orice navă care se află în apele naţionale navigabile ale României trebuie să arboreze pavilionul statului în care este înmatriculată.
    (2) Navele au naţionalitatea statului în care au fost înmatriculate şi al cărui pavilion sunt autorizate să îl arboreze.


    Articolul 45

    (1) În numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navală Română, acordă dreptul de arborare a pavilionului român şi dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.
    (2) Dreptul de a arbora pavilionul român se acordă:
    a) navelor maritime şi fluviale proprietate a persoanelor juridice sau fizice române;
    b) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice străine cu domiciliul în România sau a filialelor din România ale persoanelor juridice străine;
    c) navelor maritime sau fluviale proprietate a persoanelor juridice sau fizice străine, închiriate prin contracte de tip bare-boat ori leasing, pe perioade mai mari de un an, de persoane juridice sau fizice române.
    (3) În toate cazurile prevăzute la alin. (2) trebuie să se facă dovada că navele îndeplinesc prevederile art. 25.


    Articolul 46

    (1) Pentru a obţine dreptul de arborare a pavilionului român, în condiţiile art. 45, persoanele juridice române trebuie să prezinte certificatul de radiere a navelor sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, după caz, emis de către autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior.
    (2) Navele menţionate la alin. (1) pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a operatorului, cu avizul proprietarului, după caz.


    Articolul 47

    Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român sunt de naţionalitate română şi nu au dreptul să arboreze pavilionul altui stat.


    Articolul 48

    (1) Navele autorizate să arboreze pavilionul român au dreptul să navigheze numai dacă au la bord următoarele documente:
    a) documentele care atestă dreptul de a arbora acest pavilion;
    b) certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii;
    c) certificatele care să ateste conformitatea cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
    (2) Navele care arborează pavilionul român trebuie să ţină un jurnal de bord şi, după caz, alte jurnale stabilite de către minister.


    Articolul 49

    Dreptul de a arbora pavilionul român se suspendă la solicitarea proprietarului navei, care are obligaţia să predea Autorităţii Navale Române actul de naţionalitate a navei.


    Articolul 50

    Dreptul de a arbora pavilionul român se poate retrage:
    a) la solicitarea proprietarului navei;
    b) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (2).


    Articolul 51

    Procedurile privind obţinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea şi scoaterea din evidenţă a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române, şi se fac publice de către acesta.


    Capitolul V Personalul navigant şi echipajul navelor


    Secţiunea 1 Personalul navigant. Echipajul navelor


    Articolul 52

    (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetăţenie română şi care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi care dă dreptul acestora să îndeplinească funcţii la bordul navelor.
    (2) Evidenţa personalului navigant român se ţine de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, în registrele de evidenţă a personalului navigant.
    (3) Forma şi conţinutul registrului de evidenţă a personalului navigant român se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române.


    Articolul 53

    (1) Orice navă care arborează pavilionul român este deservită de un echipaj care asigură operarea navei în condiţii de siguranţă şi de protecţie a mediului şi îndeplineşte alte activităţi la bordul navei.
    (2) Echipajul este format din personal navigant şi personal auxiliar, iar componenţa acestuia este stabilită conform tipului şi destinaţiei navei.


    Articolul 54

    (1) În cadrul echipajului funcţiile la bordul navelor care arborează pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, după caz.
    (2) Personalul auxiliar efectuează activităţi la bordul navelor, pentru care nu se eliberează brevete sau certificate de capacitate.
    (3) Toţi membrii echipajului trebuie să facă dovada că au vârsta minimă necesară şi că îndeplinesc condiţiile de sănătate prevăzute în reglementările naţionale şi în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.


    Articolul 55

    (1) Fiecare membru al echipajului trebuie să posede în mod obligatoriu, ca document de identitate, un carnet de marinar.
    (2) Carnetul de marinar se eliberează, în numele Guvernului, de către minister, prin Autoritatea Navală Română.
    (3) Forma şi conţinutul carnetului de marinar se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române.


    Articolul 56

    (1) Personalul de specialitate al şantierelor, care participă la efectuarea probelor de marş ale navelor nou-construite sau ieşite din reparaţii, va fi ambarcat pe perioada probelor fără să posede un carnet de marinar.
    (2) Căpitănia de port stabileşte echipajul minim de siguranţă care trebuie să fie ambarcat pe aceste nave, pe perioada probelor de marş.


    Articolul 57

    La bordul navelor care arborează pavilionul român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate şi alte persoane, în limita mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul şi pe răspunderea proprietarului/operatorului navei şi cu aprobarea căpităniei portului de îmbarcare. Aceste persoane nu sunt obligate să posede carnet de marinar.


    Articolul 58

    (1) Din punct de vedere al activităţii desfăşurate personalul navigant este format din următoarele categorii:
    a) personal de punte;
    b) personal de maşini;
    c) personal de radiocomunicaţii.
    (2) Din punct de vedere al calificării personalul navigant este format din următoarele categorii:
    a) personal navigant posesor de brevete, respectiv personalul prevăzut la art. 59 lit. a)-f);
    b) personal navigant posesor de certificate de capacitate, respectiv personalul prevăzut la art. 59 lit. g).
    (3) Personalul auxiliar poate fi format din următoarele categorii:
    a) personal medico-sanitar;
    b) personal sanitar-veterinar;
    c) personal de pescuit şi de prelucrare a peştelui;
    d) personal tehnologic;
    e) personal administrativ;
    f) personal pentru alte activităţi la bordul navei.


    Articolul 59

    Ierarhia funcţiilor, în cadrul echipajului navei, este:
    a) comandant;
    b) secund;
    c) ofiţeri de punte;
    d) şef mecanic;
    e) ofiţeri mecanici;
    f) alţi ofiţeri;
    g) personal cu certificat de capacitate: şef echipaj, fitter, timonier, conducător de şalupă, ajutor mecanic, electrician, pompagiu, fochist, motorist, marinar;
    h) personal auxiliar.


    Articolul 60

    Regulamentul-cadru privind serviciul la bordul navelor care arborează pavilionul român se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române.


    Articolul 61

    (1) Orice navă care arborează pavilionul român trebuie să aibă la bord, indiferent de situaţia în care se află, un echipaj minim de siguranţă.
    (2) Echipajul minim de siguranţă se stabileşte în funcţie de tipul şi destinaţia navei, de mărimea acesteia, de numărul de nave din convoi, de gradul de automatizare al navei, precum şi de situaţia în care se află nava: în marş, în staţionare, în reparaţii, în conservare sau în iernatic.
    (3) Echipajul minim de siguranţă asigură conducerea navei în siguranţă în timpul navigaţiei şi al manevrelor, paza şi siguranţa navei în staţionare, vitalitatea navei, prevenirea şi stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluării mediului, exploatarea în siguranţă a instalaţiilor şi a echipamentelor de propulsie, guvernare, manevră, navigaţie şi telecomunicaţii.
    (4) Autoritatea Navală Română stabileşte echipajul minim de siguranţă, precum şi funcţiile acestuia, pentru fiecare categorie de navă, şi eliberează un certificat privind echipajul minim de siguranţă. Autoritatea Navală Română stabileşte condiţiile de eliberare şi perioada de valabilitate a acestuia.


    Articolul 62

    (1) Brevetele sau certificatele de capacitate se obţin după promovarea unui examen susţinut în faţa unei comisii stabilite de Autoritatea Navală Română sau, după caz, prin echivalare, la cerere.
    (2) Brevetele sau certificatele de capacitate se eliberează de către Autoritatea Navală Română, în numele ministerului.


    Articolul 63

    Condiţiile de obţinere, reconfirmare, suspendare sau anulare a brevetelor şi a certificatelor de capacitate, nomenclatorul, forma şi conţinutul acestora, precum şi funcţiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii brevetelor şi ai certificatelor de capacitate se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române.


    Articolul 64

    (1) Pentru participarea la examenul prevăzut la art. 62 alin. (1) personalul navigant trebuie să facă dovada că a absolvit cursurile de pregătire şi perfecţionare organizate în conformitate cu reglementările naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
    (2) Durata şi conţinutul cursurilor de pregătire şi perfecţionare se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române.


    Articolul 65

    Pentru a putea îndeplini o funcţie la bordul navei personalul navigant şi personalul auxiliar trebuie să facă dovada că au absolvit cursurile de pregătire şi perfecţionare organizate în conformitate cu reglementările naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.


    Articolul 66

    Pentru activităţile sportive, de agrement sau transport în interes personal Autoritatea Navală Română va stabili porţiunile din apele naţionale navigabile şi categoriile de nave cu care şi unde se desfăşoară aceste activităţi pentru care sunt necesare certificate de capacitate, precum şi condiţiile şi cursurile obligatorii pentru obţinerea acestora.


    Articolul 67

    (1) Personalul navigant care face parte din echipajul navelor care arborează pavilion român trebuie să aibă cetăţenie română.
    (2) Personalul navigant prevăzut la alin. (1) poate fi şi de altă cetăţenie decât cea română, cu excepţia comandantului, a secundului şi a şefului mecanic, cu aprobarea Autorităţii Navale Române şi numai dacă brevetele sau certificatele de capacitate ale acestora sunt recunoscute de către Autoritatea Navală Română.
    (3) În situaţii excepţionale, pentru o perioadă limitată de timp, cu aprobarea Autorităţii Navale Române sau dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte se prevede astfel, la bordul unei nave care arborează pavilionul român pot fi angajate pe funcţiile de comandant, secund sau de şef mecanic şi persoane care nu sunt de cetăţenie română, cu condiţia ca brevetele acestora să fie recunoscute de către Autoritatea Navală Română.
    (4) Toate persoanele care fac parte din echipajul unei nave care arborează pavilionul român, dar nu sunt de cetăţenie română, beneficiază de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii ca şi membrii echipajului de cetăţenie română.


    Articolul 68

    (1) Personalul navigant român se poate ambarca şi pe nave care arborează pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agenţiilor de personal navigant.
    (2) Agenţiile de personal navigant, persoane juridice române, prevăzute la alin. (1), pentru a fi autorizate în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, au următoarele obligaţii:
    a) să respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la echipaje;
    b) să constituie garanţia stabilită pentru a asigura cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îşi îndeplineşte această obligaţie.
    (3) Personalul navigant român care a fost ambarcat pe nave care arborează pavilion străin, în conformitate cu prevederile alin. (1), pentru a i se lua în considerare stagiul de ambarcare, trebuie să prezinte la căpitănia de port la care este înregistrat copie de pe contractele individuale de ambarcare şi adeverinţele privind perioadele de ambarcare, eliberate de la nave.
    (4) În cazul nerespectării prevederilor alin. (3) perioadele de ambarcare efectuate nu se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obţinerea de brevete sau certificate de capacitate sau la reconfirmarea acestora şi nici pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.


    Secţiunea a 2-a Drepturile şi obligaţiile echipajului


    Articolul 69

    Raporturile de muncă ale membrilor echipajelor navelor care arborează pavilionul român cu angajatorii lor se stabilesc pe baza prevederilor legislaţiei naţionale, ale acordurilor şi ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, precum şi pe baza contractelor colective de muncă şi a celor individuale de ambarcare.


    Articolul 70

    Timpul de lucru şi cel de odihnă, precum şi drepturile şi condiţiile de muncă şi viaţă ce trebuie asigurate la bordul navelor care arborează pavilionul român se stabilesc de către minister, în conformitate cu legislaţia muncii, cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.


    Articolul 71

    (1) Pe perioada în care se află ambarcat personalul care formează echipajul navei are dreptul la cazare gratuită pe navă, la hrană sau la alocaţie zilnică de hrană, care se acordă în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societăţile comerciale, sau prin hotărâre a Guvernului, pentru instituţiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hrană sau alocaţia zilnică de hrană se suportă de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal şi nu se includ în veniturile salariale supuse impozitării.
    (2) În cazul în care o navă care arborează pavilionul român efectuează voiaj internaţional, membrii echipajului au dreptul la o diurnă în valută pe perioada voiajului, din care se reţine contravaloarea hranei asigurate la bord. Nivelul diurnei şi moneda în care se plăteşte, precum şi nivelul contravalorii hranei se stabilesc prin contractul colectiv de muncă şi prin contractul individual de ambarcare, în cazul societăţilor comerciale, sau prin hotărâre a Guvernului, în cazul instituţiilor publice sau al regiilor autonome.
    (3) Proprietarii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român au obligaţia de a respecta prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la echipajele navelor.
    (4) Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcării, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigaţie şi fără culpa sa, echipajul are dreptul la o despăgubire al cărei cuantum este stabilit prin contractul colectiv de muncă şi/sau prin contractul individual de ambarcare.


    Articolul 72

    Comandantul exercită comanda pe navă şi în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navă şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin potrivit prevederilor legislaţiei naţionale şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.


    Articolul 73

    (1) În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se află în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra secundului şi apoi asupra ofiţerilor de punte, după caz, în ordinea ierarhică stabilită prin Regulamentul privind serviciul la bordul navelor.
    (2) Fiecare preluare de comandă se înscrie în jurnalul de bord al navei, menţionându-se circumstanţele care au determinat-o.


    Articolul 74

    (1) Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia în siguranţă şi de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncă şi viaţă a echipajului navei.
    (2) Înaintea începerii oricărui voiaj, precum şi în timpul acestuia comandantul trebuie să se asigure că nava îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind să informeze proprietarul sau, după caz, operatorul navei, pentru remedierea situaţiei.


    Articolul 75

    În cazul în care nava se află în pericol, comandantul trebuie să acţioneze pentru a salva persoanele care se află la bord, pentru a proteja nava şi încărcătura şi pentru a păstra în siguranţă jurnalul de bord şi celelalte documente ale navei, şi nu va părăsi nava, cu excepţia cazului când nu mai există şanse reale de salvare a navei.


    Articolul 76

    (1) În cazul în care o navă care arborează pavilionul român este arestată, reţinută sau sechestrată de autorităţile dintr-un alt stat, comandantul va informa imediat cea mai apropiată misiune diplomatică a României şi Autoritatea Navală Română.
    (2) În acelaşi mod trebuie să acţioneze comandantul şi în situaţia în care a fost revocată măsura arestării, reţinerii sau sechestrării.


    Articolul 77

    (1) Comandantul navei, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, atunci când nava se află în staţionare sau navighează în apele naţionale navigabile ale României, navighează în apele interioare naţionale navigabile ale altor state sau în marea liberă şi urmează să facă escală într-un port românesc, este obligat să întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la bord şi altele asemenea.
    (2) Comandantul este obligat să depună raportul asupra evenimentelor prevăzute la alin. (1), după cum urmează:
    a) la căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se afla nava în momentul producerii incidentului;
    b) la căpitănia primului port românesc în care va sosi nava, dacă în momentul evenimentului nava se afla în marş în apele naţionale navigabile ale României, în marea liberă sau dacă evenimentul s-a produs pe căile navigabile interioare între ultimul port străin şi primul port din apele naţionale ale României.


    Articolul 78

    În cazul în care navele care arborează pavilionul român se află în afara apelor naţionale navigabile ale României, raportul comandantului privind evenimentele prevăzute la art. 77 alin. (1) se depune după cum urmează:
    a) la autoritatea locală competentă în domeniul navigaţiei, dacă evenimentul s-a produs în apele aparţinând unui alt stat, fie că nava se afla în marş, fie că se afla în staţionare; raportul va fi trimis şi la misiunea diplomatică a României în acel stat;
    b) la autoritatea locală competentă în domeniul navigaţiei din primul port de escală a navei, dacă evenimentul s-a produs în marea liberă; raportul va fi trimis şi la misiunea diplomatică a României în statul în care se află portul de escală.


    Articolul 79

    (1) În cazurile prevăzute la art. 77 şi 78 raportul se depune în termen de 24 de ore de la sosirea navei în port sau de la producerea evenimentului, dacă evenimentul s-a produs pe timpul staţionării navei în port.
    (2) Dacă raportul se depune după acest termen, comandantul devine răspunzător de eventuala dispariţie a probelor sau de imposibilitatea conservării lor, precum şi de consecinţele acestora.
    (3) În cazul în care evenimentul se produce în timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare, comandantul este obligat să anunţe despre producerea evenimentului, în afară de căpitănia de port, şi pe operatorul portuar.


    Articolul 80

    Prin raport al comandantului se înţelege inclusiv protestul sau reclamaţia pe care o face comandantul navei în cazul tuturor evenimentelor prevăzute la art. 77 alin. (1).


    Articolul 81

    (1) În situaţii deosebite comandantul are dreptul de a impune măsuri excepţionale la bordul navei, în funcţie de gravitatea situaţiei.
    (2) Comandantul are dreptul să izoleze orice persoană aflată la bord, dacă acţiunile acesteia, chiar dacă nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, pun în pericol siguranţa navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navă.


    Articolul 82

    (1) Comandantul are obligaţia de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infracţiuni prevăzute de legislaţia română, să acorde persoanei acuzate dreptul la apărare, să o protejeze pe ea şi proprietăţile ei, să o reţină în condiţii normale de viaţă la bord şi să o predea autorităţilor competente din primul port de escală, împreună cu documentele întocmite în timpul cercetării.
    (2) Comandantul are obligaţia de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevăzute la alin. (1) şi să informeze în scris misiunea diplomatică a României în statul în al cărui port face escală nava.


    Articolul 83

    Comandantul are obligaţia de a înregistra în jurnalul de bord naşterile, căsătoriile şi decesele care au loc la bordul navei şi are dreptul şi obligaţia de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se află în marş. Certificarea acordată de comandant este echivalentă cu certificarea acordată de un notar public.


    Capitolul VI Activităţi efectuate cu mijloacele de transport naval


    Secţiunea 1 Activităţi care se efectuează cu nave care arborează pavilion român


    Articolul 84

    (1) În apele naţionale navigabile ale României următoarele activităţi se efectuează folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român:
    a) remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi;
    b) remorcajul de manevră al navelor fluviale în porturi;
    c) transportul navelor cu remorchere/împingătoare între porturile româneşti;
    d) transportul piloţilor care asigură pilotajul la intrarea şi ieşirea din porturi, în interiorul acestora şi pe căile navigabile;
    e) cabotajul, respectiv transportul de mărfuri, poştă şi pasageri, efectuat prin îmbarcarea dintr-un punct situat pe teritoriul României şi având ca destinaţie un alt punct situat pe acelaşi teritoriu;
    f) asistenţa şi salvarea în apele naţionale navigabile a persoanelor, navelor şi aeronavelor, precum şi a încărcăturii acestora;
    g) scoaterea navelor scufundate, a epavelor şi a încărcăturii acestora, aflate în apele naţionale navigabile;
    h) pescuitul;
    i) serviciile de interes local pentru desfăşurarea activităţii organelor administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi altele asemenea;
    j) lucrările pentru realizarea şi continuarea construcţiilor hidrotehnice şi pentru asigurarea condiţiilor tehnice privind siguranţa navigaţiei;
    k) explorarea şi exploatarea mării sau a fundului mării, în condiţiile legii.
    (2) Ministerul poate autoriza ca activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), f), g), i) şi j) să se execute şi cu utilizarea unor nave care arborează pavilionul altor state, dacă navele care arborează pavilionul român nu sunt disponibile, dacă nu există nave care arborează pavilion român specializate sau dacă caracteristicile tehnice ale celor disponibile nu permit efectuarea acestor activităţi la parametri corespunzători solicitărilor.
    (3) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. h) şi k) se pot efectua cu nave care arborează pavilionul altor state, numai cu aprobarea autorităţilor competente pentru domeniile de activitate respective.
    (4) Dacă în acordurile sau în convenţiile internaţionale la care România este parte se prevede în mod expres, activităţile prevăzute la alin. (1) se pot efectua şi cu nave care arborează pavilionul statelor care sunt părţi la respectivele acorduri sau convenţii.


    Articolul 85

    În cazul navelor care arborează pavilion străin, activitatea prevăzută la art. 84 alin. (1) lit. b) se efectuează după cum urmează:
    a) cu remorcherele şi împingătoarele administraţiei portului respectiv;
    b) cu alte remorchere şi împingătoare care arborează pavilionul român, dacă administraţia portului nu poate pune la dispoziţie astfel de nave de manevră;
    c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b), activitatea prevăzută la art. 84 alin. (1) lit. b) se poate efectua şi cu remorchere şi împingătoare care arborează pavilionul altui stat, dacă nu sunt disponibile nave de manevre care arborează pavilionul român şi cu aprobarea căpităniei de port.


    Secţiunea a 2-a Obligaţia de asistenţă şi salvare


    Articolul 86

    Asistenţa şi salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile, a bunurilor, a încărcăturii şi a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.


    Articolul 87

    În cazul în care comandantul unei nave care arborează pavilionul român primeşte un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îşi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe către acea navă pentru a-i acorda asistenţa necesară şi pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave.


    Articolul 88

    Comandantul de navă este obligat a acorda, după abordaj, asistenţă celeilalte nave, echipajului şi pasagerilor acesteia şi, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul său de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la care va ajunge.


    Articolul 89

    (1) Comandantul nu mai are obligaţia de asistenţă şi salvare în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum şi atunci când s-a primit informaţia că ajutorul nu mai este necesar.
    (2) Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord.


    Articolul 90

    (1) Asistenţa şi salvarea navei, a încărcăturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Înţelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicaţie şi consemnată în jurnalul de bord.
    (2) În cazul în care nava în pericol se află în apele naţionale navigabile şi comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri pentru asistenţă sau salvare şi căpitănia de port, în a cărei zonă de activitate se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi, aceasta poate ordona intervenţia pentru salvare instituţiilor specializate sau altor nave disponibile.
    (3) Pentru cazul prevăzut la alin. (2) proprietarul sau operatorul navei ori, după caz, proprietarul mărfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia ordonată de căpitănia de port.
    (4) Ordinele căpităniei de port, prevăzute la alin. (2), sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.
    (5) În cazul prevăzut la alin. (2) căpitănia de port are obligaţia să întocmească un document care trebuie să cuprindă: situaţia de pericol în care se afla nava, confirmarea operaţiunilor de salvare ordonate de ea, numele navelor şi ale persoanelor care au participat la solicitarea sa, precum şi calculul cheltuielilor justificate de participarea la salvare. Acest document, aprobat de Autoritatea Navală Română, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenită fiecărui participant, persoană juridică.


    Articolul 91

    (1) În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturi, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se petrec acestea coordonează toate activităţile de salvare şi de limitare a efectelor acestora.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) căpitănia de port poate cere concursul navelor şi al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum şi al oricărei persoane care desfăşoară o activitate de transport naval, acestea fiind obligate să acorde sprijinul solicitat şi să respecte ordinele date de căpitănia de port.


    Articolul 92

    (1) Prevederile art. 86, 87, 89-91 se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care pe mare sau în apele naţionale navigabile se află în pericol aeronave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora.
    (2) În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanţele speciale în care s-ar afla, comandantul consideră că nu este raţional şi nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.


    Articolul 93

    (1) Documentele de confirmare a operaţiunilor de salvare a navelor şi/sau de limitare a efectelor cazurilor prevăzute la art. 90 alin. (2), aflate în pericol pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, întocmite de căpitănia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.
    (2) Executarea titlului prevăzut la alin. (1), de către unitatea creditoare, se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanţe.


    Articolul 94

    (1) În cazul în care pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arborează pavilion străin, Autoritatea Navală Română are obligaţia să informeze imediat oficiul consular al statului al cărui pavilion îl arborează nava.
    (2) În cazul sinistrului unei nave care arborează pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internaţionale, se vor aplica dispoziţiile din aceste acorduri privind termenele, condiţiile de informare şi relaţiile cu oficiul consular al statului respectiv.


    Articolul 95

    Asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încărcăturii acestora de către nava care le remorchează sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensă numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingătorului, dacă acesta a prestat servicii excepţionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare.


    Articolul 96

    (1) Comandantul şi ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de asistenţă şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unităţilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea operaţiunilor de asistenţă şi salvare, sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare. Aceştia sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare şi în cazul în care operaţiunile de asistenţă şi salvare au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane juridice sau fizice.
    (2) Personalul din cadrul Autorităţii Navale Române şi personalul operativ din cadrul căpităniilor de port, care coordonează şi participă direct la operaţiunile de salvare, au dreptul la o primă de salvare în cuantum de 5% din valoarea netă a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligaţia să o plătească.


    Articolul 97

    (1) Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi în apele naţionale navigabile se organizează de către minister, în conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
    (2) Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, prevăzută la alin. (1), se efectuează în mod gratuit de statul român, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru orice persoană, indiferent de naţionalitatea acesteia.
    (3) Centrul de coordonare a activităţii de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare se organizează şi funcţionează în cadrul Autorităţii Navale Române.
    (4) Fondurile necesare pentru achiziţionarea şi întreţinerea navelor, a echipamentelor şi a instalaţiilor utilizate la căutarea şi salvarea vieţii omeneşti de către instituţiile publice, regiile autonome sau companiile naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, după caz, se asigură din alocaţii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul ministerului.


    Articolul 98

    Îndeplinirea obligaţiilor ce revin statului din prevederile convenţiilor internaţionale privind prevenirea poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi coordonarea acţiunilor de depoluare se asigură de către minister, prin instituţiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competenţă.


    Articolul 99

    (1) Coordonarea activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare se deleagă Autorităţii Navale Române.
    (2) În cadrul Autorităţii Navale Române se organizează şi funcţionează Centrul de coordonare a activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare.


    Articolul 100

    Activitatea de intervenţie în caz de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave se efectuează de agenţi economici care deţin mijloacele necesare, la solicitarea Autorităţii Navale Române.


    Articolul 101

    Poluatorul are obligaţia de a suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia pentru depoluarea apelor naţionale navigabile, limitarea şi îndepărtarea consecinţelor poluării, în cazul poluării acestora de către nave.


    Secţiunea a 3-a Scoaterea navelor scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile. Regimul bunurilor găsite


    Articolul 102

    Navele eşuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naţionale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranţa navigaţiei.


    Articolul 103

    (1) Dacă o navă eşuează sau se scufundă în apele naţionale navigabile, proprietarul sau operatorul navei are obligaţia de a dezeşua sau de a ranflua nava şi de a curăţa albia. Căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operaţiuni.
    (2) În funcţie de situaţia concretă acest termen va fi cuprins între 10 şi 60 de zile de la data notificării.
    (3) În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a zonei respective să efectueze aceste operaţiuni în contul şi pe cheltuiala proprietarului sau operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.


    Articolul 104

    Prevederile art. 103 se aplică şi în cazul mărfurilor sau al altor bunuri scufundate în apele naţionale navigabile.


    Articolul 105

    (1) În situaţiile prevăzute la art. 103 alin. (3) şi la art. 104, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective este îndreptăţită să vândă, în condiţiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor.
    (2) Sumele obţinute prin vânzare vor fi păstrate de către administraţia portuară şi/sau de căi navigabile respectivă şi vor sta la dispoziţia celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri, mai puţin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafaţă, precum şi cele privind valorificarea acestora.


    Articolul 106

    (1) După terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi a încărcăturii căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitându-le să dovedească drepturile ce le au asupra bunurilor salvate. Înştiinţarea se va face prin publicarea anunţului într-un ziar local, într-unul naţional şi, după caz, într-unul de circulaţie internaţională, precum şi prin mijloace electronice şi afişarea la sediul căpităniei de port.
    (2) Dacă în termen de 90 de zile de la data înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în condiţiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operaţiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor şi a primei de salvare, după caz, a plăţii taxelor şi a altor plăţi către bugetul de stat, precum şi a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevăzute în acest capitol. Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port şi este păstrată într-un cont distinct de către administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective.
    (3) Dacă până la împlinirea unui an de la data consemnării sumei rămase, conform alin. (2), cei interesaţi nu şi-au valorificat drepturile sau dacă pretenţiile formulate înăuntrul aceluiaşi termen în faţa organelor de jurisdicţie au fost respinse prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, atunci suma consemnată se face venit la bugetul de stat.


    Articolul 107

    (1) În cazul în care căpitănia de port consideră că eşuarea sau scufundarea unei nave în apele naţionale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigaţie, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei să procedeze în maximum 24 de ore de la notificare la începerea operaţiunilor de scoatere a navei şi la curăţarea fundului albiei.
    (2) În cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu începe aceste operaţiuni în termenul prevăzut la alin. (1), căpitănia de port va proceda în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3).
    (3) În situaţii excepţionale, în care pericolul de navigaţie sau poluare determină acţiunea imediată, căpitănia de port dispune administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a zonei respective efectuarea operaţiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută la alin. (1).


    Articolul 108

    (1) Dacă proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de curăţare a albiei, nava şi toate bunurile recuperate, rămase în custodia administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale.
    (2) Sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, precum şi de curăţare a albiei, plata creanţelor către căpitănia de port şi administraţia portuară şi/sau de căi navigabile care grevează nava, eventuala diferenţă rămânând la dispoziţia proprietarului sau a operatorului navei.
    (3) În cazul în care cheltuielile prevăzute la alin. (2) depăşesc suma obţinută prin vânzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentanţii acestora rămân obligaţi la plata diferenţei.


    Articolul 109

    (1) Documentele de confirmare a operaţiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau eşuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curăţare a albiei, precum şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, întocmite de căpitănia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.
    (2) Executarea titlului prevăzut la alin. (1) de către unitatea creditoare se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanţe.


    Secţiunea a 4-a Pilotajul navelor maritime


    Articolul 110

    Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile este serviciu de siguranţă de interes naţional şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.


    Articolul 111

    Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate.


    Articolul 112

    (1) Pilotul nu face parte din echipajul navei şi nu se substituie comandantului, căruia îi revine întreaga responsabilitate privind navigaţia şi manevrele efectuate de nava aflată sub comanda sa.
    (2) Dacă informaţiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună ştiinţă, răspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. În acest caz administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, agentul economic sau asociaţia profesională căreia îi aparţine pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate.
    (3) Comandantul navei pilotate are următoarele obligaţii:
    a) să furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încărcătura, caracteristicile şi puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum şi orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot;
    b) să îl informeze pe pilot în cazul în care părăseşte comanda navei, precum şi despre persoana desemnată să îl înlocuiască.


    Articolul 113

    (1) Comandantul navei pilotate nu are dreptul să reţină pilotul la bord după ieşirea navei din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu şi are obligaţia să îl debarce în siguranţă.
    (2) În cazul în care debarcarea nu se poate face în siguranţă datorită condiţiilor meteorologice şi hidrologice, comandantul navei are obligaţia de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum şi întoarcerea acestuia la locul său de reşedinţă, pe cheltuiala navei.


    Articolul 114

    Pe timpul cât se află la bordul navei pilotul are obligaţia de a furniza comandantului toate informaţiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava să navigheze şi să efectueze manevrele portuare în deplină siguranţă.


    Articolul 115

    Pilotul poate părăsi nava în următoarele situaţii, numai după ce a primit acordul comandantului:
    a) a acostat, respectiv a ancorat nava în siguranţă;
    b) a scos nava în afara zonei sau portului în care pilotajul este obligatoriu;
    c) din motive obiective, a fost necesară înlocuirea sa de către un alt pilot.


    Articolul 116

    (1) În timpul cât se află la bordul navei sau după debarcare pilotul are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, după caz, despre:
    a) orice modificări apărute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei;
    b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava pe care a pilotat-o sau la alte nave pe care le-a întâlnit;
    c) orice nerespectare de către comandantul navei pilotate a regulilor de navigaţie, de protecţie a mediului şi a celor privind transportul mărfurilor periculoase şi poluante;
    d) funcţionarea defectuoasă a unor echipamente sau instalaţii ale navei;
    e) începerea/terminarea manevrei şi orice problemă privind siguranţa navigaţiei în timpul manevrei navei pilotate.
    (2) În cazul în care consideră că nava prezintă pericol pentru siguranţa navigaţiei sau pentru securitatea portului ori observă nereguli în desfăşurarea manevrei, pilotul poate solicita căpităniei de port întreruperea navigaţiei sau a manevrei navei pe care o pilotează, până la restabilirea circumstanţelor care fac posibilă navigaţia în siguranţă.


    Articolul 117

    (1) Pilotul trebuie să fie cetăţean român şi să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigură pilotajul navei, eliberat de către Autoritatea Navală Română.
    (2) Modul de recrutare, şcolarizare, perfecţionare şi brevetare a piloţilor se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române.


    Secţiunea a 5-a Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi


    Articolul 118

    Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi, denumit în continuare remorcaj, este serviciu de siguranţă de interes naţional şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul acestora, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.


    Articolul 119

    Prin remorcaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei şi a manevrelor portuare.


    Articolul 120

    În timpul folosirii remorcherului comandantul şi echipajul acestuia devin subordonaţi comandantului navei remorcate şi respectă în totalitate ordinele primite din partea acestuia.


    Articolul 121

    Remorcherul poate părăsi nava remorcată în următoarele situaţii, numai după ce a primit acordul comandantului navei remorcate:
    a) nava remorcată a acostat, respectiv a ancorat, în siguranţă;
    b) nava remorcată a ieşit în afara zonei sau a portului unde remorcajul este obligatoriu;
    c) din motive obiective, a fost necesară înlocuirea cu un alt remorcher.


    Articolul 122

    În timpul cât efectuează serviciul de remorcaj comandantul remorcherului are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port sau administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, după caz, despre:
    a) orice modificări apărute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei;
    b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava remorcată sau la alte nave pe care le-a întâlnit;
    c) orice nerespectare a regulilor de navigaţie de către comandantul navei remorcate;
    d) începerea/terminarea manevrei şi orice problemă privind siguranţa navigaţiei apărută în timpul remorcajului.


    Capitolul VII Supravegherea şi controlul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile


    Secţiunea 1 Regimul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile


    Articolul 123

    Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arborează şi care intră în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, sunt obligate să respecte dispoziţiile privind intrarea şi navigaţia în apele naţionale navigabile, staţionarea, operarea şi ieşirea din porturi, prevăzute de legislaţia naţională.


    Articolul 124

    (1) Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pot acosta în afara porturilor sau la malul unei căi navigabile numai în locurile stabilite în acest scop şi care sunt semnalizate corespunzător.
    (2) Locurile în care ancorarea sau acostarea este permisă se aprobă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se află acestea. Pentru apele navigabile de frontieră este necesar acordul prealabil al poliţiei de frontieră.
    (3) În cazuri de forţă majoră navele pot acosta şi în afara zonelor prevăzute la alin. (1), cu condiţia luării tuturor măsurilor pentru a nu stânjeni navigaţia în siguranţă a celorlalte nave şi cu informarea imediată a căpităniei de port în a cărei zonă de activitate şi, după caz, a poliţiei de frontieră în a cărei zonă de jurisdicţie s-a produs acostarea. Cazurile de forţă majoră invocate de comandantul navei se verifică şi se atestă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul sau de către căpitănia portului de destinaţie.


    Articolul 125

    (1) În cazuri de forţă majoră când, pentru salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea degradării mediului, încărcătura a fost descărcată, parţial sau integral, pe malul căii navigabile, comandantul are obligaţia să informeze cea mai apropiată căpitănie de port şi, după caz, poliţia de frontieră.
    (2) Situaţiile în care operaţiunile de încărcare/descărcare de mărfuri şi/sau de pasageri se pot efectua în afara porturilor şi condiţiile în care aceste activităţi se pot desfăşura se stabilesc de către Autoritatea Navală Română.


    Secţiunea a 2-a Exercitarea activităţii de control de către Autoritatea Navală Română şi căpităniile de port


    Articolul 126

    Activitatea de supraveghere şi control a navigaţiei civile se efectuează de Autoritatea Navală Română şi căpităniile de port.


    Articolul 127

    (1) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează acceptul de intrare a navelor în port şi permisul de plecare a navelor din port.
    (2) În cazul navelor care vin din voiaj internaţional acceptul de intrare în port se eliberează numai după obţinerea liberei practici sanitare.


    Secţiunea a 3-a Controlul statului pavilionului


    Articolul 128

    (1) Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia să controleze şi să monitorizeze navele care arborează pavilionul român, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, privind respectarea legislaţiei naţionale, şi, în principal, dacă acestea:
    a) au actele de naţionalitate valabile;
    b) au echipajul minim de siguranţă prezent la bord;
    c) respectă prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte privind standardele tehnice şi condiţiile de muncă şi de viaţă la bord;
    d) fiecare membru al echipajului deţine brevetul sau certificatul de capacitate corespunzător funcţiei pe care o îndeplineşte la bordul navei.
    (2) Autoritatea Navală Română are obligaţia de a controla şi de a monitoriza navele care arborează pavilionul român privind respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi atunci când aceste nave se află în afara apelor naţionale navigabile.
    (3) În cazul în care constată că navele care arborează pavilionul român nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, va interzice plecarea navelor până la remedierea deficienţelor constatate.
    (4) În cazul în care constată nerespectarea în mod repetat a uneia sau mai multora dintre condiţiile de la alin. (1), Autoritatea Navală Română poate lua măsura retragerii dreptului de arborare a pavilionului român pentru acea navă sau retragerea documentului de conformitate companiei care operează nava.


    Secţiunea a 4-a Controlul statului portului


    Articolul 129

    (1) Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, în ceea ce priveşte respectarea prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
    (2) În cazul în care constată că navele prevăzute la alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, va reţine navele până la remedierea deficienţelor constatate.
    (3) Autoritatea Navală Română are obligaţia de a notifica autorităţii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său deficienţele constatate.
    (4) În cazul în care se constată că eliminarea deficienţelor nu se poate face în portul în care nava a fost reţinută, Autoritatea Navală Română poate autoriza plecarea navei către alt port, dacă aceasta poate naviga în condiţii minime de siguranţă, iar dacă portul respectiv se află în alt stat, va notifica în mod corespunzător autorităţii competente din acel stat.


    Articolul 130

    Căpităniile de port pot interzice navigaţia în apele naţionale navigabile, precum şi operaţiunile de încărcare/descărcare şi transbordare sau legătura cu uscatul navelor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27.


    Secţiunea a 5-a Controlul efectuat de căpităniile de port


    Articolul 131

    Căpităniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă acestea constată că:
    a) actele de bord lipsesc sau nu sunt valabile;
    b) navele au gaură de apă;
    c) funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este defectuoasă;
    d) nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare şi de ancorare;
    e) încărcătura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedică vizibilitatea în navigaţie;
    f) stivuirea şi arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranţa navigaţiei;
    g) pescajul navei depăşeşte pescajul maxim prevăzut în actele navei;
    h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naţionale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze;
    i) numărul pasagerilor îmbarcaţi depăşeşte numărul prevăzut în actele navei;
    j) membrii echipajului nu posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare funcţiilor;
    k) la bordul navei nu se află echipajul minim de siguranţă;
    l) în orice alte cazuri în care siguranţa navei este periclitată sau nava ar periclita siguranţa navigaţiei în apele naţionale navigabile ori nava constituie o sursă evidentă de poluare.


    Articolul 132

    (1) Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile, la solicitarea Autorităţii Navale Române, a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile, a altor autorităţi publice ale statului sau ale unor agenţi economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă, faţă de respectivele autorităţi sau respectivii agenţi economici.
    (2) Solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru interdicţia de plecare revenind solicitantului.
    (3) Interdicţia de plecare a navei nu poate depăşi 24 de ore de la momentul solicitării privind interzicerea plecării. După această perioadă nava va fi reţinută numai dacă solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instanţelor judecătoreşti competente de punere a navei sub sechestru. Reţinerea poate înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul mărfii a făcut dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu creanţa invocată şi aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat reţinerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrătoare.


    Articolul 133

    Prevederile art. 27 nu se aplică navelor care arborează pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale.


    Articolul 134

    (1) În cazul în care primesc, în scris, sesizări sau reclamaţii referitoare la infracţiuni la regimul navigaţiei sau pe baza rapoartelor privind sinistrele, abordajele şi orice avarie, căpităniile de port au dreptul şi obligaţia să efectueze cercetări, să solicite sau să accepte efectuarea de expertize şi să administreze probe în limitele competenţelor lor.
    (2) În cazul în care primesc, în scris, reclamaţii şi plângeri referitoare la abateri în legătură cu navigaţia sau care au avut loc pe nave, în porturi ori în apele naţionale navigabile şi sesizări cu privire la marfă şi încărcătură, căpităniile de port fac cercetări în limita competenţei lor şi, în cazul în care este stabilită vinovăţia unei persoane, procedează potrivit legii.
    (3) Căpităniile de port au dreptul să efectueze din oficiu cercetarea accidentelor de navigaţie sau alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu, atunci când consideră că acest lucru este necesar.
    (4) În cazurile în care în urma unui sinistru sau a unui naufragiu o navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, s-a pierdut ori a fost abandonată de echipajul ei sau numai de comandant, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs acest eveniment are obligaţia de a începe, fără întârziere, cercetările. În timpul cercetărilor căpitănia de port trebuie să stabilească circumstanţele în care s-a produs sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, să adune probe materiale şi să ia măsurile necesare şi suficiente pentru conservarea acestora, să întocmească un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate, să continue cercetările şi să stabilească responsabilităţile.


    Capitolul VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 135

    În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, ministerul va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului regulamentul de aplicare a acesteia*).
    ------------- Notă *) Regulamentul de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 25 martie 2003.


    Articolul 136

    În termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministerul va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului actul normativ privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Navale Române**), prin care se vor stabili statutul, atribuţiile, patrimoniul, personalul şi regimul contractelor existente.
    -------------- Notă **) Hotărârea Guvernului nr. 1.133/2002 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Navale Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 29 octombrie 2002.


    Articolul 137

    (1) Până la data de 31 decembrie 2003, proprietarii navelor se vor prezenta la căpităniile de port pentru reconfirmarea actelor de naţionalitate prevăzute la art. 41.
    (2) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) duce la suspendarea din oficiu a dreptului de arborare a pavilionului român.
    (3) În cazul în care persoanele fizice sau juridice care îşi revendică dreptul de proprietate asupra unei nave nu au înregistrat în actele de naţionalitate numele lor ca proprietari, se vor prezenta, în termenul prevăzut la alin. (1), la căpitănia portului de înmatriculare a navei, pentru a-şi clarifica situaţia. Aceştia trebuie să prezinte respectivei căpitănii de port actele prin care dovedesc dreptul de proprietate asupra navei sau să dovedească faptul că în ultimii 5 ani au acţionat ca un proprietar diligent.
    (4) În cazul în care proprietarul navei este acelaşi cu cel menţionat în actul de naţionalitate a navei, iar reconfirmarea prevăzută la alin. (1) se face pe formular de tip vechi, această operaţiune se face cu titlu gratuit.


    Articolul 138

    În cazul în care în apele naţionale navigabile se află o navă al cărei proprietar este necunoscut, Autoritatea Navală Română va solicita public, printr-un anunţ într-un ziar local, unul naţional, unul internaţional, precum şi prin mijloace electronice, prezentarea proprietarului. În cazul în care în termen de 60 de zile de la data apariţiei anunţului proprietarul nu se prezintă la Autoritatea Navală Română, nava va fi confiscată şi valorificată conform legislaţiei în vigoare.


    Articolul 139

    Activităţile de pilotaj, remorcaj de manevră şi legare-dezlegare a navelor maritime în porturi şi pe apele naţionale navigabile vor fi reglementate printr-o lege privind administrarea porturilor şi căilor navigabile şi serviciile în porturi şi pe căile navigabile.


    Articolul 140

    (1) Certificatele de clasă şi certificatele care atestă conformitatea navelor maritime cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, eliberate de Regia Autonomă "Registrul Naval Român", sunt valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 1 septembrie 2003. Toate celelalte certificate eliberate navelor şi companiilor de navigaţie de către minister, de Inspectoratul Navigaţiei Civile - I.N.C. sau de Regia Autonomă "Registrul Naval Român" rămân valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2003.
    (2) Toate carnetele de marinar, brevetele, certificatele de capacitate, atestatele şi certificatele de conformitate eliberate personalului navigant şi personalului auxiliar de către Inspectoratul Navigaţiei Civile - I.N.C. şi de către căpităniile de port rămân valabile până la data expirării acestora.
    (3) Persoanele juridice române cu capital majoritar străin, care la data de 1 august 2003 erau autorizate să efectueze transport public fluvial de mărfuri, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 14 alin. (4) până la data de 1 ianuarie 2007.


    Articolul 141

    Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei*) se modifică în mod corespunzător.
    ------------ Notă *) Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 9 iulie 2003


    Articolul 142

    La data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe se abrogă: art. 3 din Decretul nr. 92/1975 pentru ratificarea Convenţiei internaţionale pentru securitatea containerelor, încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 91 din 12 august 1975, art. 3 din Decretul nr. 23/1976 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internaţională asupra măsurării tonajului navelor, încheiată la Londra la 23 iunie 1969, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 15 din 14 februarie 1976, art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 28 august 1998.


    Articolul 143

    Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă: Decretul nr. 443/1972 privind navigaţia civilă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 23 noiembrie 1972, cu excepţia capitolului VI - "Infracţiuni", H.C.M. nr. 40/1973 pentru aprobarea Regulamentului cuprinzând norme cu privire la navigaţia civilă, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 7 din 25 ianuarie 1973, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    -------------