DECIZIE nr. 296 din 22 mai 2014
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 1 august 2014



    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de S.C. Engelmi - S.R.L. din Galaţi, prin administrator judiciar Sierra Quadrant - Filiala Bucureşti S.P.R.L., în Dosarul nr. 978/44/2013 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 203D/2014.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Consiliul Judeţean Galaţi, avocat Beatrice Ilioiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea acesteia. În materia achiziţiilor publice, persoana vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act şi recunoaşterea dreptului pretins pe cale administrativ-jurisdicţională la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau se poate adresa direct instanţei competente, sens în care legiuitorul a prevăzut două căi alternative. De asemenea, arată că decizia privind soluţionarea contestaţiei este un act administrativ şi poate fi atacat la instanţa judecătorească, sens în care menţionează şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Depune note scrise.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 685/R din 21 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 978/44/2013, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de S.C. Engelmi - S.R.L. din Galaţi, prin administrator judiciar Sierra Quadrant - Filiala Bucureşti S.P.R.L., cu ocazia soluţionării contestaţiei în anulare într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât, prin caracterul definitiv al hotărârii prin care se soluţionează plângerea împotriva deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, golesc de conţinut "principiul exercitării căilor de atac".
    7. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că acest incident procedural nu constituie o încălcare a normelor constituţionale, atâta vreme cât procedura plângerii prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 a fost stabilită prin lege şi confirmată atât prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins: "(5) Hotărârea prin care instanţa soluţionează plângerea este definitivă."
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare şi art. 124 alin. (2) potrivit cărora "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi".
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
    14. Potrivit art. 255 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă", iar, în vederea soluţionării contestaţiilor, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor [art. 256 alin. (1)], care este organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională [art. 257 alin. (1)].
    15. Deciziile Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor pot fi atacate de către autoritatea contractantă şi/sau de către orice persoană vătămată, în sensul art. 255 alin. (2), cu plângere la instanţa judecătorească prevăzută la art. 283 alin. (1), în termen de 10 zile de la comunicare, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie [art. 281 alin. (1)].
    16. Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal în a cărei rază se află sediul autorităţii contractante. Cu excepţia cazurilor în care plângerea are ca obiect contestarea amenzii, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu are calitatea de parte în proces [art. 283 alin. (1)]. În ce priveşte plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional, aşa cum este definită de legislaţia în vigoare, instanţa competentă să o soluţioneze este Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal [art. 283 alin. (1^1)]. Potrivit art. 285 alin. (5), "Hotărârea prin care instanţa soluţionează plângerea este definitivă."
    17. În aceste condiţii, autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate este nemulţumită, în principal, de faptul că hotărârea prin care instanţa soluţionează plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este definitivă, neexistând un dublu grad de jurisdicţie.
    18. Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat, de principiu, că Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicţie ale unui proces, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004.
    19. Prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi art. 129, potrivit cărora "competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege" şi "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar şi unele reguli speciale, în considerarea unor situaţii deosebite, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac (Decizia nr. 831 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 824 din 7 decembrie 2012).
    20. Totodată, Curtea observă că, în ceea ce priveşte invocarea dreptului la dublu grad de jurisdicţie, acest drept, astfel cum este reglementat prin dispoziţiile art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este recunoscut doar în materie penală, ceea ce nu este cazul în speţa dedusă controlului de constituţionalitate.
    21. Procedura cuprinsă în Secţiunea 8 - Căi de atac împotriva deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor [art. 283-285^1], din care fac parte şi prevederile criticate, este una subsecventă utilizării procedurii administrativ-jurisdicţionale. Or, astfel cum s-a reţinut în Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu este contrară principiului prevăzut de art. 21 din Constituţie, privind liberul acces la justiţie, cât timp decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti, iar accesul la structurile judecătoreşti şi la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenţă şi procedură de judecată stabilite de lege. De altfel, în această materie, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate avea la îndemână două posibilităţi de contestare a actului autorităţii contractante, atât pe calea contenciosului administrativ direct la instanţele de judecată competente, cât şi pe calea administrativ-jurisdicţională la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
    22. Ca atare, prevederile criticate sunt tocmai o transpunere a dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, art. 24 şi ale art. 124 alin. (2), întrucât decizia organului administrativ de jurisdicţie, respectiv a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, poate fi contestată în instanţă, iar în cursul procesului părţile îşi pot face apărările pe care le socotesc necesare, beneficiind de toate garanţiile unui proces echitabil, justiţia fiind unică, imparţială şi egală pentru toţi.
    23. Având în vedere cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii este neîntemeiată, în raport cu criticile formulate.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de S.C. Engelmi - S.R.L. din Galaţi, prin administrator judiciar Sierra Quadrant - Filiala Bucureşti S.P.R.L., în Dosarul nr. 978/44/2013 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2014.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    AUGUSTIN ZEGREAN
    Magistrat-asistent,
    Ioniţa Cochinţu
    -------