LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006
vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 22 noiembrie 2006



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
    a) administrator - autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic;
    b) atribuire în gestiune - acţiunea prin care administratorul dă dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic, în condiţiile prezentei legi;
    c) braconaj - acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă;
    d) capcană autorizată - orice dispozitiv folosit în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui utilizare a fost avizată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi aprobată de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;
    e) cotă de recoltă - numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic stabilit anual de către administrator, care se poate vâna în cadrul unui fond de vânătoare;
    f) Consiliu Naţional de Vânătoare - organismul de avizare şi consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul cinegetic, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în domeniul faunei de interes vânătoresc şi al mediului de viaţă al acesteia;
    g) drept de vânătoare - dreptul persoanei fizice sau juridice, proprietară a terenurilor pe care sunt arondate fonduri de vânătoare, de a beneficia, direct sau indirect, de gestiunea fondului cinegetic, dacă este licenţiată;
    h) faună de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;
    i) fond cinegetic - fauna de interes cinegetic, împreună cu totalitatea fondurilor de vânătoare;
    j) fond de vânătoare - unitatea de gospodărire cinegetică constituită indiferent de categoria de teren, indiferent de proprietar şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. Nu se includ în fondul de vânătoare suprafeţele din perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan, suprafeţele rezervaţiilor ştiinţifice, suprafeţele parcurilor naţionale, suprafeţele siturilor patrimoniului natural universal şi suprafeţele strict protejate din cadrul zonelor umede de importanţă internaţională;
    k) gestionar - persoana juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond de vânătoare;
    l) gestionar consacrat - organizaţia de vânătoare română, licenţiată în condiţiile prezentei legi, cu drept de a obţine gestiunea faunei cinegetice de pe un fond de vânătoare, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a avut calitatea de gestionar în contractul de gestionare anterior organizării atribuirii directe pentru fondul de vânătoare respectiv; contractul de gestionare nu a încetat din culpa sa; îşi manifestă intenţia de a gestiona în continuare fauna cinegetică de pe fondul de vânătoare respectiv şi oferă tariful de gestionare;
    m) gestionare - activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile de vânătoare, realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune;
    n) jujeu - piesa de formă cilindrică, confecţionată prin strunjire, din lemn de esenţă tare, care trebuie purtată de câinii care însoţesc turmele şi cirezile de animale domestice;
    o) licenţă - împuternicirea dată de către administrator unei persoane juridice de a gestiona fauna de interes cinegetic, atestată printr-un document oficial;
    p) odorivector - substanţa sau produsul, natural ori de sinteză, care răspândeşte un miros ce atrage exemplarele de faună de interes cinegetic şi care permite omului determinarea direcţiei şi controlul deplasării acestora;
    q) organizaţie de vânătoare - persoana juridică română constituită în condiţiile legii, pe baza principiului liberei asocieri a vânătorilor, în scopul gestionării durabile a vânatului şi al exercitării vânătorii recreativ-sportive, care poate adera la asociaţii, uniuni sau federaţii naţionale de profil pentru reprezentarea lor la nivel naţional şi internaţional;
    r) populaţie optimă - numărul total de exemplare din fauna de interes cinegetic, care coabitează într-un fond de vânătoare într-o anumită structură de specii şi într-o anumită structură de vârste în cadrul fiecărei specii, care asigură conservarea biodiversităţii, produce minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană;
    s) regim cinegetic - ansamblul de norme tehnice, juridice şi economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată şi gestionată durabil, în scopul conservării biodiversităţii, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii unor cerinţe social-economice;
    ş) staţionar - suprafaţa de teren, împreună cu instalaţiile şi amenajările specifice existente pe aceasta, unde sunt duse exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care, ca urmare a stării lor, nu mai pot fi lăsate în libertate, existând pericolul ca acestea să moară. Pe aceste suprafeţe sunt asigurate condiţiile de asistenţă sanitar-veterinară corespunzătoare şi condiţiile de viaţă, creştere şi dezvoltare pentru exemplarele respective;
    t) tarif de gestionare - suma de bani care se plăteşte anual de către gestionar pentru exploatarea durabilă a faunei cinegetice pe care o gestionează;
    ţ) vânat - exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic obţinut/obţinute prin acţiunea de vânătoare. Nu constituie vânat exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic obţinut/obţinute prin capturare sau împuşcare pe suprafeţele de teren care nu sunt incluse în fondurile de vânătoare, precum şi cele obţinute prin acţiuni de braconaj;
    u) vânătoare - acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului ori uciderea acestuia, desfăşurată asupra exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate pe fondurile de vânătoare. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora;
    v) vânător - persoana fizică ce practică vânătoarea în condiţiile prezentei legi;
    w) zonă de linişte - suprafaţa stabilită în cadrul unui fond de vânătoare, delimitată şi marcată pe teren prin semne vizibile şi distinctive, destinată să asigure condiţii de viaţă optime faunei cinegetice existente în cadrul fondului de vânătoare respectiv, indiferent de anotimp.


    Articolul 2

    Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.


    Articolul 3

    Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv.


    Articolul 4

    Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în condiţiile prezentei legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop.


    Articolul 5

    (1) Criteriile de constituire a unui fond de vânătoare sunt următoarele:
    a) mărimea suprafeţei fondului de vânătoare;
    b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic;
    c) limitele fondului de vânătoare;
    d) apartenenţa, de regulă, la acelaşi etaj altitudinal;
    e) structura de proprietate asupra terenului. Se urmăreşte, pe cât posibil, constituirea de fonduri de vânătoare pe terenuri care aparţin aceluiaşi tip de proprietate;
    f) existenţa diversităţii din punct de vedere al folosinţei terenurilor. Se urmăreşte ca în cadrul unui fond de vânătoare să existe cât mai multe categorii de folosinţă a terenului;
    g) constituirea, în timp, a fondurilor de vânătoare.
    (2) Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5.000 ha la câmpie şi în Delta Dunării, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte.
    (3) Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este de:
    a) 150 ha la câmpie şi în Delta Dunării;
    b) 250 ha la deal;
    c) 350 ha la munte.
    (4) Fondul de vânătoare se delimitează pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de apă şi altele asemenea, şi/sau artificiale stabile în timp, cum ar fi: drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de irigaţii sau navigabile şi altele asemenea, uşor identificabile.
    (5) Pentru constituirea unui fond de vânătoare este necesară îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la alin. (1).


    Capitolul II Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României


    Articolul 6

    (1) Principalele atribuţii ale administratorului pentru protecţia faunei de interes cinegetic şi în domeniul vânătorii sunt următoarele:
    a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;
    b) stabileşte criteriile de atribuire în gestiune a fondurilor de vânătoare pe care le scoate la licitaţie;
    c) stabileşte valoarea de pornire pentru licitaţiile pe care le organizează în scopul atribuirii în gestiune a fondurilor de vânătoare;
    d) stabileşte tariful de gestionare pentru fondurile de vânătoare atribuite direct;
    e) elaborează metodologia şi reglementările de organizare şi practicare a vânătorii;
    f) stabileşte şi aprobă cotele anuale de recoltă pentru speciile admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, în funcţie de tendinţele evoluţiei populaţiei faunei cinegetice şi de populaţia optimă;
    g) propune, în situaţii justificate, modificarea perioadelor legale de vânătoare pentru unele specii de vânat;
    h) avizează propunerile de populare a fondurilor de vânătoare cu specii noi de vânat, pe baza studiilor de impact, avizate de Academia Română şi de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;
    i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului ecologic şi prevenirii pagubelor cauzate de vânat şi prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier;
    j) ţine evidenţa şi publică anual date referitoare la populaţia de faună cinegetică, starea de sănătate a acesteia, recoltele şi trofeele de vânat;
    k) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în vederea stabilirii programelor de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu fauna cinegetică şi vânătoarea şi în vederea stabilirii programelor de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic;
    l) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile;
    m) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a braconajului;
    n) organizează documentarea ştiinţifică în managementul cinegetic şi stabileşte sistemul informaţional în domeniul cinegetic;
    o) stabileşte criteriile pentru acordarea licenţei de funcţionare gestionarilor fondurilor de vânătoare;
    p) acordă licenţa de funcţionare gestionarilor fondurilor de vânătoare;
    q) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru atestarea experţilor tehnici judiciari în vânătoare;
    r) emite şi aprobă modelul permiselor de vânătoare şi ţine evidenţa persoanelor care au dobândit calitatea de vânător;
    s) emite şi pune la dispoziţie gestionarilor fondurilor de vânătoare formularele autorizaţiilor de vânătoare;
    ş) stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România;
    t) stabileşte, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, armele şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România;
    ţ) iniţiază acţiuni de popularizare a activităţii cinegetice şi de educare a populaţiei în domeniu;
    u) participă sau sprijină, după caz, programul colaborărilor internaţionale în domeniul cinegetic;
    v) înfiinţează Comisia naţională de evaluare a trofeelor de vânat, cu reprezentare în teritoriu;
    x) stabileşte modelul-cadru al contractului de gestionare prin negociere cu reprezentanţii gestionarilor fondurilor de vânătoare.
    (2) În cadrul administratorului funcţionează un organ distinct, specializat în domeniul cinegetic.
    (3) Pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură funcţionează Consiliul Naţional de Vânătoare, înfiinţat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, compus din reprezentanţi ai administratorului, ai autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, ai autorităţii naţionale sanitare veterinare, ai unităţilor de învăţământ superior şi de cercetare cu profil cinegetic din România şi ai gestionarilor fondurilor de vânătoare proporţional cu suprafaţa fondurilor de vânătoare gestionate.
    (4) Administratorul adoptă orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind regimul cinegetic.


    Articolul 7

    Categoriile de gestionari cu care se pot încheia contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic sunt următoarele:
    a) administratorii pădurilor proprietate privată;
    b) administratorii pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
    c) organizaţiile de vânătoare;
    d) administratorul pădurilor proprietate publică a statului;
    e) instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic;
    f) instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea.


    Articolul 8

    (1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de administrator pe fonduri de vânătoare, prin următoarele modalităţi:
    A. direct, pentru următoarele categorii de fonduri de vânătoare:
    a) fondurile de vânătoare pe care proprietarii, persoane fizice sau juridice, au în proprietate o suprafaţă de teren care reprezintă minimum 51% din suprafaţa fiecărui fond de vânătoare, individual sau într-o asociaţie constituită în acest scop. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus pentru 10 ani de persoana fizică sau juridică, după caz;
    b) fondurile de vânătoare pe care statul este proprietar pe minimum 51% din suprafaţa fiecărui fond de vânătoare. Acest tip de atribuire se realizează pentru categoria de gestionari prevăzută la art. 7 lit. d) şi e) şi pentru instituţiile de învăţământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea;
    c) fondurile de vânătoare pentru care proprietarii, individual sau în asociaţie constituită în scopul obţinerii dreptului de a gestiona fondurile de vânătoare respective prin structură licenţiată, nu au în proprietate minimum 51% din suprafaţa fiecărui fond şi pentru cele care nu au fost atribuite în condiţiile lit. a) şi b). Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului consacrat, la cererea acestuia;
    B. prin licitaţie publică, pentru fondurile de vânătoare neatribuite în condiţiile lit. A.
    (2) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare anterioare, din orice motive.


    Articolul 9

    (1) La încredinţarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani.
    (2) Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare anual, în două tranşe egale, prima până la data de 30 noiembrie a anului în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor.


    Articolul 10

    Administratorul pădurilor proprietate publică a statului este persoana juridică care reprezintă statul român în calitatea sa de proprietar de fond funciar, în vederea creării şi stabilirii dreptului de gestionare pentru vânatul din fondurile de vânătoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi.


    Articolul 11

    (1) Fiecare instituţie de învăţământ de stat care are ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea primeşte, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. A.b), câte un fond de vânătoare.
    (2) Instituţiile de învăţământ superior de stat în care se realizează cel puţin 2 ani de specializare în cinegetică primesc, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. A.b), câte 3 fonduri de vânătoare.


    Articolul 12

    (1) Atribuirea în gestiune se realizează în maximum 60 de zile de la data încetării din orice cauză a contractului de gestionare anterior.
    (2) Pe perioada de încetare a contractului de gestionare anterior şi până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului de vânătoare, în baza noului contract de gestionare, gestionarul fondului de vânătoare se asigură de fostul gestionar.
    (3) Pe durata prevăzută la alin. (2) drepturile şi obligaţiile gestionarului sunt cele prevăzute în contractul de gestionare anterior.
    (4) Fondurile de vânătoare pentru care din culpa câştigătorului licitaţiei nu a fost încheiat contractul de gestionare în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestui drept se scot din nou la licitaţie, în termen de maximum 60 de zile. Licitaţia se repetă până se asigură atribuirea în gestiune, în condiţiile art. 8.
    (5) În situaţia în care în timpul derulării unui contract de gestionare, pe suprafaţa unui fond de vânătoare se constituie, în condiţiile legii, arie naturală protejată din categoria căreia suprafaţa nu se include în suprafaţa fondurilor de vânătoare, contractul de gestionare încheiat iniţial se modifică prin act adiţional, până la începerea următorului sezon de vânătoare, la iniţiativa administratorului, prin derogare de la prevederile art. 5, chiar dacă suprafaţa sa are minimum jumătate din suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv.
    (6) În cazurile în care suprafaţa fondului de vânătoare rezultat în condiţiile alin. (5) este mai mică decât jumătatea suprafeţei minime prevăzute de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv, fondul de vânătoare se desfiinţează, suprafaţa rezultată rearondându-se, după caz, unuia sau mai multor fonduri de vânătoare vecine, cu respectarea principiilor de constituire a fondurilor de vânătoare.
    (7) Fondurile de vânătoare rezultate în condiţiile alin. (6) se scot la licitaţie dacă gestionarul acestora nu este de acord cu modificarea limitelor fondului de vânătoare pentru care are contract de gestionare şi cu modificarea sumei de plată, în conformitate cu suprafaţa rezultată ca urmare a aplicării prevederilor alin. (6).
    (8) Fauna cinegetică din fondurile de vânătoare pentru care, din diverse motive, nu se încheie contracte de gestionare înăuntrul perioadei prevăzute la alin. (1) se încredinţează pentru gestionare administratorului pădurilor proprietate publică a statului, continuându-se procedura de scoatere la licitaţie.
    (9) În perioada în care gestionează fauna cinegetică în condiţiile alin. (8), administratorul pădurilor proprietate publică a statului este scutit de plată tarifului de gestionare.


    Articolul 13

    (1) În cazul pagubelor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, se acordă despăgubiri.
    (2) Modalitatea de acordare a despăgubirilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (3) Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile strict protejate cuprinse în anexa nr. 2 revine autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. Procedura de stabilire a răspunderii civile se reglementează prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 14

    (1) Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează.
    (2) Prejudiciul prevăzut la alin. (1) constă în scăderea nivelului calitativ şi/sau numeric al faunei cinegetice şi se calculează conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
    (3) Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile de orice natură cauzate acesteia, care se înregistrează prin gestionarea necorespunzătoare a vânatului, se investighează de către experţi tehnici în vânătoare sau de către experţi tehnici judiciari în vânătoare, după caz.


    Articolul 15

    (1) În cazul fondurilor de vânătoare pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, gestionarul asigură plata tarifului de gestionare după cum urmează:
    a) 81% din tarif, proprietarilor terenurilor;
    b) 16% din tarif, bugetului de stat;
    c) 3% din tarif, Fondului pentru mediu.
    (2) Tariful de gestionare pentru fondurile de vânătoare care se atribuie direct, în condiţiile art. 8 lit. A, precum şi tariful de pornire la licitaţie pentru fondurile de vânătoare care se atribuie prin licitaţie publică, în condiţiile art. 8 lit. B, se stabilesc prin însumarea produselor dintre media cotelor de recoltă aprobate pe ultimii 5 ani, pe specii, şi 10% din valoarea de despăgubire a acestora în perioada admisă la vânătoare, prevăzută în anexa nr. 1, cu suma produselor dintre media cotelor de recoltă aprobate pe ultimii 5 ani, pe specii, şi 10% din valoarea de despăgubire a acestora prevăzută în anexa nr. 2, pentru situaţiile în care se aprobă vânarea speciilor.
    (3) Contractele de gestionare în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică potrivit prevederilor alin. (1) şi (2).
    (4) Plata sumei datorate proprietarilor se realizează după cum urmează:
    a) direct, proprietarilor privaţi persoane fizice sau persoane juridice ale căror proprietăţi/persoană au suprafeţe de teren mai mari de 50 ha;
    b) direct, administratorilor terenurilor proprietate a statului, care administrează suprafeţe de teren mai mari de 50 ha;
    c) direct, asociaţiilor de proprietari constituite în scopul dobândirii dreptului de gestionare;
    d) primăriilor, pe teritoriul administrativ-teritorial al cărora se găsesc terenurile, în cazul proprietăţilor persoanelor fizice sau persoanelor juridice mai mici de 50 ha.
    (5) Plata directă se face de către gestionar, în temeiul facturilor emise de persoanele juridice sau pe baza dispoziţiei de plată către casieria gestionarului, în cazul persoanelor fizice.
    (6) Sumele datorate proprietarilor privaţi, persoane fizice sau persoane juridice, şi administratorilor terenurilor proprietate a statului se stabilesc în funcţie de:
    a) categoria de teren avută în proprietate sau în administrare;
    b) ponderea suprafeţei categoriei de teren avute în proprietate sau în administrare în suprafaţa totală a categoriei de teren respective din fondul de vânătoare;
    c) valoarea corespunzătoare a tarifului de gestionare pentru suprafaţa totală a categoriei de teren respectiv din fondul de vânătoare.
    (7) Administratorul pădurilor statului are obligaţia să asigure, cu titlu gratuit, în fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri libere de vegetaţie forestieră, destinate cultivării, depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului şi amplasării construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti, inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, după cum urmează:
    a) în etajul altitudinal de munte: 1 ha pentru 1.000 ha de pădure;
    b) în etajul altitudinal de deal: 2 ha pentru 1.000 ha de pădure;
    c) în etajul altitudinal de câmpie: 3 ha pentru 1.000 ha de pădure.
    (8) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile de vânătoare sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă.


    Capitolul III Protecţia faunei de interes cinegetic


    Articolul 16

    (1) În vederea creării bazei ştiinţifice pentru gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic se înfiinţează, în cadrul institutului care realizează cercetarea ştiinţifică pentru silvicultură, o secţie de cercetări cinegetice.
    (2) În subordinea institutului prevăzut la alin. (1) funcţionează câte un staţionar în fiecare regiune de dezvoltare economică.
    (3) Atribuţiile şi regulamentul de funcţionare a institutului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 17

    (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vânătoare, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.
    (2) Studiile vor fi întocmite de specialişti atestaţi şi vor fi supuse aprobării administratorului.
    (3) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din suprafeţele neincluse în fondurile de vânătoare se face de către consiliile locale, pentru intravilanul localităţilor, în baza hotărârilor proprii, aprobate de agenţia locală de protecţie a mediului, respectiv de către administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.


    Articolul 18

    Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei de interes cinegetic, în condiţiile legii, cu cel puţin un paznic de vânătoare pe fond.


    Articolul 19

    (1) În scopul conservării biodiversităţii, mamiferele şi păsările admise la vânătoare se vânează numai în cadrul cotei de recoltă aprobate, cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.
    (2) Exemplarele din speciile prevăzute în anexa nr. 2 pot fi vânate numai dacă se constată necesitatea reducerii populaţiilor sau, în situaţii excepţionale, dacă sunt degenerate ori dacă produc daune, în baza reglementărilor emise de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
    (3) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele fondurilor de vânătoare se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu constituie infracţiune.
    (4) Pisicile şi câinii care sunt în situaţia prevăzută la alin. (3) se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului de vânătoare sau de vânători, cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop, la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate.
    (5) Vânatul recoltat în condiţiile alin. (1) şi (2), în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, se crotaliază după recoltare, înainte de părăsirea fondului de vânătoare conform normelor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.


    Articolul 20

    (1) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, administratorul împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi gestionarul delimitează în fiecare fond de vânătoare una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice în care exercitarea vânătorii este interzisă.
    (2) Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond de vânătoare.
    (3) Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte categorii de management decât cele prevăzute la art. 1 lit. j) sau coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora.


    Articolul 21

    (1) Popularea cu exemplare din speciile de vânat inexistente în fondurile de vânătoare din România se poate face numai dacă:
    a) anterior acţiunii de populare au fost realizate experimente în România de către sau sub supravegherea unei instituţii de cercetare ori de învăţământ superior cu activitate cinegetică;
    b) ulterior experimentelor au fost realizate studii de impact avizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
    (2) Popularea cu exemplare importante din speciile din fauna de interes cinegetic indigene se realizează pe baza aprobării date de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în baza certificării calităţii genetice a acestora, dată de o instituţie ştiinţifică cu activitatea cinegetică, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.
    (3) În funcţie de rezultatul experimentelor şi al studiilor de impact, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură face propuneri de completare a anexei nr. 1 sau 2, după caz, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.


    Articolul 22

    (1) Acţiunea de capturare a vânatului viu este admisă în cadrul cotei de recoltă aprobate, prin metode şi mijloace reglementate care nu vatămă exemplarul/exemplarele, numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.
    (2) Capturarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scop de cercetare ştiinţifică se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, cu condiţia eliberării exemplarului/exemplarelor capturat/capturate în teritoriul de unde a/au fost capturat/capturate şi cu înştiinţarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. În acest caz, numărul exemplarelor eliberate nu diminuează cota de recoltă.


    Articolul 23

    (1) În scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic:
    a) popularea fondurilor de vânătoare cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;
    b) păşunatul în păduri;
    c) tulburarea liniştii faunei de interes cinegetic în perioadele de înmulţire şi de creştere a puilor;
    d) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;
    e) deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor din fauna de interes cinegetic;
    f) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;
    g) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile de vânătoare, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;
    h) circulaţia persoanelor sau a mijloacelor de transport însoţite de câini liberi, legaţi ori captivi, care aparţin altor categorii decât câinii de vânătoare sau însoţitorii de turme ori cirezi, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;
    i) permiterea însoţirii, în fondurile de vânătoare, a turmelor şi cirezilor, precum şi a mijloacelor de transport de orice fel, de câini care nu poartă jujeu;
    j) circulaţia, pe fondurile de vânătoare, a persoanelor însoţite de câini, fără a fi purtaţi în lesă, din alte rase decât cele admise la vânătoare în România;
    k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie. În acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;
    l) hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare;
    m) mutarea de către personal neautorizat a hranei destinate vânatului;
    n) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;
    o) deteriorarea cuiburilor sau culegerea ouălor păsărilor sălbatice;
    p) nepredarea către gestionar sau către un reprezentant al acestuia, în termen de 7 zile de la momentul găsirii, a coarnelor lepădate de cervide;
    q) neanunţarea celei mai apropiate primării despre existenţa în fondurile de vânătoare a unor cadavre de animale din speciile de faună de interes cinegetic;
    r) naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse ale vânatului, altele decât carnea, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
    s) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic, fără luarea măsurilor de protecţie a acestora;
    ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii;
    t) lăsarea în libertate în fondurile de vânătoare a exemplarelor din specii de animale sălbatice care nu sunt incluse în anexa nr. 1 sau 2;
    ţ) producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
    u) nerespectarea prevederilor referitoare la vânătoare cuprinse în planurile de management şi în regulamentele ariilor naturale protejate, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se constituie fonduri de vânătoare;
    v) distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de interes cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile de vânătoare;
    w) deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicaţie.
    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis păşunatul vitelor mari dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
    a) suprafeţele pe care se păşunează sunt suprafeţe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani sau suprafeţe pe care plantaţiile realizate au starea de masiv încheiată şi înălţime mai mare de 3 metri;
    b) nu există păşune comunală.
    (3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), păşunatul este permis cu acordul scris al gestionarului.
    (4) Pentru asigurarea scopului prevăzut la alin. (1), gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să predea exemplarele din speciile de faună cinegetică găsite, rănite sau bolnave în fondurile de vânătoare pe care le gestionează, staţionarului care funcţionează în cadrul regiunii de dezvoltare economică.
    (5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (4), gestionarilor fondurilor de vânătoare din care provin exemplarele predate la staţionare nu li se reduc cotele de recoltă aprobate.


    Capitolul IV Exercitarea vânătorii


    Articolul 24

    Vânătoarea este permisă la speciile de interes cinegetic, în condiţiile, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.


    Articolul 25

    Speciile de interes cinegetic sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.


    Articolul 26

    (1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea sunt precizate în anexa nr. 1.
    (2) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbatice şi de păstrarea echilibrului ecologic, bazate pe cercetări ştiinţifice, administratorul împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului propun restrângerea sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic.


    Articolul 27

    (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) posedă permis de vânătoare cu arma;
    b) posedă autorizaţii eliberate de gestionar în limitele cotei de recoltă şi ale reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii;
    c) posedă documente care atestă dreptul titularului de a purta şi de a folosi arme destinate pentru vânătoare, eliberate în condiţiile legii;
    d) posedă asigurare obligatorie împotriva accidentelor.
    (2) Vânătoarea cu şoimi se va reglementa printr-o lege specială.


    Articolul 28

    (1) Permisele de vânătoare prevăzute la art. 27 pot fi:
    a) permanente;
    b) temporare.
    (2) Permisele de vânătoare permanente se tipăresc, se înseriază, se gestionează şi se eliberează cetăţenilor cu domiciliul sau rezidenţa în România de către organizaţiile vânătoreşti care au în gestiune fonduri de vânătoare, conform modelului aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
    (3) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru a se încadra în una dintre categoriile prevăzute la alin. (2) sunt următoarele:
    a) vârsta minimă de 18 ani;
    b) să fi efectuat un an de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond de vânătoare, la care solicită să fie înscris;
    c) să fi luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de tir;
    d) să fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii mixte, constituită din reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege;
    e) în ultimii 3 ani să nu fi săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni, conform prezentei legi.
    (4) Permisul de vânătoare temporar se eliberează de către organizaţiile vânătoreşti, la cererea:
    a) apatrizilor cu domiciliul în străinătate care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente;
    b) cetăţenilor străini care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente.
    (5) Regulamentul pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz şi pentru obţinerea permiselor de vânătoare în condiţiile prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
    (6) Examenul pentru obţinerea calităţii de vânător se organizează anual, pe judeţe, în conformitate cu regulamentul aprobat prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 29

    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au calitatea de vânător în ţara de domiciliu, atestată prin document specific ţării respective, au dreptul de a practica vânătoarea în România dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b), c) şi d).


    Articolul 30

    (1) Permisul de vânătoare se anulează dacă posesorul lui a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.
    (2) Anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.


    Articolul 31

    (1) Autorizaţiile de vânătoare sunt:
    a) individuale;
    b) colective.
    (2) Formularele autorizaţiilor de vânătoare, individuale sau colective, sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de administrator, conform modelului şi reglementărilor emise de acesta.
    (3) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obţinute şi folosite de gestionari, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii.
    (4) Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizaţia, pe terenurile incluse în fondul de vânătoare respectiv, indiferent de categoria de proprietate şi de proprietarul acestora.


    Articolul 32

    Prin excepţie de la prevederile art. 27, pot exercita vânătoarea numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionar următoarele categorii de persoane:
    a) elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină, în cadrul programului de instruire, vânatul şi vânătoarea, pe fondurile de vânătoare gestionate de acestea;
    b) personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu pe fondurile de vânătoare ale gestionarului.


    Articolul 33

    (1) Vânătoarea se practică cu:
    a) câini din rasele admise la vânătoare;
    b) gonaşi;
    c) arme de foc de vânătoare;
    d) capcane autorizate, definite de prezenta lege.
    (2) Caracteristicile mijloacelor prevăzute la alin. (1) lit. d) se stabilesc prin ordin al conducătorului administratorului.


    Articolul 34

    În terenurile neincluse în fondurile de vânătoare, recoltarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, dacă este necesară, se realizează de către un gestionar, pe bază de contract de prestări de servicii încheiat în condiţiile legii, după caz, cu consiliul local sau cu administraţia ariei protejate.


    Articolul 35

    (1) Vânătoarea în parcurile naturale este permisă numai în afara zonelor de conservare specială, care se constituie şi ca zone de linişte pentru fauna de interes cinegetic, în limita cotei de recoltă, avizată de consiliile ştiinţifice ale parcurilor pentru fiecare fond de vânătoare care se suprapune parţial sau total unui parc natural, anterior aprobării acestora de către administrator şi cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute în planurile de management şi în regulamentele ariilor naturale protejate, prioritar vânătorilor care au domiciliul în unităţile administrativ-teritoriale aflate, total sau parţial, în parcul natural.
    (2) Vânătoarea în rezervaţiile naturale de tip faunistic este permisă numai la acele specii care nu fac obiectul protecţiei în aria naturală protejată şi cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute în planurile de management şi în regulamentul ariei naturale protejate.
    (3) Vânătoarea în ariile de protecţie specială avifaunistică şi în ariile speciale de conservare constituite în baza directivelor Uniunii Europene, precum şi în celelalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional, altele decât cele menţionate anterior, se poate face numai cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute în planurile de management şi în regulamentele acestora.
    (4) Hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de interes cinegetic la distanţe mai mici de 1 km la limita ariilor naturale protejate neincluse în fondurile de vânătoare este interzisă.


    Articolul 36

    (1) Mistreţii care produc pagube culturilor agricole şi silvice pot fi vânaţi la pândă şi în afara perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării administratorului.
    (2) Urşii, lupii, râşii, pisicile sălbatice, vidrele, nurcile şi hamsterii se vânează în condiţiile legii speciale.


    Articolul 37

    Pentru acţiunile care se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) şi ale art. 35 se eliberează autorizaţii de capturare în scop ştiinţific sau autorizaţii de recoltare, după caz, documente cu regim special, emise şi înseriate de administrator.


    Articolul 38

    (1) În afara perioadei legale de vânătoare, vânzarea, cumpărarea şi transportul vânatului sunt interzise.
    (2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vânatul congelat în sezonul de vânătoare, precum şi cel împuşcat în condiţiile art. 36.


    Articolul 39

    În scopul exercitării vânătorii în condiţii de etică vânătorească, de protecţie a faunei de interes cinegetic, sunt interzise:
    a) depăşirea cotei de recoltă aprobate la nivel de gestionar;
    b) depăşirea numărului de piese aprobate pentru recoltă/vânător/zi de vânătoare;
    c) furnizarea de către gestionar de informaţii eronate referitoare la nivelul populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, estimate la nivelul fondului de vânătoare;
    d) nerealizarea cotei de recoltă pentru vânatul sedentar, pe fond de vânătoare, fără motive justificate;
    e) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;
    f) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare altfel decât neînchisă în toc, şi în afara căilor de comunicaţie;
    g) accesul cu arma pe teritoriul rezervaţiilor ştiinţifice, parcurilor naţionale, siturilor patrimoniului natural universal şi zonelor umede de importanţă internaţională şi în zonele de conservare specială din cadrul parcurilor naturale, fără acordul scris al structurii de administrare a ariei protejate;
    h) utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentru dirijarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor de animale;
    i) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi urşilor prin utilizarea altor cartuşe decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator;
    j) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la apusul până la răsăritul soarelui;
    k) vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;
    l) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog; este permisă vânătoarea la nadă a exemplarelor de urs care produc pagube, cu aprobarea administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;
    m) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%;
    n) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;
    o) folosirea la vânătoare a armelor semiautomate cu mai mult de două cartuşe în magazie, a armelor care au calibrul necorespunzător pentru specia pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare sau a celor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă;
    p) utilizarea ca atrape a animalelor vii, orbite sau mutilate, a chemătorilor electronice, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;
    q) utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru iluminarea ţintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte;
    r) urmărirea sau hăituirea exemplarelor din fauna de interes cinegetic cu autovehicule sau cu ambarcaţiuni a căror viteză de deplasare este mai mare de 5 km/h, precum şi exercitarea vânătorii din autovehicule;
    s) gazarea şi afumarea vizuinelor, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;
    ş) utilizarea odorivectorilor, cu excepţia cercetării ştiinţifice, fără aprobarea administratorului;
    t) comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;
    ţ) fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;
    u) vânătoarea în zonele de conservare specială ale parcurilor naturale care se asimilează zonelor de protecţie pentru vânat;
    v) vânătoarea în rezervaţiile naturale a speciilor care fac obiectul protecţiei în aria naturală protejată;
    w) vânătoarea în ariile naturale protejate, altele decât cele neincluse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management şi a regulamentelor ariilor respective în ceea ce priveşte vânătoarea;
    x) utilizarea curentului electric, a aparaturii electronice capabile să ucidă, a explozibililor, a curselor şi a capcanelor neautorizate, a otrăvurilor, a narcoticelor şi a armelor neomologate sau neautorizate pentru vânătoare în România;
    y) părăsirea fondului de vânătoare fără ca vânatul recoltat, în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, să fie crotaliat, iar numărul crotaliei să fie trecut în autorizaţia de vânătoare.


    Articolul 40

    (1) Vânatul sau exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic dobândite în condiţiile prezentei legi se valorifică, după caz, de gestionar, consiliul local sau administraţia ariei naturale protejate.
    (2) Sumele rezultate din valorificarea prevăzută la alin. (1) de către consiliile locale sau de către administraţiile ariilor protejate se fac venit la bugetul de stat.
    (3) Vânatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale, precum şi exemplarele din fauna de interes cinegetic găsite moarte aparţin, după caz:
    a) gestionarului, dacă acestea sunt găsite pe fonduri de vânătoare şi se încadrează în cota de recoltă aprobată;
    b) statului, dacă acestea sunt găsite pe suprafeţe situate în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilanul localităţilor sau în arii protejate, neincluse în fondurile de vânătoare, sau dacă cota de recoltă a fost realizată pentru cele din fondurile de vânătoare.
    (4) Exemplarele care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. a) diminuează cota de recoltă în mod corespunzător.
    (5) Coarnele lepădate de cervide, găsite pe fondurile de vânătoare, aparţin gestionarilor.


    Capitolul V Răspunderi şi sancţiuni


    Articolul 41

    Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz.


    Articolul 42

    (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:
    a) vânătoarea fără permis şi fără autorizaţie de vânătoare legală;
    b) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;
    c) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte cota de recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;
    d) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;
    e) vânătoarea în zonele de conservare specială ale parcurilor naturale;
    f) vânătoarea în rezervaţiile de tip faunistic a speciilor care fac obiectul protecţiei în aria naturală protejată;
    g) vânătoarea în ariile de protecţie specială avifaunistică şi în ariile speciale de conservare constituite în baza directivelor Uniunii Europene, precum şi în celelalte arii naturale protejate de interes naţional, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se constituie fonduri de vânătoare, fără respectarea tuturor prevederilor referitoare la vânătoare, cuprinse în planurile de management şi/sau în regulamentele acestora;
    h) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;
    i) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;
    j) vânarea în afara perioadelor în care este permisă vânătoarea la specia respectivă, conform anexelor nr. 1 şi 2;
    k) vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric;
    l) vânătoarea din elicopter, precum şi din ambarcaţiuni cu motor în mişcare;
    m) vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi/sau silvice, ce provoacă intoxicarea sau moartea faunei de interes cinegetic;
    n) vânarea urşilor la nadă şi/sau la bârlog, fără aprobarea administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;
    o) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;
    p) vânătoarea cu exemplare de şoimi, altfel decât prevede legea specială;
    q) vânătoarea prin utilizarea curentului electric, a explozibililor, a otrăvurilor, a narcoticelor, a aparaturii electronice capabile să ucidă, a laţurilor, precum şi a oricăror alte capcane neautorizate, a armelor, altfel decât ţinute în mână, şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România.
    (2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă au fost săvârşite:
    a) de două sau mai multe persoane împreună;
    b) de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;
    c) în rezervaţii cinegetice;
    d) vânătoarea de la apusul până la răsăritul soarelui, cu excepţia speciilor de vânat la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.


    Articolul 43

    Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei accesul cu arma, chiar şi purtată în toc, pe teritoriul rezervaţiilor ştiinţifice, al parcurilor naţionale, al siturilor patrimoniului natural universal, al zonelor umede de interes internaţional şi al zonelor de conservare specială din cadrul parcurilor naturale, în afara cazurilor în care există acordul scris al structurii de administrare a ariei naturale protejate.


    Articolul 44

    Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei:
    a) scoaterea din ţară a trofeelor medaliabile de vânat sau a faunei vii de interes cinegetic fără respectarea dispoziţiilor legale. Evaluarea trofeelor se face în conformitate cu reglementările Consiliului Internaţional al Vânătorii şi Conservării Vânatului (C.I.C.);
    b) transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42;
    c) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vânătoare în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 27-29 şi 31;
    d) eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în rezervaţii cinegetice fără aprobarea administratorului.


    Articolul 45

    Fapta persoanei care are calitatea de reprezentare a gestionarului, prin care pricinuieşte pagube faunei de interes cinegetic pe care o gestionează, în sensul prevederilor art. 14 alin. (2) referitoare la noţiunea de prejudiciu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei şi, ca pedeapsă complementară, anularea licenţei acordate conform prezentei legi.


    Articolul 46

    (1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.
    (2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 42-44 se confiscă.


    Articolul 47

    Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 42 şi 43 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii.


    Articolul 48

    (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
    a) vânătoarea fără asigurare împotriva accidentelor, cu amendă de la 100 lei la 300 lei;
    b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. d), f), n), p) şi v) şi la art. 39 lit. ş), cu amendă de la 250 lei la 750 lei;
    c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (2), art. 18, art. 23 alin. (1) lit. c), h), i), j), k), l) şi s) şi la art. 39 lit. h), k), m), p) şi t), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;
    d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a), b), g), o), r), ş), t) şi w) şi la art. 39 lit. i), q), s), ţ), u) şi z), cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;
    e) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (3), art. 21, art. 23 alin. (1) lit. e), q) şi ţ), art. 35 alin. (4), art. 38 alin. (1) şi la art. 39 lit. c) şi j), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
    (2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.


    Articolul 49

    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din cadrul persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de alt personal de specialitate, împuternicit în acest scop de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi de lucrătorii anume desemnaţi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.


    Articolul 50

    (1) Persoanele împuternicite să constate contravenţiile prevăzute la art. 48 sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
    (2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în termen de maximum 5 zile, unităţii de care aparţine agentul constatator.


    Articolul 51

    (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse faunei cinegetice prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.
    (2) În cazul în care daunele produse fondului cinegetic determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de gestionarii fondurilor de vânătoare, direct sau prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice.
    (3) Despăgubirile încasate de gestionarii fondurilor de vânătoare sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:
    a) 75% se reţin de gestionarii care le încasează pentru gospodărirea vânatului;
    b) 25% se achită de gestionarii care le încasează agenţilor constatatori.
    (4) În cazul în care daunele produse faunei cinegetice nu determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de administrator, prin intermediul structurilor teritoriale sau al direcţiilor generale ale finanţelor publice.
    (5) Despăgubirile încasate de administrator sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:
    a) 75% se virează la bugetul de stat;
    b) 25% se achită agenţilor constatatori.


    Capitolul VI Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 52

    Animalele sălbatice din intravilanul localităţilor, din ariile protejate de tip faunistic, din grădinile zoologice, din centre de reabilitare, din sanctuare, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat autorizate şi din complexurile de vânătoare nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.


    Articolul 53

    (1) Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare se face în condiţiile prezentei legi, de către administrator, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (2) În situaţia în care, în urma reactualizării prevăzute la alin. (1), fondurile de vânătoare existente la intrarea în vigoare a prezentei legi îşi modifică limitele, fondul de vânătoare se consideră nemodificat dacă, după reactualizare, în suprafaţa acestuia se regăsesc mai mult de 50% din suprafaţa fondului de vânătoare existent anterior reactualizării.


    Articolul 54

    Studiile prevăzute la art. 17 alin. (2) vor fi întocmite de actualii gestionari, în maximum un an de la publicarea prezentei legi.


    Articolul 55

    Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.


    Articolul 56

    (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o concepţie unitară, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează şi aprobă, cu avizul consultativ al Consiliului Naţional de Vânătoare, în condiţiile prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.
    (2) Actuala strategie cinegetică şi actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân în vigoare până la revizuirea acestora în concordanţă cu reglementările internaţionale la care statul român este parte, dar nu mai târziu de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 57

    (1) Valorile de despăgubire sunt stabilite în euro şi se achită în lei, la cursul oficial de la data achitării.
    (2) Pentru fapta prevăzută la art. 45, valoarea despăgubirilor se stabileşte pe cale civilă.
    (3) Valorile de despăgubire prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 sunt aplicabile în cazurile în care prin faptele săvârşite a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile de vânătoare în afara cotei de recoltă sau a fost diminuată populaţia faunei de interes cinegetic existentă în terenurile prevăzute ca excepţii la art. 1 lit. j).
    (4) În cazurile în care prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile de vânătoare, prejudiciul produs diminuează cota de recoltă stabilită pentru specia/speciile respectivă/respective pentru fondul de vânătoare.
    (5) Dacă prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic după realizarea integrală a cotei de recoltă pentru fondul de vânătoare unde a fost săvârşită fapta, prejudiciul este produs statului român şi pentru calculul despăgubirilor se aplică cuantumul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2.


    Articolul 58

    (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta lege.
    (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 17 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) Contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la data încetării raporturilor contractuale.
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    p. PREŞEDINTELE
    CAMEREI DEPUTAŢILOR,
    MIRON TUDOR MITREA
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VĂCĂROIU
    Bucureşti, 9 noiembrie 2006.
    Nr. 407.


    Anexa 1
    FAUNA SĂLBATICĂ
    de interes vânătoresc
    la care vânarea este permisă,
    perioadele de vânare şi
    cuantumul despăgubirilor
    în cazul unor fapte ilicite
    Denumirea speciei Perioada de vânare Valoarea de despăgubire (în Euro) în perioada
    Admisă Interzisă

    A.MAMIFERE
    1.Bizamul (Ondatra zibethica) 1 septembrie - 15 aprilie 80 160
    2.Capra neagră (Rupicapra rupicapra) - exemplar de trofeu - exemplar de selecţie 15 octombrie - 15 decembrie 1 septembrie - 15 decembrie 8 000 8 000 16 000 16 000
    3.Căpriorul (Capreolus capreolus) - mascul - femelă 15 mai - 15 octombrie 1 septembrie -15 februarie 2 500 2 000 5 000 4 000
    4.Cerbul comun (Cervus eiaphus) - mascul de trofeu - mascul de selecţie - femelă şi viţel 10 septembrie - 15 noiembrie 1 septembrie- 15 decembrie 1 septembrie - 15 februarie 6 000 6 000 4 000 12 000 12 000 8 000
    5.Cerbul lopătar (Dama dama) - mascul de trofeu - mascul de selecţie - femelă şi viţel 10 octombrie - 1 decembrie 1 septembrie - 15 decembrie 1 septembrie - 15 februarie 3 000 3 000 2 000 6 000 6 000 4 000
    6.Câinele enot (Nyctereutes prociynoides) 15 septembrie - 31 martie 60 120
    7.Dihorul comun (Putorius sp.) 15 septembrie - 31 martie 30 60
    8.Hermelina (Musiela erminea) 15 septembrie - 31 martie 30 60
    9.Iepurele de cămp (Lepus europaeus) 1 noiembrie - 31 ianuarie 150 300
    10.Iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus) 1 noiembrie - 31 ianuarie 100 400
    11.Jderul (Martes sp.) 15 septembrie - 31 martie 200 400
    12.Marmota (Marmota marmota) 15 septembrie- 31 octombrie 300 600
    13.Mistreţul (Sus scrofa) 1 august - 15 februarie 1 000 2 000
    14.Muflonul (Ovis aries musimon) 5 septembrie - 15 decembrie 4 000 8 000
    15.Nevăstuica (Mustela nivalis) 15 septembrie - 31 martie 100 200
    16.Şacalul (Canis aureus) 1 iulie - 31 martie 80 160
    17.Viezurele (Meles meles) 1 august - 31 martie 100 200
    18.Vulpea (Vulpes vulpes) Tot anul 50 -

    B. PĂSĂRI
    1.Becaţina comună (Gaiimagogaiiinago) 15 septembrie - 28 februarie 55 135
    2.Cioara grivă (Corvus corone cornix) Tot anul 10 -
    3.Cioara de semănătură (Cornus frugilegus) 15 august - 15 martie 10 70
    4.Cocoşar (Turdus pilaris) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
    5.Cocoşul-de-munte (Tetrao urogallus) 15 aprilie - 14 mai 1350 2700
    6. Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) 1 septembrie - 28 februarie 80 270
    7.Coţofana (Pica pica) Tot anul 10 -
    8.Fazanul (hasianus colchicus) 1 octombrie - 15 martie 35 70
    9.Ferestraşul mare (Mergus merganser) 1 septembrie - 28 februarie 135 400
    10.Ferestraşul moţat (Mergus serrator) 1 septembrie - 28 februarie 135 400
    11.Gaiţa (Garrulus glandarius) 1 septembrie - 28 februarie 27 135
    12.Găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 1 septembrie - 28 februarie 27 50
    13.Gâsca de vară (Anser anser rubrirostris) 1 septembrie - 28 februarie 55 275
    14.Gârliţa mare (Anser albifrons) 1 septembrie - 28 februarie 55 275
    15.Graurul (Sturnus vulgaris) 1 septembrie - 28 februarie 15 55
    16.Guguştiucul (Streptopelia decaocto) 1 septembrie - 28 februarie 27 80
    17.Lişiţa (Fulica atra) 1 septembrie - 28 februarie 27 110
    18.Porumbelul gulerat (Columba palumbus) 1 septembrie - 28 februarie 27 80
    19.Porumbelul de scorbură (Columba oenas) 1 septembrie - 28 februarie 55 140
    20.Potârnichea (Perdix perdix) 15 septembrie - 31 decembrie 55 220
    21.Prepeliţa (Coturnix coturnix) 15 august - 31 decembrie 27 80
    22.Raţa mare (Anas platyrhynchos) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
    23.Raţa mică (Anas crecca) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
    24.Raţa fluierătoare (Anas penelope) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
    25.Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
    26.Raţa moţată (Aythya fuligula) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
    27.Raţa sunătoare (Bucephala clangula) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
    28.Raţa lingurar (Anas clypeata) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
    29.Raţa suliţar (Anas acuta) 1 septembrie - 28 februarie 65 130
    30.Raţa cârâitoare (Anas querquedula) 1 septembrie - 28 februarie 65 130
    31.Raţa cu cap negru (Aythya marila) 1 septembrie - 28 februarie 65 130
    32.Sitarul de pădure (Scolopax rusticola) 15 septembrie- 15 aprilie 55 110
    33. Sitarul de mal (Limosa limosa) 1 septembrie - 28 februarie 25 30
    34.Stăncuta (Corvus monedula) 15 iulie - 15 martie 27 75
    35.Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
    36.Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 septembrie - 8 februarie 27 75
    37.Sturzul viilor (Turdus iliacus) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
    38.Turturica (Streptopelia turtur) 1 septembrie - 28 februarie 27 75


    Anexa 2
    FAUNA SĂLBATICĂ
    de interes vânătoresc
    la care vânarea este
    interzisă, precum şi
    cuantumul despăgubirilor
    în cazul unor fapte ilicite
    Nr. crt. Denumirea Valoarea de despăgubire (în Euro)
    A.MAMIFERE
    1. Castorul (Castor fiber) 6 000
    2. Elanul (Alces alces) 20 000
    3. Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus) 100
    4. Lupul (Canis lupus) 1 000
    5. Nurca (Lutreola lutreola) 200
    6. Pisica sălbatică (Felix silvestris) 200
    7. Râsul (Lynx lynx) 2 000
    8. Ursul (Ursus arctos) 40 000
    9. Vidra (Lutra lutra) 2 000
    10. Zimbrul (Bison bonasus) 30 000
    B.PĂSĂRI
    1. Acvila-de-câmp (Aquila heliaca) 2700
    2. Acvila-de-munte (Aquila chrysa'tos) 2700
    3. Acvila-de-stepă (Aquila rapax orientalis) 1350
    4. Acvila-mică (Hieraatus pennatus) 1350
    5. Acvila-ţipătoare-mica (Aquila pomarina) 1350
    6. Acvila-ţipătoare-mare (Aquila clanga) 1350
    7. Acvila-porumbacă (Hieraa'tus fasciatus) 540
    8. Alunarul (Nucifraga caryocatactes) 80
    9. Auşelul (Regulus sp.) 27
    10. Barza-albă (Ciconia ciconia) 270
    11. Barza-neagră (Ciconia nigra) 410
    12. Bătăuş (Philomachus pugnax) 220
    13. Becaţina mică (Lymnocryptes minimus) 135
    14. Becaţina-mare (Gallinago media) 135
    15. Boicuş (Remiz pendulinus) 27
    16 Botgros (Coccothratistes coccothraustes) 80
    17. Brumăriţa (Prunnela sp. 27
    18. Bufniţa (Buba buba) 1350
    19. Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris) 540
    20. Capântortură (Jynx torqilla) 135
    21. Caprimulgul (Caprimuigus europaeus) 135
    22. Călifarul-alb (Tadorna tadorna) 540
    23. Călifarul-roşu (Tadorna ferruginea) 1350
    24. Cănăraş (Serinus serinus) 27
    25. Cânepar (Carduelis cannabina) 27
    26. Chira (Sterna sp.) 160
    27. Chirighiţa (Chlidonias sp. 135
    28. Ciocântors (Recurvirostra avosetta) 135
    29. Cinghiţa de iarnă (Montifringilla nivalis) 55
    30. Cinteza (Fringilla sp.) 27
    31. Ciocănitoarea (Dendrocopos sp.; Picoides sp; Drycopus sp.) 135
    32. Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) 270
    33. Ciocârlanul (Gaierida cristata) 80
    34. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha) 80
    35. Ciocârlia de câmp (Alauda sp.; Calandrella sp. 27
    36. Ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris) 80
    37. Ciovlica (Glareola sp.) 270
    38. Ciuful (Asio sp.) 270
    39. Ciuvica (Giaucidium passerinium) 270
    40. Ciuşul (Otus scops) 270
    41. Cocorul-mare (Grus grus) 540
    42. Cocorul-mic (Anthropoides virgo) 540
    43. Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix) 1350
    44. Codalbul (Haliaeetus albicilla) 2700
    45. Codobatura (Motacilla sp.) 27
    46. Codroşul (Phoenicurus sp.) 27
    47. Cojoaica (Certhia sp.) 27
    48. Corbul (Corvus corax) 135
    49. Corcodelul mic (Tachzbaptus ruficollis) 55
    50. Corcodelul mare (Podiceps cristatus) 55
    51. Corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricolis) 135
    52. Corcodelul cu gât roşu (Podiceps griseigena) 270
    53. Cormoranul-mic (Phalacrocorax pygmaeus) 410
    54. Cresteţul (Porzano sp.) 80
    55. Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus) 55
    56. Cârsteiul-de-câmp (Crex crex) 410
    57. Cucul (Cuculus canorus) 135
    58. Cucuveaua (Athene noctua) 270
    59. Cufundarul (Gavia artica) 135
    60. Cufundarul mic (Gavia stellata) 135
    61. Cufundarul-mare (Gavia immer) 150
    62. Culicul mare (Numenius arquata) 270
    63. Culicul mic (Numenius phaeopus) 270
    64. Culicul cu cioc subţire (Nemenius tenuirostris) 2700
    65. Drepnea (Apus sp.) 55
    66. Dropia (Otis tarda) 2700
    67. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 270
    68. Egreta-mare (Egretta alba) 270
    69. Egreta-mică (Egretta garzetta) 135
    70. Eiderul (Somateria mollissima) 405
    71. Ferestraşul-mic (Mergus albellus) 135
    72. Fâsa (Anthus sp.) 27
    73. Flamingul (Phoenicopterus ruber) 270
    74. Florinte (Carduelis chloris) 27
    75. Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos) 55
    76. Fluierarul sur (Xenus cinereus) 55
    77. Fluierarul (Tringa sp.) 55
    78. Fluturaş de stâncă (Trichodroma muraria) 270
    79. Forfecuta (Loxia sp.) 55
    80. Frunzărita (Hippoiais sp.) 27
    81. Fugaciul (Calidris sp.) 55
    82. Furtunarul (Puffinus puffinus) 55
    83. Gaia-neagră (Milvus migrans) 1350
    84. Gaia-roşie (Milvus milvus) 1350
    85. Ghionoaia (Picus sp. 135
    86. Gârliţa mică (Anser erythropus) 1350
    87. Gâsca de semănătură (Anser fabalis fabalis) 410
    88. Gâsca mică de semănătură (Anser fabalis rossicus) 410
    89. Gâsca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 410
    90. Gâsca cu-gât-roşu (Branta ruficollis) 1350
    91. Gâscă neagră (Branta bernicla) 410
    92. Grangurul (Oriolus oriolus) 110
    93. Greluşelul (Locustella sp.) 27
    94. Guşă vânătă (Luscinia sp.) 27
    95. Heretele (Circus sp.) 270
    96. Hoitar (Neophron percnopterus) 2700
    97. Huhurezul (Strix sp.) 270
    98. Ieruncă (Bonasa bonasia) 540
    99. Inăriţă (Carduelis sp.) 27
    100. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 27
    101. Lăcustarul (Sturnus roseus) 55
    102. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 27
    103. Lebăda-de-vară (Cygnus olor) 270
    104. Lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus) 540
    105. Lebăda-mică (Cygnus coiumbianus) 540
    106. Lopătarul (Platalea leucorodia) 270
    107. Lupul-de-mare (Stercorarius sp.) 135
    108. Măcăleandru (Erithacus rubecula) 27
    109. Mărăcinarul (Saxicola sp.) 27
    110. Mătăsarul (Bombycilla garrulus) 55
    111. Mierla-gulerată (Turdus torquatus alpestris) 55
    112. Mierla-neagră (Turdus merula) 27
    113. Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis) 135
    114. Minuniţa (Aegolius funereus) 270
    115. Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) 80
    116. Mugurar roşu (Carpodacus erythrinus) 27
    117. Muscarul (Ficedula sp.) 27
    118. Nagâţ (Chettusia sp.) 135
    119. Nagâţul (Vanellus vanellus) 80
    120. Notatiţa (Phalaropus sp.) 55
    121. Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) 27
    122. Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus) 270
    123. Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) 55
    124. Păscărelul-negru (Cinclus sp.) 55
    125. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) 1350
    126. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus) 1660
    127. Pescăruş cu trei degete (Rissa tridactyla) 55
    128. Pescăruşul-albastru (Alcedo athis) 55
    129. Pescăriţa (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.) 135
    130. Pescăruşul (Larus sp.) 135
    131. Piciorong (Himantopus himantopus) 135
    132. Pierarul (Oenanthe sp.) 27
    133. Pietruşul (Arenaria interpres) 55
    134. Pitulicea (Phylloscopus sp.) 27
    135. Piţigoiul (Parus sp.) 27
    136. Ploierul (Pluvialis sp.) 55
    137. Presura (Enberiza sp.) 27
    138. Prigoria (Merops apiaster) 55
    139. Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp.) 80
    140. Prundaş de nămol (Limicola faicinellus) 55
    141. Prundăraşul (Chradrius sp.) 55
    142. Pupăza (Upupa epops) 55
    143. Raţa-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala) 540
    144. Raţa cu ciuf (Netta rufina) 270
    145. Raţa de gheţuri (Clangula hyemalis) 135
    146. Raţa catifelată (Melanitta fusca) 135
    147. Raţa neagră (Melanitta nigra) 135
    148. Raţa roşie (Aythya nyroca) 540
    149. Scatiu (Carduelis spinus) 27
    150. Scoicarul (Haematopus ostralegus) 135
    151. Sfrânciocul (Lanius sp.) 55
    152. Silvia (Sylvia sp.) 27
    153. Sitarul de mal nordic (Limosa lapponica) 270
    154. Spârcaciul (Tetro tetrax) 1350
    155. Sticletele (Carduelis sp.) 27
    156. Stârcul-de-cireadă (Bubuleus ibis) 135
    157. Stârcul-galben (Ardeola ralloides) 70
    158. Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax) 135
    159. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) 55
    160. Stârcul-roşu (Ardea purpurea) 135
    161. Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) 135
    162. Striga (Tylo alba guttata) 540
    163. Stufărica (Cettia cetti) 27
    164. Şerparul (Circaetus circaetus gallicus) 540
    165. Şoimul călător (Falco peregrinus) 1660
    166. Şoimul de iarnă (Falco columbarius) 540
    167. Şoimul dunărean (Falco cherrug) 2700
    168. Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) 540
    169. Şorecarul mare (Buteo rufinus) 540
    170. Şorecarul încălţat (Buteo lagopus) 270
    171. Şorecarul comun (Buteo buteo) 270
    172. Ţicleanul Sitta europaea) 27
    173. Ţigănaşul(Plegadis falcinellus) 555
    174. Uliganul-pescar (Pandion haliaetus) 540
    175. Uliul (Accipiter sp.) 270
    176. Vânturel de seară (Falco vespertinus) 1350
    177. Vânturel mic (Falco naumanni) 1350
    178. Vânturel roşu (Falco tinnunculus) 540
    179. Viesparul (Pernis apivorus) 540
    180. Vulturul-negru (Aegypius monachus) 2700
    181. Vulturul-sur (Gyps fulvus) 2700
    182. Zăganul (Gypaetus barbatus) 2700

    -------