LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*)
privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NATIONALĂ
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 59 din 23 iulie 1980



    ------------- Notă *) Republicată în B.Of. nr. 59-60 din 23 iulie 1980
    Dezvoltarea susţinută a bazei tehnico-materiale, progresul neîntrerupt al economiei naţionale, perfecţionarea continua a relaţiilor de producţie socialiste în amplul proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, asigura creşterea necontenita a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii din ţara noastră - telul suprem al întregii politici a Partidului Comunist Roman.
    În Republica Socialistă România, munca reprezintă un drept şi o îndatorire de onoare a fiecărui cetăţean, o necesitate pentru progresul societăţii, pentru formarea, dezvoltarea şi afirmarea personalităţii umane. În dubla lor calitate, de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători ai bunurilor materiale şi spirituale, de participanţi direcţi la organizarea şi conducerea întregii vieţi sociale, oamenii muncii asigura creşterea producţiei şi productivitatii muncii, o înalta eficienta economică, beneficiind pe deplin de roadele muncii lor.
    În toate domeniile de activitate, fiecare om al muncii este retribuit în raport de cantitatea, calitatea şi importanţă socială a muncii sale, conform principiului: retribuţie egala pentru munca egala. Spre deosebire de salariu, care reprezintă în societatea capitalista preţul forţei de muncă, în România socialistă retribuţia cuvenită oamenilor muncii reprezintă acea parte din venitul naţional desfiinţata consumului individual ce se repartizează în întregime celor ce muncesc.
    În cadrul autoconducerii muncitoreşti, şi intaririi şi largirii autogestiunii economico-financiare, personalul muncitor din unităţile economice are dreptul, în afară de retribuţie, sa participe la beneficiile realizate de întreprinderea în care îşi desfăşoară activitatea.
    Sistemul de retribuire, inclusiv participarea la beneficii a oamenilor muncii, asigura legarea directa, nemijlocită, a veniturilor fiecăruia de contribuţia adusă şi rezultatele concrete obţinute în munca.
    În politica de retribuire a muncii se aplică cu fermitate principiul echităţii socialiste, urmărindu-se asigurarea unei proporţii corespunzătoare între veniturile minime şi cele maxime, în concordanta cu stadiul de dezvoltare a economiei şi cu nivelul general de pregătire profesională şi de cultura al oamenilor muncii.
    Pe măsura dezvoltării forţelor de producţie, a sporirii produsului social şi a venitului naţional, în conformitate cu scopul suprem al întregii politici o partidului, se asigura, prin alocarea în mod planificat a fondurilor necesare, ridicarea permanenta a nivelului de venituri pentru toate categoriile de oameni ai muncii şi pentru creşterea fondului social de consum.
    În vederea infaptuirii politicii partidului şi statului nostru în domeniul retribuirii muncii,
    Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege:

    Capitolul 1 Principiile generale ale sistemului de retribuire a muncii


    Articolul 1

    (1) În Republica Socialistă România munca constituie o îndatorire de onoare pentru toţi membrii societăţii. Dreptul la munca este un drept fundamental al tuturor cetăţenilor, garantat prin Constituţie. Fiecare cetăţean are dreptul şi îndatorirea de a desfăşura o activitate utila societăţii, care să-i asigure mijloacele de existenta şi de dezvoltare spirituală. Munca reprezintă criteriul fundamental de apreciere a contribuţiei fiecărei persoane la progresul societăţii, o necesitate pentru formarea, afirmarea şi dezvoltarea multilaterala a personalităţii umane.
    (2) Exploatarea omului de către om, realizarea de venituri prin însuşirea muncii altora, sînt cu desăvîrşire interzise. Nimeni nu poate fi retribuit dacă nu prestează o munca socialmente necesară şi nu poate realiza alte venituri decît cele legal cuvenite. Sustragerea de la munca, traiul parazitar, realizarea de cistiguri pe alte cai decît prin munca proprie, contravin principiilor eticii şi echităţii, sînt incompatibile cu însăşi esenţa şi ţelurile societăţii socialiste.
    (3) Oamenii muncii, în calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie, bunuri ale întregului popor, şi, în acelaşi timp, de producători şi beneficiari ai valorilor materiale şi spirituale, poarta întreaga răspundere pentru conducerea directa şi efectivă a fiecărei unităţi economice, pentru gospodărirea judicioasă şi eficienta a bunurilor care le sînt încredinţate spre administrare. Fiecare întreprindere are obligaţia sa obţină beneficii din care să-şi asigure propria dezvoltare, să contribuie cu o anumită cota la dezvoltarea generală a societăţii şi sa creeze resursele necesare pentru a asigura participarea la beneficii a oamenilor muncii şi a acoperi cheltuielile pentru satisfacerea unor nevoi social-culturale în cadrul programului general de creştere a nivelului de trai stabilit de partid şi de stat.


    Articolul 2

    (1) Venitul naţional, ca valoare nou creata în industrie, în agricultura şi în alte ramuri, reprezintă sursa dezvoltării economico-sociale a tarii şi ridicării bunastarii întregului popor. Venitul naţional se repartizează pentru fondul de dezvoltare economico-socială şi pentru fondul de consum, în vederea asigurării mijloacelor necesare atît pentru dezvoltarea intensiva a forţelor de producţie, cît şi pentru creşterea continua a veniturilor oamenilor muncii.
    (2) Fondul de consum, care reprezintă partea din venitul naţional destinată veniturilor individuale realizate de membrii societăţii pe baza muncii prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor pe care le face societatea în vederea satisfacerii nevoilor întregii populaţii, revine oamenilor muncii şi membrilor lor de familie pe următoarele cai:
    n) retribuţia după cantitatea, calitatea şi importanţă socială a muncii, în funcţie de contribuţia la dezvoltarea producţiei materiale şi spirituale a societăţii;
    b) participarea la beneficii, în raport cu contribuţia fiecăruia la dezvoltarea întreprinderii respective şi cu vechimea în unitate;
    c) retribuţia socială de către beneficiază oamenii muncii din fondurile destinate învăţămîntului de toate gradele ocrotirii sănătăţii, pensiilor, alocaţiilor de stat pentru copii, ajutoarelor familiale, indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă, cheltuielilor destinate trimiterii la tratament balnear şi odihnă, întreţinerii creşelor, gradinitelor, căminelor de nefamilisti, cantinelor, acordării de locuinţe, precum şi altor nevoi cu caracter social-cultural.


    Articolul 3

    (1) Retribuirea se face pe baza principiului socialist al repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanţă socială a muncii, în funcţie de contribuţia la dezvoltarea producţiei materiale şi spirituale a întregii societăţi şi de rezultatele obţinute în munca.
    (2) Retribuirea muncii trebuie să asigure cointeresarea materială a celor ce muncesc şi repartizarea echitabila a veniturilor provenite din munca.
    (3) Fondul de retribuire se determina în funcţie de valoarea producţiei nete, de producţia fizica sau de alte sarcini specifice şi se acordă potrivit principiilor socialiste de retribuire. În fondul total de retribuire la nivelul economiei naţionale se include şi fondul aferent participării la beneficii a oamenilor muncii. Retribuţia cuprinde retribuţia tarifară, indemnizaţiile, premiile, sporurile şi alte drepturi prevăzute de lege pentru munca prestată.
    (4) În scopul asigurării creşterii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, se majorează periodic retribuţia tuturor categoriilor de personal, în conformitate cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a tarii şi corespunzător creşterii productivitatii muncii sociale şi venitului naţional.


    Articolul 4

    (1) Sistemul de retribuire asigura un raport corespunzător între veniturile individuale maxime şi minime.
    (2) Raportul dintre retribuţia neta maxima şi minima a personalului din unităţile de stat se stabileşte la aproximativ 6 la 1.
    (3) Nimeni nu poate primi decît o singura retribuţie tarifară.
    (4) Totalitatea veniturilor individuale nete, cu caracter permanent, realizate de către orice persoană pentru munca pe care o desfăşoară obişnuit, indiferent de sectorul de activitate, nu poate depăşi veniturile maxime individuale nete ce se pot realiza în unităţile de stat, în conformitate cu prevederile prezentei legi.


    Articolul 5

    (1) Retribuirea personalului se diferenţiază pe ramuri, subramuri şi activităţi în funcţie de importanţă lor pentru dezvoltarea economico-socială a tarii.
    (2) În cadrul ramurilor, subramurilor şi activităţilor, retribuţia tarifară se diferenţiază pe categorii de încadrare şi pe funcţii, corespunzător nivelului de calificare şi gradului de răspundere cerut de Îndeplinirea sarcinilor, precum şi condiţiilor în care se desfăşoară munca.
    (3) În cadrul categoriilor şi funcţiilor, retribuţia se diferenţiază, de regula, pe un nivel de baza şi mai multe trepte sau gradatii.
    (4) În toate cazurile, retribuţia se acordă pe baza funcţiei îndeplinite şi a activităţii efectiv prestate, cu respectarea condiţiilor de studii şi vechime prevăzute de reglementările în vigoare şi nu pe baza titlului deţinut.


    Articolul 6

    (1) La stabilirea retribuirii fiecărui om al muncii se are în vedere contribuţia sa la:
    - realizarea şi depăşirea producţiei fizice, a valorii producţiei nete;
    - îmbunătăţirea calităţii produselor;
    - folosirea maxima a capacităţilor de producţie;
    - promovarea progresului tehnic, ştiinţific şi cultural;
    - creşterea productivitatii muncii;
    - îndeplinirea sarcinilor specifice de muncă;
    - reducerea cheltuielilor de producţie, mai ales pe calea reducerii consumului de materii prime, materiale, combustibil şi energie;
    - sporirea, eficientei investiţiilor, scurtarea termenelor de execuţie, reducerea ponderii construcţiilor în volumul total al investiţiilor;
    - creşterea volumului producţiei destinate exportului şi a eficientei activităţii de comerţ exterior;
    - ridicarea continua a eficientei în activitatea economică a întreprinderilor, precum şi în toate domeniile vieţii sociale.
    (2) La stabilirea cotei de participare la beneficii consiliul oamenilor muncii va avea în vedere:
    a) contribuţia personalului muncitor la realizarea beneficiului planificat şi obţinerea unor beneficii peste plan;
    b) retribuţia tarifară;
    c) vechimea în unitate.


    Articolul 7

    Obiectivele urmărite de sistemul de retribuire se realizează prin:
    a) diferenţierea retributiilor în funcţie de nivelul de calificare cerut pentru efectuarea lucrărilor şi de cantitatea muncii prestate, determinata prin norme de muncă, care să reflecte cît mai riguros munca reală necesară pentru executarea lucrărilor, de iniţiativa, operativitatea, experienţa în munca şi contribuţia personală la îndeplinirea sarcinilor colectivelor;
    b) folosirea celor mai corespunzătoare forme de măsurare a muncii şi de retribuire, ţinînd seama de specificul activităţii din fiecare unitate, în vederea stimulării obţinerii unor rezultate cît mai bune, cantitative şi calitative;
    c) asigurarea unei interdependente strinse între realizările obţinute în munca şi venituri, precum şi creşterea răspunderii personale a fiecăruia, indiferent de postul pe care îl ocupa, prin:
    - acordarea integrală a retributiei la realizarea tuturor sarcinilor primite, atît a celor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului, cît şi a sarcinilor proprii de muncă;
    - acordarea unor adaosuri la retribuţie pentru depăşirea producţiei fizice, a valorii producţiei nete;
    - diminuarea retributiei în cazul nerealizarii sarcinilor de muncă individuale sau colective;
    - participarea la beneficiul obţinut de unitatea în care îşi desfăşoară activitatea;
    - acordarea unor drepturi din fondul social al întreprinderii, atribuirea de locuinţe din spaţiul locativ aflat în administrarea ei, participarea la excursii colective în străînătate, organizate de unitatea economică pe baza realizării şi depăşirii exportului.


    Articolul 8

    În scopul asigurării unei cît mai strinse legături între munca depusa şi retribuirea ei, se pot aplica, în funcţie de specificul activităţii şi folosind ca unităţi de măsurare a muncii normele de muncă, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.


    Articolul 9

    (1) Elementele sistemului de retribuire a muncii sînt următoarele:
    a) retribuţia tarifară, care constituie partea principala a retributiei totale şi elementul determinant pentru stimularea ridicării continue a calificării personalului. Prin retribuţie tarifară se înţelege retribuţia stabilită pe baza reţelelor tarifare sau a listelor de funcţii pentru muncitori şi personal operativ şi prin nomenclatoarele de funcţii pentru personalul de execuţie tehnic, economic, de alta specialitate, pentru personalul de conducere, precum şi pentru cel administrativ, de deservire şi de paza. Se stabileşte următoarea pondere a retributiei tarifare în retribuţia medie planificata:
    - la muncitori şi personalul operativ, circa 90%;
    - la muncitorii din construcţii-montaj, circa 88%;
    - La personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza, între 80-95%,
    b) indemnizaţia de conducere sau cele care se acordă pentru unele activităţi suplimentare. Indemnizaţia de conducere se stabileşte diferenţiat, pe ramuri sau activităţi, după mărimea unităţii şi complexitatea sarcinilor;
    c) participarea la beneficii a oamenilor muncii din unităţile economice;
    d) premii anuale pentru personalul din instituţiile de stat şi alte unităţi stabilite de lege;
    e) premii acordate în cursul anului pentru realizari deosebite în îndeplinirea sarcinilor în perioada respectiva, premii pentru economii de materiale şi forta de muncă, precum şi alte recompense cu caracter limitat ce se acordă personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele deosebite obţinute în îndeplinirea anumitor obiective specifice;
    f) sporuri la retribuţie acordate pentru vechime neîntrerupta în aceeaşi unitate, în scopul stimulării stabilitatii personalului;
    g) retribuţii majorate sau sporuri, pentru retribuirea diferenţiată a muncii personalului care lucrează în condiţii deosebite fata de cele obişnuite.
    (2) Retribuţia tarifară, precum şi alte venituri care se cuvin, potrivit legii, persoanelor care muncesc în unităţile socialiste de stat sînt efective şi nu sînt supuse impozitului.
    Impozitul pe fondul total de retribuire se suporta de unităţile socialiste.


    Articolul 10

    (1) În Republica Socialistă România, retribuirea muncii se reglementează prin lege. Fondurile de retribuire se prevăd în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, cele finanţate din bugetul de stat incluzindu-se şi în acesta.
    (2) Consiliul de Miniştri şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura şi răspund de aplicarea întocmai a prevederilor prezentei legi:
    (3) Consiliul oamenilor muncii din fiecare unitate poarta întreaga răspundere pentru modul de aplicare a principiilor socialiste de retribuire, pentru modul de gospodărire şi utilizare a fondurilor destinate atît cheltuielilor de producţie, cît şi celor de consum.


    Capitolul 2 Reglementări privind retribuirea ce se aplică în toate ramurile de activităţi economice şi sociale

    A. FORME DE MĂSURARE A MUNCII SI DE RETRIBUIRE

    Articolul 11

    (1) Măsurarea muncii personalului de toate categoriile, în vederea stabilirii retributiei, se face pe baza normelor de muncă, în conformitate cu reglementările legale.
    (2) În funcţie de natura activităţii, normele de muncă pot fi norme de timp, norme de producţie, atribuţii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzătoare muncii respective.


    Articolul 12

    (1) Formele de retribuire sînt următoarele:
    a) în acord sau cu bucata, cînd retribuţia cuvenită rezultă din înmulţirea tarifului pe unitatea de produs sau pe lucrare cu numărul produselor sau al lucrărilor realizate. În funcţie de condiţiile concrete de organizare a muncii şi de interesul stimulării mai puternice a unor laturi cantitative sau calitative ale activităţii, se pot aplica următoarele variante ale acordului:
    - acord direct, cînd retribuţia realizată de muncitori, stabilită pe bază de tarife pe unitatea de produs sau pe lucrare, este direct proporţională cu cantitatea de produse, lucrări sau alte unităţi fizice executate; aceasta forma de retribuire se aplică în industrie în raport cu numărul de bucăţi, metri, tone executate; în construcţii în raport cu numărul de mp zidărie, mp dulgherie, tencuieli; în agricultura în raport cu numărul de hectare lucrate sau animale ingrijite; în transporturi în raport cu tonele-marfa transportate, precum şi în alte ramuri şi activităţi unde măsurarea muncii se poate face individual pe bază de norme;
    - acord global, cînd o formaţie de lucru, lot, şantier, ferma îşi asuma pe baza unui contract încheiat cu unitatea din care face parte obligaţia executării într-un anumit termen a unui produs complet, a unui obiect fizic sau a unei producţii stabilite în unităţi fizice, pentru care primeşte o sumă globală determinata în raport cu manopera necesară pentru executarea sarcinilor prevăzute în contract. Acordul global se aplică acolo unde caracteristicile procesului tehnologic impun participarea colectivă pe echipe a oamenilor muncii la realizarea sarcinilor de producţie şi unde prin măsuri tehnico-organizatorice specifice acestei forme de retribuire se asigura o productivitate a muncii mai mare. În industrie se aplică pentru realizarea unui produs complet sau lucrare, la care participa una sau mai multe echipe, sau pentru obţinerea unei anumite producţii fizice; în construcţii se aplică pentru realizarea unui bloc de locuinţe, hala industriala, pod, linie electrica sau alte obiecte complete; în agricultura pentru realizarea unei anumite producţii de cereale, carne, lapte, legume sau altele.
    În contract se prevăd termenele de execuţie, sumele cuvenite drept retribuţie, cheltuielile de producţie planificate sau consumurile normate şi alte condiţii. Retribuţia cuvenită se acordă proporţional cu îndeplinirea sarcinilor de producţie, respectarea cheltuielilor, a termenelor şi a celorlalte condiţii stabilite în contract, fără să fie plafonata.
    Modul de aplicare a acordului global, de stabilire a sumelor cuvenite, de acordare a avansurilor şi de restituire a garanţiilor, precum şi alte elemente necesare, se stabilesc - pe ramuri ale economiei naţionale - prin decret al Consiliului de Stat.
    În acord global pot lucra toate categoriile de personal ale subunitatii - secţie, atelier, şantier, lot şi altele similare -, inclusiv cadrele de conducere ale acesteia.
    Maistrul inclus în formatia de acord global va primi retribuţia în aceeaşi proporţie cu gradul de îndeplinire mediu al retributiei tarifare a muncitorilor din formatia condusă, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului de lucru aprobat. Adaosul de acord global la maiştri se plăteşte dacă s-a realizat producţia contractată şi s-au respectat consumurile normate.
    Inginerii, subinginerii şi tehnicienii care lucrează în acord global şi conduc formaţii de lucru organizate la nivel de maistru vor primi retribuţia funcţiei pe care sînt încadraţi în aceeaşi proporţie cu gradul de îndeplinire mediu al retributiei tarifare a muncitorilor din formatia condusă, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului de lucru aprobat. Adaosul de acord global se plăteşte dacă s-a realizat producţia contractată şi s-au respectat consumurile normate.
    Personalul de specialitate şi de conducere, pînă la nivelul unei subunitati, inclus în formatia de acord global, va primi retribuţia în cadrul fondului total de retribuire prevăzut în contract pentru acest personal, recalculat în raport cu gradul de realizare a lucrării sau a producţiei contractate.
    Sumele corespunzătoare lucrărilor executate lunar se plătesc sub forma de avans, din care se retine o garanţie de 10-20 la suta. Plata sumelor reţinute se face la terminarea lucrărilor, dacă s-au îndeplinit condiţiile şi termenele convenite în contract. În cazul nerespectării cheltuielilor, neîndeplinirii altor condiţii prevăzute în contract, adaosul de acord se va putea reduce pînă la anulare, corespunzător cu răspunderea fiecărui membru al formatiei;
    - acord indirect, cînd personalul care deserveşte nemijlocit mai mulţi lucrători retribuiţi în acord - ale căror realizari sînt condiţionate de felul cum sînt deserviti - primeşte retribuţia proporţional cu nivelul mediu de îndeplinire a normelor realizate de lucrătorii respectivi;
    - acord progresiv, potrivit căruia la un anumit nivel de realizare a sarcinilor dinainte stabilit, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majorează în anumite proporţii şi care se poate aplica, în mod excepţional, la locurile de muncă şi în condiţiile stabilite prin lege;
    b) în regie sau după timp, cînd retribuţia tarifară stabilită pe ora, zi sau luna se acordă personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu:
    - la muncitori, sarcinile de serviciu se exprima fie sub forma unei norme de producţie zilnica sau lunară, fie sub forma de atribuţii concrete ce se stabilesc pe o zona de deservire precizată, fie sub alte forme specifice ramurii, subramurii sau activităţii în care lucrează;
    - pentru personalul de execuţie tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza, sarcinile de serviciu, atribuţiile şi răspunderile se stabilesc concret pentru fiecare loc de muncă şi pentru fiecare executant. Numărul de lucrători din acestă categorie de personal trebuie să fie determinat pe baza unei fundamentari ştiinţifice, prin normative şi norme de muncă aprobate în condiţiile stabilite de lege;
    c) forma de retribuire pe bază de tarife sau cote procentuale din valoarea achiziţiilor, desfacerilor sau prestărilor de servicii, cînd veniturile cuvenite se calculează asemănător acordului direct proporţional cu nivelul de realizare a sarcinilor stabilite pentru fiecare lucrator. Tarifele şi cotele procentuale se determina în corelare cu retribuţia tarifară a personalului cu atribuţii şi raspunderi similare; la depăşirea sau nerealizarea sarcinilor venitul este, ca şi în cazul retribuirii în acord, direct proporţional cu nivelul de realizare a sarcinilor.
    (2) În scopul creşterii eficientei activităţii atît în cazul retribuirii în acord direct, cît şi în regie, retribuţia cuvenită pe baza indicatorilor cantitativi se poate majoră sau diminua în funcţie de îndeplinirea a 1-2 indicatori suplimentari, specifici activităţii respective.


    Articolul 13

    (1) Corespunzător organizării proceselor de muncă şi modului de stabilire a normelor de muncă, formele de retribuire se aplică individual sau colectiv.
    (2) În cazul acordului colectiv, repartizarea sumelor cuvenite fiecărui lucrator se face în raport cu retribuţia tarifară şi cu timpul lucrat. Organul colectiv de conducere al unităţii poate aproba, prin excepţie, acolo unde este mai eficient, ca repartizarea sumelor cuvenite în acord să se facă în raport cu timpul lucrat şi cu categoria locului de muncă sau a postului prevăzut în formatia normata. Retribuţia individuală poate fi majorată sau diminuată cu pînă la 20%, în funcţie de contribuţia efectivă a fiecărui membru al formatiei la realizarea lucrărilor şi în limita sumei cuvenite pe întreaga formaţie, cu consimţămîntul majorităţii membrilor formatiei de lucru şi al conducerii subunitatii de producţie din care face parte aceasta formaţie.


    Articolul 14

    Pe baza prevederilor acestei legi, prin decret al Consiliului de Stat se stabilesc formele de retribuire muncii ce se pot aplica, pe fiecare ramura, subramura sau activitate, precum şi condiţiile de aplicare a acestora.

    B. RETRIBUŢIA TARIFARĂ A MUNCITORILOR

    Articolul 15

    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor calificaţi se stabileşte pe categorii de încadrare sau pe funcţii. Categoriile de încadrare sînt prevăzute în reţelele tarifare. În cazurile în care nu se justifica elaborarea unor reţele tarifare, muncitorii sînt încadraţi pe funcţii. Categoriile de încadrare şi funcţiile se stabilesc în raport cu cunoştinţele, nivelul de calificare şi experienţa necesară pentru executarea în bune condiţii a lucrărilor de diferite grade de complexitate, asa cum sînt prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare.
    (2) Retribuţia tarifară pentru muncitorii necalificati se stabileşte pe trei categorii de lucrări: obişnuite, grele şi foarte grele. Categoriile de lucrări grele şi foarte grele se stabilesc pe baza unor liste de lucrări necalificate, de aceasta natură.
    (3) Indicatoarele tarifare de calificare pe membrii, specialităţi şi funcţii şi listele de lucrări necalificate se întocmesc, pe baza normelor aprobate de Consiliul de Miniştri, de către ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care coordonează ramura sau activitatea respectiva, împreună cu uniunile sindicatelor pe ramuri de activitate, în colaborare cu celorlalte organe centrale interesate şi cu acordul Ministerului Muncii şi al Uniunii Generale a Sindicatelor din România.


    Articolul 16

    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor se stabileşte diferenţiat, pentru fiecare categorie sau funcţie, pe un nivel de baza şi doua trepte de retribuire.
    (2) Prin treptele de retribuire, în cadrul categoriei de încadrare, retribuţia tarifară se diferenţiază în funcţie de calităţile personale ale muncitorilor, reflectate în rezultatele obţinute în munca.
    (3) La ultima categorie de calificare pot fi încadraţi muncitorii cu o înalta calificare, iniţiativa, experienţa şi vechime în meserie, care executa lucrări de tehnicitate deosebită şi de mare precizie, prevăzute la ultima categorie din indicatoarele tarifare de calificare.
    (4) Numărul muncitorilor ce pot fi încadraţi la ultima categorie va fi de 5-8% din numărul total al muncitorilor calificaţi din ramura respectiva. Diferenţierea pe ramuri în cadrul acestor limite şi condiţiile de încadrare se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 17

    (1) Muncitorii pot fi trecuţi în treptele prevăzute la categoria sau funcţia respectiva ţinînd seama de calităţile personale şi de rezultatele obţinute în activitatea profesională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971 privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unităţile socialiste de stat. Trecerea de la nivelul de baza la treapta I se poate face numai pentru personalul care are o vechime minima de un an în categoria sau funcţia respectiva, iar trecerea de la o treapta la alta se poate face numai pentru cei care au o vechime minima de 2 ani în treapta în care sînt incadrari.
    (2) În cursul unui an, în cadrul fiecărei unităţi, pot fi trecuţi în trepte superioare de retribuire - o dată pe an - în condiţiile prevăzute de Legea nr. 12/1971, pînă la cel mult 40% din numărul total al muncitorilor. Reducerea vechimii celor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru trecerea de la o treapta de retribuţie la alta nu va depăşi 1/3 din vechimea de un an necesară pentru trecerea de la nivelul de baza la treapta I şi de 2 ani pentru trecerea la treapta următoare. Totodată, reducerea totală a vechimii minime necesare trecerii pînă la ultima treapta în cadrul aceleiaşi categorii nu poate depăşi 1/5, potrivit Legii nr. 12/1971. Muncitorii care beneficiază de creşterea retributiei tarifare, ca urmare a majorării generale a acestuia, nu vor putea fi trecuţi în trepte superioare timp de 6 luni de la data majorării retributiei.
    (3) Muncitorii încadraţi pe reţele, care sînt promovati într-o categorie superioară de calificare, se încadrează la nivelul de baza al noii categorii. Muncitorii încadraţi pe funcţii şi cei necalificati, atunci cînd sînt trecuţi la o funcţie sau o categorie superioară, se încadrează la retribuţia de baza; dacă aceasta retribuţie este egala sau mai mica decît cea avută vor fi încadraţi la noua funcţie sau categorie, astfel încît sa beneficieze de o creştere corespunzătoare unei trepte.
    (4) Retribuţia tarifară stabilită pe trepte de retribuire constituie un drept cîştigat, atît timp cît personalul este încadrat în aceeaşi categorie tarifară sau funcţie ori în funcţii echivalente în aceeaşi unitate sau, prin transfer în interesul serviciului, în alta unitate unde, pentru meseria sau funcţia respectiva, se aplică acelaşi nivel de retribuire.
    (5) Muncitorii care se califica în alte meserii pot fi încadraţi, după absolvirea cursurilor de calificare, pînă la categoria şi treapta avută, pe bază de proba practica şi verificarea cunoştinţelor de către comisia tehnica de încadrare şi promovare a muncitorilor. La determinarea vechimii în meserie se poate lua în calcul şi perioada lucrata ca muncitor calificat în alta meserie.
    (6) Muncitorii necalificati, care executa lucrări grele şi foarte grele, atunci cînd se califica şi lucrează în aceeaşi unitate, pot fi încadraţi de la început în una din treptele primei categorii de muncitori calificaţi.


    Articolul 18

    (1) Reţelele tarifare se stabilesc pe ramuri, subramuri sau activităţi din cadru economiei.
    (2) Retribuţia tarifară se diferenţiază, în unele ramuri sau activităţi, pe mai multe niveluri de retribuire, în raport cu:
    a) complexitatea procesului tehnologic;
    b) gradul de inzestrare tehnica;
    c) importanţă ramurii, subramurii sau întreprinderii pentru dezvoltarea economiei naţionale;
    d) forma de retribuire utilizata, în acord sau în regie.
    (3) Retribuţia tarifară la categoria 1 baza şi la categoria maxima baza din reţelele tarifare pentru muncitorii calificaţi şi coeficienţii de ierarhizare a acestora pe ramuri, subramuri sau activităţi sînt următoarele:
                   
      Nr. crt.Reţeaua şi nivelulNumăr de categorii în reţeaRetribuţia tarifară
      Categoria 1 bazăCoeficient de ierarhizareCategoria maximă bazăCoeficient de ierarhizare
      1.Mine subteran A621931,35039901,910
      2.Construcţii de aeronave şi motoare de aeronave720811,28533861,620
      3.Mine subteran B619511,20036721,755
      4.Mine subteran C619121,18033281,590
      5.Siderurgie A; construcţii de maşini A0 acord718871,16032331,545
      6.Mine suprafaţă A718671,15026831,285
      7.Construcţii de maşini A acord şi A0 regie718261,12529681,420
      8.Siderurgie B: metalurgie neferoasă718261,12530291,450
      9.Foraj718261,12529071,390
      10.Ciment618261,12526931,290
      11.Construcţii A acord618051,11028761,375
      12.Poligrafie A0718051,11030911,480
      13.Construcţii de maşini A regie şi B acord; mecanici agricoli717951,10528461,360
      14.Construcţii B acord617951,10527851,330
      15.Chimie A0717851,10028361,355
      16.Transporturi auto (şoferi)317751,09557441,310
      17.Poligrafie B0717751,09529581,415
      18.Mine suprafaţă B717651,09015191,205
      19.Chimie A717651,09028251,350
      20.Petrol A717651,09026421,265
      21.Tăbăcărie-prelucrare cauciuc617541,08025401,215
      22.Construcţii de maşini B regie717341,07027031,295
      23.Energie electrică A717241,06527441,310
      24.Poligrafie A717241,06528051,340
      25.Mine suprafaţă C; cariere-balastiere717141,05524381,165
      26.Confecţii piele617141,05524381,165
      27.Chimie B; petrol B; zahăr-ulei717031,05025301,210
      28.Energie electrică B717031,05026721,280
      29Construcţii B regie617031,05025501,220
      30.Sticlă817031,05027641,320
      31.Poligrafie B717031,05026721,280
      32.Textile717031,05025091,200
      33.Materiale de construcţii A; materiale refractare617031,05024071,150
      34.Agricultură          
      - sector zootehnic516831,04024481,170
      - sector vegetal416831,04022951,100
      35.Energie electrică C716831,04025811,235
      36.Prelucrare lemn A acord; exploatări forestiere A716731,03024681,180
      37.Alimentară A616731,03023871,140
      38.Prelucrare lemn A regie şi B acord716521,02024281,160
      39.Gospodărie comunală A; alimentară B616421,01523151,105
      40.Prelucrare lemn B regie716221,00023871,140
      41.Materiale de construcţii B; gospodărie comunală B; alimentară C616221,00022851,095
      42.Exploatări forestiere B; industria locală716221,00023871,140
      43.Silvicultură516221,00020911,000



    Articolul 19

    (1) Muncitorii din ultima categorie de calificare prevăzută în indicatorul tarifar de calificare pentru meseria pe care o exercită, care executa la un înalt nivel calitativ o gama larga de lucrări deosebit de complexe, pot fi retribuiţi atît în acord cît şi în regie ca muncitori specialişti. În cazul meseriilor sau funcţiilor la care indicatorul tarifar de calificare nu cuprinde lucrări pînă la ultima categorie a reţelei, muncitorii specialişti primesc retribuţia tarifară prevăzută pentru categoria imediat superioară celei în care sînt încadraţi.
    (2) Numărul muncitorilor specialişti se stabileşte de către ministere, celelalte organe centrale, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru unităţile subordonate, în limita a 1% din numărul muncitorilor calificaţi existenţi. În limita numărului aprobat de organele ierarhic superioare, centralele stabilesc numărul muncitorilor specialişti pentru unităţile subordonate şi unităţile componente.
    (3) În cazuri deosebite, pentru lucrări de mare tehnicitate şi complexitate, prin decret al Consiliului de Stat se poate aproba, pentru unele subramuri şi activităţi, încadrarea ca muncitori specialişti, în limita a cel mult 2% din numărul muncitorilor calificaţi.


    Articolul 20

    (1) La munca în acord, retribuirea muncii se face după categoria de încadrare a lucrărilor.
    (2) Muncitorii care executa, în acord individual, lucrări de categorii superioare încadrării lor sînt retribuiţi corespunzător tarifelor lucrărilor efectuate. Muncitorilor care executa temporar, în acord individual, lucrări inferioare cu doua sau mai multe categorii decît cea a încadrării lor, li se poate plati, în raport cu timpul lucrat, şi diferenţa dintre retribuţia tarifară corespunzătoare categoriei lor de încadrare şi retribuţia tarifară a categoriei cu care sînt tarifate lucrările, ambele la nivel de baza.
    (3) Încadrarea lucrărilor calificate în categorii tarifare se face pe baza prevederilor din indicatoarele tarifare de calificare, iar a celor necalificate, pe baza listelor de lucrări necalificate; încadrarea lucrărilor în trepte de retribuire se face ţinînd seama de diferenţierea existenta în gradul de complexitate şi de dificultatea lucrărilor din cadrul aceleiaşi categorii.


    Articolul 21

    Retribuţia tarifară a personalului operativ a cărui activitate este asemănătoare cu cea a muncitorilor calificaţi se diferenţiază, în cadrul aceleiaşi funcţii şi calificări, pe un nivel de baza şi doua trepte de retribuire; la stabilirea retributiei acestei categorii de personal se aplică toate reglementările referitoare la retribuirea muncitorilor.


    Articolul 22

    (1) Retribuţia tarifară pentru muncitori este prevăzută în anexele legii, la ramurile respective.
    (2) Prin decret al Consiliului de Stat se aproba modul de utilizare a reţelelor tarifare şi de stabilire a retributiei tarifare în diferite situaţii specifice, ţinînd seama de principiile cuprinse în prezenta lege.

    C. RETRIBUŢIA TARIFARĂ A PERSONALULUI TEHNIC PRODUCTIV - MAIŞTRI

    Articolul 23

    (1) Retribuţia tarifară a maiştrilor se stabileşte corespunzător cu răspunderea şi rolul lor de organizator şi conducător nemijlocit al formatiei de lucru, precum şi de participant în mod direct, alături de muncitorii din subordine, la executarea unor operaţii complexe, a unor lucrări de întreţinere, reparaţii, de reglaje a utilajelor şi a altor lucrări care necesita înalta calificare şi experienţa.
    (2) Retribuţia tarifară a maiştrilor este stabilită pe trei funcţii: maistru, maistru principal şi maistru principal specialist. În cadrul fiecărei funcţii retribuţia tarifară este stabilită pe clase, la un nivel de baza, şi 6 gradatii, fiind diferenţiată pe ramuri, subramuri şi activităţi, după cum urmează:
             
      Ramura, subramura sau activitateaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim - ale funcţiilor de:
      maistrumaistru principalmaistru principal specialist
      Mine subteran A27-3328-3429-35
      Mine subteran B25-3126-3227-33
      Mine subteran C24-3025-3126-32
      Siderurgie A23-2924-3025-31
      Siderurgie B22-2823-2924-30
      Metalurgie neferoasă22-2823-2924-30
      Foraj21-2723-2924-30
      Construcţii maşini A0 şi A21-2722-2823-29
      Construcţii-montaj A21-2722-2823-29
      Energie electrică A20-2622-2823-29
      Construcţii maşini B20-2621-2722-28
      Construcţii-montaj B20-2621-2722-28
      Chimie A0 şi A20-2621-2722-28
      Poligrafie A0 şi A20-2621-2722-28
      Mine suprafaţă A19-2521-2722-28
      Energie electrică B19-2521-2722-28
      Petrol A19-2521-2722-28
      Ciment19-2521-2722-28
      Poligrafie B0 şi B19-2520-2621-27
      Mine suprafaţă B18-2420-2621-27
      Energie electrică C18-2420-2621-27
      Sticlă şi ceramică fină18-2420-2621-27
      Petrol B18-2420-2621-27
      Chimie B18-2420-2621-27
      Zahăr-ulei18-2420-2621-27
      Tăbăcărie-prelucrare cauciuc18-2420-2621-27
      Prelucrare lemn A18-2420-2621-27
      Exploatări forestiere A18-2420-2621-27
      Textile18-2419-2520-26
      Materiale de construcţii A17-2319-2520-26
      Prelucrare lemn B17-2319-2520-26
      Alimentară A17-2319-2520-26
      Mine suprafaţă C27-2319-2520-26
      Materiale refractare17-2319-2520-26
      Confecţii piele17-2319-2520-26
      Alimentară B şi C16-2218-2419-25
      Industrie locală16-2218-2419-25
      Gospodărie comunală A16-2218-2419-25
      Exploatări forestiere B16-2218-2419-25
      Cariere-balastiere15-2117-2318-24
      Materiale de construcţii B15-2117-2318-24
      Gospodărie comunală B15-2117-2318-24


    (3) Muncitorii şi tehnicienii care, potrivit legii, sînt încadraţi în funcţii de maiştri vor primi retribuţia tarifară la nivelul de baza sau la o gradatie care să le asigure doua clase mai mult decît retribuţia pe care o primeau ca muncitori sau tehnicieni, inclusiv indemnizaţia tarifară primită ca muncitor pentru conducerea formatiei de lucru. La promovarea din funcţia de maistru în aceea de maistru principal şi din aceasta în maistru principal specialist se acordă o clasa de retribuire.
    (4) Promovarea în funcţia de maistru principal specialist se va face, prin concurs, din rindul maiştrilor principali cu o vechime de minimum 5 ani în aceasta funcţie şi care au dovedit o înalta competenţă profesională şi au autoritate morala şi politica în cadrul colectivului de muncă.
    (5) Numărul maiştrilor principali specialişti va fi de 5-8% din numărul total al maiştrilor din ramura respectiva, iar diferenţierea pe ramuri în cadrul acestor limite se face prin decret al Consiliului de Stat.
    (6) Fondul de retribuire pentru maiştri se planifica în cadrul fondului pentru muncitori şi se recalculează în raport cu nivelul realizarilor, în condiţiile stabilite pentru aceştia.
    (7) Trecerea maiştrilor în gradatii superioare se face o dată pe an, pentru cel mult 40% din numărul total al acestora cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de Legea nr. 12/1971 şi de prezenta lege.
    (8) Maistrii vor lucra în acord global în toate cazurile în care muncitorii lucrează în acord şi vor primi retribuţia conform prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a).

    D. RETRIBUŢIA TARIFARĂ A PERSONALULUI TEHNIC ECONOMIC, DE ALTA SPECIALITATE, ADMINISTRATIV, DE DESERVIRE SI DE PAZA

    Articolul 24

    (1) Retribuţia tarifară a personalului tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza din toate ramurile, subramurile şi activităţile economice şi sociale se stabileşte pe 41 clase de retribuire.
    Retribuţia tarifară corespunzătoare fiecărei clase este următoarea:
    Clasa de Retribuţia retribuire tarifară Clasa de Retribuţia retribuire tarifară Clasa de Retribuţia retribuire tarifară
    1 1425 2 1450 3 1485 4 1520 5 1570 6 1620 7 1670 8 1720 9 1770 10 1825 11 1880 12 1940 13 2000 14 2060 15 2120 16 2180 17 2240 18 2310 19 2380 20 2470 21 2560 22 2670 23 2780 24 2910 25 3050 26 3200 27 3350 28 3500 29 3670 30 3840 31 4020 32 4230 33 4450 34 4670 35 4890 36 5110 37 5340 38 5590 39 5870 40 6150 41 6430

    (2) Prima clasa corespunde retributiei minime pe economie, iar clasa 41, retributiei tarifare maxime a personalului din unităţile de stat.

    1. Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate

    Articolul 25

    Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate se stabileşte pe funcţii şi, în cazurile prevăzute de lege, şi pe grade profesionale. Pentru fiecare funcţie retribuţia tarifară se stabileşte pe un nivel de baza şi 6-7 gradatii.


    Articolul 26

    (1) Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate din întreprinderi se diferenţiază pe şapte grupe de ramuri, în ordinea priorităţii ce se acordă ramurilor, subramurilor şi activităţilor din economia naţionala.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţionarilor, desenatorilor şi altor funcţii prevăzute în anexele legii este aceeaşi în toate grupele de ramuri.
    (3) Ramurile, subramurile şi activităţile reprezentative pentru cele şapte grupe sînt următoarele:
    Grupa I
    - Industria miniera: unităţi pentru extracţia subterana a cărbunelui şi a minereurilor care aplica la muncitori nivelul A de retribuire.
    Grupa II
    - Industria metalurgiei feroase şi neferoase;
    - Foraj, explorări şi prospecţiuni geologice;
    - Industria miniera: unităţi pentru extracţia subterana a cărbunelui şi a minereurilor care aplica la muncitori nivelul B sau C de retribuire.
    Grupa III
    - Industria construcţiilor de maşini: unităţi care aplica la muncitori nivelul A(0) sau A de retribuire;
    - Industria energiei electrice şi termice: unităţi care aplica la muncitori nivelul A de retribuire;
    - Construcţii-montaj: trusturi sau întreprinderi de gradul special şi gradul I;
    - Transporturi cai ferate;
    - Transporturi aeriene.
    Grupa IV
    - Industria chimica: întreprinderi chimice şi petrochimice, precum şi alte unităţi importante din industria chimica;
    - Industria petrolului şi gazului metan: schele de extracţie, rafinării;
    - Agricultura: unităţi agricole de stat, unităţi de mecanizare a agriculturii şi alte unităţi importante;
    - Industria materialelor de construcţii: unităţi producătoare de ciment, de prefabricate din metal şi beton armat şi autoclavizat;
    - Industria de prelucrare a lemnului: unităţi de prelucrare a lemnului care produc plăci aglomerate, fibrolemnoase melaminate şi emailate;
    - Transporturi navale.
    Grupa V
    - Industria uşoară: unităţi de tabacarie, unităţi producătoare de sticla şi ceramica fina, unităţi mari şi complexe producătoare de textile şi confecţii cu nivel tehnic deosebit, unităţi producătoare de bunuri metalice şi electrice de consum;
    - Transporturi auto;
    - Exploatarea forestieră;
    - Industria alimentara: unităţi mari şi complexe producătoare de ulei, fabrici de zahăr, întreprinderi piscicole;
    - Gospodăria comunală: unităţi pentru distribuţia gazelor naturale, uzinele de apa şi termoficare;
    - Circulaţia mărfurilor: unităţi mari şi complexe sau cu caracter reprezentativ din comerţ, turism şi alimentaţie publică, baze ori întreprinderi mari de aprovizionare tehnico-materială.
    Grupa VI
    - Industria uşoară: unităţi producătoare de textile, de confecţii din textile, din piele, blănuri şi cauciuc;
    - Industria alimentara: unităţi de industrializare a cărnii şi a laptelui, unităţi de vinificaţie, producătoare de bere şi alcool, unităţi frigorifice, unităţi importante producătoare de conserve;
    - Industria locală: unităţi de produse din lemn, de produse chimice, textile, piele, unităţi de morarit şi panificatie cu mecanizare complexa;
    - Circulaţia mărfurilor: unităţi mari de comerţ, alimentaţie publică şi hoteliera.
    Grupa VII
    - Industria materialelor de construcţii: cariere, balastiere;
    - Industria locală: unităţi cu activităţi specifice locale;
    - Circulaţia mărfurilor: unităţi mici de comerţ şi alimentaţie publică.
    (4) Încadrarea în grupe a ramurilor, subramurilor şi activităţilor economice necuprinse în alin. (3) este prevăzută în anexa nr. III.


    Articolul 27

    (1) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de execuţie tehnice, economice şi de alta specialitate din întreprinderi este diferenţiată, în raport cu grupa de ramuri, după cum urmează:
                           
      Clasele de retribuire la nivel de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim - ale funcţiilor de:
      Grupa de ramuriInginerEconomist, chimist, fizicianSubinginerTehnicianPlanificator contabil, statistician, merceolog
      simpluprincipalsimpluprincipalsimpluprincipalsimpluprincipalsimpluprincipal
      I subteran28-3529-37     26-3328-3518-2523-31    
      I suprafaţă24-3126-3421-283)23-313)23-3025-3215-2220-289-1614-22
      II23-301)26-3421-283)23-313)22-2924-3114-2119-279-1614-22
      III22-292)24-3221-2823-3120-272)22-292)13-2018-269-1614-22
      IV21-2823-3120-2722-3019-2621-2812-1917-259-1614-22
      V20-2722-3019-2621-2918-2520-2711-1816-248-1513-21
      VI19-2621-2918-2520-2817-2419-2610-1715-237½-1412-20
      VII18-2520-2817-2419-2716-2318-259-1614-227½-1411-19

    -----------
    1) La ramura metalurgie feroasa A, retribuţia este mai mare cu o clasa.
    2) Se aplica şi la şantierele unde maistrii sînt retribuiţi cu nivelul construcţii A, construcţii maşini A.
    3) La grupele I şi II de ramuri, retribuţia funcţiilor de economist şi economist principal este mai mare ca o clasa.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie tehnice, economice şi de alta specialitate din centrale este, în cadrul fiecărei grupe de ramuri, cu o clasa de retribuire mai mare ca cea a funcţiilor corespunzătoare din întreprinderi - cu excepţia celei din grupa I, cu care, de regula, este egala.
    (3) La centrale se vor utiliza şi funcţiile de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I şi principal II. Retribuţia tarifară a acestor funcţii se diferenţiază după gradul de organizare a centralelor. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal T, poate fi de cel mult 4% şi cel de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal II, de cel mult 6% din numărul total de posturi cu studii superioare existente în cadrul centralei. La fiecare centrala pot exista cel mult 10 posturi la funcţiile de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I şi II, luate împreună.
    (4) La centralele şi unităţile asimilate, constituite pe structura unor întreprinderi, retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie este cea stabilită pentru funcţiile respective din întreprinderi corespunzătoare grupei de ramuri în care este clasificata centrala. Ministerele şi celelalte organe centrale pot aproba ca la aceste unităţi să se folosească unele funcţii de execuţie prevăzute la centrale în alin. (2) şi (3), cu retribuţia respectiva, pentru cei care au sarcini şi atribuţii legate de coordonarea şi îndrumarea activităţii tuturor unităţilor subordonate centralei respective.

    2. Retribuţia tarifară a personalului de conducere

    Articolul 28

    Retribuţia tarifară a personalului de conducere se diferenţiază atît în raport cu funcţia ocupată, nivelul de studii, grupa de ramuri din care face parte unitatea, cît şi cu gradul de organizare a unităţii, stabilit în conformitate cu prevederile art. 29.


    Articolul 29

    (1) Unităţile economice se încadrează, în raport de mărimea şi complexitatea activităţii ce o desfăşoară, în mai multe grade de organizare al căror număr pentru fiecare ramura, subramura sau activitate în parte se stabileşte în anexele legii.
    (2) Gradul de organizare a unităţilor se determina pe baza următoarelor criterii:
    a) volumul şi complexitatea activităţii;
    b) gradul de automatizare şi de mecanizare a proceselor de producţie;
    c) tipul producţiei exprimat prin mărimea seriei şi tehnicitatea produselor;
    d) volumul activităţii de pregătire a fabricaţiei;
    e) ponderea producţiei destinată exportului;
    f) eficientul de schimburi;
    g) raspindirea subunitatilor, precum şi alte criterii specifice.
    (3) Încadrarea în grade de organizare. a unităţilor, cu sau fără personalitate juridică, se face, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (2), la înfiinţare, prin decret al Consiliului de Stat. Modificarea gradului de organizare a unităţilor se va putea face - acolo unde este cazul - odată cu aprobarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.


    Articolul 30

    (1) Retribuţia tarifară a funcţiilor din conducerea unităţilor - director, inginer şef, contabil şef şi funcţii echivalente - este stabilită, în afară cazurilor prevăzute în mod expres prin lege, în sume fixe. La aceasta retribuţie se adauga o indemnizaţie de conducere stabilită în mod diferenţiat, pe ramuri şi activităţi, după mărimea unităţii şi complexitatea sarcinilor; indemnizaţiile pe tipuri sînt prevăzute în anexa nr. I.
    (2) La încadrarea în funcţii de conducere prevăzute cu indemnizaţie se acordă indemnizaţia minima, iar la promovarea personalului care a ocupat asemenea funcţii, în funcţii de conducere imediat superioare, se stabileşte o indemnizaţie mai mare cu 5 la suta decît cea avută anterior. Indemnizaţia de conducere se poate majoră treptat, între limitele prevăzute de lege, tinindu-se seama de calităţile personale şi de vechimea în funcţii de conducere a fiecăruia. Se vor putea acorda indemnizaţii spre limita maxima reprezentind peste 90% din indemnizaţia cea mai mare la cel mult 25% din numărul cadrelor cu aceleaşi funcţii sau cu funcţii echivalente, calculat separat pe total unităţi subordonate şi separat pentru aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Indemnizaţia de conducere nu face parte din retribuţia tarifară, dar se include în calculul retributiei medii.
    (3) Retribuţia tarifară a funcţiilor de director de întreprindere, director adjunct tehnic şi de producţie, inginer şef, contabil şef, este diferenţiată pe grupe de ramuri şi grade de organizare, astfel:
                     
      Gradul de organizare al întreprinderiiClasele de retribuire ale funcţiei de director
      Grupa de ramuri
      IIIIIIIVVVIVII
      Special40393837363534
      I39383736353433
      II38373635345332
      III37363534333231
      IV35343332313029
      V33323130292827
      VI31302928272625


    Retribuţia tarifară a funcţiei de director adjunct tehnic şi de producţie, respectiv inginer şef, este mai mica cu o clasa, iar a funcţiei de contabil şef este mai mica cu doua clase decît retribuţia prevăzută pentru funcţia de director.
    (4) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere ale compartimentelor şi subunitatilor din cadrul unităţilor - şef serviciu, şef secţie producţie, şef birou, şef atelier şi funcţiile echivalente acestora - se stabileşte pe un nivel de baza şi 6-7 gradatii. Retribuţia tarifară a funcţiilor de şef secţie producţie coordonator, şef serviciu tehnic, şef serviciu economic este diferenţiată pe grupe de ramuri şi grade de organizare, astfel:
                       
      Gradul de organizare al întreprinderii sau secţieiClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Grupa de ramuri
      IIIIIIIVVVIVII
        a34-4033-3932-3831-3730-3629-3528-34
      Special*)b33-3932-3831-3730-3629-3528-3427-33
        c30-3630-3630-3629-3528-3427-3326-32
        a33-3932-3831-3730-3629-3528-3427-33
      Ib32-3831-3730-3629-3528-3427-3326-32
        c29-3529-3529-3528-3427-3326-3225-31
        a32-3831-3730-3629-3528-3427-3326-32
      IIb31-3730-3629-3528-3427-3326-3225-31
        c28-3428-3428-3427-3326-3225-3124-30
        a31-3730-3629-3528-3427-3326-3225-31
      IIIb30-3629-3528-3427-3326-3225-3124-30
        c27-3327-3327-3326-3225-3124-3023-29
        a29-3528-3427-3326-3225-3124-3023-29
      IVb28-3427-3326-3225-3124-3023-2922-28
        c25-3125-3125-3124-3023-2922-2821-27
        a27-3326-3225-3124-3023-2922-2821-27
      Vb26-3225-3124-3023-2922-2821-2720-26
        c23-2923-2923-2922-2821-2720-2619-25


    ─────────────── Notă *) a - şef secţie producţie coordonator
    b - şef serviciu tehnic
    c - şef serviciu economic.
    (5) Retribuţia tarifară a personalului de conducere din centrale se diferenţiază pe grupe de ramuri şi trei grade de organizare - special, I şi II. Retribuţia acestui personal, în cadrul fiecărei grupe de ramuri şi pentru acelaşi grad de organizare, este mai mare cu o clasa de retribuire în cazul centralelor decît cea a funcţiilor corespunzătoare din întreprinderi, cu excepţia celei din grupa I de ramuri, la care de regula este egala.

    3. Retribuţia tarifară a personalului administrativ

    Articolul 31

    (1) Retribuţia tarifară a personalului administrativ este stabilită pe un nivel de baza şi, de regula, pe 4-6 gradatii, potrivit anexelor prezentei legi, fiind diferenţiată, pe funcţii, în raport de calificarea cerută pentru realizarea sarcinilor încredinţate, iar în cazurile prevăzute de lege, şi de importanţă locului de muncă. Retribuţia tarifară a acestui personal este aceeaşi în toate unităţile din economie, cu unele excepţii prevăzute în anexele legii.
    (2) Retribuţia tarifară a unor funcţii din categoria personalului administrativ, în întreprinderi, este următoarea:
           
      FuncţiaClasele de retribuire corespunzătoare nivelului de bază - minim - şi ultimei gradaţii - maxim - ale retribuţiei tarifare a unor funcţii administrative
      SimpluPrincipal
      Stenodactilograf9-1513-19
      Magaziner7-1210-16
      Dactilograf8-1411-17
      Arhivar3-76-11


    4. Retribuţia tarifară a personalului de deservire şi de paza

    Articolul 32

    (1) Retribuţia tarifară a personalului de deservire şi de paza este diferenţiată pe funcţii, în raport de atribuţiile ce îi revin, fiind stabilită pe un nivel de baza şi, de regula, 4-6 gradatii. Retribuţia tarifară a acestui personal este aceeaşi în toate unităţile din economie, în afară unor cazuri prevăzute în anexele legii, în care retribuţia este mai mare, avînd în vedere importanţă locului de muncă.
    (2) Retribuţia tarifară a unor funcţii de deservire şi de paza este următoarea:
           
      FuncţiaClasele de retribuire corespunzătoare nivelului de bază - minim - şi ultimei gradaţii - maxim - ale retribuţiei tarifare
      Personal de pază    
      Şef formaţie-pază, pompieriI13-19
        II11-17
        III9-15
      Controlor poartă   6-11
      Paznic, portar, pompier   2- 6
      Personal de deservire    
      Curier   2- 6
      Îngrijitor   1- 5


    5. Prevederi comune articolelor 23-32

    Articolul 33

    (1) Personalul încadrat în funcţii tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de deservire şi de paza, pînă la şef de serviciu sau şef de secţie de producţie inclusiv, ori altele echivalente, poate fi trecut, în cadrul fiecărei funcţii, în gradatiile prevăzute la acestea, pe baza calităţilor personale şi a rezultatelor obţinute în activitatea profesională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971. Trecerea de la nivelul de baza la gradatia 1 se poate face numai pentru personalul care are o vechime minima de 2 ani în funcţia respectiva, iar trecerea de la o gradatie la alta se poate face numai pentru cei care au o vechime minima de 3 ani în gradatia în care sînt încadraţi.
    (2) În cursul unui an, în cadrul fiecărei unităţi, pot fi trecuţi în gradatii superioare de retribuire - o dată pe an cel mult 30% din totalul personalului încadrat pe gradatii, exclusiv maistrii, din care cel mult 10% din numărul rezultat prin aplicarea procentului de pînă la 30%, în gradatiile 5, 6 şi 7. Trecerea în gradatia ultima - gradatia a 6-a sau a 7-a, după caz - se va face în mod excepţional cu confirmarea organului ierarhic superior al unităţii. Vechimea minima de 2 ani pentru trecerea de la nivelul de baza la gradatia 1 şi de 3 ani pentru trecerea de la o gradatie inferioară la cea imediat superioară se poate reduce, pentru cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, cu cel mult 1/3, iar reducerea totală a vechimii minime necesare trecerii pînă la ultima gradatie, în cadrul aceleiaşi funcţii, nu poate depăşi 1/5, potrivit Legii nr. 12/1971. Persoanele care beneficiază de creşterea retributiei tarifare, ca urmare a majorării generale a acesteia, nu vor putea fi trecute în gradatii superioare timp de 6 luni de la data majorării retributiei.
    (3) Numărul personalului încadrat la ultima gradatie nu va depăşi 5-8% din totalul personalului încadrat pe gradatii din cadrul fiecărei unităţi. Diferenţierea pe ministere sau alte organe centrale a procentului de 5-8% se face prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (4) În cazul unităţilor cu număr restrîns de personal încadrat pe gradatii, la care prin aplicarea prevederilor de la alin. (2) rezultă, anual, un număr mai mic de 1 pentru acordarea gradatiilor 5, 6 şi 7, procentul respectiv se va întregi în anii următori cu procentul aferent acelor ani, pînă la nivelul care să asigure posibilitatea trecerii într-o asemenea gradatie.
    (5) Eşalonarea pe luni a acordării gradatiilor, precum şi fondurile corespunzătoare, se stabilesc anual pe ministere, celelalte organe centrale şi consilii populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (6) Personalul promovat în funcţii superioare se încadrează la nivelul de baza. În cazul în care retribuţia tarifară, la nivelul de baza, este mai mica sau egala cu cea avută, acest personal va fi încadrat la o gradatie care să-i asigure o creştere a retributiei tarifare cu o clasa.
    (7) Retribuţia tarifară stabilită pe gradatii constituie un drept cîştigat, atît timp cît personalul este încadrat în aceeaşi funcţie, ori în funcţii echivalente, în aceeaşi unitate sau, prin transfer în interesul serviciului, în alta unitate unde, la funcţia respectiva, se aplică acelaşi nivel de retribuire.


    Articolul 34

    (1) Promovarea personalului în funcţiile de inginer principal, economist principal, tehnician principal, contabil principal, funcţionar principal şi altele echivalente se va face în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Promovarea personalului tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza şi trecerea acestuia în gradatii superioare se fac în cadrul fondului de retribuire planificat unităţii respective pentru acest personal.
    (3) Economistii, geologii, chimistii şi alţi specialişti cu studii universitare de profil apropiat din compartimente tehnice, tehnico-economice, secţii şi ateliere de proiectare şi din subunitati de producţie, care efectuează aceleaşi lucrări ca şi inginerii, pot fi încadraţi cu retribuţia tarifară prevăzută pentru funcţiile de ingineri, cu aprobarea ministrilor, conducătorilor organelor centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.


    Articolul 35

    Absolvenţii învăţămîntului superior şi ai învăţămîntului de subingineri, precum şi absolvenţii învăţămîntului postliceal şi mediu, care anterior absolvirii studiilor au avut activitate retribuită, după promovarea examenului de diploma sau licenţa, se încadrează după cum urmează:
    a) cei care au avut o activitate retribuită de cel puţin 12 luni se încadrează cu retribuţia tarifară pentru al doilea an de activitate stabilită pentru absolvenţii de învăţămînt superior sau ai învăţămîntului de subingineri, respectiv la nivelul de baza al funcţiilor în cazul absolvenţilor învăţămîntului postliceal şi mediu;
    b) muncitorii, maistrii, personalul operativ şi cei care ocupa o funcţie pentru care se cer studii medii sau postliceale şi absolvă cu diploma sau licenţa cursurile serale sau fără frecventa ale învăţămîntului superior sau ale învăţămîntului de subingineri se încadrează în funcţia corespunzătoare studiilor absolvite, la nivelul de baza sau cu o retribuţie tarifară care să le asigure o clasa în plus fata de cea avută, în cazul în care retribuţia tarifară pentru al doilea an de activitate este mai mica sau egala cu cea avută. Aceasta prevedere se aplică şi absolvenţilor învăţămîntului mediu şi postliceal, cursuri serale sau fără frecventa, în cazul în care nivelul de baza al funcţiilor medii în care vor fi încadraţi este mai mic sau egal cu retribuţia tarifară avută anterior absolvirii studiilor;
    c) cei care la data promovării examenului de diploma sau licenţa în învăţămîntul superior sau de subingineri au o vechime de cel puţin 4 ani ca muncitor, personal operativ, maistru sau în funcţii medii, în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, precum şi absolvenţii cu diploma ai învăţămîntului superior tehnic care la data absolvirii acestor studii au o vechime de cel puţin 3 ani în funcţii de subingineri, se încadrează cu retribuţia tarifară la nivelul de baza al funcţiei corespunzătoare studiilor absolvite sau cu o retribuţie tarifară care să le asigure o clasa în plus fata de cea avută la categoria sau funcţia ocupată anterior.


    Articolul 36

    (1) Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie ocupate de absolvenţi ai învăţămîntului pedagogic cu durata de 3 ani, conform reglementărilor în vigoare, va fi mai mica cu 2 clase fata de retribuţia tarifară prevăzută pentru cadrele cu studii superioare, cu excepţia unităţilor de presa, unde retribuţia este mai mica cu o clasa.
    (2) Pentru funcţiile de execuţie care pot fi ocupate de cadre cu studii medii sau şcoala generală, retribuţia tarifară nu se diferenţiază.
    (3) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere ocupate, potrivit reglementărilor în vigoare, de cadre cu alt nivel de pregătire, va fi mai mica decît cea prevăzută pentru cadrele cu studii superioare, astfel:
    - cu o clasa pentru absolvenţii învăţămîntului de subingineri sau institutelor pedagogice de 3 ani;
    - cu 2 clase pentru cei care au studii medii sau postliceale.
    (4) Retribuţia tarifară a personalului care nu îndeplineşte condiţiile de studii cerute de indicatorul de studii şi vechime dar care, pe baza reglementărilor în vigoare, este menţinut pe funcţii, se stabileşte - în afară cazurilor în care legea dispune altfel - cu 1-3 clase de retribuire mai mica decît cea prevăzută în nomenclator pentru funcţiile respective în condiţiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 37

    Retribuţia tarifară a personalului operativ care desfăşoară activitate asemănătoare cu cea a personalului tehnic, economic, de alta specialitate sau cu aceea a personalului administrativ se stabileşte conform reglementărilor prevăzute pentru retribuirea acestor categorii de personal.


    Articolul 38

    (1) Nomenclatorul unic al funcţiilor tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de deservire şi de paza din economie, precum şi clasele de retribuire minima şi maxima a fiecărei funcţii, sînt prevăzute în anexa nr. II.
    (2) Clasa de retribuire la nivel de baza pentru fiecare funcţie în parte, precum şi indemnizaţia de conducere, acolo unde este cazul, sînt prevăzute în anexele legii la ramurile respective, iar pentru funcţiile comune pe economie, în anexa nr. VII.
    (3) Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Muncii, vor putea include în nomenclatorul de funcţii ce se aplică în unităţile pe care le coordonează unele funcţii aprobate pentru alte ramuri 0sau sectoare de activitate, dar care se dovedesc a fi necesare şi unităţilor respective.

    E. CONDIŢIILE DE ACORDARE A RETRIBUTIEI

    Articolul 39

    Pentru fiecare persoana, indiferent de funcţia pe care o deţine într-o întreprindere, centrala industriala, minister, alte unităţi economice sau instituţii, ţinînd seama de rolul ce-i revine la locul de muncă sau în funcţia încredinţată, se stabilesc sarcini de serviciu precise, a căror îndeplinire este obligatorie. Retribuţia tarifară integrală - şi, după caz, indemnizaţia de conducere - se acordă în funcţie de îndeplinirea tuturor sarcinilor încredinţate, atît a celor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului în care lucrează persoana respectiva, cît şi a sarcinilor, proprii de muncă. Depăşirea indicatorilor de plan care condiţionează acordarea retributiei atrage după sine mărirea corespunzătoare a retributiei dacă organul ierarhic superior a constatat ca s-a ţinut seama la aprobarea planului de folosirea completa a capacităţilor de producţie; neîndeplinirea integrală a sarcinilor de serviciu atrage după sine acordarea unei retribuţii diminuate în mod corespunzător.


    Articolul 40

    (1) Retribuţia muncitorilor şi a celorlalte categorii de personal, care lucrează în acord, se stabileşte în funcţie de gradul de realizare a normelor de muncă.
    (2) Pentru muncitorii care lucrează în regie, retribuţia tarifară se acordă în raport cu realizarea sarcinilor de muncă concrete - stabilite individual, pe echipa, pe linie de fabricaţie, pe sector de maistru, atelier sau secţie de producţie - privind cantitatea şi calitatea produselor pe care trebuie să le execute, cu respectarea consumurilor normate de materii prime şi materiale. Pentru muncitorii din cadrul activităţilor auxiliare, retribuţia tarifară se acordă în raport de îndeplinirea sarcinilor de muncă privind fie realizarea unui anumit volum de lucrări, fie asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţii unei grupe de muncitori de baza, a unui atelier, a unei secţii sau a întregii întreprinderi.


    Articolul 41

    (1) Pentru personalul din conducerea unităţilor economice - director, inginer şef, contabil şef şi funcţii echivalente - retribuţia tarifară se acordă în funcţie de realizarea sarcinilor proprii de muncă ce le revin, precum şi în raport cu îndeplinirea a 2 pînă la 4 indicatori de plan care trebuie să reflecte în mod sintetic specificul activităţii unităţii. În cadrul acestor indicatori se va introduce, în mod obligatoriu, valoarea producţiei nete exprimate potrivit specificului fiecărei ramuri, precum şi producţia fizica. La unităţile care au sarcini de plan de export sau de încasări din prestaţii de servicii internaţionale, unul dintre indicatorii de care este condiţionată acordarea retributiei va fi realizarea acestor sarcini.
    (2) Pentru maiştri, personalul de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate, inclusiv personalul de conducere, retribuiţi în regie, din secţii, ateliere, laboratoare sau alte subunitati de producţie de baza sau auxiliare, retribuţia tarifară se acordă în funcţie de realizarea sarcinilor proprii de muncă ce le revin, precum şi în raport cu realizarea a 2 pînă la 4 indicatori de plan stabiliţi la nivelul subunitatii sau formatiei de lucru din care fac parte sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, la nivelul secţiei sau al întregii întreprinderi.
    (3) Pentru personalul de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate, inclusiv cel de conducere, din compartimentele functionale, retribuit în regie, acordarea retributiei tarifare este condiţionată de realizarea sarcinilor proprii de muncă, corespunzător funcţiei îndeplinite.
    (4) Conducerile unităţilor sînt obligate sa stabilească pentru fiecare compartiment şi pentru fiecare persoana în parte sarcini de serviciu, în asa fel încît să se asigure măsurarea corespunzătoare a muncii, folosirea raţională şi distribuirea echilibrata a sarcinilor pentru întregul personal, în vederea retribuirii fiecăruia în raport cu munca efectiv depusa.


    Articolul 42

    Retribuţia personalului prevăzut la art. 40 şi 41 se diminuează în mod corespunzător, în cazul neîndeplinirii sarcinilor proprii de muncă.


    Articolul 43

    Pentru personalul administrativ, de deservire şi de paza din toate compartimentele şi pentru alte categorii de personal care nu contribuie nemijlocit la realizarea sarcinilor ce decurg din planul unităţii, acordarea retributiei tarifare se poate face numai în funcţie de realizarea sarcinilor proprii de muncă.


    Articolul 44

    (1) În cazul depăşirii indicatorilor sau a sarcinilor prevăzute pentru personalul retribuit după timpul lucrat, mărimea adaosului retributiei tarifare în unităţile economice este de:
    a) la muncitori 1% din retribuţia tarifară pentru fiecare procent de depăşire a sarcinilor de muncă stabilite;
    b) la personalul din conducerea unităţii, precum şi la maiştri, personalul de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate şi personalul de conducere din subunităţile de producţie, 2% din retribuţia tarifară şi, după caz, din indemnizaţia de conducere, pentru fiecare procent de depăşire a indicatorilor stabiliţi, luaţi împreună. Cu aceleaşi procente se diminuează retribuţia tarifară şi, după caz, indemnizaţia de conducere a personalului, în cazul nerealizarii indicatorilor sau a sarcinilor prevăzute.
    (2) Majorarea sau diminuarea retributiei, în raport cu îndeplinirea indicatorilor de plan, pentru personalul din conducerea unităţilor economice, pentru maiştri, personalul de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate şi personalul de conducere din subunităţile de producţie, prevăzuţi la art. 41 alin. (1) şi (2), se calculează la sfîrşitul fiecărui trimestru. Sumele corespunzătoare diminuarilor trimestriale pe ansamblul indicatorilor, rezultate după compensarea cu adaosurile calculate pentru trimestrele anterioare, se reţin în mod eşalonat din retribuţia cuvenită în următoarele trei luni. Sumele corespunzătoare adaosului cuvenit pentru depăşirea indicatorilor de plan se plătesc în condiţiile prevăzute la alin. (6).
    (3) Adaosul maxim ce se poate stabili pentru depăşirea sarcinilor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului în care lucrează, precum şi diminuarea maxima ce poate fi aplicată în cazul nerealizarii acestor sarcini, sînt de 20% din retribuţia tarifară cuvenită pentru timpul lucrat şi, după caz, şi din indemnizaţia de conducere.
    (4) La recuperarea nerealizarii, suma cu care a fost diminuată retribuţia se poate restitui parţial sau total în funcţie de efectele acestei nerealizari şi de durata recuperării.
    (5) În cazul indicatorilor la care se recuperează nerealizarile din perioadele anterioare, adaosul la retribuţia tarifară pentru depăşirea sarcinilor de plan se determina numai pentru depăşirea rămasă după compensarea nerealizarilor.
    (6) La sfîrşitul anului, în raport cu nivelul de îndeplinire pe întregul an a indicatorilor, se acordă adaosul cuvenit sau se aplică diminuarea corespunzătoare a retributiei pentru personalul prevăzut la art. 41 alin. (1) şi (2), facindu-se regularizarea fata de sumele reţinute în cursul anului. Adaosul sau diminuarea anuală, pe ansamblul indicatorilor stabiliţi, nu poate depăşi nivelul unei retribuţii tarifare lunare, inclusiv indemnizaţia de conducere, unde este cazul.
    (7) Pentru muncitorii retribuiţi în regie, majorarea sau diminuarea retributiei tarifare se face lunar, în raport cu gradul de realizare a sarcinilor de muncă stabilite.


    Articolul 45

    (1) În cazul nerealizarii sarcinilor de serviciu stabilite pentru muncitori şi celelalte categorii de personal, diminuarile individuale se stabilesc de către biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al unităţii, ţinînd seama de efectele acestor nerealizari asupra desfăşurării activităţii unităţii, precum şi de gradul de răspundere ce revine fiecărui membru al colectivului de muncă, corespunzător funcţiei îndeplinite. Pentru personalul din conducerea unităţii, diminuarea retributiei tarifare pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă se stabileşte de către organul ierarhic superior.
    (2) În situaţia în care neîndeplinirea unora dintre sarcinile proprii de muncă ce revin personalului tehnic, economic sau de alta specialitate a influenţat direct nerealizarea unor indicatori de plan ai întreprinderii, diminuarile aplicate persoanelor în cauza vor fi cel puţin egale, în procente, cu cele aplicate conducerii unităţii pentru aceste nerealizari.
    (3) Diminuarile aplicate tuturor categoriile de personal pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă pot ajunge pînă la 1/3 din retribuţia tarifară şi din indemnizaţia de conducere, după caz, indiferent de funcţie. Suma corespunzătoare diminuarilor pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă nu se restituie. Diminuarea totală pentru nerealizarea atît a sarcinilor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului, cît şi a sarcinilor proprii de muncă, nu va depăşi 1/3 din retribuţia tarifară şi din indemnizaţia de conducere, după caz.


    Articolul 46

    (1) Suma cuvenită în conformitate cu prevederile art. 12, 41, 42 şi 43 personalului tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de paza şi de deservire se asigura din fondul de retribuire planificat unităţilor pentru retribuirea acestor categorii de personal, recalculat potrivit reglementărilor legale.
    (2) Se interzice folosirea fondului de retribuire destinat muncitorilor şi maiştrilor pentru retribuirea personalului tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza.
    (3) Modul de stabilire a indicatorilor în funcţie de care se acordă retribuţia tarifară, a procentelor de majorare sau de diminuare a retributiei, în raport cu realizarea acestor indicatori, proporţia restituirii sumelor cu care a fost diminuată retribuţia la recuperarea nerealizarilor, precum şi criteriile de stabilire a depăşirii indicatorilor care dau dreptul la majorarea retributiei, se aproba prin decret al Consiliului de Stat. În acelaşi fel se vor putea stabili, de asemenea, indicatori sau sarcini de plan pentru unele activităţi sau unităţi, la care nu sînt aplicabili indicatorii şi sarcinile nominalizate în lege.


    Articolul 47

    În cazul indicatorilor de plan a căror realizare se urmăreşte pe perioade mai mari de un trimestru, se vor efectua reţineri lunare de 5-20% din retribuţia tarifară şi indemnizaţia de conducere, care se restituie după încheierea perioadei, în raport cu gradul de realizare a indicatorilor de plan.


    Articolul 48

    (1) În situaţia în care nerealizarea sarcinilor sau a indicatorilor de plan este determinata de cauze independente de unitate, centralele - pentru unităţi subordonate şi pentru unităţi componente - ministerul, organul central, comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti - pentru unităţile direct subordonate şi pentru centrale -, ţinînd seama de influenţa acestor cauze asupra nerealizarii sarcinilor, pot autoriza conducerea unităţii sa aprobe reducerea pînă la anulare a diminuării retributiei pentru personalul din aceste unităţi şi pot dispune reducerea pînă la anulare a diminuării retributiei pentru cadrele din conducerea unităţilor subordonate.
    (2) Cauzele care pot fi considerate ca independente în sensul alineatului precedent sînt următoarele:
    a) neprimirea la termenele stabilite prin contracte a unor materii prime sau materiale, utilaje tehnologice, subansamble, aparataje, a altor produse importante sau a documentaţiilor cuprinzînd caracteristicile tehnologiilor şi utilajelor tehnologice, provenite din import, numai în măsura în care neprimirea acestora nu este din vina personalului respectiv;
    b) întreruperi importante în alimentarea cu energie, ca urmare a unor avarii sau deranjamente ale instalaţiilor unităţii furnizoare;
    c) neintrarea în funcţiune a unor capacităţi noi de producţie la termenele stabilite în contracte, din vina constructorului;
    d) calamitaţi naturale;
    e) reducerea sarcinilor de producţie, de livrare, de intrare în fondul de stat, de contractări-achiziţii, desfacere, aprovizionare şi preluare fără modificarea corespunzătoare a sarcinilor de plan, dacă aceasta reducere este urmarea unor acte normative sau a unor dispoziţii scrise date de organul competent sa modifice planul;
    f) reducerea sarcinilor de export sau import, ca urmare a aprobării organelor superioare, fără modificarea corespunzătoare a sarcinilor de plan;
    g) modificarea unor sarcini de export sau import, cu acordul Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi a Comitetului de Stat al Planificării, ca urmare a conjuncturii pe piaţa externa în perioada respectiva, cu condiţia ce aceasta modificare sa nu diminueze planul anual de încasări valutare.
    h) neinceperea sau sistarea lucrărilor din dispoziţia beneficiarilor sau a unor organe de stat competente, numai dacă intirzierea sau întreruperea acestora depăşeşte 10% din durata normata sau cea stabilită prin contracte pentru executarea lucrărilor;
    i) condiţii meteorologice deosebite - ceata, inghet pe pista - care fac imposibila realizarea programelor de zbor.
    (3) Conducerile unităţilor care, cu toate măsurile luate, nu pot asigura funcţionarea normală a procesului de producţie din lipsa materiilor prime, din cauza unor defecţiuni tehnologice sau din alte cauze - sînt obligate sa retina în activitatea de baza numai personalul strict necesar şi sa repartizeze personalul disponibil la alte activităţi sau în alte unităţi, în vederea creării condiţiilor ca oamenii muncii sa-şi folosească integral timpul de muncă. Acest personal are obligaţia, în conformitate cu prevederile Codului muncii, să execute sarcinile ce-i sînt încredinţate, urmînd a fi retribuit de unităţile la care îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile prevăzute de lege. Pînă la repartizarea la alte activităţi sau în alte unităţi, acest personal va putea primi 75% din retribuţia tarifară, pe o perioadă ce nu va depăşi 30 de zile, dacă în tot acest timp a rămas la dispoziţia unităţii.


    Articolul 49

    (1) Pentru personalul de conducere şi cel de execuţie din instituţiile finanţate de la bugetul de stat, inclusiv cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale şi al consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, acordarea retributiei tarifare şi a indemnizaţiei de conducere, după caz, este condiţionată de realizarea sarcinilor proprii de muncă, corespunzător funcţiei îndeplinite, care decurg din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială sau din alte acte normative, precum şi din planurile de muncă şi din regulamentele de organizare şi funcţionare.
    (2) Cadrele cu experienţa, transferate în interesul serviciului sau detaşate pentru punerea în funcţiune a noilor obiective economice productive, pentru asigurarea funcţionarii noilor capacităţi de producţie la nivelul proiectat sau pentru recuperarea raminerilor în urma, la întreprinderi de importanţă deosebită pentru economia naţionala, pot fi exceptate pe o perioadă de pînă la 1 an de la diminuarea retributiei tarifare şi, după caz, a indemnizaţiei de conducere, pentru nerealizarea indicatorilor de plan, atunci cînd aceasta nu s-a produs ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a unor sarcini din vina lor. Consiliul de Miniştri aproba nominal cadrele care beneficiază de aceasta prevedere şi perioada de exceptare.

    F. PARTICIPAREA LA BENEFICII A OAMENILOR MUNCII

    Articolul 50

    (1) Beneficiul exprima în mod sintetic rezultatul activităţii economice, modul de gospodărire a fondurilor, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea productivitatii muncii, caracterizind eficienta activităţii colectivelor de oameni ai muncii din unităţile economice, spiritul de răspundere cu care folosesc fondurile încredinţate de societate.
    (2) În raport cu rezultatele obţinute, muncitorii tehnicienii, inginerii, economistii şi celelalte categorii de personal muncitor din unităţile economice beneficiază anual de venituri directe băneşti şi de alte drepturi materiale provenite din beneficiile realizate.
    (3) Sumele cuvenite individual sub forma de participare la beneficii se stabilesc de către consiliul oamenilor muncii, în condiţiile prevăzute de lege şi nu sînt plafonate.


    Articolul 51

    (1) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se constituie anual, la dispoziţia unităţii, pe baza rezultatelor economice ale anului anterior, din următoarele surse:
    a) o cota din beneficiul realizat în cadrul prevederilor de plan, de pînă la 3% în medie pe economie. Cota pe ministere, celelalte organe centrale şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte, diferenţiat, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială;
    b) o cota de pînă la 25% din beneficiile peste plan obţinute prin reducerea cheltuielilor materiale şi a celorlalte cheltuieli de producţie;
    c) o cota de pînă la 14% din beneficiile peste plan obţinute prin depăşirea valorii producţiei nete, ca urmare a depăşirii producţiei fizice;
    d) o cota de pînă la 8% din beneficiile peste plan obţinute pe alte cai, dar nu mai mult de cota stabilită unităţii respective pentru participarea la beneficiul planificat;
    e) o cota de pînă la 10% din beneficiul peste plan obţinut de unitatea producătoare, proporţional cu depăşirea exportului, în limita a 1,5% din valoarea exportului realizat peste plan. Cotele de constituire a fondului de participare în raport cu valoarea exportului peste plan se stabilesc prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, în mod diferenţiat, pe ministere, celelalte organe centrale şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi pe relaţii.
    (2) Defalcarea pe unităţi a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiul realizat în cadrul prevederilor de plan, precum şi stabilirea cotelor din beneficiile peste plan, se fac, odată cu aprobarea planului anual al unităţii, de către ministere, celelalte organe centrale şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
    (3) Unităţile producătoare care depăşesc exportul beneficiază şi de fonduri în valută în limita a 2% din valuta realizată peste plan, în vederea organizării de excursii colective în străînătate. Contravaloarea în lei a valutei respective se suporta din fondul de participare la beneficii, constituit la dispoziţia întreprinderii, sau parţial ori integral, de către beneficiarii excursiei. Fondurile valutare pentru excursii colective în străînătate se repartizează direct întreprinderilor, în cadrul unei cote din fondul valutar total stabilit prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, pentru turism. Fondurile repartizate pe întreprinderi pot fi folosite numai pentru personalul muncitor al acestora.


    Articolul 52

    (1) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se acordă integral cu condiţia îndeplinirii valorii producţiei nete, exprimată potrivit specificului fiecărei ramuri, precum şi a producţiei fizice contractate. În cazul nerealizarii acestora, fondul de participare se reduce cu 1% pentru fiecare procent de nerealizare a planului la fiecare dintre aceşti indicatori, dar nu cu mai mult de 25% în total.
    (2) La unităţile economice la care, datorită specificului, nu sînt planificati indicatori referitori la valoarea producţiei nete sau a producţiei fizice, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială se vor stabili indicatorii care reflecta activitatea de baza în funcţie de care se condiţionează constituirea integrală a fondului de participare la beneficii.


    Articolul 53

    Pentru unităţile economice organizate la nivel de fabrica, exploatare sau alte unităţi similare care au organizare asemănătoare cu cea a întreprinderilor, inclusiv fermele de producţie, secţiile de mecanizare a agriculturii, sectoarele de chimizare, sectoarele de întreţinere şi reparaţii curente, centrele de reparaţii capitale, fabricaţii, montaj şi "service" din unităţile de mecanizare a agriculturii, precum şi pentru subunităţile care prelucreaza sau industrializeaza produse agricole vegetale sau animale din unităţile agricole de stat, fondul de participare la beneficii se acordă independent de rezultatele obţinute pe ansamblul unităţii din care fac parte, dacă se evidenţiază şi urmăresc distinct rezultatele activităţii economice proprii, respectiv au contabilitate separată.


    Articolul 54

    Fondul de participare la beneficii se repartizează de adunarea generală a oamenilor muncii, în raport cu contribuţia adusă la dezvoltarea unităţii şi vechimea în unitate, astfel:
    a) cel puţin 85% pentru întregul personal muncitor al unităţii. Pentru a se asigura diferenţierea veniturilor oamenilor muncii în raport cu contribuţia adusă printr-o activitate îndelungată în întreprindere, suma individuală de participare la beneficii se stabileşte în raport cu retribuţia tarifară, la care se adauga sporul de vechime şi indemnizaţia de conducere, acolo unde este cazul, corespunzător timpului cît a fost retribuit de unitate;
    b) pînă la 5% pentru stimularea mai accentuata a personalului distins cu titlul de fruntas în intrecere şi a celorlalţi oameni ai muncii care au avut o contribuţie deosebită la obţinerea de beneficii peste plan. Sumele acordate pe aceasta cale se adauga la cele cuvenite persoanelor în cauza, din cota de 85%;
    c) pînă la 5% pentru acoperirea costului excursiilor colective organizate din fondurile în valută alocate, pentru persoanele care au adus o contribuţie deosebită la realizarea şi depăşirea sarcinilor de export;
    d) pînă la 5% pentru completarea fondului pentru acţiuni sociale.


    Articolul 55

    Consiliul oamenilor muncii poate să reducă sau sa nu acorde cota de participare la beneficii persoanelor care, în cursul anului, au avut deficiente în activitate sau au savirsit abateri disciplinare. Persoanele cărora, în cursul anului, li s-a desfăcut contractul de muncă din iniţiativa lor - demisie - şi cele al căror contract de muncă a fost desfăcut de unitate în baza prevederilor art. 130 lit. i), j), k) şi 1) din Codul muncii nu beneficiază de cota de participare la beneficii pentru anul respectiv.


    Articolul 55

    Reglementările referitoare la participarea oamenilor muncii la beneficii, cuprinse la art. 50-55, se aplică în industrie, construcţii, agricultura, transporturi, cercetare ştiinţifică, proiectare şi inginerie tehnologică, circulaţia mărfurilor şi în alte ramuri ale economiei naţionale, potrivit legii.


    Articolul 57

    Personalul muncitor din unităţile miniere şi alte unităţi stabilite prin lege beneficiază de premii anuale, dintr-un fond ce se stabileşte în funcţie de valoarea producţiei nete şi producţia fizica realizată, precum şi de beneficiul prevăzut. Mărimea cotelor şi condiţiile de constituire a fondului de premiere, precum şi modul de repartizare a premiilor anuale, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

    G. SISTEMUL PREMIAL
    1. Premii anuale

    Articolul 58

    (1) Personalul muncitor din aparatul ministerelor economice şi celorlalte organe centrale care coordonează activitatea unor ramuri economice beneficiază de premii anuale. Fondul de premii anuale se determina în funcţie de rezultatele obţinute de totalitatea unităţilor economice din subordine, pe baza unei cote, stabilită potrivit prevederilor art. 51 alin. (1) lit. a), pentru beneficiul net realizat în cadrul prevederilor de plan pe ansamblul ministerului sau organului central. În cazul depăşirii beneficiului net planificat, fondul de premiere se majorează cu aceeaşi proporţie cu care s-a majorat, în medie, fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii pe ansamblul unităţilor economice din subordine. Fondul de premii se acordă cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 52 şi se repartizează personalului muncitor în raport cu retribuţia tarifară, la care se adauga sporul de vechime şi indemnizaţia de conducere, după caz, corespunzător timpului cît a fost retribuit de unitate. Organul colectiv de conducere, care aproba premiile anuale, va putea folosi pînă la 5% din fondul de premiere pentru stimularea mai accentuata a personalului care a adus o contribuţie deosebită la depăşirea beneficiilor planificate de către unităţile subordonate. Reducerea sau anularea premiilor se face în condiţiile prevăzute la art. 55. Acoperirea financiară a premiilor anuale corespunzătoare beneficiilor realizate în cadrul sarcinii prevăzute prin plan se asigura în limita fondului prevăzut în acest scop în planurile de cheltuieli ale acestor organe, iar majorarea fondului de premii se asigura din beneficiile peste plan realizate pe ansamblul activităţii acestora, după acoperirea celorlalte destinaţii stabilite prin lege.
    (2) Personalul muncitor din aparatul celorlalte ministere şi organe centrale, cel din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi personalul muncitor din celelalte instituţii finanţate de la bugetul de stat, beneficiază de premii anuale dintr-un fond ce se constituie în limita fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra fondului de retribuire realizat anual. Premiile se acordă de către organul colectiv de conducere, proporţional cu retribuţia tarifară, la care se adauga sporul de vechime şi indemnizaţia de conducere, după caz, corespunzător timpului cît a fost retribuit de unitate. Reducerea sau anularea acestor premii se face în condiţiile prevăzute la art. 55.
    (3) La instituţiile de stat autofinanţate fondul de premii anuale constituit potrivit prevederilor alin. (2) se poate completa cu o parte de pînă la 16% din veniturile proprii nete realizate peste cele planificate, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. Fondul total de premii anuale, astfel majorat, nu va depăşi 3% din fondul de retribuire realizat anual al acestor unităţi. Organul colectiv de conducere repartizează fondul de premii anuale din veniturile nete peste plan, în mod diferenţiat, personalului care a contribuit la realizarea acestora, ţinînd seama de aportul fiecăruia la rezultatele obţinute.
    (4) Personalul muncitor din unităţile noi în construcţie, din cantine, precum şi din alte unităţi economice cu activitate similară, care se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, beneficiază de premii anuale în condiţiile ce se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    (5) Premiul anual individual ce se acordă potrivit prevederilor alin. (1) - (4), art. 136, 144 sau 169 nu va putea fi mai mare de 3 retribuţii tarifare lunare.

    2. Premii în cursul anului pentru realizari deosebite

    Articolul 59

    (1) Personalul din cadrul unităţilor economice care obţine realizari deosebite în munca poate fi premiat în cursul anului, dintr-un fond de premiere ce se poate constitui în cadrul fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de pînă la 1% asupra fondului planificat, separat pentru muncitori şi maiştri şi separat pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza. Fondul de premiere astfel constituit se utilizează în cadrul fiecărei unităţi, fără a putea fi trecut de la o unitate la alta. Sumele neconsumate din acest fond pot fi reportate în lunile următoare, pînă la sfîrşitul anului. Prevederile prezentului alineat se aplică şi de unităţile economice fără personalitate juridică - fabrici, uzine, exploatări şi alte unităţi similare.
    (2) Din fondul de premiere constituit conform prevederilor alin. (1) nu se pot acorda premii personalului ce ocupa funcţii de director general şi director pe funcţii, director, inginer şef, contabil şef sau alte funcţii similare.


    Articolul 60

    (1) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot constitui un fond de premiere de pînă la 0,05% din fondul de retribuire planificat anual pentru unităţile economice în subordine. Din fondul astfel constituit se pot acorda premii în cursul anului muncitorilor şi altor categorii de personal din cadrul unităţilor economice subordonate, inclusiv personalului din conducerea acestor unităţi, care, prin realizările obţinute, au adus o contribuţie deosebită la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor unităţii în care lucrează.
    (2) La dispoziţia conducerii centralelor se poate constitui un fond de premiere, a cărui mărime poate fi de pînă la 0,05% din fondul de retribuire planificat anual pe total centrala. Din acest fond se pot acorda premii în cursul anului personalului din aparatul centralei, precum şi muncitorilor şi altor categorii de personal al unităţilor economice în subordine, inclusiv personalului din conducerea acestor unităţi, care au obţinut rezultate deosebite în munca. Directorul general şi directorii pe funcţii ai centralei nu pot fi premiati din acest fond.
    (3) Premiile individuale ce se acordă din fondurile constituite conform prevederilor alin. (1) şi (2) se aproba de către biroul executiv al organului la nivelul căruia se constituie fondul de premiere.


    Articolul 61

    Totalitatea premiilor ce pot fi acordate individual în cursul anului pentru rezultate deosebite nu va fi mai mare de 3 retribuţii tarifare lunare.


    Articolul 62

    Pentru realizari deosebite în cadrul unor operaţiuni de export, import şi de prestări de servicii cu plata în valută, care reprezintă un aport valutar mai ridicat şi determina îmbunătăţirea cursului de revenire, personalul muncitor din unităţile economice, precum şi cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, poate fi premiat în cursul anului dintr-un fond stabilit prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

    3. Premii pentru economii de materiale şi forta de muncă

    Articolul 63

    (1) Personalul poate beneficia de premii în cursul anului pentru realizarea de economii fata de normele de consum stabilite la materii prime, materiale, combustibili şi energie. Mărimea premiilor poate fi de pînă la 30% din valoarea economiei realizate. În cazul unor materiale importante sau deficitare, premiul poate fi de pînă la 50% din valoarea economiilor realizate.
    (2) Premiile pentru economiile realizate se plătesc în limita fondului de retribuire cuvenit unităţii. În cazul în care se realizează economii la unele materii prime şi materiale de importanţă deosebită pentru economia naţionala, iar economiile realizate la fiecare din acestea reprezintă economii nete la nivelul întreprinderii, pe baza confirmării organului ierarhic superior, fondul necesar pentru plata premiilor se eliberează de banca, din fondurile ce se prevăd în acest scop în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.


    Articolul 64

    Personalul poate beneficia şi de premii în cursul anului pentru economii de forta de muncă, la obţinerea cărora contribuie nemijlocit. În primul an de la data aplicării măsurilor care au determinat economia respectiva, mărimea premiului poate fi de pînă la 30% din valoarea economiei realizate, în al doilea an de 10% şi în al treilea an de 5%.

    4. Prevederi comune articolelor 50-64

    Articolul 65

    (1) Repartizarea pe persoane a fondului de participare la beneficii, a fondului de premii anuale ce se acordă în unităţile bugetare, organizarea de excursii în străînătate din fondurile alocate în valută, precum şi stabilirea persoanelor care urmează sa participe la acestea, se aproba de către consiliul oamenilor muncii din unitatea respectiva. Premiile individuale ce se acordă în cursul anului se aproba de către conducerea unităţii, de acord cu comitetul sindicatului. Pentru persoanele din conducerea unităţii, aprobarea se da în toate aceste cazuri de către conducerea organului ierarhic superior, de acord cu organul sindical corespunzător.
    (2) Personalul care se face vinovat de producerea unor accidente de muncă mortale sau care au provocat invaliditate ori a unor avarii ale utilajelor şi instalaţiilor care produc pagube importante nu beneficiază de participare la beneficii sau premii.
    (3) Modalităţile de defalcare pe unităţi a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiile ce se realizează în cadrul planului şi peste plan, de formare şi repartizare a fondurilor ce se atribuie în valută, modalităţile de constituire şi repartizare a fondurilor pentru premiile anuale la unităţile bugetare şi a premiilor pentru economii, formele specifice de acordare a premiilor pentru economii, precum şi alte premii sau recompense cu caracter limitat, ce se acordă personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea anumitor obiective specifice, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

    H. ALTE DREPTURI DE RETRIBUIRE
    1. Sporul de vechime

    Articolul 66

    (1) Personalul din toate sectoarele de activitate beneficiază, în raport cu vechimea neîntrerupta în aceeaşi unitate, de un spor la retribuţie, după cum urmează:
         
      Tranşe de vechime neîntreruptăCotele din retribuţia tarifară
      între 5-10 ani3%
      de la 10-15 ani5%
      de la 15-20 ani7%
      peste 20 ani10%


    (2) Pentru personalul unităţilor din industria miniera, pentru muncitorii, mecanici de locomotiva şi personalul operativ din unităţile de exploatare a căilor ferate subordonate Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, a căror activitate este direct legată de siguranţă circulaţiei, precum şi pentru docheri, conducători de utilaje portuare şi operatori de dana, sporul se calculează în următoarele cote:
           
      Tranşe de vechime neîntreruptăCotele din retribuţia tarifară
      Pentru personalul din unităţile din industria minieră, care lucrează la suprafaţăPentru personalul din celelalte unităţi prevăzute în acest alineat
      între 1- 5 ani2%3%
      de la 5-10 ani3%5%
      de la 10-15 ani5%7%
      de la 15-20 ani7%9%
      peste 20 ani10%12%


    (3) Personalul din alte sectoare de activitate, retribuit pe baza reţelelor de retribuire aprobate pentru industria miniera beneficiază, după caz, de sporul de vechime neîntrerupta în aceeaşi unitate, după cum lucrează la suprafaţa sau în subteran.


    Articolul 67

    Cei care au, în cursul unei luni, una sau mai multe absente nemotivate pierd sporul de vechime neîntrerupta pentru acea luna.

    2. Sporul pentru munca în condiţii deosebite

    Articolul 68

    (1) Personalul care lucrează în locuri de muncă la care, cu toate măsurile luate, continua sa existe condiţii deosebite, are dreptul la un spor de retribuţie. Categoriile de locuri de muncă cu condiţii deosebite la care se poate acorda spor, cuantumul net, criteriile de diferentiere a acestuia, precum şi numărul maxim de personal muncitor căruia i se poate acorda acest spor, se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (2) Personalul care lucrează la locuri cu condiţii grele de muncă poate beneficia de o retribuţie tarifară neta mai mare cu pînă la 10%. Unităţile şi locurile de muncă, categoriile de personal, procentele de majorare a retributiei tarifare, precum şi numărul maxim de personal muncitor care poate primi retribuţia tarifară majorată, se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

    3. Sporul de şantier

    Articolul 69

    Personalului nelocalnic care îşi desfăşoară activitatea la lucrări de prospecţiuni şi explorări geologice, studii şi cercetări hidrologice, topografice, în unele unităţi petroliere noi sau în dezvoltare, ori din alte unităţi cu condiţii similare şi personalului nelocalnic de pe şantierele de construcţii-montaj, precum şi personalului aparţinînd altor unităţi care este trimis să execute lucrări de montaj, punere în funcţiune la obiectivele de importanţă deosebită, i se poate acorda un spor la retribuţia tarifară. Unităţile, cuantumul net al acestui spor pe categorii de personal, precum şi numărul maxim de personal muncitor care poate primi spor de şantier, se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

    4. Alte sporuri

    Articolul 70

    Şeful de echipa sau de brigada, care, pe lîngă activitatea sa de muncitor, conduce o formaţie de lucru, primeşte retribuţia cuvenită pentru munca prestată ca muncitor şi o indemnizaţie tarifară pentru activitatea efectuată ca şef de echipa sau de brigada, reprezentind cel mult 10% din retribuţia sa tarifară. Pentru unele activităţi specifice, cuantumul acestei indemnizaţii este prevăzut în anexa nr. IV.


    Articolul 71

    (1) Personalul care lucrează peste durata normală a zilei de muncă sau în zilele de repaus săptămînal ori în alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, are dreptul să fie retribuit conform prevederilor alin. (2) şi (3), dacă nu i s-a asigurat, în compensare, timpul liber corespunzător.
    (2) Munca prestată peste durata normală a zilei de lucru necompensata cu timp liber corespunzător se retribuie, pe lîngă retribuţia tarifară cuvenită conform reglementărilor în vigoare, cu un spor de 50% din retribuţia tarifară pentru primele doua ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi de 100% pentru orele următoare.
    (3) Sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămînal sau în alte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, este egal cu retribuţia tarifară, dacă munca astfel prestată n-a putut fi compensată cu timp liber corespunzător, potrivit legii.
    (4) Personalul cu funcţii de execuţie şi cel operativ, care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru, poate primi, în locul retributiei pentru ore suplimentare, o retribuţie tarifară mai mare cu 5-25%, care se stabileşte în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru.


    Articolul 72

    Personalul care lucrează în schimbul de noapte şi are program de lucru de 7 ore primeşte retribuţia cuvenită pentru 8 ore. Atunci cînd programul de lucru în timpul nopţii este de 8 ore, pentru munca prestată se acordă un spor de 15% din retribuţia tarifară, dacă timpul lucrat noaptea reprezintă cel puţin jumătate din programul de lucru. La unele întreprinderi, sporul pentru munca în timpul nopţii poate fi de pînă la 25% din retribuţia tarifară.

    5. Prevederi comune sporurilor

    Articolul 73

    Lista meseriilor şi funcţiilor din exploatarea căilor ferate prevăzute la art. 66 alin. (2), activităţile, categoriile de personal, procentul cu care se majorează retribuţia tarifară, conform art. 71 alin. (4), precum şi reglementările privind situaţiile de excepţie cuprinse la art. 72, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

    6. Drepturile celor numiţi temporar

    Articolul 74

    (1) Cel care a fost numit temporar într-un post de conducere vacant sau în locul unei persoane cu funcţie de conducere ce lipseşte o anumită perioada din unitate are dreptul sa primească, în locul retributiei funcţiei pe care este încadrat, retribuţia prevăzută pentru funcţia pe care temporar o îndeplineşte. Persoana numita temporar beneficiază de noua retribuţie numai dacă nu este locţiitorul de drept al persoanei titulare. Atunci cînd retribuţia tarifară a funcţiei pe care a fost numit temporar este stabilită pe nivel de baza şi gradatii, persoana respectiva va primi retribuţia la nivel de baza; în cazul cînd aceasta persoana are deja o retribuţie care depăşeşte nivelul de baza al funcţiei pe care o ocupa temporar, va primi gradatia care îi asigura o clasa de retribuire în plus.
    (2) Diferenţa de retribuţie prevăzută la alin. (1) se acordă pentru întreaga perioadă de înlocuire, numai dacă această perioadă depăşeşte 30 de zile calendaristice. Pentru perioade mai mici de 30 de zile, precum şi în cazul înlocuirii celor aflaţi în concediu de odihnă sau în delegaţie, indiferent de durata, nu se plăteşte aceasta diferenţa.

    7. Drepturile de transferare

    Articolul 75

    (1) Personalul transferat în interesul serviciului în alta localitate, precum şi personalul mutat în cadrul aceleiaşi unităţi, dar în alta localitate, are dreptul la:
    a) rambursarea costului transportului pentru el şi membrii familiei sale, precum şi pentru gospodăria sa;
    b) diurna de deplasare pe durata călătoriei;
    c) plata unei indemnizaţii egala cu retribuţia sa medie lunară;
    d) plata unei indemnizaţii egala cu 1/4 din retribuţia sa medie lunară pentru fiecare membru de familie;
    e) un concediu plătit de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării efective, acordat la cererea sa.
    (2) Indemnizaţia, prevăzută la alin. (1) lit. c) se plăteşte numai în cazul mutării efective în localitatea în care a fost transferat, iar drepturile de la lit. s) şi d), numai în cazul schimbării domiciliului celui transferat şi - după caz - al membrilor săi de familie în acea localitate.
    (3) Drepturile prevăzute la alin. (1) se suporta de către unitatea la care a avut loc transferul; costul transportului prevăzut la lit. a) se avansează de unitatea de la care se transfera şi se rambursează acesteia de către unitatea la care transferul se efectuează.
    (4) Transferul în alta localitate se va putea face, în toate cazurile, numai cu asigurarea suprafeţei locative corespunzătoare.
    (5) Condiţiile de stabilire a retributiei tarifare pentru personalul care este transferat sau trecut în interesul serviciului în aceleaşi categorii tarifare sau funcţii, ori în funcţii echivalente, în unităţi sau compartimente la care se aplică niveluri de retribuire mai mici sau mai mari decît acelea de unde a fost trecut sau transferat, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. Tot astfel se stabileşte şi modul de încadrare a persoanelor care, din motive independente de activitatea lor, au fost trecute sau transferate, în interesul serviciului, în categorii tarifare sau în funcţii cu niveluri mai mici de retribuire.

    I. ALTE DREPTURI

    Articolul 76

    Pe lîngă veniturile directe, obţinute pe calea retribuirii, inclusiv participarea la beneficii, personalul muncitor beneficiază şi de concediu de odihnă anual plătit, repaus săptămînal, măsuri pentru protecţia muncii, trimiterea la odihna şi tratament balneo-climateric, ajutoare pentru copii, ajutoare pentru incapacitate de muncă, pensii, unele drepturi specifice pentru cei care lucrează la locuri de muncă cu condiţii deosebite, precum şi alte drepturi prevăzute de lege.


    Articolul 77

    (1) Personalul muncitor care lucrează la locuri de muncă la care, cu toate măsurile luate, continua sa existe condiţii deosebite de muncă, poate beneficia de următoarele drepturi:
    a) avantaje la pensionare, în condiţiile stabilite de lege, pentru personalul muncitor care lucrează în locuri de muncă ce se încadrează în grupele I şi II în raport cu condiţiile de muncă, complexitatea, solicitarea mai mare şi importanţă muncii;
    b) concediu de odihnă suplimentar;
    c) durata redusă a timpului de muncă, fără scăderea retributiei;
    d) echipament de protecţie pentru prevenirea accidentelor de muncă şi imbolnavirilor profesionale;
    e) echipament de lucru;
    f) materiale igienico-sanitare;
    g) alimentaţie specială în scopul creşterii rezistentei organismului;
    h) alte drepturi prevăzute de reglementările în vigoare pentru anumite ramuri de activitate.
    (2) Condiţiile şi locurile de muncă la care se acordă drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 78

    Oamenii muncii beneficiază de dreptul de a primi locuinţa din fondul locativ construit de unităţi, precum şi de dreptul de a-şi construi locuinţa proprietate personală, cu sprijin din partea statului. Atribuirea locuinţelor sau aprobarea construirii locuinţelor proprietate personală se face de către consiliul oamenilor muncii împreună cu organele sindicale, în condiţiile prevăzute de lege.


    Articolul 79

    Pentru contribuţia adusă la realizarea exportului, personalul muncitor din unităţile producătoare va putea beneficia de participarea la excursii colective în străînătate, organizate de către întreprinderi pe baza valutei primite în raport cu depăşirea exportului, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.

    J. CONSTITUIREA SI FOLOSIREA FONDURILOR PENTRU ACŢIUNI SOCIALE LA DISPOZIŢIA ÎNTREPRINDERII

    Articolul 80

    (1) Pentru a crea condiţii de soluţionare directa a unor acţiuni sociale legate de satisfacerea cerinţelor oamenilor muncii, unităţile economice au la dispoziţie fonduri pentru acţiuni sociale.
    (2) Fondul pentru acţiuni sociale se constituie din:
    a) prelevări din beneficiul planificat în limita sumelor prevăzute cu aceasta destinaţie, stabilite pentru fiecare acţiune potrivit normelor şi normativelor în vigoare;
    b) o cota de pînă la 5% din fondul de participare la beneficii, constituit pe baza rezultatelor din anul anterior, potrivit repartiţiei stabilite de adunarea generală a oamenilor muncii;
    c) sumele reprezentind contribuţia datorată, potrivit legii, de către personalul muncitor pentru trimiteri la tratament balnear şi odihnă şi întreţinerea copiilor în creşele şi grădiniţele care funcţionează pe lîngă unităţile respective.
    (3) Fondul pentru acţiuni sociale la dispoziţia întreprinderii se utilizează, în condiţiile legii, pentru:
    a) cheltuielile pentru bilete de tratament balnear şi odihnă;
    b) cheltuielile de regie şi hrana pentru creşele şi grădiniţele care funcţionează pe lîngă unităţile economice;
    c) cheltuielile de regie şi alte cheltuieli pentru cantine;
    d) cheltuielile pentru întreţinere şi reparaţii şi alte cheltuieli la căminele muncitoreşti pentru tineret;
    e) cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea dispensarelor medicale din cadrul unităţilor economice;
    f) alte cheltuieli stabilite potrivit legii.
    (4) Consiliul oamenilor muncii poate aproba ca pentru personalul distins cu titlul de fruntas în intrecere, să se acorde bilete de tratament şi odihnă cu reducere de 50% a contribuţiei datorate de beneficiar. Numărul biletelor ce pot fi acordate în aceste condiţii va fi de cel mult 10% din numărul total al biletelor repartizate prin sindicat. Aceste reduceri ale contribuţiilor se acoperă din sumele alocate de la fondul de participare la beneficii în vederea completării fondului pentru acţiuni sociale.
    (5) Întreprinderile economice, precum şi centralele, pentru activitatea proprie, întocmesc anual un plan de venituri şi cheltuieli pentru fondurile destinate acţiunilor sociale, care face parte integrantă din bugetul lor de venituri şi cheltuieli. Acesta se supune, de către consiliul oamenilor muncii, spre dezbatere şi aprobare, adunării generale a oamenilor muncii.
    (6) Economiile ce rezultă anual la planul de cheltuieli privind acţiunile sociale se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. În situaţia în care fondul planificat pentru acţiuni sociale nu acoperă cheltuielile efectuate în cursul anului, diferenţa se suporta direct din rezultatele financiare ale unităţii.
    (7) La unităţile economice la care veniturile din sursele prevăzute la alin. (2) nu acoperă în totalitate cheltuielile pentru acţiuni sociale prevăzute de lege, sumele necesare se asigura din fondurile alocate cu aceasta destinaţie de la bugetul de stat.


    Capitolul 3 Reglementări specifice pe ramuri şi activităţi din economia naţionala


    Articolul 81

    Reglementările privind sistemul de retribuire, în toate ramurile de activitate prevăzute la capitolul II din prezenta lege, se aplică în mod corespunzător pe ramuri, subramuri şi activităţi din economia naţionala, cu adaptarile şi completările cerute de specificul acestora, avîndu-se în vedere îndeosebi următoarele:

    I. Activităţi economice
    A. INDUSTRIE

    Articolul 82

    Aplicarea sistemului de retribuire în industrie trebuie să stimuleze în mod deosebit:
    a) realizarea şi depăşirea valorii producţiei nete, a planului de producţie fizic în sortimentele stabilite;
    b) îmbunătăţirea continua a calităţii produselor în concordanta cu cerinţele tot mai exigente ale beneficiarilor şi corespunzător condiţiilor de competitivitate de pe piaţa externa;
    c) asigurarea unui ritm susţinut de creştere a productivitatii muncii, prin promovarea metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muzicii, prin introducerea larga a progresului tehnic şi aplicarea în producţie a realizarilor obţinute în cercetarea ştiinţifică;
    d) folosirea intensiva şi extensiva a capacităţilor de producţie, prin încărcarea completa a maşinilor şi instalaţiilor şi utilizarea cît mai deplina a timpului lor disponibil, prin generalizarea schimbului 2 şi extinderea schimbului 3;
    e) reducerea continua a consumurilor specifice şi valorificarea superioară a resurselor materiale, folosindu-se norme de consum fundamentate tehnic;
    f) ridicarea calificării profesionale, asigurarea necesarului de cadre calificate la nivelul cerinţelor ramurii, şi preocuparea de rationalizare a consumului de muncă;
    g) gospodărirea cu maxima eficienta a tuturor mijloacelor materiale, în vederea creşterii rentabilitatii şi a volumului de beneficii.


    Articolul 83

    (1) Organele de conducere colectivă vor lua măsuri să se aplice, peste tot unde este posibil şi se justifica economic, forma de retribuire în acord.
    (2) În unităţile şi locurile de muncă unde, în mod excepţional, s-a aprobat aplicarea formei de retribuire în acord progresiv, coeficientul de majorare a tarifelor pe unitatea de produs va fi de pînă la 1,2 şi se stabileşte diferenţiat în raport cu importanţă produselor realizate, precum şi cu nivelul de depăşire a sarcinilor cantitative de producţie, odată cu aprobarea aplicării acestei forme de retribuire.
    (3) Pentru personalul care, datorită specificului activităţii, este retribuit în regie, întreprinderile au obligaţia de a stabili sarcini precise de muncă, determinînd în mod fundamentat, pe bază de norme, numărul necesar de lucrători din acestă categorie de personal. Acolo unde procesul muncii consta în supravegherea şi deservirea utilajelor sau a aparaturii, cum ar fi deservirea instalaţiilor în industria chimica, producerea energiei electrice şi altele, se vor stabili norme de muncă exprimate prin zone de deservire, număr de personal sau alte forme de măsurare a muncii, corespunzător activităţii desfăşurate.
    (4) La unele unităţi industriale cum sînt cele din industria uşoară, energie electrica, se pot aplica forme de retribuire în care retribuţia cuvenită în raport cu realizarea sarcinilor cantitative se majorează sau se diminuează în funcţie de nivelul calitativ al produselor şi gradul de realizare a consumurilor normate.


    Articolul 84

    (1) În unele ramuri şi activităţi din industrie, în funcţie de complexitatea producţiei, a instalaţiilor, de tehnicitatea şi importanţă produselor executate sau de condiţiile generale de muncă, reţelele tarifare de retribuire pentru muncitori se diferenţiază, potrivit art. 18, pe mai multe niveluri de retribuire.
    (2) Nivelul A al reţelei construcţii de maşini va fi utilizat, în limita fondului de retribuire planificat, la cel mult 30% din totalul muncitorilor din întreprinderile de acest profil, subordonate Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
    (3) Muncitorii energeticieni, autorizaţi sa lucreze în anumite locuri de muncă ale instalaţiilor importante şi complexe ale unităţilor energetice subordonate Ministerului Energiei Electrice, vor fi retribuiţi - în limita a 20% din totalul muncitorilor energeticieni - pe reţeaua construcţii de maşini, nivel A, prevăzută pentru munca în regie.
    (4) Nivelul A al reţelei chimie va fi utilizat, în limita fondului de retribuire planificat, la unele unităţi cu o producţie mai complexa, de importanţă mai mare şi cu condiţii generale de muncă deosebite.
    (5) Muncitorii încadraţi pe baza reţelelor tarifare specifice ramurilor construcţii de maşini şi prelucrarea lemnului care lucrează în acord vor fi încadraţi, pe reţelele stabilite pentru aceasta forma de retribuire, cu o retribuţie mai mare decît la munca în regie.


    Articolul 85

    (1) În unităţile industriale, printre indicatorii în raport cu care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul din conducerea unităţii, se vor stabili în mod obligatoriu:
    a) valoarea producţiei nete;
    b) producţia fizica pe sortimente.
    (2) La unităţile din ramura energiei electrice, în locul indicatorilor prevăzuţi la alin. (1), retribuţia tarifară se acordă, la centralele electrice, în raport cu respectarea graficului zilnic de putere la dispoziţia sistemului energetic naţional şi cu încadrarea în consumul specific net planificat pentru producerea energiei şi condiţionat de realizarea gradului de continuitate planificat în alimentarea consumatorilor de energie electrica şi termica, iar la întreprinderile de reţele electrice, în raport cu încadrarea în normele de consum tehnologic pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi condiţionat de gradul de continuitate planificat în alimentarea consumatorilor de energie electrica.


    Articolul 86

    Personalul din echipele de salvare miniera şi de pe platformele de foraj marin primeşte pentru timpul prestat în aceasta calitate o retribuţie tarifară specială, diferenţiată după funcţia îndeplinită în echipa şi caracterul activităţii desfăşurate, în condiţiile stabilite prin anexa nr. IV.


    Articolul 87

    Retribuţia personalului din industrie este prevăzută în anexa nr. IV.

    B. CONSTRUCŢII

    Articolul 88

    Retribuirea muncii personalului în unităţile de construcţii-montaj trebuie să asigure îndeosebi cointeresarea acestuia în accelerarea ritmului de execuţie pentru predarea la termen sau înainte de termen a lucrărilor, pentru mecanizarea proceselor de producţie şi industrializarea construcţiilor, în scopul creşterii productivitatii muncii şi scăderii costurilor, precum şi al îmbunătăţirii calităţii lucrărilor.


    Articolul 89

    (1) În activitatea de construcţii-montaj se va aplica - generalizat - forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de constructori îşi asuma răspunderea executării unor obiecte complete - bloc de locuinţe, hala industriala, pod, linie electrica -, a unor părţi de obiecte sau părţi de lucrări de specialitate, pentru care primeşte o sumă globală stabilită în condiţiile prevăzute de lege, care se acordă integral la predarea în termen sau înainte de termen a lucrării, cu respectarea condiţiilor contractuale. Dacă lucrarea nu se realizează în termen, pînă la 50% din garanţia reţinută nu se mai restituie. Acordul global se poate aplica şi la nivelul unui lot, şantier sau grup de şantiere.
    (2) În contract se prevăd sarcinile de producţie fizica, termenele de începere, intermediare - stadii fizice - şi finale de realizare, sumele cuvenite drept retribuţie, condiţiile de calitate, cheltuielile la 1000 lei producţie sau consumurile normate şi alte condiţii.


    Articolul 90

    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor constructori este diferenţiată pe doua niveluri de retribuire - A şi B - în raport de importanţă obiectivelor pentru dezvoltarea economiei naţionale. Nivelul A va putea fi utilizat pentru retribuirea muncitorilor de la obiectivele de importanţă deosebită pentru dezvoltarea economiei naţionale, stabilite, ca atare, la aprobarea investiţiei. Aplicarea acestui nivel se face, în limita fondului de retribuire planificat, la cel mult 30% din totalul muncitorilor constructori.
    (2) În scopul stimulării mai accentuate a creşterii productivitatii muncii, muncitorii constructori care lucrează în acord pot fi încadraţi pe reţelele specifice acestei forme de retribuire cu o retribuţie tarifară mai mare decît la munca în regie.
    (3) Retribuţia personalului de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate şi a personalului de conducere este stabilită după grupa III de ramuri pentru aparatul întreprinderilor de gradul special şi I şi după grupa IV de ramuri pentru celelalte unităţi.


    Articolul 91

    (1) În unităţile şi subunităţile de construcţii-montaj, printre indicatorii în raport de care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul din conducerea unităţii se vor cuprinde în mod obligatoriu:
    a) predarea la termenele contractuale pentru punerea în funcţiune a lucrărilor sau a capacităţilor totale sau parţiale, prevăzute cu termen prin planul naţional unic şi departamental, cu condiţia respectării calităţii prescrise a lucrărilor;
    b) realizarea producţiei de construcţii-montaj; la obiectivele predate, la care s-au realizat economii fata de valoarea planificata - dacă au fost respectate prevederile proiectelor şi calitatea prescrisă a lucrărilor - se considera realizată valoarea planificata.
    (2) Terminarea lucrărilor care nu au fost predate la termenul contractual constituie, pentru şantiere, condiţie pentru acordarea integrală a retributiei tarifare şi în lunile următoare din anul în curs pînă la predarea lor de către şantierele respective. La grupurile de şantiere, la trusturi sau întreprinderi, precum şi la unele şantiere, care au un număr mare de lucrări cu termen de predare în cursul anului, retribuţia tarifară se diminuează în luna în care nu s-a realizat predarea la termen, urmînd ca organul central ierarhic superior sa stabilească, în funcţie de condiţiile concrete, data de la care realizarea lucrărilor respective urmează sa constituie din nou o condiţie pentru acordarea integrală a retributiilor.
    (3) Suma reţinută ca urmare a nerealizarilor înregistrate la producţia de construcţii-montaj planificata se restituie integral dacă aceste nerealizari au fost recuperate în întregime cumulat trimestrial sau pînă la sfîrşitul anului.
    (4) Suma reţinută ca urmare a diminuării retributiei tarifare pentru nerealizarea indicatorului privind predarea la termenul contractual pentru punerea în funcţiune a lucrărilor sau a capacităţilor totale sau parţiale nu se restituie.


    Articolul 92

    (1) Pentru predarea înainte de termenul planificat a obiectivelor de investiţii, inclusiv a lucrărilor de foraj, montaj turle şi instalaţii foraj, de prospecţiuni şi de explorări geologice, la care se obţine o eficienta economică sporită prin reducerea perioadei de imobilizare a fondurilor de investiţii aferente acestor obiective, se pot acorda recompense personalului din unităţile de execuţie şi deservire, furnizoare de utilaje tehnologice şi elemente de construcţii, de proiectare şi beneficiare care au avut o contribuţie efectivă la realizarea acestor obiective.
    (2) Recompensele se acordă numai la obiectivele predate înainte de termen - cu condiţia respectării calităţii lucrărilor - astfel:
    a) cu cel puţin 2% din durata planificata pentru obiectivele industriale;
    b) cu cel puţin 3% pentru celelalte categorii de investiţii.
    (3) Fondul de recompense poate fi de cel mult 50% din valoarea eficientei economice obţinute, fără a depăşi 1% din valoarea investiţiei; se constituie la beneficiarul de investiţii şi se eliberează de organele bancare din:
    - pînă la 50% din economiile realizate fata de devizul general;
    - pînă la 50% din beneficiile efectiv realizate ca urmare a punerii în funcţiune înainte de termen a capacităţii de producţie respective.


    Articolul 93

    Personalul santierelor, care a contribuit nemijlocit la obţinerea unor economii la fondul anual de retribuire planificat santierelor de construcţii-montaj, poate beneficia de premii dintr-un fond constituit dintr-o cota de pînă la 25% din economiile realizate. Constituirea fondului de premiere se face cu condiţia predării la termen şi cu respectarea calităţii prescrise a lucrărilor, realizării producţiei de construcţii-montaj planificata anual, nedepasirii cheltuielilor la 1000 lei producţie, precum şi îndeplinirii beneficiului planificat.


    Articolul 94

    Retribuţia personalului din construcţii-montaj este prevăzută în anexa nr. IV.

    C. AGRICULTURA

    Articolul 95

    În unităţile agricole de stat, retribuirea muncii trebuie să asigure cointeresarea tuturor lucrătorilor în creşterea continua a producţiei agricole vegetale şi animale şi îmbunătăţirea calităţii acesteia, sporirea productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea eficientei economice a activităţii în agricultura, corespunzător bazei tehnico-materiale în continua dezvoltare, în vederea satisfacerii necesităţilor de consum tot mai mari ale populaţiei şi ale industriei, precum şi pentru creşterea exportului.


    Articolul 96

    (1) Mecanicii agricoli, cînd lucrează în atelier, se încadrează pe baza reţelei tarifare prevăzute la art. 18 alin. (3). Pentru lucrările agricole în cîmp şi alte lucrări executate mecanizat, aceştia sînt retribuiţi în acord pe baza a 5 tarife stabilite pe zi de muncă, diferenţiate în raport de complexitatea şi importanţă lucrărilor.
    (2) Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din cadrul unităţilor agricole de stat primesc în cursul anului, atunci cînd lucrează în acord, 80% din retribuţia cuvenită lunar pentru lucrările executate. Sumele reţinute se restituie integral la sfîrşitul anului sau ciclului de producţie, cu condiţia realizării producţiei planificate.
    (3) În cazul nerealizarii producţiei planificate, la culturile sau activităţile la care s-au executat lucrări mecanizate, retribuţia realizată se diminuează cu cîte 1% pentru fiecare procent de nerealizare a producţiei planificate la cooperativele agricole de producţie deservite, respectiv la fermele sau sectoarele de deservire ale unităţilor agricole de stat; aceste diminuări se scad din suma reţinută în cursul anului, iar diferenţa se restituie personalului respectiv.
    (4) Muncitorii din ateliere şi mecanicii de întreţinere din secţii, sectoare şi ferme, repartizaţi în perioadele de lucru în cîmp pentru întreţinerea şi repararea maşinilor agricole, primesc retribuţia medie lunară pentru munca în acord realizată de mecanicii agricoli, multiplicata cu un coeficient de pînă la 1,35, a cărui mărime concretă se stabileşte de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în raport cu numărul tractoarelor şi al celorlalte unităţi deservite. Muncitorii care lucrează pe maşini şi agregate tractate sau purtate, pentru executarea lucrărilor agricole, se retribuie cu 2/3 din tariful de plată stabilit pentru mecanicii agricoli.
    (5) Mecanicii agricoli şi celălalt personal din secţiile şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor primi o retribuţie suplimentară, în limita unei cote de pînă la 15% din volumul producţiei obţinute peste plan de cooperativele agricole de producţie deservite, la culturile şi suprafeţele angajate în acord global, în raport cu gradul de mecanizare a lucrărilor. În acest scop, cooperativele agricole de producţie vor vărsa în contul staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii fondul corespunzător, în bani şi în natură.


    Articolul 97

    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic se stabileşte pe 6 grupe de lucrări, diferenţiată în raport de nivelul de calificare cerut pentru executarea lor şi de complexitatea acestora, separat pentru producţia vegetala şi separat pentru zootehnie; în grupa a 6-a este prevăzută retribuţia pentru muncitorii specialişti.
    (2) Încadrarea lucrărilor pe grupe pentru sectoarele vegetal şi zootehnic cît şi diferenţierea lucrărilor pe categorii pentru mecanicii agricoli se aproba de Consiliul de Miniştri. Pentru lucrările necalificate din sectoarele vegetal şi zootehnic se acordă retribuţia tarifară prevăzută pentru lucrările primei grupe din sectorul vegetal.
    (3) Ingrijitorii de vaci pentru lapte care îşi îndeplinesc în întregime sarcinile ce le revin, de îngrijire, muls, de realizare a efectivelor şi de păstrare a sănătăţii animalelor, dar nu obţin producţia de lapte planificata, primesc drepturile de retribuire în raport cu producţia realizată, dar nu mai puţin de 80% din retribuţia tarifară de încadrare a lucrării.
    (4) Muncitorii încadraţi pe durata determinata vor putea fi retribuiţi, în funcţie de condiţiile naturale în care se executa lucrările şi de specificul acestora, cu o retribuţie mai mare sau mai mica cu pînă la 20% fata de cea prevăzută pentru lucrările respective în anexa nr. IV. Majorarea sau micşorarea retributiei între aceste limite se stabileşte de către şeful fermei, şeful secţiei sau şeful sectorului de deservire, în cadrul fondului de retribuire planificat al unităţii.


    Articolul 98

    (1) Retribuţia personalului de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate şi a personalului de conducere din unităţile agricole de stat este cea prevăzută pentru grupa IV de ramuri.
    (2) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere, precum şi a inginerilor şi medicilor veterinari din întreprinderile agricole de stat, este următoarea:
                   
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim şi la ultima gradaţie - maxim - ale unor funcţii
      Gradul de organizare al întreprinderii
      SpecialIIIIIIIVV
      Director*)363534323028
      Director adjunct tehnic*)3534----
      Inginer şef*)--33312927
      Contabil şef*)343332302826
      Epizootolog şef*)333231---
      Şef fermă29-3528-3427-3325-3123-29  
      Şef serviciu tehnic29-3528-3427-3325-3123-2921-27
      Şef serviciu economic28-3427-3326-3224-3022-2820-26
      Medic primar veterinar27-3327-3327-33---
      Inginer; medic veterinar21-2821-2821-2821-2821-2821-28

    --------- Notă *) Retribuţia tarifară fixa la care se adauga indemnizaţia de conducere.
    (3) Numărul posturilor de medici primari veterinari poate fi de cel mult 16% din numărul total al medicilor veterinari.


    Articolul 99

    (1) În unităţile agricole de stat se aplică în mod generalizat forma de retribuire în acord global la nivel de ferma secţie, sector de deservire pînă la nivelul întreprinderii inclusiv. În contractul de acord global se prevede producţia care trebuie realizată - cereale, carne, lapte, legume, oua -, în unităţi fizice - tone, hectolitri, mii bucăţi -, sumele globale corespunzătoare lucrărilor de executat, cheltuielile de producţie planificate, precum şi alte condiţii sau obligaţii reciproce.
    (2) Şefii secţiilor de mecanizare a agriculturii, care lucrează în acord global, vor primi retribuţia funcţiei pe care sînt încadraţi în aceeaşi proporţie cu gradul de îndeplinire mediu al retributiei tarifare a mecanicilor agricoli din secţie, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului de lucru aprobat.
    (3) Preşedintele, inginerul şef, contabilul şef şi şeful de ferma, retribuiţi de stat, care lucrează în cooperativele agricole de producţie, se retribuie în acord global, pe bază de tarif la 1000 lei producţie fizica sau neta pe cooperativa - în cazul preşedintelui, inginerului şef şi contabilului şef - şi la 1000 lei producţie fizica pe ferma - în cazul şefului de ferma. În timpul anului, preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef primesc lunar, sub forma de avans, din retribuţia tarifară 80%, iar şeful de ferma, 90%. La sfîrşitul anului sau după cunoaşterea definitivă a nivelului de realizare a producţiei fizice sau nete, angajate în acord global, suma cuvenită se acordă în raport cu realizarea producţiei şi cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute în contract. Adaosul cuvenit pentru depăşirea producţiei angajate în acord global este neplafonat şi se acordă de cooperativa agricolă de producţie.


    Articolul 100

    (1) Principalii indicatori în raport cu care se acordă retribuţia pentru personalul din conducerea unităţilor, în cazul în care acesta nu a fost cuprins în acord global, sînt: la trusturile judeţene de întreprinderi agricole de stat - valoarea producţiei nete şi nedepasirea cheltuielilor planificate la 1000 lei producţie marfa, iar la trusturile pentru mecanizarea agriculturii - realizarea planului de producţie la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite şi a volumului total planificat al lucrărilor.
    (2) Personalul prevăzut la alin. (1), precum şi inginerul şef, medicul veterinar şef şi economistul şef de la consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist, retribuiţi de stat primesc lunar 80% din retribuţia tarifară corespunzătoare timpului lucrat. Plata diferenţei de retribuţie se face la sfîrşitul anului sau trimestrului, după caz, în raport cu gradul de realizare a indicatorilor stabiliţi în condiţiile prevăzute pentru unităţile economice.


    Articolul 101

    Retribuţia personalului din unităţile agricole de stat este prevăzută în anexa nr. IV.


    Articolul 102

    Clasele de retribuire la nivel de baza şi indemnizaţiile de conducere, acolo unde este cazul, ale specialiştilor agricoli şi contabililor şefi, retribuiţi de stat, din cooperativele agricole de producţie sînt cuprinse în anexa nr. IV.

    D. TRANSPORTURI SI TELECOMUNICAŢII

    Articolul 103

    Aplicarea sistemului de retribuire în transporturi şi telecomunicaţii trebuie să asigure cointeresarea lucrătorilor în efectuarea transportului intern şi extern la nivelul exigenţelor dezvoltării economice şi sociale a tarii, prin folosirea la maximum a capacităţilor de transport, sporirea vitezei şi siguranţei în circulaţie, modernizarea mijloacelor de transport, eliminarea transporturilor nerationale şi efectuarea prestărilor de servicii de posta şi telecomunicaţii, reducind cheltuielile, astfel încît să se satisfacă cerinţele economiei naţionale şi ale oamenilor muncii, sporind continuu eficienta economică.


    Articolul 104

    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor din exploatarea căilor ferate şi a personalului operativ a cărui activitate este asemănătoare cu cea a muncitorilor calificaţi este stabilită pe 10 grupe de funcţii, diferenţiată în cadrul aceleiaşi grupe de funcţii, pe un nivel de baza şi doua trepte de retribuire.
    (2) Retribuţia tarifară a mecanicilor de locomotiva-automotor se diferenţiază în raport de puterea locomotivelor şi sistemul de tracţiune pe 5 grupe, pentru fiecare grupa corespunzînd un nivel de baza şi 3 trepte, şi pe clase de calificare. Clasele de calificare III, II, I sau specială se pot acorda succesiv, pe baza obţinerii cel puţin a calificativului "bine" la examenul susţinut în fata unei comisii special constituite, cu condiţia unei vechimi minime în funcţia de mecanic de locomotiva-automotor, de 3 ani pentru clasa a III-a, de 6 ani pentru clasa a II-a, de 10 ani pentru clasa I şi de 15 ani pentru clasa specială şi a aprecierii colectivului de conducere al unităţii ca a obţinut rezultate bune în munca în ultimii 2 ani înaintea prezentării la examen. Încadrarea locomotivelor pe grupe se aproba de Consiliul de Miniştri.
    (3) Retribuţia tarifară a muncitorilor, mecanicilor de locomotiva şi a personalului operativ este prevăzută în anexa nr. IV. La căile ferate uzinale, retribuţia tarifară a muncitorilor şi personalului operativ încadrat pe trepte este la nivelul grupei imediat inferioare, iar cea a mecanicilor şi personalului operativ încadrat pe gradatii, mai mica cu o clasa de retribuire în combinatele siderurgice şi cu doua clase de retribuire în celelalte unităţi.
    (4) Retribuţia tarifară pentru mecanicii de locomotiva-automotor- pe trepte-, precum şi pentru unele funcţii operative reprezentative - pe gradatii -, din transporturile feroviare, este următoarea:
                 
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima treaptă sau gradaţie - maxim -
      Grupe de locomotive sau nivelul de încadrare
      IIIIIIIVV
        Grupa de locomotive
      Mecanic de locomotivă-automotor24-2722-2521-2419-2217-20
      - cu clasa III de calificare25-2823-2622-2520-23  
      - cu clasa II de calificare26-2924-2723-2621-24  
      - cu clasa I de calificare27-3025-2824-2722-25  
      - cu clasă specială de calificare28-3126-2925-2823-26  
        Nivelul de încadrare
      Operator circulaţie mişcare24-3123-3022-29    
      Impiegat de mişcare21-2818-2517-24    

    (5) Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului din conducerea regionalelor de cai ferate trebuie să cuprindă şi tonele expediate, precum şi beneficiul sau cheltuielile pe 1000 t.km convenţionale.


    Articolul 105

    (1) În transporturile auto retribuţia tarifară a soferilor este stabilită pe grupe de autovehicule, iar în cadrul fiecărei grupe, pe 3 categorii de calificare. Retribuţia tarifară este diferenţiată şi pe 2 niveluri - A şi B. Nivelul A se aplică soferilor din unităţile care au plan de transport, precum şi soferilor de pe autovehicule pentru transportul de persoane. Retribuţia tarifară a personalului operativ din transporturile auto este stabilită pe funcţii, cu un nivel de baza şi 6-7 gradatii.
    (2) Retribuţia tarifară pentru unele funcţii operative reprezentative din transporturile auto este următoarea:
             
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Nivelul de încadrare
      IIIIII
      Şef coloană auto18-2516-22-
      Şef autogară15-2113-1911-17
      Impiegat auto13-1910-16-


    (3) Criteriile de încadrare a autovehiculelor pe grupe, stabilite în raport de capacitatea de încărcare, numărul de locuri şi complexitatea acestora, se aproba de Consiliul de Miniştri. Cu retribuţia tarifară prevăzută la grupele de autovehicule I A şi I B vor fi încadraţi soferii care au o pregătire şi experienţa profesională temeinica, pe baza verificării cunoştinţelor.
    (4) Indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului din conducerea unităţilor de transporturi auto trebuie să cuprindă şi tonele expediate sau producţia neta, precum şi beneficiul ori cheltuielile pe 1000 t.km convenţionale sau cheltuielile la 1000 lei venituri.


    Articolul 106

    (1) În transporturile navale retribuţia tarifară pentru personalul navigant este stabilită pe funcţii şi diferenţiată pe grupe de nave maritime sau fluviale, în raport de natura, capacitatea sau puterea acestora şi în cadrul fiecărei funcţii pe un nivel de baza şi 2 trepte, în cazul personalului a cărui activitate este asemănătoare cu a muncitorilor calificaţi şi pe un nivel de baza şi 6-7 gradatii, pentru restul personalului, conform prevederilor anexei nr. IV.
    (2) Retribuţia tarifară pentru unele funcţii reprezentative ale personalului navigant din transporturile maritime este următoarea:
                   
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Grupa de nave maritime
      IIIIIIIVVVI
      Comandant navă23-3025-3227-3429-3630-3731-38
      Ofiţer maritim I20-2722-2923-3024-3125-3226-33
      Ofiţer maritim II17-2418-2519-2620-2721-2822-29
      Ofiţer maritim III14-2115-2216-2317-2418-2519-26

    (3) Retribuirea personalului de pe navele de pescuit oceanic în perioada de pescuit se face pe bază de tarife, diferenţiate pe sortimente şi produse din peste.
    (4) Personalul navigant de pe navele fluviale care efectuează transporturi pe Dunăre în timpul nopţii beneficiază de un spor calculat asupra retributiei tarifare la nivelul de baza al funcţiei în care este încadrat, după cum urmează: pînă la 45% pentru comandanti şi piloti, pînă la 25% pentru ofiţeri şi cirmaci şi pînă la 15% pentru restul personalului, corespunzător orelor lucrate în timpul nopţii, în raport de condiţiile de navigaţie. Cotele concrete se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor.
    (5) Retribuţia tarifară a personalului operativ din activitatea portuara se stabileşte pe funcţii şi, la fiecare funcţie, pe un nivel de baza şi un număr de 6-7 gradatii.
    (6) Indicatorii sintetici obligatorii, în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului din conducerea unităţilor de transporturi navale, trebuie să includă:
    a) în transporturile maritime: planul de venituri brute în lei-valuta sau traficul portuar şi beneficiul;
    b) în transporturile fluviale: tonele expediate sau traficul portuar şi beneficiul;
    c) la registrul naval român: planul de venituri şi beneficiul;
    d) la unităţile de transport naval finanţate de la buget sarcini proprii stabilite de organul central.


    Articolul 107

    (1) Retribuţia tarifară a docherilor este stabilită pe 4 clase de calificare, fiind diferenţiată în cadrul fiecărei clase, pentru munca în acord sau regie, pe trei categorii de porturi.
    (2) Personalul care contribuie direct la reducerea timpului de staţionare a navelor sub operaţiuni de încărcare-descărcare poate fi premiat:
    a) la navele maritime - la care reducerea timpului de staţionare fata de normele portuare este de cel puţin 8 ore - dintr-un fond constituit lunar cumulat de la începutul anului, în cadrul fondului de retribuire admisibil, în limita a 1,70 lei/tona de mărfuri operata la navele respective. De aceste premii pot beneficia docherii, conducătorii de utilaje portuare şi operatorii de dana care au avut o contribuţie deosebită la reducerea timpului de staţionare a navelor;
    b) la restul navelor, cu pînă la 1% din retribuţia tarifară realizată pe timpul efectiv lucrat la nava respectiva, pentru fiecare procent de reducere a timpului de staţionare.


    Articolul 108

    (1) În transporturile aeriene retribuţia tarifară a personalului navigant şi a personalului operativ de la dirijarea circulaţiei şi activitatea comercială se stabileşte pe funcţii, în raport cu calificarea şi răspunderea pentru îndeplinirea sarcinilor. Retribuţia tarifară este stabilită pe un nivel de baza şi un număr de 6-7 gradatii. Retribuţia tarifară a personalului navigant aerian este diferenţiată pe grupele de aeronave şi pe condiţiile de zbor, prevăzute în anexa nr. IV.
    (2) Retribuţia tarifară pentru unele funcţii reprezentative din transporturile aeriene este următoarea:
                   
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Grupe de avioane şi elicoptere
      IIIIIIIVVVI
      Pilot comandant cu brevet minima I20-2722-2923-3024-3225-3326-34
      Navigator15-2217-2419-2621-2821-2822-29
      Mecanic navigant14-2016-2217-2310-38-21-27

    (3) Personalul navigant, precum şi alte categorii de personal care însoţesc personalul navigant aerian în timpul zborului, pe lîngă retribuţia tarifară, primesc pentru timpul de zbor o indemnizaţie care are caracter de retribuţie tarifară.
    (4) Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului din conducerea unităţilor de aviaţie civilă trebuie să fie:
    a) în transporturile aeriene: călători km conventionali şi beneficiul;
    b) în aviaţia utilitara: plan prestaţii în ore zbor convenţionale şi beneficiul.


    Articolul 109

    (1) Retribuţia tarifară a personalului operativ din unităţile de posta şi telecomunicaţii se stabileşte pe funcţii şi, la fiecare funcţie, diferenţiată pe un nivel de baza şi un număr de 4-6 gradatii, corespunzător retributiei tarifare pe clase de retribuţie, conform celor prevăzute în anexa nr. IV.
    (2) Agenţii postali din agenţiile P.T.T.R. sînt retribuiţi pe baza unei forme de retribuire mixtă, după cum urmează:
    a) o parte fixa egala cu 30-60% din retribuţia tarifară de baza prevăzută pentru funcţia de factor poştal;
    b) o parte variabila, pînă la 25%, din veniturile agenţiei P.T.T.R. realizate de agentul poştal.
    (3) Mărimea cotelor pentru partea fixa şi variabila se stabileşte de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu acordul Ministerului Muncii.
    (4) Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară personalului din conducerea unităţilor de posta şi telecomunicaţii trebuie să fie:
    a) la unităţile de radio şi televiziune: realizarea planului de venituri, funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor de emisie conform normelor de exploatare;
    b) la unităţile de posta şi telecomunicaţii: planul de venituri şi planul de cheltuieli;
    c) la unităţile de transporturi poştale, controlul mandatelor, editarea şi distribuirea timbrelor, expedierea presei: planul de activitate, exprimat valoric sau în unităţi convenţionale şi planul de cheltuieli.
    (5) Retribuţia personalului din unităţile de transporturi şi posta-telecomunicaţii este prevăzută în anexa nr. IV.

    E. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR SI PRESTĂRI DE SERVICII

    Articolul 110

    În activitatea de comerţ interior, retribuirea muncii trebuie să cointereseze lucrătorii în sporirea continua a volumului desfacerilor de mărfuri şi prestărilor de servicii, satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor populaţiei, realizarea unei serviri civilizate şi pline de solicitudine fata de consumatori, păstrarea şi gospodărirea raţională a fondului de mărfuri, modernizarea continua a procesului de vînzare a mărfurilor, precum şi sporirea eficientei economice a întregii activităţi comerciale.


    Articolul 111

    (1) Retribuţia personalului operativ din unităţile de comerţ interior, a cărui activitate este similară cu cea a muncitorilor, se stabileşte pe funcţii, pe un nivel de baza şi trei trepte de retribuire şi se diferenţiază pe niveluri de calificare, iar cea a personalului operativ a cărui activitate este similară cu cea a personalului tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ şi de deservire se stabileşte pe un nivel de baza şi 5 gradatii şi se diferenţiază pe trepte de rulaj, categorii de unităţi sau niveluri de calificare.
    (2) În funcţie de condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea în unităţile comerciale, retribuţia tarifară este superioară cu 1-5 clase de retribuire pentru lucrătorii operativi care desfac mărfuri ce necesita o calificare mai ridicată, încasează direct banii de la consumatori, coordonează activitatea altor unităţi, conduc o formaţie de lucrători avînd şi răspundere gestionara, au o calificare profesională deosebită - specialişti -, activează în unităţi de categorie specială sau cu un volum superior de activitate, ori în unităţi cu un înalt grad de organizare care servesc turişti străini sau desfac mărfuri pe valuta, asa cum se arata în anexa nr. IV. În aceeaşi anexa se prevede şi o retribuţie inferioară cu 1-2 clase de retribuire pentru unele locuri de muncă, ţinînd seama de calificarea mai redusă necesară pentru îndeplinirea sarcinilor.
    (3) Retribuţia tarifară pentru funcţiile operative reprezentative din circulaţia mărfurilor este următoarea:
                   
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima treaptă sau gradaţie - maxim -
      Nivelul de calificare sau treapta de rulaj
      IIIIIIIVVVI
        Funcţii pe niveluri de calificare
      Vînzător5- 89-12        
      Ospătar5- 89-1212-15      
        Funcţii pe trepte de rulaj
      Lucrător gestionar raion11-1613-1815-20      
      Şef magazin, lucrător gestionar magazin10-1513-1815-2017-2219-24  
      Şef unitate alimentaţie publică, lucrător gestionar unitate alimentaţie publică12-1714-1916-2118-2320-2522-27


    Articolul 112

    (1) În activitatea de comerţ cu amănuntul şi cu ridicată, în alimentaţia publică şi în unităţile hoteliere se aplică în mod generalizat, la întregul personal operativ şi la muncitori, forma de retribuire prin remiza, exprimată prin cote la 10.000, 1.000 sau 100 lei desfacere. Aceasta forma de retribuire se aplică în mod corespunzător şi în activităţile de contractări-achiziţii, precum şi prestări de servicii din unităţile comerciale şi turism. Cotele se stabilesc ţinînd seama de tipul unităţii şi volumul de activitate planificat, diferenţiat pe unităţi, grupe de produse sau produse, pe sezoane sau perioade mai indelungate.
    (2) La punctele comerciale şi de alimentaţie publică mici încadrate cu 1-2 lucrători, gestionării pot fi ajutaţi, în activitate, de membrii lor de familie, care vor fi retribuiţi pe bază de tarife în cadrul cotelor stabilite unităţii respective.
    (3) În unităţile de alimentaţie publică cu un înalt nivel de prezentare şi organizare se aplică forma de retribuire pe bază de remiza adăugată la nota de plată. Cota de remiza este de 10 sau 12%, din care 2% în medie pe întreprindere se poate utiliza pentru recuperarea pierderilor la inventarul de servire. În cazuri excepţionale, prin decret al Consiliului de Stat, la unele unităţi hoteliere cu cel mai înalt nivel de servire, cota de remiza va putea fi stabilită pînă la 15%.
    (4) În unele unităţi de comerţ şi turism, îndeosebi în unităţile mici, se va putea aplica, în condiţiile stabilite de lege, forma de retribuire în acord global. Prin aceasta forma, un grup de persoane, inclusiv responsabilul unităţii, îşi asuma obligaţia să asigure un anumit volum de desfacere şi prestări de servicii la preţurile şi tarifele stabilite de stat şi sa verse un anumit beneficiu. În contractul de acord global se prevăd volumul şi condiţiile desfacerilor sau prestărilor de servicii beneficiul ce trebuie realizat, cheltuielile care se fac, precum şi alte condiţii sau obligaţii reciproce. Sumele cuvenite drept retribuţie se asigura după ce s-au achitat toate obligaţiile, inclusiv amortismentele, fata de întreprinderea comercială sau de turism în subordinea căreia funcţionează.


    Articolul 113

    (1) În activităţile de prestări de servicii, contractări-achiziţii şi altele similare, precum şi în cele de desfacere cu activitate restrînsa sau cu caracter sezonier, se aplică forma de retribuire pe bază de cote procentuale, în limita unor cote maxime stabilite, pe feluri de prestări servicii sau produse, prin decret al Consiliului de Stat. În aceste cote pot fi incluse unele cheltuieli ale unităţii care se suporta de lucrători din veniturile realizate. Personalul retribuit în baza acestei forme, care lucrează în condiţiile prevăzute pentru ceilalţi lucrători din comerţ, încadraţi cu contracte de muncă pe durata nedeterminată, are toate drepturile şi îndatoririle personalului permanent din unităţile de stat.
    (2) În cazurile în care activităţile prevăzute la alin. (1) au un caracter intimplator sau ocazional, se aplică retribuirea cu tarife, stabilite la valoare sau cantitate. Persoanele retribuite în baza acestei forme beneficiază numai de retribuţia pentru munca prestată, fără a avea şi celelalte drepturi de care beneficiază persoanele cu contracte de muncă. Retribuirea pe bază de tarife se va putea aplica şi personalului organizaţiilor socialiste care pe lîngă activitatea de baza desfăşoară şi o activitate comercială.
    (3) În activitatea de prestări servicii se poate aplica retribuirea pe bază de vărsăminte în cote fixe sau în sume antecalculate, în care retribuţia lucrătorului reprezintă diferenţa dintre cheltuielile pentru materiile prime, materiale, energie, amortismente, plus beneficiul unităţii, fata de valoarea prestărilor realizate.


    Articolul 114

    (1) Personalul de conducere şi cel de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate din unităţile comerciale cu amănuntul, cu ridicată, din alimentaţia publică şi turism, precum şi cel din activitatea comercială a unităţilor care au şi plan de achiziţii, intrari în fondul de stat şi prestări servicii, se retribuie în acord direct proporţional cu gradul de îndeplinire a planului de desfacere, prestări hoteliere sau turism. La funcţiile de conducere şi de execuţie din unităţile comerciale şi de turism, retribuţia se majorează sau se diminuează cu 1% din retribuţia tarifară pentru fiecare procent de depăşire sau nerealizare a beneficiului planificat, în limita a 8% din retribuţia tarifară corespunzătoare timpului lucrat.
    (2) La unităţile de comerţ interior şi la unităţile de aprovizionare tehnico-materiale, printre indicatorii în raport de care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul din conducerea unităţilor, în mod obligatoriu sînt volumul de aprovizionare sau de desfacere planificat şi beneficiul planificat.
    (3) La unităţile de comerţ interior şi turism o parte din sporul anual al vinzarilor sau prestărilor se va realiza pe seama creşterii volumului de activitate pe un lucrator, iar creşterea retributiei medii a personalului operativ şi muncitorilor va fi corelată cu volumul desfacerilor şi prestărilor. Aceasta corelaţie va fi prevăzută în planurile anuale ale ministerelor cu activitate comercială, indicatorul planului de muncă şi retribuire pentru aceste ministere fiind fondul de retribuire la 1.000 lei desfacere şi prestări.
    (4) În cazul cînd din cauze independente de muncă personalului se realizează retribuţii sub minimul garantat, pentru personalul din ramura circulaţiei mărfurilor retribuit pe bază de cote, cu remiza adăugată la nota de plată şi în acord direct proporţional, se va putea asigura pe cel mult 2 luni un minim garantat de 75% din retribuţia tarifară. Dacă în continuare nu sînt create condiţii pentru asigurarea minimului garantat, conducerile unităţilor sînt obligate sa ia măsuri pentru redistribuirea personalului în cadrul unităţii sau în alte unităţi. Diferenţa între sumele cuvenite în raport cu volumul de activitate şi minimul garantat acordat va fi recuperată în perioadele următoare din drepturile realizate peste retribuţia tarifară.


    Articolul 115

    (1) În comerţul exterior retribuirea muncii are drept scop cointeresarea personalului în sporirea continua a exporturilor de mărfuri şi încasărilor valutare, realizarea importurilor necesare economiei naţionale, creşterea eficientei comerţului exterior, lărgirea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice a României cu alte tari şi asigurarea unei balanţe de plati externe echilibrate.
    (2) La unităţile de comerţ exterior printre indicatorii în raport de care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul din conducerea unităţilor, în mod obligatoriu sînt volumul de export valoric pe relaţii şi volumul de import exprimat valoric în preţuri de plan.
    (3) Retribuţia tarifară a personalului din aparatul întreprinderilor de comerţ exterior este cea prevăzută pentru grupa III de ramuri, la gradele special, I, II şi III.
    (4) Retribuţia tarifară în lei a personalului întreprinderilor de comerţ exterior şi din centralele industriale, trimis în misiune permanenta în străînătate, este cea prevăzută în nomenclatorul unităţilor respective, pentru funcţiile îndeplinite în străînătate.
    (5) În afară de participarea la beneficii şi de premiile ce se acordă în cursul anului pentru realizari deosebite, potrivit reglementărilor generale, personalul întreprinderilor de comerţ exterior mai poate beneficia de premii pentru încheierea de operaţiuni de export-import şi prestări de servicii, care prezintă o eficienta valutar-financiară ridicată pentru economia naţionala, conform art. 62.


    Articolul 116

    (1) Modul de încadrare a lucrătorilor operativi, condiţiile de aplicare a retributiilor tarifare superioare sau inferioare, precum şi atribuţiile ce revin lucrătorilor comerciali şi clasele de retribuire în care aceştia se încadrează, unităţile şi locurile de muncă la care personalul operativ şi muncitorii din activitatea de comerţ interior şi turism se retribuie în regie, treptele de rulaj, categoriile de unităţi, precum şi utilizarea funcţiei de şef depozit - lucrator gestionar şi la alte unităţi economice decît cele din circulaţia mărfurilor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    (2) Retribuţia personalului din circulaţia mărfurilor este prevăzută în anexa nr. IV.

    F. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, INGINERIA TEHNOLOGICĂ SI PROIECTAREA

    Articolul 117

    (1) Sistemul de retribuire din unităţile de cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare asigura legarea nemijlocită a retributiei de efectele economico-sociale obţinute ca urmare a aplicării în producţie a rezultatelor cercetării şi proiectării şi cointeresarea materială a personalului pentru efectuarea de cercetări care contribuie la promovarea continua a progresului tehnico-ştiinţific, la scurtarea ciclului cercetare-proiectare-producţie, la introducerea tehnologiilor noi, moderne, la cunoaşterea şi folosirea legilor naturii şi ale societăţii, în vederea infaptuirii programului de dezvoltare economică şi socială a tarii.
    (2) În aceste activităţi, sistemul de retribuire asigura, totodată, cointeresarea personalului în aplicarea celor mai eficiente soluţii economice şi functionale, care conduc la obţinerea de produse de calitate superioară, reducerea costului investiţiilor şi a ponderii construcţiilor în valoarea acestora, la extinderea tipizarii construcţiilor, la proiectarea de maşini şi utilaje moderne, mărirea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, precum şi la realizarea şi predarea proiectelor la termenele stabilite.
    (3) În activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de cercetători sau proiectanţi îşi asuma răspunderea de a efectua şi finaliza o cercetare sau un proiect, într-un anumit termen, pentru care primeşte o sumă globală, stabilită în contract, în condiţiile prevăzute de lege. Aceasta forma de retribuire se va aplica îndeosebi pentru crearea şi introducerea în producţie a unor tehnologii sau produse noi, perfecţionarea şi modernizarea celor existente, proiectarea obiectivelor de investiţii şi va cuprinde întreg ciclul cercetare-proiectare şi aplicarea în producţie a rezultatelor obţinute pînă la atingerea parametrilor stabiliţi. În contract se prevăd termenele, parametrii sau indicatorii tehnico-economici care trebuie obţinuţi, condiţiile de calitate, sumele totale pentru retribuire şi alte condiţii. Sumele pe lucrări pentru retribuirea personalului din cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare se vor stabili, pe bază de norme de muncă pe unităţi fizice, pe categorii de lucrări. Personalul care lucrează în acord global primeşte, pe parcursul executării lucrărilor, avansuri lunare reprezentind 80% din retribuţia tarifară. Avansurile cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe lucrare. La predarea obiectivelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului în funcţie de contribuţia acestora. Din suma cuvenită fiecăruia se retine o parte de 10%, care se restituie după aplicarea în producţie sau intrarea în funcţiune a obiectivului respectiv şi realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuţi în proiecte sau în documentaţia tehnica, iar cealaltă parte, de 90%, se plăteşte după ce în prealabil s-au scăzut avansurile primite, dacă au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în contract.
    (4) În locul reţinerilor pe proiect sau obiectiv de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, ce se fac pînă la atingerea parametrilor, se poate retine o sumă fixa pentru constituirea unei garanţii reprezentind pînă la o retribuţie tarifară lunară, dar nu mai puţin de 20% din aceasta.
    (5) Personalul din conducerea unităţilor de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare - director, directori adjuncţi, secretar ştiinţific - este obligat, potrivit reglementărilor în vigoare, sa desfăşoare efectiv activitate de cercetare sau de proiectare, în proporţie de cel puţin: 50% directorul, 60% directorul general adjunct şi secretarul ştiinţific de la institutele centrale, 75% directorii adjuncţi şi secretarul ştiinţific de la celelalte unităţi de cercetare ştiinţifică şi de proiectare. Pentru aceasta activitate poate fi retribuit în acord global. În acest caz va primi partea din retribuţie corespunzătoare timpului destinat activităţii de conducere, indemnizaţia de conducere, precum şi sumele cuvenite în acord global care se aproba de organul ierarhic superior.


    Articolul 118

    Personalul din cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare poate beneficia de o recompensa de pînă la 2% din avantajele economice postcalculate, realizate de unităţile beneficiare în urma aplicării în practica a rezultatelor cercetării şi proiectării. Aceste avantaje se calculează, o singură dată, în primul an de la atingerea parametrilor prevăzuţi, în raport cu economiile la fondurile de investiţii, la costurile de producţie, precum şi cu economiile rezultate prin înlocuirea importurilor de produse sau licenţe. Modul de stabilire a avantajelor economice, a recompensei ce se poate acorda personalului din cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare, în limita prevăzută, precum şi condiţiile în care se repartizează personalului, se aproba prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 119

    Personalul din activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare beneficiază de participarea la beneficiile unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile prevăzute pentru celelalte unităţi economice.
    1. Cercetarea ştiinţifică şi ingineria tehnologică


    Articolul 120

    (1) Retribuţia tarifară a personalului atestat, de cercetare ştiinţifică şi de inginerie tehnologică, se diferenţiază pe 4 grade profesionale şi - corespunzător încadrării unităţilor în care îşi desfăşoară activitatea - pe 3 niveluri de retribuire.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor şi gradelor profesionale de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică este următoarea:
               
      Funcţia şi gradul profesionalNumăr gradaţiiClasele de retribuire le nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Nivel de retribuire
      IIIIII
      Cercetător ştiinţific principal, inginer tehnolog principal        
      - gradul I633-3932-3831-37
      - gradul II630-3629-3328-34
      - gradul III725-3324-3223-31
      Cercetător ştiinţific, inginer tehnolog723-3022-2921-28

    (3) Încadrarea unităţilor de cercetare şi de inginerie tehnologică pe cele 3 niveluri de retribuire se aproba prin decret al Consiliului de Stat la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale sau consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, pe baza următoarelor criterii:
    a) importanţă lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru promovarea progresului tehnic, economic şi social, contribuţia efectivă adusă la dezvoltarea economiei şi culturii;
    b) eficienta economică a fiecărei unităţi, caracterizată prin volumul şi complexitatea lucrărilor desfăşurate pe bază de contracte, organizarea activităţii de microproducţie, efectuarea de lucrări care să conducă la realizarea de produse noi de calitate superioară, pentru satisfacerea nevoilor interne şi pentru export, introducerea tehnologiilor proprii care reduc importul de licenţe şi instalaţii, precum şi alte lucrări care să se concretizeze în obţinerea unor importante beneficii în economie;
    c) mărimea unităţii, caracterizată prin număr de secţii, de ateliere de producţie, staţii pilot, filiale, precum şi prin numărul personalului şi alte criterii specifice.


    Articolul 121

    (1) Încadrarea şi promovarea personalului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică se fac pe grade profesionale, funcţii şi, în cadrul acestora, pe gradatii, în raport cu rezultatele obţinute, contribuţia personală adusă la realizarea şi depăşirea planului unităţii, valoarea lucrărilor efectuate şi eficienta lor economică, disciplina în munca şi respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege.
    (2) Încadrarea şi promovarea personalului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pe grade profesionale şi funcţii se fac pe bază de concurs, în condiţiile prevăzute de Statutul pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare.
    (3) Promovarea personalului de cercetare şi inginerie tehnologică pe gradatii se face cu respectarea prevederilor art. 33 din prezenta lege.
    (4) În cadrul gradelor profesionale de cercetător ştiinţific principal I şi II şi inginer tehnolog principal I şi II, personalul de cercetare şi de inginerie tehnologică poate fi promovat pe 6 gradatii, iar în cele de cercetător ştiinţific principal III, cercetător ştiinţific, inginer tehnolog principal III şi inginer tehnolog, pe 7 gradatii, potrivit anexei nr. IV.
    (5) Personalului atestat de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică încadrat la ultima gradatie, cu o vechime de cel puţin 30 de ani în specialitate, care are merite deosebite în activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, concretizate în lucrări cu o înalta eficienta economică sau socială, i se poate conferi, în condiţiile stabilite de lege, gradatia de merit care da dreptul la o retribuţie tarifară lunară majorată cu 1-2 clase de retribuire.
    (6) Personalului de conducere din activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică i se acordă, pe lîngă, retribuţia tarifară corespunzătoare gradului profesional obţinut, o indemnizaţie diferenţiată pe nivelurile prevăzute la art. 120 alin. (1), în raport cu funcţia de conducere pe care o deţine. Personalul de conducere al institutelor centrale de cercetare are următoarele indemnizaţii:
             
      - lei/lună -
      Funcţia de conducereIndemnizaţia de conducere
      Nivel de retribuire
      IIIIII
      Director general de institut central1225-24901020-2020820-1515
      Director general adjunct de institut central, secretar ştiinţific1020-1815715-1415615-1110

        Personalul de conducere al institutelor de cercetare şi inginerie
        tehnologică are următoarele indemnizaţii:
             
      - lei/lună -
      Funcţia de conducereMărimea unităţii
      MareMijlocieMică
      Director institut1020-1815715-1415615-1110
      Director adjunct ştiinţific-tehnic-institut615-1225510- 920410- 715
      Secretar ştiinţific615-1225510- 920  
      Director centru     410- 715
      Şef de secţie410- 715310- 615260- 510
      Şef laborator, sector, atelier260- 410205- 360205- 330

    Indemnizaţiile prevăzute în tabelul de mai sus se acordă în condiţiile stabilite la art. 30 alin. (2).
    (7) Profesorii, conferentiarii şi lectorii - şefii de lucrări titulari din învăţămîntul superior, numiţi în funcţii de conducere în unităţile de cercetare şi inginerie tehnologică, primesc retribuţia tarifară a funcţiei didactice de baza şi indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de conducere pe care o ocupa în unitatea de cercetare şi inginerie tehnologică.
    (8) Şefii programelor de cercetare şi de introducere a tehnologiilor care prezintă importanţă economică deosebită pot fi echivalati cu şefii secţiilor de cercetare şi de inginerie tehnologică, cu aprobarea Consiliului de Miniştri. Pentru activitatea desfăşurata pe durata realizării programelor, pe lîngă retribuţia tarifară a funcţiei de baza, aceştia primesc o indemnizaţie corespunzătoare şefului de secţie, în raport cu importanţă şi complexitatea programelor.
    (9) Acordarea indemnizaţiei prevăzute la alin. (6), (7) şi (8) exclude primirea altor indemnizaţii de conducere.


    Articolul 122

    Odată cu aprobarea încadrării unităţilor de cercetare şi inginerie tehnologică pe cele trei niveluri de retribuire se stabilesc şi gradul unităţii, precum şi grupa de ramuri după care se face retribuirea personalului de cercetare şi inginerie tehnologică cu studii superioare neatestat şi a personalului, din activitatea de cercetare ştiinţifică şi de inginerie tehnologică fără studii superioare.


    Articolul 123

    (1) Pentru lucrările la care, datorită specificului, nu se poate aplica forma de retribuire în acord global, acordarea retributiei tarifare personalului de execuţie cu studii superioare atestat şi neatestat, precum şi personalului de conducere din cercetarea ştiinţifică şi ingineria tehnologică, se face în raport cu îndeplinirea calitativă şi cantitativă a sarcinilor de plan, care se exprima prin respectarea termenelor finale şi intermediare ale fazelor de cercetare ştiinţifică şi de inginerie tehnologică, atingerea parametrilor prevăzuţi, respectarea condiţiilor din contractele încheiate şi aplicarea în practica a rezultatelor obţinute.
    (2) Din retribuţia tarifară a personalului atestat şi neatestat din unităţile de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, care nu lucrează în acord global, se efectuează reţineri lunare de 5-20% pe toată durata de execuţie a obiectivelor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică. Jumătate din sumele astfel reţinute se restituie la încheierea fazelor de cercetare la termenele stabilite, iar cealaltă jumătate se restituie după aplicarea în practica a rezultatelor obiectivelor cercetării şi ingineriei tehnologice terminate şi atingerea parametrilor prevăzuţi sau după valorificarea în forme specifice a celorlalte cercetări ştiinţifice la care nu se pot stabili astfel de parametri.
    (3) Pentru personalul din activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, încadrat pe funcţii de conducere, acordarea retributiei tarifare şi a indemnizaţiei de conducere se face tinindu-se seama de realizarea sarcinilor stabilite pe ansamblul unităţii sau al compartimentului pe care îl conduce, precum şi de realizarea sarcinilor ce îi revin în calitate de executant direct la temele sau proiectele la care participa, potrivit prevederilor din Statutul pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare.


    Articolul 124

    Finanţarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unităţile de cercetare şi inginerie tehnologică se face din încasările realizate de aceste unităţi, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale.


    Articolul 125

    Personalului de proiectare din unităţile de cercetare şi inginerie tehnologică, care nu desfăşoară activitate de inginerie tehnologică, i se aplică reglementările din prezenta lege, stabilite pentru personalul din celelalte unităţi de proiectare.

    2. Proiectarea*)
    ------------ Notă *) Proiectare de construcţii şi alte forme de proiectare, diferite de cele de la pct. 1.


    Articolul 126

    (1) Încadrarea şi promovarea personalului din activitatea de proiectare se fac pe funcţii şi grade profesionale, iar în cadrul lor, pe gradatii. Promovarea personalului de proiectare în funcţii se face prin examen sau concurs - cu respectarea prevederilor Legii nr. 12/1971, iar promovarea în gradatii se face în condiţiile art. 33 din prezenta lege.
    (2) Institutele de proiectare sînt grupate pe patru grade, în funcţie de mărimea lor şi de complexitatea activităţii. Încadrarea fiecărui institut într-unul din cele patru grade se face prin decret al Consiliului de Stat.
    (3) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de execuţie este următoarea:
           
      FuncţiaNumăr gradaţiiClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim - funcţii de execuţie
      Inginer-arhitect-proiectant principal    
      - Gradul I631-37
      - Gradul II629-34
      - Gradul III724-32
      Inginer-arhitect-proiectant722-29


    Retribuţia tarifară a inginerului-arhitectului-proiectant şi a celui principal este aceeaşi pentru toate gradele institutelor de proiectare, cu excepţia retributiei inginerului-arhitectului-proiectant principal I, care la institutele de gradele III şi IV este cu cîte o clasa mai mica fata de cea de la institutele de gradele I şi II.
    (4) Retribuţia tarifară a funcţiilor de chimisti, fizicieni, geologi, matematicieni, economişti etc., utilizate în secţiile sau atelierele de proiectare, din institute şi centre, este cea aprobată pentru funcţiile corespunzătoare din unităţile din grupa III de ramuri.
    (5) Personalului de conducere din activitatea de proiectare i se acordă, pe lîngă retribuţia tarifară corespunzătoare gradului profesional obţinut, o indemnizaţie diferenţiată după gradul de organizare a unităţilor ţinînd seama de funcţia pe care o deţine.
    (6) Indemnizaţiile de conducere ale funcţiilor de conducere din institutele şi centrele de proiectare sînt următoarele:
               
      - lei/lună -
      FuncţiaIndemnizaţia de conducere
      Gradul unităţii
      IIIIIIIV
      Director institut1020-1815715-1416410-1110410-715
      Director adjunct tehnic institut615-1228510- 920410- 715  
      Director centru       410-715
      Şef de secţie410- 715310- 615260- 510260-510
      Şef de atelier260- 410205- 360205- 330205-330


    Articolul 127

    Acordarea retributiei tarifare personalului de proiectare de execuţie şi personalului de conducere din proiectare se face în raport cu îndeplinirea calitativă şi cantitativă a sarcinilor de plan, care se exprima prin predarea la termen a proiectelor şi calitatea acestora, realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuţi în proiectul lucrării, reducerea importurilor pentru investiţie şi producţie prin promovarea conceptiei proprii şi folosirea maşinilor, utilajelor şi materiilor prime indigene, reducerea consumurilor specifice la principalele materiale.


    Articolul 128

    Pentru personalul care nu lucrează în acord, indicatorul în funcţie de care se calculează mărimea adaosului la retribuţia tarifară, conform prevederilor art. 44, este volumul total al activităţii de proiectare.


    Articolul 129

    (1) Pentru retribuirea personalului de proiectare - de execuţie şi de conducere - din secţiile, atelierele şi colectivele de proiectare, organizate în subordinea centralelor industriale, altor unităţi asimilate acestora, întreprinderilor sau altor unităţi economice, potrivit normelor de structura aprobate pentru unităţile de cercetare şi proiectare, se aplică prevederile art. 117, 126-128.
    (2) Pentru personalul din secţiile, atelierele şi colectivele de proiectare organizate pe baza normelor unitare de structura stabilite pentru unităţi economice, retribuirea se face în aceleaşi condiţii ca şi pentru personalul din unitatea în care funcţionează.

    3. Prevederi comune

    Articolul 130

    (1) Retribuţia tarifară a personalului din aparatul funcţional este cea aprobată pentru funcţiile corespunzătoare din unităţile din grupa V de ramuri. La unităţile de cercetare şi de inginerie tehnologică, precum şi la unităţile de proiectare, la care sînt organizate secţii şi ateliere de producţie, retribuţia personalului acestor subunitati este cea prevăzută pentru grupa de ramuri corespunzătoare.
    (2) Retribuirea personalului de cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare care nu lucrează în acord global, pe perioada cît acorda asistenţă tehnică în unităţi, în baza contractelor încheiate în acest scop cu beneficiarii, se face cu retribuţia medie realizată în ultimele 12 luni premergătoare acestei perioade, dar nu mai puţin de retribuţia tarifară de încadrare şi sporul de vechime.


    Articolul 131

    Prevederile art. 39-49 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi activităţii de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare, în condiţiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 132

    (1) Sursele de constituire a fondurilor pentru premierea în cursul anului şi pentru participarea la beneficii la sfîrşitul anului a personalului din unităţile de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare, precum şi modalităţile de acordare a acestora, sînt cele prevăzute la art. 50-65, pentru unităţile economice.
    (2) Veniturile realizate de către personalul din activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectare din participarea la beneficiile unităţii şi din recompensele primite în raport cu avantajele economice realizate ca urmare a aplicării în producţie a rezultatelor obţinute nu sînt plafonate.


    Articolul 133

    Retribuţia personalului din unităţile de cercetare şi inginerie tehnologică şi din cele de proiectare este prevăzută în anexa nr. IV.

    G. UNITĂŢILE DE OPERAŢIUNI BANCARE SI DE ASIGURĂRI

    Articolul 134

    Retribuirea muncii personalului din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări trebuie să cointereseze acest personal la realizarea în bune condiţii a sarcinilor legate de finanţarea şi creditarea producţiei şi investiţiilor, de perfecţionarea controlului prin leu a eficientei activităţii economice, de asigurarea unei circulaţii băneşti normale, precum şi de atragerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei.


    Articolul 135

    (1) Retribuţia tarifară a personalului încadrat în funcţii de execuţie şi de conducere în unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări se diferenţiază pe categorii de unităţi, fiind corelată cu retribuţia din următoarele grupe de ramuri:
    a) sucursalele băncilor: grupa IV de ramuri;
    b) sucursalele ADAS şi C.E.C.: grupa V de ramuri;
    c) sucursalele LOTO-PRONOSPORT: grupa VI de ramuri.
    (2) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări este următoarea:
         
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază
      - minim -
      fi la ultima gradaţie
      - maxim -
      Director la sucursalele judeţene ale băncilor, gradul I*)34
      Director la sucursalele judeţene ADAS şi C.E.C., gradul I*)32
      Şef serviciu specialitate. revizor şef la sucursalele judeţene ale băncilor, gradul I27-33
      Şef serviciu specialitate la sucursalele judeţene ADAS şi C.E.C., gradul I25-31
      Inspector principal la sucursalele judeţene ale băncilor  
      - inginer24-32
      - economist23-31
      Inspector la sucursalele băncilor  
      - inginer22-29
      - economist21-28


    --------------- Notă *) Retribuţia tarifară fixa la care se adauga indemnizaţia de conducere.


    Articolul 136

    La unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări, inclusiv administraţiile centrale ale acestora, premiile anuale se acordă dintr-un fond ce se constituie prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de retribuire realizat anual şi se eliberează în limita sumelor prevăzute în acest scop în planul de venituri şi cheltuieli. Fondul de premiere anuală se repartizează integral personalului, în condiţiile prevăzute la art. 54 lit. a) şi 55, corespunzător timpului pentru care a fost retribuit de unitate.


    Articolul 137

    Casa de Economii şi Consemnaţiuni va putea acorda premii persoanelor încadrate în alte unităţi, care au obţinut cele mai bune rezultate în acţiunea de atragerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei, în limita unui fond anual prevăzut în planul de cheltuieli aprobat.


    Articolul 138

    Retribuţia personalului din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări este prevăzută în anexa nr. IV.

    II. Activităţi social-culturale
    A. ÎNVĂŢĂMÎNT

    Articolul 139

    Sistemul de retribuire a personalului din unităţile de învăţămînt trebuie să contribuie la cointeresarea materială a acestuia pentru îmbunătăţirea continua a activităţii de instruire şi educare a tinerelor generaţii, de însuşire de către acestea a culturii generale, a cunoştinţelor de specialitate şi a deprinderilor practice necesare exercitării, la absolvire, a unor activităţi utile societăţii, în vederea integrării active în viaţa socială, precum şi de formare a conceptiei ştiinţifice despre natura şi societate, de cultivare a dragostei fata de patrie şi popor, fata de idealurile de pace, înţelegere între popoare şi progres social.


    Articolul 140

    (1) Retribuţia tarifară a personalului didactic se diferenţiază, la fiecare funcţie şi grad didactic, în raport cu calitatea activităţii instructiv-educative şi ştiinţifice şi cu vechimea în învăţămînt, printr-un număr de 6-7 gradatii. Ultima gradatie - a 6-a sau a 7-a, după caz - se acordă cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (3) din prezenta lege. La cadrele didactice retribuţia tarifară astfel stabilită cuprinde şi sporul pentru vechime. Pentru cadrele didactice definitivate, care îşi desfăşoară activitatea în localităţi rurale cu condiţii deosebite, vechimea pentru acordarea unei gradatii se poate reduce de la 5 la 3 ani. Pentru cadrele didactice cu rezultate deosebite în activitate, de la toate formele de învăţămînt, vechimea pentru acordarea gradatiilor se poate reduce la 4 ani.
    (2) Retribuţia tarifară a cadrelor didactice din învăţămîntul superior se diferenţiază şi în raport cu complexitatea şi importanţă disciplinei pentru dezvoltarea economico-socială a tarii, pe trei niveluri - A, B şi C.
    (3) În învăţămîntul superior, la nivelul A se cuprind disciplinele fundamentale: matematica, fizica, chimia, ştiinţele biologice, ştiinţele geologice, limba şi literatura română, disciplinele tehnice de specialitate pentru învăţămîntul tehnic, agricol şi medico-farmaceutic; disciplinele de ştiinţe sociale, ştiinţele economice, juridice, pedagogia, istoria, geografia, limbile străine, la facultăţile sau secţiile de profil. La nivelul B se cuprind disciplinele de ştiinţe sociale, ştiinţele economice, juridice, pedagogia, istoria, geografia, limbile străine, la alte facultăţi sau secţii decît cele de profil, iar la nivelul C, disciplinele din învăţămîntul de educaţie fizica şi sport, din învăţămîntul de arte plastice, de teatru-cinematografie şi de muzica, disciplinele din învăţămîntul pedagogic cu durata de 3 ani, precum şi desenul tehnic din învăţămîntul economic şi artistic. Încadrarea pe niveluri a disciplinelor ce nu sînt prevăzute la acest alineat se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.
    (4) Cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de director şi director adjunct de unitate şcolară şi de şef catedra în învăţămîntul superior, precum şi profesorii care desfăşoară activitate de diriginte de clasa, învăţătorii şi institutorii care predau în acelaşi timp la 2-4 clase în învăţămîntul primar, primesc, pe lîngă retribuţia tarifară a funcţiei didactice, indemnizaţii lunare, care fac parte din retribuţia tarifară.
    (5) Pentru îndeplinirea funcţiilor de rector, prorector, decan, prodecan şi director educativ de cămine studenţeşti, precum şi pentru îndeplinirea altor funcţii sau activităţi didactice, retribuirea se face cu indemnizaţii lunare care nu fac parte din retribuţia tarifară.


    Articolul 141

    (1) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii didactice este următoarea:
    a) în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri:
                         
      - lei/lună -
      FuncţiaClasele de retribuire corespunzătoare retribuţiei tarifare după vechimea în învăţămîntIndemnizaţiile lunare de conducere pentru unităţile de categoria I
      3-5 ani5-10 ani10-15 ani15-20 ani20-23 ani23-26 ani26-29 anipeste 29 ani
      12345678910
      DirectorRetribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei didactice, gradului şi vechimii în învăţămînt, la care se adaugă indemnizaţia de conducere
      - grupuri şcolare   820
      - licee cu peste 2000 elevi   675
      - şcoli cu clasele I-IV   310
      Director adjunctIdem  
      - grupuri şcolare   675
      - licee cu peste 2000 elevi   570
      Profesor cu studii superioare universitare*)
      - gradul didactic I-24262729303132  
      - gradul didactic II-21232126272829  
      - definitiv1819212224252627  
      Profesor cu studii superioare de subingineri
      - gradul didactic I-21232126272829  
      - gradul didactic II-18202123242526  
      - definitiv1516181921222324  
      Profesor cu institut pedagogic de 3 ani
      - gradul didactic I-20222325262728  
      - gradul didactic II-17192022232425  
      - definitiv1415171820212223  
      Învăţător cu liceul pedagogic
      - gradul didactic I-17181921232627  
      - gradul didactic II-14151618202324  
      - definitiv1112131416182122  

    -------------- Notă *) Se aplica la licee, şcoli de maiştri şi profesorilor ingineri de la şcolile profesionale. Retribuţia tarifară a profesorilor de la disciplinele de profil şi de la cele care asigura pregătirea în meserie la licee şi şcoli de maiştri este mai mare cu o clasa, iar cea a profesorilor din învăţămîntul primar, gimnazial şi profesional, mai mica cu o clasa.
    b) în învăţămîntul superior:
     
      FuncţiaClasele de retribuire corespunzătoare retribuţiei tarifare după vechimea în învăţămîntIndemnizaţii de conducere - lei lunar -
      categoria instituţiei
      3-5 ani5-10 ani10-15 ani15-20 ani20-25 ani25-28 anipeste 28 aniIIIIIIIV
      123456789101112
      Rector     Retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei didactice şi vechimii în învăţămînt la care se adaugă indemnizaţia de conducere   2290-26901895-22901615-18951330-1615
      Prorector       1895-21951615-18951330-16151020-1330
      Decan       1260-14151100-1260970-1100  
      Prodecan       970 -1100870- 970    
      Şef catedră         330-665  
      Profesor universitar   343536373839      
      Conferenţiar universitar   313233343536      
      Lector universitar25262729303233      
      Asistent universitar23242526272930      

    (2) Indemnizaţiile de conducere prevăzute în tabelul de mai sus se acordă în condiţiile stabilite la art. 30 alin. (2).
    (3) Retribuţia tarifară prevăzută la alin. (1) lit. b) se acordă cadrelor didactice care predau în învăţămîntul superior discipline încadrate la nivelul A. Profesorii şi conferentiarii universitari au o retribuţie tarifară mai mica, fata de cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu o jumătate de clasa de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul B, şi cu o clasa de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul C.
    (4) Lectorii - şefii de lucrări - şi asistenţii universitari, inclusiv cei stagiari, au o retribuţie tarifară mai mica, fata de cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu o clasa de retribuire, dacă predau discipline cuprinde la nivelul B, şi cu 2 clase de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul C.


    Articolul 142

    (1) Retribuţia tarifară prevăzută în lege pentru cadrele didactice şi personalul auxiliar din învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri este mai mare cu 2 clase de retribuire pentru aceste categorii de personal care lucrează în casele de copii şi în şcolile speciale pentru copii cu deficiente, cu excepţia profesorilor de la liceele organizate pentru copii cu deficiente, la care retribuţia tarifară este mai mare cu o clasa de retribuire.
    (2) Persoanele numite în învăţămînt, cu o vechime recunoscută în învăţămînt de cel puţin 3 ani, precum şi cadrele didactice suplinitoare, sînt retribuite, potrivit funcţiei didactice îndeplinite, studiilor şi vechimii recunoscute în învăţămînt, cu retribuţia tarifară stabilită pentru personalul didactic definitiv, avînd obligaţia sa obţină definitivarea în termenul prevăzut în Statutul personalului didactic.


    Articolul 143

    Cadrelor didactice definitive sau titularizate în învăţămînt, încadrate la ultima gradatie, care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de învăţămînt şi au o vechime de cel puţin 30 de ani în învăţămînt, li se poate acorda, în condiţiile stabilite de lege, o gradatie de merit. Cadrele didactice cărora li se acordă gradatia de merit vor primi o retribuţie tarifară majorată cu 1-2 clase de retribuire, fata de cea prevăzută la ultima gradatie.


    Articolul 144

    Personalul din unităţile de învăţămînt beneficiază de premii anuale dintr-un fond ce se constituie prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de retribuire realizat anual. Fondul de premiere se repartizează în raport cu contribuţia fiecărei persoane la bunul mers al activităţii unităţii din care face parte.


    Articolul 145

    Pentru cele mai bune rezultate obţinute în cadrul concursurilor de material didactic şi pentru stimularea manifestărilor didactice şi educative, personalul didactic poate fi premiat din fondurile speciale destinate acestui scop, conform reglementărilor în vigoare.


    Articolul 146

    (1) Cadrele didactice, personalul de cercetare ştiinţifică, personalul auxiliar de specialitate, muncitorii, precum şi alte categorii de personal din învăţămîntul superior, care au participat în afară obligaţiilor de serviciu la lucrările de cercetare, proiectare, expertize, analize de laborator şi alte lucrări de acest fel, executate pe bază de contracte de colaborare, pot beneficia de premii, în limita unei cote de 10-15% din sumele încasate, dacă lucrările respective au fost predate la termen şi de calitate corespunzătoare. Premiile individuale nu pot depăşi 25% din retribuţia tarifară realizată în perioada pentru care se face premierea.
    (2) Cadrele didactice şi personalul de specialitate de la catedrele din învăţămîntul superior pot fi retribuite în acord global, în condiţiile prevăzute la art. 12 şi 117, pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică, proiectare, precum şi pentru activitatea de producţie desfăşurata în cadrul integrării.
    (3) Maistrii-instructori pot fi premiati la sfîrşitul anului dintr-un fond constituit din veniturile nete încasate din valorificarea producţiei realizate în atelierele-şcoala, în limita unei cote stabilite prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială. Premiul individual din acest fond împreună cu premiul anual nu poate depăşi, pe un an calendaristic, trei retribuţii tarifare lunare.


    Articolul 147

    Cadrele didactice şi specialiştii din producţie sau din alte domenii de activitate pot fi retribuiţi prin plata cu ora, conform reglementării în vigoare, pentru activitatea didactica de predare, seminarii, lucrări practice, desfăşurata în afară obligaţiilor de muncă de la funcţia de baza, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipsesc temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifica înfiinţarea unor posturi. Totalul sumelor încasate pentru îndeplinirea de activităţi didactice plătite cu ora nu poate depăşi în medie pe an şcolar (universitar) 25% din retribuţia funcţiei didactice îndeplinite.


    Articolul 148

    Retribuţia personalului din unităţile de învăţămînt de toate gradele şi din unităţile aparţinînd învăţămîntului este prevăzută în anexa nr. V.

    B. OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

    Articolul 149

    Aplicarea sistemului de retribuire în unităţile sanitare trebuie să stimuleze sporirea continua a eficientei activităţii personalului din acest sector, îndreptată spre ridicarea nivelului de îngrijire a sănătăţii populaţiei, prin intensificarea şi ridicarea nivelului calitativ al acţiunilor profilactice şi curative, printr-o înalta ţinuta profesională şi etica, solicitudine şi grija fata de om, prin continua îmbunătăţire a pregătirii de specialitate, prin perfecţionarea din toate punctele de vedere a ocrotirii sănătăţii publice în ţara noastră.


    Articolul 150

    (1) Retribuţia tarifară a personalului sanitar se stabileşte pe funcţii şi grade profesionale, diferenţiată în raport de nivelul de pregătire şi condiţiile specifice de muncă. Pentru personalul sanitar cu pregătire superioară, precum şi pentru personalul mediu sanitar, retribuţia tarifară se stabileşte pe un nivel de baza şi 6-7 gradatii, iar pentru personalul auxiliar sanitar, pe un nivel de baza şi 4 gradatii.
    (2) Retribuţia tarifară a medicilor se diferenţiază şi în raport cu complexitatea şi dificultatea specialitatii şi locului de muncă pe doua niveluri de retribuire, I şi II. La nivelul I se încadrează:
    a) medicii primari şi principali care efectuează intervenţii chirurgicale cu un înalt grad de complexitate şi dificultate, în cadrul unor unităţi, secţii sau compartimente special constituite şi dotate, în specialitatile: neurochirurgie, chirurgie cardiacă, chirurgie toraco-pulmonara, urologie, oftalmologie şi oto-rino-laringologie, medicii primari şi principali care lucrează în unităţi şi secţii clinice universitare, institute şi centre medicale şi de cercetare ştiinţifică medicală, precum şi cei care îşi desfăşoară activitatea în specialitatile anestezie şi terapie intensiva, radiologie şi radioterapie;
    b) medicii de medicina generală încadraţi în dispensarele medicale comunale, care prezintă probleme complexe în ocrotirea sănătăţii populaţiei respective, stabilite de Consiliul de conducere al Ministerului Sănătăţii. La nivelul II se încadrează medicii care lucrează în celelalte specialităţi şi locuri de muncă.
    (3) Retribuţia tarifară a personalului mediu şi auxiliar sanitar se diferenţiază şi în raport cu dificultatea şi complexitatea locului de muncă, pe doua tipuri de funcţii şi grade profesionale, I şi II.
    (4) Cadrele sanitare care îndeplinesc funcţii de conducere primesc pe lîngă retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei sau gradului profesional, indemnizaţii de conducere lunare, diferenţiate în raport cu mărimea unităţii - secţiei - pe care o conduc. Aceste indemnizaţii fac parte din retribuţia tarifară.


    Articolul 151

    (1) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de specialitate sanitară, cu pregătire superioară şi medie, este următoarea:
                 
      - lei/lună -
      FuncţiaNumăr gradaţiiClasele de retribuire la nivelul de bazăIndemnizaţii lunare de conducere
      - minim -
      şi la ultima gradaţie
      - maxim -
      Nivelul de retribuireMinimMaxim
      III
      123456
      Personal sanitar cu pregătire supe rioară
      ──────────────────────────────────────────
      Medic director   Retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei şi gradului profesional7151535
      Medic şef secţie   Idem230560
      Medic primar gradul I6      
      - de specialitate   32-3830-36    
      - de medicină generală   30-3629-35    
      Medic primar gradul II6        
      - de specialitate   30-3628-34    
      - de medicină generală   28-3429-33    
      Medic primar gradul III7        
      - de specialitate   28-3526-33    
      - de medicină generală   26-3325-32    
      Medic principal7        
      - de specialitate   25-3323-31    
      - de medicină generală   23-3122-30    
      Medic722-2921-28    
      Farmacist principal721-29    
      Farmacist719-26    
      Personal mediu sanitar
      ───────────────────────
      Soră medicală principală (cu liceu sanitar)7      
      - I*)   16-24    
      - II   15-23    
      Soră medicală (cu liceu sanitar)7      
      - I*)   11-18    
      - II   14-17    
      Soră medicală - moaşă - principală (cu şcoală sanitară)7      
      - I*)   10-17    
      - II   9-16    
      Soră medicală - moaşă - (cu şcoală sanitară)7      
      - I*)   8-15    
      - II   7-14    
      *) Se utilizează în unităţi, secţii sau compartimente de chirurgie cardiacă, neurochirurgie, anestezie-terapie intensivă, psihiatrie şi neuropsihiatrie infantilă, radiologie şi radioterapie, anatomie patologică, medicină legală, pediatrie, obstetrică-ginecologie, bolnavi cronici, de traumatologie-ortopedie şi arşi, precum şi de igienă şi sănătate publică.


    (2) Retribuţia tarifară prevăzută în tabelul de mai sus pentru personalul sanitar este mai mare cu:
    a) 2 clase pentru personalul sanitar, exclusiv tehnicienii sanitari, dentiştii şi medicii stomatologi, care lucrează în dispensarele medicale din mediul rural; personalul sanitar care lucrează în unităţile şi secţiile de urgenta medico-chirurgicală şi staţiile de salvare; personalul mediu sanitar care lucrează în 3 ture în unităţile sanitare cu paturi;
    b) cu o clasa pentru: personalul sanitar superior care lucrează în spitale, sanatorii, policlinici şi alte unităţi sanitare, din mediul rural; personalul sanitar încadrat pe caravanele de radiografie medicală, de stomatologie şi de laborator, precum şi pentru medicii din reţeaua de igiena şi sănătate publică şi expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
    (3) În toate cazurile în care personalul sanitar beneficiază de o retribuţie tarifară mai mare, prin încadrarea în nivelul I şi în locurile de muncă prevăzute la alin. (2), retribuţia tarifară a acestui personal nu poate depăşi cu mai mult de 3 clase de retribuire pe cea prevăzută la nivelul II.
    (4) Numărul posturilor de medici primari gradul I poate fi de cel mult 3%, al medicilor primari gradul II de cel mult 5%, iar cel al medicilor primari gradul III de cel mult 16%, din numărul total al medicilor.


    Articolul 152

    Pentru rezultate deosebite obţinute în asistenţă medicală a bolnavilor şi în activitatea ştiinţifică medicală se poate acorda, în condiţiile stabilite de lege, gradatia de merit cadrelor sanitare încadrate la ultima gradatie şi care au o vechime în munca sanitară de peste 30 de ani. Cadrele cărora li se acordă gradatia de merit vor avea o retribuţie tarifară majorată cu 1-2 clase de retribuire.


    Articolul 153

    În vederea acoperirii unor posturi vacante şi în limita posturilor normate la unitatea respectiva, personalul sanitar cu pregătire superioară poate fi retribuit cu ora pentru munca prestată în afară normei legale de muncă de la funcţia de baza, conform reglementării în vigoare. Totalul sumelor încasate pentru activitatea plătită cu ora nu va depăşi 25% din retribuţia tarifară lunară a funcţiei îndeplinite.


    Articolul 154

    Pentru alte activităţi prestate în afară obligaţiilor de serviciu de la funcţia de baza, personalul sanitar este retribuit conform anexei nr. V.


    Articolul 155

    Reglementările prevăzute în prezenta lege pentru personalul din unităţile sanitare se aplică şi personalului de la căminele de batrini, de pensionari, cămine-atelier, casa orbilor şi de la alte unităţi similare.


    Articolul 156

    Retribuţia personalului din unităţile sanitare este prevăzută în anexa nr. V.
    C. ARTA, CULTURA, PRESA SI ALTE ACTIVITĂŢI SOCIAL-CULTURALE


    Articolul 157

    Sistemul de retribuire a personalului din unităţile de arta, cultura şi presa şi din alte activităţi social-culturale trebuie să stimuleze lucrătorii din aceste sectoare sa-şi sporeasca continuu aportul lor la îmbunătăţirea activităţii unităţilor în care lucrează, îndreptată spre formarea omului nou, cu o înalta constiinta socialistă, un profil moral-politic înaintat şi un larg orizont de cultura.


    Articolul 158

    În unităţile de arta şi cinematografie retribuţia funcţiilor de specialitate artistică se diferenţiază pe grade profesionale şi niveluri de retribuire, în raport de complexitatea genului şi de importanţă instituţiei artistice în care se desfăşoară activitatea, conform prevederilor din anexa nr. V.


    Articolul 159

    Pentru rezultate deosebite obţinute în activitate, cadrelor de specialitate artistică încadrate la ultima gradatie li se poate conferi, în condiţiile stabilite de lege, de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale şi consiliilor populare care au în subordine unităţi artistice, gradatia de merit, care da dreptul la o retribuţie tarifară lunară majorată cu 1-2 clase de retribuire fata de cea prevăzută la ultima gradatie.


    Articolul 160

    Cadrele de specialitate artistică care, în afară obligaţiilor funcţiei artistice pe care o deţin în aceeaşi unitate, îndeplinesc funcţii de conducere, primesc, pe lîngă retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei sau gradului profesional, indemnizaţii de conducere lunare, diferenţiate în raport cu mărimea unităţii şi complexitatea activităţii.


    Articolul 161

    Cadrele artistice cu rezultate valoroase în activitate, care potrivit reglementărilor legale ocupa funcţii de specialitate artistică fără a avea studiile cerute, pot fi retribuite, pe baza aprobării date de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu retribuţia tarifară nemicsorata, stabilită pentru funcţiile respective.


    Articolul 162

    (1) Retribuţia tarifară a personalului artistic din arta şi cinematografie se acordă la realizarea integrală a obligaţiilor individuale, exprimate în număr de aparitii sau participări la spectacole, concerte, manifestări artistice şi la realizarea de filme. Pentru personalul de conducere din unităţile de arta, retribuţia tarifară şi, după caz, indemnizaţiile de conducere se acordă la realizarea integrală a obligaţiilor privind asigurarea unor spectacole şi concerte de calitate corespunzătoare şi îndeplinirea planului de venituri al unităţii.
    (2) Atunci cînd obligaţiile cadrelor artistice din unităţile de spectacole şi concerte şi ale personalului de specialitate din echipele de filmare ale studiourilor cinematografice nu se realizează din vina acestora, cum ar fi refuzul de a fi distribuite, neparticiparea la spectacole, concerte, repetitii şi altele similare, retribuţia tarifară lunară poate fi redusă sau chiar sa nu fie acordată în raport direct de consecinţele nerealizarii acestor obligaţii asupra activităţii unităţii.


    Articolul 163

    Personalul din echipele de filmare, precum şi cel din atelierele şi secţiile de baza ale studiourilor cinematografice, care contribuie la realizarea filmelor, poate beneficia de premii pentru realizarea de economii fata de costul de deviz al filmului, dintr-o cota de pînă la 30% din economia realizată în funcţie de calitatea obţinută. Mărimea premiului individual pentru economii nu va depăşi pe an 3 retribuţii tarifare lunare.


    Articolul 164

    Personalul din unităţile de arta şi cinematografie mai poate beneficia şi de unele premii pentru realizari deosebit de importante în domeniul creatiei artistice şi literare, al artelor interpretative şi al difuzării culturii, stabilite prin decret al Consiliului de Stat, din fondurile destinate acestui scop. Mărimea premiului individual inclusiv premiile de la sfîrşit de an şi în cursul anului nu poate depăşi anual 3 retribuţii tarifare lunare.


    Articolul 165

    (1) În unităţile de presa retribuţia tarifară a personalului de specialitate se stabileşte diferenţiat pe 5 niveluri de retribuire, în raport cu importanţă, complexitatea şi specificul activităţii unităţilor respective.
    (2) În edituri retribuţia tarifară a personalului de specialitate se stabileşte diferenţiat pe doua niveluri de retribuire, în raport cu importanţă şi specificul activităţii acestora.
    (3) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de specialitate din unităţile de presa şi de edituri este următoarea:
                 
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      ABIIIIII
      Presă          
      ─────          
      Redactor şef*)3938363432
      Publicist comentator, redactor de rubrică30-3829-3727-3525-33  
      Redactor principal25-3324-3223-3121-2920-28
      Redactor23-3022-2921-2819-2618-25
      Edituri          
      ───────          
      Director     3431  
      Redactor - principal I     25-33    
      - principal II     22-3022-30  
      Redactor     20-2720-27  

    ----------------- Notă *) Retribuţia tarifară fixa la care se adauga indemnizaţia de conducere.
    (4) Personalul redactional din presa este retribuit în acord pentru lucrările publicate la unitatea de presa unde este încadrat, cu tarife reprezentind pînă la 40% din tariful de colaborare pentru genul respectiv. Retribuirea în acord se face pentru lucrările publicate în afară obligaţiilor stabilite în cadrul sarcinilor de serviciu. Pentru lucrările literar-artistice - poezii, nuvele, schite, fragmente de român, reportaje literare şi altele -, precum şi pentru unele lucrări ştiinţifice din domeniul stiintelor politice, economiei, filozofiei şi altele similare, publicate la unitatea de presa unde este încadrat, autorul va fi retribuit în acord cu tarifele integrale aprobate conform reglementărilor în vigoare pentru genurile respective. Sumele încasate de personalul redactional din acord vor reprezenta cel mult 40%, iar la Agerpres cel mult 60% din fondul destinat colaborărilor, aprobat pentru fiecare organ de presa în parte. Sumele încasate din acest acord, inclusiv cele din premii, nu vor depăşi anual 3 retribuţii tarifare lunare.
    (5) Retribuţia tarifară a personalului din unităţile de presa se acordă la realizarea integrală şi de calitate corespunzătoare a obligaţiilor individuale.
    (6) Încadrarea unităţilor de presa pe nivelurile de retribuire prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 166

    (1) În unităţile de cultura, de informare documentară, unităţile de educaţie fizica şi sport, retribuţia tarifară a personalului de specialitate se stabileşte pe funcţii sau grade profesionale, diferenţiată pe categorii de unităţi.
    (2) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de specialitate din muzee şi biblioteci este următoarea:
                 
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Categoria unităţii
      I AIIIIIIIV
      Director muzeu, bibliotecă*)33292523  
      Muzeograf principal, bibliotecar principal19-2719-2717-2717-25  
      Muzeograf, bibliotecar17-2417-2415-2215-2215-22
      Restaurator principal16-2416-2416-2416-24  
      Restaurator11-1811-1811-1811-1811-18

    ---------------- Notă *) Retribuţia tarifară fixa la care se adauga indemnizaţia de conducere.


    Articolul 167

    Prevederile art. 164 referitoare la premierea pentru unele realizari deosebit de importante în domeniul creatiei artistice şi literare se aplică şi personalului din unităţile de cultura.


    Articolul 168

    În unităţile de educaţie fizica şi sport se pot plati cu ora, conform reglementărilor în vigoare, cadrele de specialitate pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipsesc temporar, precum şi în cazurile în care activitatea nu justifica înfiinţarea unui post cu norma întreaga. Plata cu ora se face pentru munca prestată în afară programului de lucru de la funcţia de baza. Totalul sumelor care pot fi plătite nu va depăşi în medie pe an, pentru un cadru de specialitate, 25% din retribuţia funcţiei îndeplinite.


    Articolul 169

    (1) Personalul din unităţile artistice de spectacole şi concerte poate beneficia de premii anuale, dintr-un fond ce se constituie, în limita fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra fondului de retribuire realizat anual, cu condiţia îndeplinirii numărului de spectatori şi a veniturilor totale proprii planificate.
    (2) Fondul de premiere anuală se poate completa cu o parte de pînă la 30% din veniturile nete realizate peste cele planificate la încasări din vînzarea biletelor şi programelor.
    (3) În cazul nerealizarii numărului de spectatori şi a veniturilor totale proprii planificate, fondul de premiere constituit conform alin. (1) se diminuează cu cîte 0,5% pentru fiecare procent de nerealizare a indicatorilor respectivi.
    (4) Fondul total de premiere anuală constituit conform alin. (1)-(3) se repartizează personalului de către consiliul oamenilor muncii din unitatea respectiva, corespunzător aportului fiecăruia la rezultatele obţinute. Nu pot beneficia de premii persoanele care au desfăşurat activitate necorespunzătoare sau al căror contract de muncă a fost desfăcut din iniţiativa lor - demisie - sau în baza prevederilor art. 130 lit. i), j), k) şi l) din Codul muncii.


    Articolul 170

    Retribuţia personalului din unităţile de arta, cinematografie, presa, edituri, unităţi de informare documentară, de cultura şi educaţie fizica şi sport este prevăzută în anexa nr. V.

    III. Organele puterii şi ale administraţiei de stat şi alte organe de stat
    A. ORGANELE CENTRALE DE STAT

    Articolul 171

    Sistemul de retribuire trebuie să asigure atragerea în aparatul organelor supreme ale puterii şi administraţiei de stat, al ministerelor şi altor organe centrale de stat, a cadrelor cu calificare înalta, cu experienţa în domeniul de activitate respectiv, cu capacitate organizatorică şi de sinteza, receptive la cerinţele progresului tehnic şi ştiinţific, cu temeinica pregătire politico-ideologica şi ridicat simt de răspundere fata de îndeplinirea sarcinilor, fata de interesele statului. Totodată, aplicarea sistemului de retribuire la organele centrale de stat trebuie să stimuleze în rîndurile personalului grija şi solicitudine fata de cerinţele şi propunerile cetăţenilor, combativitate fata de manifestările de birocratism şi maxima operativitate în rezolvarea problemelor ridicate de unităţile subordonate.


    Articolul 172

    (1) Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate, a sefilor de serviciu şi de birou şi a asimilatilor lor, a personalului administrativ, de deservire şi de paza, din aparatul organelor centrale de stat, se diferenţiază, în cadrul aceleiaşi funcţii, pe un nivel de baza şi pe gradatii.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor din conducerea direcţiilor şi a celor asimilate cu acestea, din aparatul organelor centrale de stat, se stabileşte în sume fixe. La aceasta retribuţie se adauga o indemnizaţie de conducere diferenţiată pe funcţii şi în raport de complexitatea şi importanţă activităţii respective.
    (3) Retribuţia tarifară a personalului din organele centrale nu se diferenţiază pe grupe de ramuri. Retribuţia funcţiilor de conducere este cea a funcţiilor corespunzătoare din centralele de grad special aparţinînd ramurilor cuprinse la grupa III, cu excepţia unor cazuri prevăzute în anexa nr. VI. Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie tehnice, economice şi de alta specialitate din organele centrale, cu excepţia unor cazuri prevăzute de lege, este mai mare cu o clasa de retribuire decît cea a funcţiilor corespunzătoare din centralele aparţinînd grupei III de ramuri.
    (4) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din organele centrale este următoarea:
         
      FuncţiaClasa de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Director general*)39
      Director direcţii tehnice*)38
      Director direcţii economice; personal-învăţămînt*)37
      Şef serviciu tehnic sau din activitatea de bază32-38
      Şef serviciu economic31-37
      Inginer, economist, chimist  
      - principal I32-38
      - principal II31-37
      Inginer, chimist principal III26-34
      Economist principal III26-33
      Inginer chimist24-31
      Economist23-30
      Inspector general32-38
      Inspector principal27-35
      Inspector25-32
      Consilier juridic şef31-37
      Consilier juridic principal26-34
      Consilier juridic23-31
      Jurisconsult principal22-30
      Jurisconsult20-27
      Tehnician principal20-28
      Tehnician15-22
      Planificator principal, contabil principal16-24
      Planificator, contabil11-18


    ----------------- Notă *) Retribuţia tarifară fixa la care se adauga indemnizaţia de conducere.
    (5) Retribuţia personalului de conducere şi de execuţie din compartimentele de specialitate din aparatul organelor centrale ale puterii şi administraţiei de stat, al unor ministere, precum şi al altor organe centrale, prevăzute în anexa nr. VI, este mai mare cu o clasa. Pentru personalul de conducere şi de execuţie tehnic, economic şi de alta specialitate din aparatul unor instituţii, prevăzute în anexa nr. VI, retribuţia este mai mica cu doua clase de retribuire.
    (6) În aparatul organelor centrale de stat se pot utiliza şi funcţiile de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I şi II. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I, poate fi de cel mult 5%, iar numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal II, poate fi de cel mult 10% din numărul total de posturi la care se cer studii superioare, din aparatul organelor centrale respective. Numărul concret - în cadrul acestor limite - pentru fiecare organ central se stabileşte anual prin statele de funcţiuni prevăzute la art. 206.
    (7) Retribuţia personalului administrativ, de deservire şi de paza este, de regula, cu 1-2 clase mai mare ca cea a funcţiilor corespunzătoare din centrale şi întreprinderi.


    Articolul 173

    (1) Pentru întregul personal din aparatul ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale, acordarea retributiei tarifare şi, după caz, a indemnizaţiei de conducere este condiţionată de realizarea sarcinilor proprii de muncă, corespunzător funcţiei îndeplinite, sarcini care decurg din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială sau din alte acte normative, precum şi din planurile de muncă şi din regulamentele de organizare şi funcţionare.
    (2) Sarcinile proprii de muncă, corespunzător funcţiei îndeplinite, care condiţionează acordarea retributiei tarifare şi, după caz, a indemnizaţiei de conducere, se stabilesc de către biroul executiv al consiliului de conducere al organului central respectiv.
    (3) Pentru personalul din conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale retribuţia se acordă în condiţiile stabilite, anual, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.


    Articolul 174

    Retribuţia personalului din aparatul organelor centrale este prevăzută în anexa nr. VI.


    Articolul 175

    Retribuţia personalului de toate categoriile din inspectoratele teritoriale pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe, pentru controlul gospodăririi combustibililor şi energiei şi pentru verificarea instalaţiilor sub presiune şi de ridicat; din inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru controlul calităţii produselor; din inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii; din inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru controlul preţurilor; din unităţile teritoriale de statistica; din filialele judeţene ale arhivelor statului; din oficiile şi birourile teritoriale de comerţ exterior; din Oficiul central pentru plata pensiilor şi din Oficiul de evidenta a documentelor de asigurare, subordonate unor ministere şi altor organe centrale; este prevăzută în anexa nr. VI.

    B. ORGANELE LOCALE DE STAT

    Articolul 176

    Prin aplicarea sistemului de retribuire la personalul din aparatul organelor locale de stat trebuie să se asigure mobilizarea acestuia la continua îmbunătăţire a activităţii de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare economică, social-culturală şi edilitar-gospodareasca a oraşelor şi comunelor, precum şi la întărirea răspunderii şi solicitudinii pentru rezolvarea tuturor problemelor ridicate de cetăţeni, la respectarea stricta a legislaţiei şi disciplinei socialiste.


    Articolul 177

    (1) Distribuţia funcţiilor de conducere, de la şefi de oficiu - birou - inclusiv în sus, din aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare municipale - exclusiv municipiul Bucureşti -, orăşeneşti şi comunale, precum şi din organele locale de specialitate ale administraţiei de stat, de pe lîngă comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, se diferenţiază pe 2-3 categorii, în raport cu mărimea şi complexitatea activităţii unităţilor, conform anexei nr. VI.
    (2) Încadrarea în categorii a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene se face, în raport cu mărimea şi complexitatea acestora, de către Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii.


    Articolul 178

    Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie tehnice, economice şi de alta specialitate din aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare şi din cadrul organelor locale de specialitate ale acestora este: la judeţe şi municipiul Bucureşti, cea aprobată prin prezenta lege pentru funcţiile corespunzătoare din grupa IV de ramuri, iar la municipii, oraşe şi sectoarele municipiului Bucureşti, cea aprobată pentru grupa V de ramuri.


    Articolul 179

    Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale celorlalte municipii este următoarea:
                 
      FuncţiaClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Municipiul BucureştiJudeţeMunicipii
      ctg. Ictg. IIctg. III
      Şef secţie tehnică; tehnico-economică*)3533---
      Şef sector tehnic; tehnic-economic; de altă specialitate28-3527-3326-3225-3124-30
      Şef oficiu tehnic; tehnic-economic; de altă specialitate26-3225-3124-3023-2922-28
      Inspector principal          
      - inginer23-3123-31---
      - economist22-3022-3021-2921-2921-29
      Inspector          
      - inginer21-2821-28---
      - economist20-2720-2719-2619-2619-26

    -------------- Notă *) Retribuţia tarifară fixa la care se adauga indemnizaţia de conducere.


    Articolul 180

    (1) Retribuţia tarifară a funcţiilor de medic director şi medic inspector din direcţiile sanitare, precum şi cea a funcţiilor de inspector şcolar din inspectoratele şcolare subordonate comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, se formează din retribuţia tarifară a funcţiei medicale, respectiv didactice, şi o indemnizaţie lunară. În acelaşi mod se formează şi retribuţia tarifară a instructorilor din cadrul comitetelor de cultura şi educaţie socialistă, care sînt cadre didactice şi provin din învăţămînt.
    (2) Preşedinţii şi vicepreşedinţii comitetelor de cultura şi educaţie socialistă, cu funcţia de baza în alte unităţi, primesc pentru activitatea pe care o desfăşoară în cadrul acestor comitete o indemnizaţie, care nu face parte din retribuţia tarifară, prevăzută în anexa nr. VI.


    Articolul 181

    (1) Retribuţia personalului de toate categoriile din aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare şi din organele locale de specialitate ale administraţiei de stat de pe lîngă comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare este prevăzută în anexa nr. VI.
    (2) Pentru personalul comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare şi al organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, acordarea retributiei se face conform prevederilor art. 173 din lege.

    IV. Justiţie, procuratura şi arbitraj

    Articolul 182

    Sistemul de retribuire în unităţile de justiţie, procuratura şi arbitraj trebuie să stimuleze personalul în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în întărirea continua a legalităţii socialiste, în activitatea de apărare a proprietăţii obşteşti, de prevenire şi de combatere a infracţiunilor de orice fel, în apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, în creşterea operativitatii la soluţionarea cauzelor, precum şi în ridicarea rolului instanţelor judecătoreşti, al unităţilor de procuratura şi arbitraj în formarea şi promovarea unei atitudini corecte fata de lege şi de îndatoririle cetăţeneşti.


    Articolul 183

    (1) Retribuţia tarifară a personalului de specialitate de execuţie şi a personalului auxiliar din unităţile de justiţie, procuratura şi arbitraj se diferenţiază pe funcţii şi grade profesionale, pe un nivel de baza şi gradatii.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere a unităţilor de justiţie, procuratura şi arbitraj se diferenţiază pe categorii de unităţi şi se stabileşte în sume fixe. La aceasta retribuţie se adauga o indemnizaţie de conducere, diferenţiată pe funcţii, în raport cu complexitatea şi importanţă activităţii respective.
    (3) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din unităţile de justiţie, procuratura şi arbitraj este următoarea:
           
      FuncţiaDenumirea unităţiiClasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
      Preşedinte tribunal, procuror şefUnităţi judeţene categoria I35*)
      Arbitru de stat şefArbitraje interjudeţene categoria I34*)
      Notar şefNotariate judeţene categoria I30*)
      Judecător inspector, procuror inspectorUnităţi judeţene29-35
      Judecător gradul I, procuror gradul IUnităţi judeţene27-34
      Arbitru de stat gradul IArbitraje interjudeţene26-33
      Judecător gradul II, procuror gradul IIUnităţi judeţene25-32
      Arbitru de stat gradul IIArbitraje interjudeţene24-31
      Judecător gradul I, procuror gradul IUnităţi locale categoria I şi II24-31
      Judecător gradul II, procuror gradul IIUnităţi locale categoria I şi II22-29
      Notar principalUnităţi judeţene şi locale20-28
      NotarUnităţi judeţene şi locale18-25

    ------------------ Notă *) Retribuţia tarifară fixa la care se adauga indemnizaţia de conducere.
    (4) Numărul posturilor de judecători, procurori şi arbitri de stat gradul I poate fi de cel mult 15% din totalul posturilor respective. Numărul concret al acestor posturi pe fiecare unitate se stabileşte de organul central respectiv.


    Articolul 184

    La unităţile de justiţie, procuratura şi arbitraj retribuţia tarifară se acordă integral, corespunzător timpului lucrat, la realizarea în întregime a obligaţiilor individuale sau colective care decurg din actele normative, din planurile de muncă ale unităţilor respective, precum şi din regulamentele de organizare şi funcţionare.


    Articolul 185

    Retribuţia personalului din unităţile de justiţie, procuratura şi arbitraj este prevăzută în anexa nr. VI.


    Capitolul 4 Organizaţii cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti


    Articolul 186

    (1) Retribuirea muncii lucrătorilor din organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti se face pe baza principiilor şi reglementărilor cu caracter general prevăzute în prezenta lege.
    (2) Persoanele încadrate pe bază de contract de muncă în organizaţiile cooperatiste şi obşteşti se retribuie pe baza prevederilor din prezenta lege, stabilite pentru lucrătorii din unităţile de stat cu profil similar.
    (3) Membrii organizaţiilor cooperatiste şi ai altor organizaţii obşteşti, care îşi asigura mijloace de existenta prin activitatea desfăşurata în cadrul acestora, se retribuie pentru munca prestată pe baza reglementărilor proprii ale organizaţiei respective, aprobate prin lege.


    Articolul 187

    (1) Retribuirea muncii membrilor cooperativelor agricole de producţie se face diferenţiat în raport cu funcţia pe care o îndeplinesc în cooperativa şi cu rezultatele obţinute în producţie, folosind ca unitate de măsura norma de muncă. Retribuirea se poate face în bani sau în bani şi în natură. Cu acordul direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industria alimentara, adunarea generală, în funcţie de condiţiile economice şi sociale specifice fiecărei cooperative, poate aproba ca, prin excepţie, pentru unele culturi sau lucrări efectuate, retribuirea să se facă numai în natură.
    (2) Acordul global este forma principala de retribuire folosită în cooperativele agricole de producţie. Alegerea formei de retribuire a muncii se aproba de adunarea generală a membrilor cooperatori, pe baza propunerilor consiliului de conducere al cooperativei agricole. Tarifele stabilite pentru retribuirea muncii trebuie să se încadreze în fondul de retribuire prevăzut în planul de producţie şi financiar al unităţii.
    (3) Pentru depăşirea producţiei planificate, cooperativa agricolă de producţie acorda membrilor săi şi mecanizatorilor, precum şi celor încadraţi pe bază de contract de muncă, care prin activitatea desfăşurata au contribuit la aceasta realizare, o retribuţie suplimentară. Retribuţia suplimentară pentru membrii cooperatori şi cei încadraţi pe bază de contract de muncă se acordă numai în cazul cînd adunarea generală a cooperatorilor a adoptat aceasta forma de retribuire.
    (4) Pentru contribuţia adusă la realizarea planului de producţie, cooperativa agricolă acorda specialiştilor şi contabililor şefi, retribuiţi de stat, o retribuţie reprezentind pînă la 15% din valoarea normelor de muncă calculate pentru funcţia de preşedinte, în raport cu realizarea producţiei.
    (5) Specialiştii agricoli retribuiţi de stat, aleşi în funcţia de preşedinte, care îndeplinesc şi atribuţiile de inginer şef, primesc o retribuţie de pînă la 25% din valoarea normelor de muncă calculate pentru funcţia de preşedinte, în raport cu realizarea valorii producţiei nete. În cooperativele agricole de producţie încadrate în gradul I sau II de organizare, în care funcţia de preşedinte este îndeplinită de un specialist agricol, se poate încadra şi un inginer şef. În acest caz, specialistul agricol ales în funcţia de preşedinte primeşte din partea statului retribuţia tarifară stabilită pentru funcţia de inginer şef, iar din partea cooperativei agricole de producţie, o retribuţie de pînă la 20% din valoarea normelor de muncă de categoria I, calculate pentru funcţia de preşedinte, în raport cu realizarea valorii producţiei nete, precum şi retribuţia suplimentară - premiu - prevăzută la alin. (7) pentru funcţia de inginer şef. Şefii secţiilor de mecanizare a agriculturii aleşi în funcţia de preşedinte primesc retribuţia tarifară de la staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, iar de la cooperativa agricolă de producţie, o retribuţie de pînă la 20% din valoarea normelor de muncă de categoria I, calculate pentru funcţia de preşedinte, în raport cu realizarea valorii producţiei nete.
    (6) Retribuţiile prevăzute la alin. (4) şi alin. (5) se aproba de adunarea generală a cooperativei agricole de producţie; acestea nu fac parte din retribuţia tarifară, dar se includ în calculul retributiei medii.
    (7) Pentru depăşirea valorii producţiei nete planificate pe cooperativa, specialiştii agricoli şi contabilii şefi, retribuiţi de stat, pot primi din partea cooperativelor agricole de producţie o retribuţie suplimentară - premiu - care reprezintă, fata de retribuţia suplimentară cuvenită preşedintelui:
    - 80-90% pentru inginerii şefi;
    - 70-80% pentru contabilii şefi.
    Pentru depăşirea producţiei planificata fermei, specialiştii agricoli retribuiţi de stat, care îndeplinesc funcţia de şef de ferma, pot primi din partea cooperativei agricole de producţie o retribuţie suplimentară de pînă la 2% din depăşire; acordarea acestei retribuţii suplimentare nu este condiţionată de rezultatele obţinute pe ansamblul cooperativei.
    (8) Pentru contribuţia adusă la depăşirea sarcinilor de plan ale consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist, preşedintele acestuia poate primi anual premii individuale în limita a cel mult 3 retribuţii tarifare lunare. Cuantumul premiilor se va stabili în funcţie de nivelul de depăşire a planului de producţie exprimat valoric, la propunerea direcţiei generale pentru agricultura şi industria alimentara, de către comitetul executiv al consiliului popular al judeţului sau al municipiului Bucureşti şi va fi inclus distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al acestuia.
    (9) Pentru îndeplinirea funcţiei de preşedinte, vicepreşedinte scos din producţie, şef de ferma sau şef de brigada, membrii cooperatori care nu sînt retribuiţi de stat, primesc o indemnizaţie lunară din partea statului, de:
    - 420-520 lei pentru preşedinte;
    - 210-260 lei pentru celelalte funcţii.
    (10) Cooperativele agricole de producţie asigura membrilor lor un venit garantat cu condiţia obţinerii nivelurilor de producţie sau a volumului de lucrări prevăzute în angajament. Venitul garantat se acordă în proporţie de pînă la 80-90% din partea în bani lunar şi de 50% din drepturile cuvenite în natura, după recoltarea produsului respectiv, diferenţa urmînd a fi plătită la finele anului, corespunzător nivelului de îndeplinire a planului. În cazul nerealizarii planului, drepturile cuvenite se reduc proporţional.
    (11) Venitul maxim pe care-l poate primi un membru al cooperativei agricole de producţie, la realizarea sarcinilor de plan, nu poate depăşi pe cel al funcţiilor sau meseriilor similare din întreprinderile agricole de stat cu acelaşi volum de activitate, în aceleaşi condiţii de muncă şi cu aceleaşi rezultate.
    (12) Membrii cooperatori care îşi desfăşoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi şi care lucrează în cooperativa agricolă în meseriile de sofer, conducător de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizează sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de cooperativa şi au vechime neîntrerupta în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiază de un spor de vechime neîntrerupta de 2-8% calculat la retribuţia de baza lunară.
    (13) Membrii cooperatori care lucrează în asociaţiile economice intercooperatiste beneficiază de toate drepturile prevăzute în Statutul cooperativei agricole de producţie. Retribuirea în asociaţiile economice intercooperatiste se face numai în bani, în acord global, pe formaţii de muncă sau individual, cu tarife pe unitatea de produs sau la 1.000 lei producţie obţinută, potrivit normativelor în vigoare.


    Articolul 188

    Personalul unităţilor cooperaţiei de consum este retribuit pe baza prevederilor cuprinse în prezenta lege, după cum urmează:
    a) la cooperative - pe baza reglementărilor specifice pentru organizaţiile şi întreprinderile comerciale de stat;
    b) la uniunile teritoriale - pe baza reglementărilor specifice pentru direcţiile comerciale judeţene şi întreprinderile sau organizaţiile comerciale de acelaşi nivel;
    c) la celelalte unităţi - pe baza reglementărilor pentru unităţile similare din sectorul de stat, iar pentru activitatea de prestări servicii - pe baza reglementărilor din cooperaţia mestesugareasca;
    d) la Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum - pe baza reglementărilor pentru ministere şi celelalte organe centrale.


    Articolul 189

    (1) Personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de paza şi de deservire, precum şi unii muncitori din unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste, încadraţi cu contracte de muncă conform legislaţiei în vigoare, se retribuie pe baza prevederilor stabilite pentru unităţile de stat.
    (2) Membrii cooperatori din unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi din activităţile industriale ale cooperativelor agricole de producţie şi ale asociaţiilor economice intercooperatiste sînt retribuiţi după cum urmează:
    a) membrii cooperatori din activităţile industriale, confecţii-textile-tricotaje, încălţăminte, marochinarie-blanarie, lemn, cu retribuţia tarifară din reţeaua textile, iar cei din activităţile de prestări servicii neindustriale ca: frizerii, manichiura, pedichiura, munci casnice şi altele, pe baza reţelei tarifare industria locală - activităţi specifice;
    b) membrii cooperatori din activităţile meşteşugăreşti necuprinse la lit. a), pe baza reţelelor tarifare folosite în unităţile de stat din ramurile similare.
    (3) Membrii cooperatori beneficiază de o retribuţie suplimentară din beneficiul realizat de cooperativa, în raport cu munca depusa, pe baza normelor proprii, stabilite potrivit principiilor aprobate pentru unităţile de stat.
    (4) Personalul tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ, de deservire şi de paza încadrat la uniunile judeţene şi la cooperative este retribuit ca şi cel din unităţile economice de stat cu nivelurile stabilite pentru grupa de ramuri în care se încadrează activitatea respectiva. Preşedinţii şi vicepreşedinţii uniunilor judeţene şi ai cooperativelor sînt retribuiţi în acelaşi mod ca şi personalul de conducere al unităţilor economice de stat - director, director tehnic, respectiv inginer şef, director comercial.
    (5) Personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza din cadrul aparatului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti este retribuit pe baza prevederilor stabilite pentru ministere şi celelalte organe centrale.
    (6) Unele prevederi cu caracter specific organizaţiilor cooperatiste sînt cuprinse în anexa nr. VIII.


    Articolul 190

    (1) Drepturile membrilor uniunilor de creaţie, ca şi ale celorlalţi creatori, decurg din valoarea ideologica, artistică, ştiinţifică şi socială a operelor lor, determinata de gradul în care acestea răspund cerinţelor spirituale şi necesităţilor dezvoltării societăţii, precum şi de calitatea şi cantitatea muncii de creaţie pe care o incorporeaza.
    (2) Autorii acestor opere beneficiază de drepturile morale şi materiale prevăzute în reglementările în vigoare şi de cele stabilite în reglementările proprii ale uniunilor respective aprobate prin lege.
    (3) Drepturile materiale ale artiştilor interpreţi, membri ai asociaţiilor din domeniul lor de activitate, se stabilesc pe baza aceloraşi principii prevăzute la alineatele precedente. Retribuirea creatiei artiştilor interpreţi se poate face şi pentru colaborări, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
    (4) În domeniul artei şi cinematografiei, retribuirea se poate face şi pe bază de contract individual, cu tarife stabilite de organele competente, potrivit dispoziţiilor legale, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii, pe film, spectacol sau alte activităţi similare.
    (5) Pentru retribuirea personalului din filialele, asociaţiile teritoriale şi celelalte unităţi ale uniunilor de creaţie şi asociaţiilor obşteşti, organele ierarhic superioare ale acestora vor putea folosi funcţiile şi retribuţiile corespunzătoare prevăzute în prezenta lege pentru activităţi asemănătoare, cu avizul Ministerului Muncii.
    (6) Retribuirea avocaţilor, membri ai colegiilor de avocaţi, se stabileşte potrivit legii.
    (7) Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport va elabora norme pentru retribuirea personalului din asociaţiile sportive, prin corelare cu cele aprobate pentru personalul din cluburile sportive.


    Articolul 191

    Retribuţia personalului din aparatul uniunilor de creaţie şi din alte asociaţii obşteşti este prevăzută în anexa nr. VIII.


    Capitolul 5 Dispoziţii finale şi tranzitorii


    Articolul 192

    (1) Plata retributiei se face periodic: săptămînal, chenzinal sau lunar.
    (2) Drepturile băneşti cu caracter de retribuţie în unităţile de stat se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti.
    (3) Retribuţia nu poate face obiectul unei tranzacţii, renunţări sau limitări, orice asemenea acte fiind nule de drept; aceasta nu poate fi urmărită sau reţinută decît în cazurile şi limitele prevăzute de lege.
    (4) La încetarea raporturilor de muncă, plata drepturilor băneşti, cuvenite pînă la această dată, se face în termen de cel mult 3 zile de la data încetării acestor raporturi.
    (5) În caz de deces drepturile băneşti se plătesc în următoarea ordine: copiilor minori, soţului supravieţuitor, copiilor majori sau părinţilor, iar în lipsa acestora, altor moştenitori legali.


    Articolul 193

    (1) Prin retribuţie tarifară de încadrare se înţelege retribuţia stabilită pe baza reţelelor tarifare sau a listelor de funcţii pentru muncitori şi personal operativ şi prin nomenclatoarele de funcţii pentru personalul de execuţie tehnic, economic, de alta specialitate, pentru personalul de conducere, precum şi pentru cel administrativ, de deservire şi de paza, la care se adauga majorările, indemnizaţiile şi sporurile care, potrivit dispoziţiilor legale, se includ în retribuţia tarifară de încadrare.
    (2) Pentru personalul retribuit pe bază de cota procentuală, din unităţile unde, conform reglementărilor în vigoare, s-a stabilit o retribuţie tarifară de calcul, aceasta se ia în considerare la stabilirea drepturilor care se acordă pe baza retributiei tarifare. Retribuţia tarifară de calcul a personalului retribuit pe bază de cote procentuale din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări, din aparatul comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare, instituţiile cultural-educative şi altele similare se stabileşte prin decret al Consiliului de Stat prin corelare cu cea prevăzută pentru personalul cu activitate asemănătoare.


    Articolul 194

    Personalul trecut sau transferat, în interesul serviciului, sau cel promovat în munca, căruia i se cuvine, potrivit legii, o clasa de retribuire tarifară la care nu corespunde nici o gradatie la noul loc de muncă, întrucît se situează între doua gradatii consecutive, se încadrează la clasa de retribuire imediat următoare.


    Articolul 195

    Determinarea veniturilor ce se includ în retribuţia medie pentru calcularea indemnizaţiei de concediu de odihnă şi în cazul scoaterii din producţie sau al trimiterii pentru executarea de lucrări în alte unităţi, potrivit legii, precum şi stabilirea perioadelor ce se iau în considerare în acest scop, se fac prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 196

    Sporul pentru vechime neîntrerupta în aceeaşi unitate şi sporul pentru munca în condiţii deosebite se iau în calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.


    Articolul 197

    Retribuţia tarifară a nevazatorilor este mai mare decît a vazatorilor de la locurile de muncă respective, cu 35% pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate şi cu 15% pentru cei din gradul II de invaliditate.


    Articolul 198

    Retribuirea în valută în străînătate şi în lei în ţara a personalului trimis în misiune permanenta în străînătate, precum şi încadrarea - la revenirea în ţara - în funcţiile ocupate anterior plecării sau în altele echivalente, se stabilesc, pe baza principiilor prevăzute de prezenta lege, prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 199

    (1) Orice retribuire trebuie să corespundă unei munci socialmente utile, efectiv prestate, fiecare persoana avînd dreptul, în conformitate cu art. 4 din lege, la o singura retribuţie tarifară. În cazuri excepţionale, cînd cerinţele economiei o impun, în anumite sectoare de activitate economico-socială se va putea aproba efectuarea în afară programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau în raport de lucrările executate, în conformitate cu normele legale în vigoare.
    (2) În unităţile la care, pentru unele activităţi, volumul de muncă nu depăşeşte un sfert de norma şi nici nu exista posibilitatea utilizării personalului din alte organizaţii de prestări specializate, se vor putea folosi persoane care vor fi retribuite cu sume fixe, reprezentind cel mult un sfert din retribuţia tarifară a funcţiei îndeplinite, cu excepţia cazurilor stabilite prin decret al Consiliului de Stat, unde indemnizaţiile fixe depăşesc acest plafon. Aceste sume nu au caracter de retribuţie.


    Articolul 200

    (1) Retribuţia tarifară a persoanelor al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie iniţiativa - demisia - şi se reincadreaza în munca se stabileşte la nivelul de baza.
    (2) Persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie iniţiativa, determinata de starea sănătăţii, de mutarea în alta localitate unde celălalt soţ este încadrat, de graviditate ori de necesitatea îngrijirii de către mama a copilului în vîrsta de pînă la 7 ani, sînt retribuite, iniţial, la reincadrarea în aceeaşi unitate sau în alte unităţi, în condiţiile păstrării vechimii neîntrerupte în munca, cu retribuţia tarifară la nivelul de baza prevăzută la categoriile tarifare sau funcţiile în care se reincadreaza. După o perioadă de 30-90 zile de la încadrarea lor la nivelul de baza, vor putea fi încadrate, pe baza verificării calităţilor şi aptitudinilor lor profesionale, pe trepte sau gradatii, tinindu-se seama de categoria tarifară avută sau de funcţia ocupată anterior şi de nivelul de retribuire al acestora, de vechimea în meserie sau în specialitate şi de necesitatea asigurării unei cît mai juste corelari cu retribuţia tarifară a personalului din unitatea respectiva încadrat în aceleaşi categorii tarifare sau funcţii.
    (3) În acelaşi mod ca la alin. (2) se procedează şi în cazul:
    a) persoanelor transferate la cerere, celor ale căror contracte de muncă au încetat prin acord cu unitatea respectiva sau au fost desfăcute din iniţiativa unităţii pentru motive independente de activitatea desfăşurata la locul de muncă, precum şi personalului reincadrat după pensionare;
    b) personalului de execuţie încadrat pe gradatii, trecut în producţie - ca muncitori;
    c) membrilor uniunilor de creaţie, ai cooperativelor de producţie, cadrelor din activul retribuit al organizaţiilor obşteşti sau din colegiile de avocaţi şi cadrelor militare trecute în rezerva, care - cu acordul unităţilor de unde provin - trec în unităţi de stat;
    d) cadrelor didactice care revin prin transfer în interesul serviciului în unităţi economice.


    Articolul 201

    (1) Toate sumele necesare retribuirii muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan sau a altor acţiuni stabilite prin dispoziţii legale se cuprind în fondul de retribuire planificat prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (2) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele, precum şi întreprinderile şi instituţiile, vor lua măsuri ca activitatea lor să se realizeze prin folosirea cît mai completa şi raţională, în primul rind a personalului permanent, normat potrivit reglementărilor în vigoare. Ţinînd seama de nivelul retributiei tarifare aprobate pentru activităţi cu caracter similar, prin decret al Consiliului de Stat se pot stabili tarife pentru efectuarea unor lucrări sau pentru alte acţiuni prevăzute de reglementările în vigoare, care se plătesc din fondul de retribuire planificat anual, pe activităţi şi acţiuni, cuprins în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (3) Normele de retribuire a colaboratorilor din activităţile: presa, edituri, informare-documentare, arta-cinematografie şi radioteleviziune, precum şi tarifele de retribuire a acestora, se stabilesc prin lege.


    Articolul 202

    Clasificarea pe categorii a unităţilor şi subunitatilor de învăţămînt, sanitare, instituţiilor social-culturale, unităţilor de administrare a publicaţiilor şi a altor unităţi bugetare, precum şi diferenţierea indemnizaţiilor şi altor plati între limitele prevăzute în anexele legii, se fac, pe baza criteriilor aprobate prin decret al Consiliului de Stat, de către ministere şi celelalte organe centrale care coordonează activităţile respective, cu acordul Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor.


    Articolul 203

    Organele de conducere colectivă ale unităţilor de stat aproba retribuţia tarifară, premiile, sporurile la retribuţie şi celelalte drepturi legate de retribuirea muncii cuvenite personalului din unităţile respective şi stabilesc mărimea majorărilor şi a diminuarilor de retribuţii în cazul depăşirii sau nerealizarii integrale a sarcinilor stabilite, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi celorlalte dispoziţii legale. Pentru cadrele care ocupa funcţii din conducerea unităţilor, aceste drepturi se stabilesc de organul ierarhic superior, care le-a numit în aceste funcţii.


    Articolul 204

    Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, organele colective de conducere ale centralelor, întreprinderilor, instituţiilor şi ale celorlalte unităţi de stat, precum şi conducerile organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti, răspund de aplicarea prevederilor legale stabilite în domeniul retribuirii muncii, organizează controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire a muncii şi iau măsuri pentru realizarea unei eficiente maxime în utilizarea lor.


    Articolul 205

    (1) Ministerul Muncii da indicaţii metodologice în executarea prevederilor legii şi a celorlalte acte normative care se referă la retribuirea muncii.
    (2) Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificării, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, băncile specializate şi cu celelalte organe împuternicite prin lege, în colaborare cu organele sindicale, ale U.T.C. şi cu comisiile de femei, controlează - în toate sectoarele de activitate - modul de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la retribuirea muncii, stabilesc măsurile ce se impun pentru eliminarea deficienţelor constatate şi informează periodic Consiliul de Miniştri asupra rezultatelor obţinute în aplicarea sistemului de retribuire, asupra deficienţelor ivite, precum şi asupra măsurilor ce au fost luate.
    (3) În colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Ministerul Muncii efectuează studii şi cercetări şi elaborează, cu consultarea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, propuneri de perfecţionare a elementelor sistemului de retribuire.


    Articolul 206

    (1) Statele de personal pe grupe de funcţii, cuprinzînd numărul maxim de posturi pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire şi de paza, ce poate fi prevăzut în statele de funcţii ale unităţilor economice şi social-culturale se aproba anual - prin decret prezidential - centralizat pe minister, organ central şi consiliu popular judeţean şi al municipiului Bucureşti.
    (2) Statele de funcţii pentru fiecare unitate economică sau social-culturală se aproba anual de organul ierarhic superior respectiv. Pentru aparatul propriu al ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi pentru aparatul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, statele de funcţii se aproba de către organele colective de conducere ale acestora, cu avizul Ministerului Muncii şi al Ministerului Finanţelor. Întocmirea statelor de funcţii se face în limita numărului de posturi aprobat potrivit alin. (1) şi prin decretele de organizare, cu respectarea stricta a normelor unitare de structura în vigoare.


    Articolul 207

    (1) Soluţionarea contestaţiilor personalului în caz de gresita aplicare a legii, în ceea ce priveşte retribuirea muncii, este de competenţa organelor de jurisdicţie a muncii.
    (2) Soluţionarea contestaţiilor împotriva modului în care au fost acordate treptele de retribuire ori gradatiile, a modului în care a fost stabilită majorarea sau diminuarea retributiei tarifare în cazul depăşirii sau nerealizarii integrale a sarcinilor, precum şi cu privire la acordarea premiilor, este de competenţa organului de conducere colectivă al unităţii sau al organului ierarhic superior dacă numirea personalului respectiv s-a făcut de către acest organ.


    Articolul 208

    (1) În afară organelor împuternicite prin lege, fiecare în limitele competentei sale, nimeni nu are dreptul sa modifice sau sa completeze reglementările privind elementele sistemului de retribuire.
    (2) Utilizarea altor funcţii decît cele stabilite prin lege este interzisă cu desăvîrşire.
    (3) Orice alte reglementări în legătura cu retribuirea personalului muncitor trebuie să se încadreze în sistemul de retribuire stabilit de prezenta lege.
    (4) Încălcarea cu vinovăţie a dispoziţiilor legale care stabilesc drepturile personalului sau acordarea unor drepturi necuvenite atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală, potrivit legii.


    Articolul 209

    (1) Retribuirea cadrelor care îndeplinesc funcţii eligibile în organele centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat, a cadrelor din conducerea ministerelor şi celorlalte organe centrale, a cadrelor care îndeplinesc funcţii eligibile în uniunile de creaţie şi alte organizaţii obşteşti, precum şi a cadrelor cu funcţii eligibile din filialele şi unităţile teritoriale ale uniunilor de creaţie şi ale celorlalte organizaţii obşteşti se stabileşte prin lege.
    (2) Retribuirea personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale şi din Ministerul de Interne, precum şi unele reglementări specifice privind personalul unităţilor din sectorul special, se stabilesc prin lege pe baza principiilor generale ale sistemului de retribuire din prezenta lege.


    Articolul 210

    (1) În conformitate cu principiul potrivit căruia la munca egala retribuirea trebuie să fie egala, totalitatea veniturilor individuale nete realizate prin munca de orice persoană în calitate de liber profesionist nu poate depăşi venitul maxim net pe care îl poate realiza o persoană încadrată în funcţia cea mai mare, retribuită potrivit prevederilor prezentei legi.
    (2) Organele competente, ţinînd seama de cantitatea şi calitatea muncii depuse, stabilesc tarife pentru lucrările efectuate sau activităţile desfăşurate de liber profesionisti în conformitate cu reglementările în vigoare.
    (3) Retribuirea muncii celor încadraţi în atelierele meşteşugăreşti, a personalului casnic şi altor categorii de personal angajat la persoane fizice, se face cu respectarea principiilor prevăzute în legea de fata, adaptate în mod corespunzător specificului acestui personal. În vederea asigurării drepturilor ce li se cuvin, Ministerul Muncii, prin direcţiile judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, va exercita controlul de stat asupra modului cum se realizează aceste drepturi.
    (4) Retribuirea persoanelor care desfăşoară, potrivit legii, activitate la domiciliu se face în acord, pe baza reţelelor tarifare ce se aplică în unitatea cu care s-a încheiat contractul sau convenţia pentru munca la domiciliu.


    Articolul 211

    Termenii de salariu, salariu mediu, salariu tarifar de încadrare şi salariu total, utilizaţi în actele normative în vigoare la data aplicării prezentei legi, se înlocuiesc cu retribuţie, retribuţie medie, retribuţie tarifară şi retribuţie totală, după caz.


    Articolul 212

    (1) Trecerea mecanicilor de locomotiva-automotor de la retribuirea pe gradatii la retribuirea pe trepte şi clase de calificare, modul de acordare a claselor de calificare, precum şi de retragere a acestora în caz de abateri grave privind circulaţia trenurilor, se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, cu acordul Ministerului Muncii.
    (2) Muncitorii încadraţi în treapta a II-a şi a III-a, la aplicarea majorării retributiilor în etapa a II-a, 1979-1980, vor fi încadraţi în noua treapta a II-a. Muncitorii calificaţi care erau în treapta a III-a vor avea şi prioritate la promovarea în categorii superioare în condiţiile Legii nr. 12/1971.


    Articolul 213

    Anexele nr. I-IX fac parte integrantă din prezenta lege.


    Articolul 214

    (1) Retribuţiile tarifare şi indemnizaţiile stabilite prin prezenta lege se vor aplica treptat în anii 1979-1980, corespunzător graficului de eşalonare a majorării retributiei personalului muncitor, aprobat prin decret al Consiliului de Stat. Pînă la acea data se vor aplica, în continuare, retribuţiile stabilite, potrivit legii, pentru prima etapa a majorării.
    (2) Pînă la 1 ianuarie 1979 se vor elabora şi supune aprobării decretele Consiliului de Stat pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi.
    (3) Pe data de 1 ianuarie 1979 se abroga actele normative prevăzute în anexa nr. IX, precum şi orice alte dispoziţii care nu concorda cu prezenta lege.


    Anexa I

    Retribuţia tarifară pe clase de retribuire şi indemnizaţiile
    de conducere pe tipuri pentru maiştri, personalul tehnic, economic,
    de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază
    A. Retribuţia tarifară pe clase
                                                                       - lei/lună -
    Clasa de Retribuţia retribuire tarifară Clasa de Retribuţia retribuire tarifară Clasa de Retribuţia retribuire tarifară
    1 1425 2 1450 3 1485 4 1520 5 1570 6 1620 7 1670 8 1720 9 1770 10 1825 11 1880 12 1940 13 2000 14 2060 15 2120 16 2180 17 2240 18 2310 19 2380 20 2470 21 2560 22 2670 23 2780 24 2910 25 3050 26 3200 27 3350 28 3500 29 3670 30 3840 31 4020 32 4230 33 4450 34 4670 35 4890 36 5110 37 5340 38 5590 39 5870 40 6150 41 6430

    B. Indemnizaţii de conducere pe tipuri
                                                                       - lei/lună -
    Indemnizaţia Indemnizaţia
    Tipul Minim Maxim Tipul Minim Maxim
    A 160 280 B 160 330 C 160 380 D 220 430 E 220 510 F 220 560 G 280 610 H 280 670 I 280 720 J 330 770 K 330 820 L 380 870 M 380 940 N 430 990 O 430 1040 P 480 1090 R 480 1140 S 560 1210 T 560 1260 U 610 1310 V 610 1360 W 660 1410 X 660 1510 Y 760 1610 Z 760 1730

    PRECIZĂRI
    privind retribuţiile funcţiilor prevăzute în anexele nr. IV-VIII
    a) Diferenţa dintre retribuţia tarifară la nivelul de bază şi gradaţia 1, precum şi dintre celelalte gradaţii prevăzute în anexe, este de o clasă; la funcţiile la care numărul de gradaţii este marcat cu un asterisc (*), diferenţa dintre gradaţiile 5 şi 6 este de două clase de retribuire. Determinarea concretă a retribuţiei tarifare la o anumită gradaţie se face prin adăugirea, la clasa de retribuire prevăzută pentru nivelul de bază al funcţiei, a unui număr de clase corespunzător gradaţiilor obţinute; clasei astfel rezultate îi corespunde retribuţia tarifară prevăzută în prezenta anexă la litera A;
    b) Retribuţia prevăzută în anexele nr. IV-VIII se aplică numai pentru acele funcţii care, pe baza normelor unitare de structură sau a organigramelor aprobate, pot fi utilizate în unităţile respective;
    c) Retribuţia funcţiilor de conducere, prevăzută în anexele nr. IV-VIII la lege, se aplică şi la funcţiile care, prin normele unitare de structură sau alte acte normative, sînt asimilate cu cele cuprinse în anexele la lege;
    d) Pentru funcţiile de adjuncţi ai conducătorilor unor unităţi sau compartimente, prevăzute în normele unitare de structură sau în organigramele aprobate dar necuprinse în anexele legii, retribuţia tarifară este mai mică cu o clasă decît cea stabilită pentru funcţiile de conducere imediat superioare, iar la funcţiile la care sînt prevăzute şi indemnizaţii de conducere, limitele acestor indemnizaţii sînt mai mici cu 10%;
    e) La funcţiile de inginer, economist, chimist, fizician, referent de specialitate (şi altele similare) principal I şi II retribuţia tarifară corespunzătoare claselor de retribuire prevăzute în anexe este mai mică cu o jumătate de clasă;
    f) Nivelul studiilor la fiecare funcţie este indicat astfel:
    S = studii superioare;
    S. ing. = studii superioare de subingineri;
    M = studii liceale - treapta II;
    G = şcoala generală.


    Anexa II

    Nomenclatorul unic al funcţiilor tehnice economice,
    de altă specialitate, administrative, de deservire şi de pază din economie
                 
      Nr. crt.Denumirea funcţieiNivelul studiilorClasa de retribuire
      cea mai micăcea mai mare
      01234
      I. INDUSTRIE
      1.Director generalS3440
      2.Director general adjunctS3339
      3.DirectorS2440
      4.Director adjunctS2239
      5.Inginer (geolog) şef; şef minăS2338
      6.Contabil şefS2238
      7.Conducător tehnicS. ing.2233
      8.Şef serviciu tehnic (tehnico-economice)S2039
      9.Şef birou tehnic (tehnico-economice); şef laborator control şi cercetareS1935
      10.Şef secţie de producţie sau de alte subunităţi asimilate; proiectare; cercetare; şef sectorS2041
      11.Şef atelier de producţie sau de alte subunităţi asimilate; proiectare; laborator cercetare; şef raion (revir)S1939
      12.Contabil şef al secţiei de producţie sau al altor subunităţi asimilateS1934
      13.Dispecer şef tură (energie electrică)S2838
      14.Dispecer energeticS2935
      15.Şef parchet (exploatare forestieră)M1322
      16.Maistru principal specialist   1835
      17.Maistru principal   1734
      18.Maistru   1533
      19.Inginer, economist, chimist, fizician (şi altele similare)      
        - principal IS2739
        - principal IIS2638
        - principal IIIS2134
      20.Inginer principalS2037
      21.InginerS1835
      22.Inginer proiectantS    
        - principal gradul II   2336
        - principal gradul III   2034
      23.Inginer proiectantS1831
      24.Chimist, fizician (şi altele similare) principalS1932
      25.Chimist, fizician (şi altele similare)S1729
      26.Subinginer (subinginer proiectant) principalS. ing.1835
      27.Subinginer; subinginer proiectantS. ing.1633
      28.Tehnician (tehnician proiectant) principalM1433
      29.Tehnician; tehnician proiectantM927
      30.Proiectant principal modeleS2031
      31.Proiectant modeleS1828
      32.Tehnician principal în ateliere de modeleM1728
      33.Tehnician în ateliere de modeleM1424
      34.Lucrător în ateliere de modeleG1323
               
      II. CONSTRUCŢII-MONTAJ
               
      1.Director generalS3739
      2.Director general adjunctS3638
      3.DirectorS2738
      4.Director adjunctS2537
      5.Inginer şefS2637
      6.Contabil şefS2537
      7.Conducător tehnicS. ing.2530
      8.Şef serviciu tehnic (tehnico-economice)S2238
      9.Şef birou tehnic (tehnico-economice); şef de laborator control şi cercetareS2134
      10.Şef sector cazare I sau IIS2533
      11.Şef şantierS, M2634
      12.Şef lotS, M2432
      13.Controlor şef (control tehnic calitate)S2633
      14.Şef secţie utilaj-construcţii; producţie; întreţinere şi altele asimilate; proiectareS2237
      15.Şef atelier utilaj-construcţii; producţie; întreţinere şi altele asimilate; proiectareS2135
      16.Contabil şef al secţiei de producţie sau altor subunităţi asimilate; sector cazare IS2133
      17.Maistru constructor principal specialist   2229
      18.Maistru constructor principal   2128
      19.Maistru constructor   2027
      20.Inspector principal de specialitateS3037
      21.Inginer (arhitect, economist)      
        - principal IS3038
        - principal IIS2537
        - principal IIIS2433
      22.Inginer constructor (arhitect) principalS2332
      23.Inginer constructor, arhitectS2130
      24.Subinginer constructor (conductor arhitect) principalS. ing.2130
      25.Subinginer constructor, conductor arhitectS. ing.1928
      26.Tehnician constructor principalM1727
      27.Tehnician constructorM1221
      28.Gospodar principalM1421
      29.GospodarM916
               
      III. AGRICULTURĂ ŞI GOSPODĂRIREA APELOR
               
      1.Director generalS3638
      2.Director general adjunctS3532
      3.DirectorS2637
      4.Director adjunctS2536
      5.Inginer şefS2538
      6.Epizootolog şefS3134
      7.Director adjunct comercial; contabil şefS2436
      8.Şef complex zootehnicS3034
      9.Şef oficiu cadastru, de reproducţie şi selecţia animalelor sau la alte subunităţi asimilateS2434
      10.Inspector şef sanitar-veterinar; pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor sau la alte unităţi şi subunităţi asimilateS2434
      11.Inspector şef adjunct sanitar-veterinar; pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor sau la alte unităţi şi subunităţi asimilateS3133
      12.Şef serviciu tehnic (tehnico-economice)S2136
      13.Şef serviciu economicS2035
      14.Şef birou tehnic (tehnico-economice)S2033
      15.Şef birou economicS1932
      16.Şef fermă sau de alte subunităţi asimilateS2335
      17.Medic veterinar şef; şef sector producţieS2335
      18.Responsabil economic (în complexe zootehnice, ferme, sectoare de producţie sau în alte subunităţi asimilate)S2034
      19.Şef centru de reproducţia şi selecţia animalelor; pentru protecţia plantelorS2331
      20.Şef centru reparaţiiS2333
      21.Şef secţie mecanizareS, M1933
      22.Şef atelier reparaţii-fabricaţiiM2029
      23.Contabil şef în cooperative agricole de producţie; oficii de cadastru; inspectorate sanitar-veterinare sau la alte unităţi şi subunităţi asimilateS2132
      24.Şef laborator.i.n.dac-oS2431
      25.Şef circumscripţie sanitar-veterinară; de controlul alimentelorS2432
      26.Inginer agronom (zootehnic, mecanic); medic veterinar      
        - principal IS2937
        - principal IIS2836
        - principal IIIS2432
      27.Medic primar veterinarS2733
      28.Inginer agronom (zootehnic, mecanic) principal; medic veterinar principalS2331
      29.Inginer agronom (zootehnic, mecanic); medic veterinarS2129
      30.Subinginer agronom (zootehnic, mecanic) principalS. ing.2129
      31.Subinginer agronom (zootehnic, mecanic)S. ing.1927
      32.Tehnician agronom (zootehnic, veterinar, mecanic) principalM1726
      33.Tehnician agronom (zootehnic, veterinar, mecanic)M1220
      34.Meteorolog (hidrolog, hidrogeolog, pedolog; biolog) principalS2231
      35.Meteorolog (hidrolog, hidrogeolog, pedolog, biolog)S2028
      36.Observator meteorolog (hidrolog, hidrogeolog) principalM1016
      97.Observator meteorolog (hidrolog, hidrogeolog)M712
      38.Şef agenţie concursuri hipiceM1016
               
      IV. SILVICULTURĂ
               
      1.Inspector şefS3335
      2.Inspector şef adjunctS3234
      3.Contabil şefS3133
      4.Şef serviciu tehnic (tehnico-economice)S2734
      5.Şef birou tehnic (tehnico-economice)S2431
      6.Şef ocol silvicS2234
      7.Şef de secţie apicolă silvo-cinegetică sau de alte subunităţi asimilateS2133
      8.Şef crescătorie (animale, păsări); şef păstrăvărieS2132
      9.Şef pepinieră centralăS2129
      10.Şef centru de prelucrare şi valorificare fructe de pădure şi ciuperciS1728
      11.Contabil şef al secţiei de producţie sau al altor subunităţi asimilateS2030
      12.Inginer silvic (inspector silvic) principalS2230
      13.Inginer silvic, inspector silvicS2027
      14.Medic veterinar principalS2230
      15.Medic veterinarS2027
      16.Subinginer silvic principalS. ing.2027
      17.Subinginer silvicS. ing.1825
      18.Şef district silvicM1526
      19.Tehnician silvic principalM1624
      20.Tehnician silvicM1118
      21.Brigadier silvicM1017
      22.Pădurar principalG1017
      23.PădurarG613
               
      V. TRANSPORTURI-TELECOMUNICAŢII
               
      1.Director general; comandantS3940
      2.Director general adjunct; şef de stat major şi prim-locţiitor al comandantuluiS   39
      3.Locţiitor al comandantuluiS3338
      4.Secretar al Consiliului PoliticS   38
      5.Secretar adjunct al      
        Consiliului PoliticS   37
      6.Director; comandant (flotă navală, aviaţie)S2738
      7.Director adjunctS2836
      8.Inginer şefS2636
      9.Contabil şefS2437
      10.Inspector şefS2138
      11.Şef divizie (căi ferate)S3238
      12.Şef serviciu tehnic (tehnico-economice; din activitatea de bază)S2238
      13.Şef birou tehnic (tehnico-economice; din activitatea de bază), şef laboratorS2134
      14.Şef secţie exploatare; reparaţii; întreţinere şi altele asimilateS2138
      15.Inginer şef secţie întreţinere (căi ferate, drumuri); inginer şef schimb aviaţieS2737
      16.Şef atelier reparaţii; întreţinere şi altele asimilateS2035
      17.Contabil şef al secţiei de producţie sau al altor subunităţi asimilateS2034
      18.Şef regulator circulaţie căi ferateS2438
      19.Şef depou locomotive-automotoare; şef staţie căi ferateS2438
      20.Şef revizie vagoaneS2338
      21.Comandant aeroport; aerobazăSc. av.2334
      22.Comandant adjunctSc. av.2435
      23.Şef centru naţional PMNAS   33
      24.Şef centru dirijare zborS2335
      25.Şef centru meteorologic teritorialS2733
      26.Şef autobazăS2136
      27.Şef portS2436
      28.Şef oficiu poştă şi telecomunicaţiiS2235
      29.Şef centrală telefonică; staţie frecvenţăS2235
      30.Şef staţie emisie radio; televiziuneS2235
      31.Şef remiză locomotive-automotoareM2030
      32.Căpitan şef de portS2135
      33.Şef agenţie (aviaţie şi navigaţie)S2334
      34.Şef agenţie voiajM1327
      35.Şef sector vînzări-rezervăriS2432
      36.Şef sector exploatare portuarăS2228
      37.Şef garaj autoM1127
      38.Şef districtS2331
          M1026
      39.Şef turăS2234
          M1126
      40.Dispecer căi ferateS2735
          M2533
      41.Revizor regional siguranţa circulaţieiS2634
      42.Revizor sector siguranţa circulaţiei, instructor regionalS2633
          M2331
      43.Instructor principalS2432
      44.InstructorS2229
          M1522
      45.Inspector principal de specialitateS2533
          Sc. av.2533
      46.Inspector de specialitateS2330
          Sc. av.1930
      47.Inspector naval (exploatare)M1529
      48.Navigator principal pregătire zborSc. av.2128
      49.Navigator pregătire zborSc. av.1927
      50.Căpitan principal de portS2230
      51.Căpitan I de portS2027
        II de portM1723
      52.Ofiţer exploatare maritimă (dispecer exploatare nave-port) principalS2230
      53.Ofiţer exploatare maritimă, dispecer exploatare nave-portS2027
      54.Ofiţer I de portM1219
        II de portM916
      55.Agent principal (agenţie navală în străinătate)M1725
      56.Agent (agenţie navală în străinătate)M1118
      57.Tehnician mersul trenurilorM2128
      58.PicherM1725
          G819
      59.Telefonist şefM1120
      60.Telefonist instructorM1319
      61.Şef telegrafM1522
               
      VI. GOSPODĂRIA COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ
               
      1.Director generalS3339
      2.Director general adjunctS3438
      3.DirectorS2438
      4.Director adjunctS2237
      5.Şef oficiu construcţii şi vînzarea locuinţelorS2386
      6.Contabil şefS2237
      7.Inginer (biolog) şefS2337
      8.Conducător tehnicS. ing.2231
      9.Şef serviciu tehnic (tehnico-economice)S2038
      10.Şef birou tehnic (tehnico-economice); şef laborator control şi cercetareS1934
      11.Şef secţie de gospodărie comunală (locativă) sau de alte subunităţi asimilateS2238
      12.Şef sector de gospodărie comunală (locativă) sau de alte subunităţi asimilateS1935
      13.Contabil şef al secţiei de gospodărie comunală (locativă) sau de alte subunităţi asimilateS2034
      14.Maistru principal specialist (gospodărie comunală)   1825
      15.Maistru principal (gospodărie comunală)   1724
      16.Maistru (gospodărie comunală)   1522
               
      VII. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR
               
      1.Director generalS3538
      2.Director general adjunctS3437
      3.Director; şef oficiu (agenţie) turism; valorificare legume şi fructeS2438
      4.Director adjunct; şef adjunct oficiu (agenţie) turism; inginer şef la bazele de aprovizionare tehnico-materialăS2337
      5.Contabil şefS2236
      6.Şef serviciu (servicii tehnico-economice sau din activitatea de bază)S2037
      7.Şef birou (birouri tehnico-economice sau din activitatea de bază)S1933
      8.Şef sucursală comercială; şef filială (turism, teritorială, comerţ exterior)S1837
      9.Şef depozit I şi IIS2035
      10.Şef complex valorificare seminţe şi material săditor pomicolS2932
      11.Şef oficiu contractare-preluare cerealeS2033
      12.Şef centru sau sIte subunităţi asimilateS1834
      13.Şef siloz (siloz-bază)S2030
      14.Şef bazăS1727
      15.Administrator grup cantine; pieţeM1327
      16.Şef staţie telefericM1723
      17.Contabil şef (complex; oficiu; centru sau la alte subunităţi asimilate)S1631
      18.Contabil şef silozuri; administraţii grup cantine sau al altor subunităţi asimilateM926
      19.Şef oficiu juridicS2534
      20.Inginer, economist, chimist, geolog, arhitect şi altele similare (întreprinderi de comerţ exterior), agent de turism de specialitate      
        - principal IS2837
        - principal IIS2736
      21.Agent de turism de specialitate      
        - principal IIIS2231
      22.Agent de turism de specialitateS2128
      23.Referent de specialitate principalS2031
      24.Referent de specialitateS1828
      25.Secretar economic IVS2330
      26.Secretar economic VS1926
      27.Agent de turism principalM1523
      28.Agent de turismM1017
      29.Tehnolog alimentaţie publică principalM1222
      30.Tehnolog alimentaţie publicăM16
      31.Revizor gestiune principalM1422
      32.Revizor gestiuneM916
      33.Referent principalM1223
      34.ReferentM17
      35.Responsabil tură (operatori, expeditori, epistaţi)M1724
      36.Administrator I expoziţieM1826
      37.Administrator II, expoziţieM1320