LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 8 octombrie 1996
    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul I Dispoziții generale

    Articolul 1
    (1) Apele reprezintă o sursa naturala regenerabila, vulnerabila și limitată, element indispensabil pentru viața și pentru societate, materie prima pentru activități productive, sursa de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.(2) Apele fac parte integrantă din patrimoniul public. Protecția, punerea în valoare și dezvoltarea durabilă a resurselor de apa sunt acțiuni de interes general.(3) Dreptul de folosința, cît și obligațiile corespunzătoare rezultate din protecția și conservarea resurselor de apa vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepția apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.(4) Apele, malurile și albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridică care le administrează, sunt supuse dispozițiilor prezentei legi, precum și prevederilor din convențiile internaționale la care România este parte.(5) Sunt, de asemenea, supuse dispozițiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele și prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calității apelor ori regimului de curgere a acestora.


    Articolul 2

    Prevederile prezentei legi au ca scop:
    a) conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apa, precum și asigurarea unei curgeri libere a apelor;
    b) protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a malurilor și albiilor sau cuvetelor acestora;
    c) refacerea calității apelor de suprafața și subterane;
    d) conservarea și protejarea ecosistemelor acvatice;
    e) asigurarea alimentării cu apa potabilă a populației și a salubritatii publice;
    f) valorificarea complexa a apelor ca resursa economică și repartiția rațională și echilibrata a acestei resurse, cu menținerea și cu ameliorarea calității și productivitatii naturale a apelor;
    g) apărarea împotriva inundațiilor și oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;
    h) satisfacerea cerințelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului și sporturilor nautice, ca și ale oricăror alte activități umane.


    Articolul 3
    (1) Aparțin domeniului public apele de suprafața cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja marii, cu bogățiile lor naturale și potențialul energetic valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.(2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanta cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparțin proprietarului albiei apei.(4) Apa subterana poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizata conform art. 9 alin. (2).(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele și crescătoriile piscicole aflate în afară cursurilor de apa.


    Articolul 4
    (1) Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu excepția apelor geotermale.(2) Apele din domeniul public se dau în administrarea Regiei Autonome "Apele Române" de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în condițiile legii.(3) Reglementarea navigației și a activităților conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor, prin unități de profil.(4) Faza atmosferica a circuitului apei în natura poate fi modificat artificial numai de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și de cei autorizați de acesta, în condițiile legii.


    Articolul 5
    (1) În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apa potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor și namolurilor terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție hidrogeologica. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apa potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și namolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.(2) Regimul de exploatare a apelor geotermale, a lacurilor și namolurilor terapeutice, a turbariilor și zonelor umede, a zonelor de protecție sanitară, precum și regimul privind navigația pe cursurile de apa naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare și pe marea teritorială, ca și lucrările, construcțiile sau instalațiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi, precum și reglementărilor cu caracter special.(3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum și exercitarea pescuitului în cursurile de apa naturale sau amenajate sunt supuse prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice.(4) Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și a Ministerului Sănătății.(5) Supravegherea calității apei potabile se asigura de către Ministerul Sănătății.


    Articolul 6
    (1) Activitatea de gospodărire unitară, rațională și complexa a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apa. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafața și subterane atât sub aspect cantitativ, cît și calitativ, în scopul asigurării dezvoltării durabile.(2) Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarității umane și interesului comun, prin colaborare și cooperare strinsa, la toate nivelurile administrației publice, a utilizatorilor de apa, a reprezentanților colectivităților locale și a populației, pentru realizarea maximului de profit social.


    Articolul 7
    (1) Elaborarea strategiei și politicii naționale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării și controlului aplicării reglementărilor interne și internaționale în acest domeniu se realizează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.(2) Gestionarea cantitativă și calitativă a apelor, exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și politicii naționale în domeniu se realizează de Regia Autonomă "Apele Române" și filialele sale bazinale.(3) Pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează: Comisia centrala de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, Comisia naționala pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice și Comitetul național pentru programul hidrologic internațional, organisme cu caracter consultativ. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


    Articolul 8

    Termenii tehnici folosiți în prezenta lege au semnificația stabilită în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.


    Capitolul II Regimul de folosire a apelor și a albiilor

    Secţiunea 1 Regimul de folosire a apelor

    Articolul 9
    (1) Dreptul de folosința a apelor de suprafața sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor și se exercită potrivit prevederilor legale. Acest drept include și evacuarea, în resursele de apa, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamint, după utilizare.(2) Apele de suprafața sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adapat, udat, spălat, imbaiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mica de până la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodariilor proprii.(3) Orice persoană fizica, pe proprie răspundere, poate utiliza liber apele marine, din afară zonelor de restricție, pentru imbaiere.(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor omologate, determinate conform prevederilor aplicabile resurselor minerale.


    Articolul 10
    (1) Satisfacerea cerințelor de apa ale populației are prioritate față de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, față de alte folosințe, alimentarea cu apa pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apa după incendii, precum și debitele necesare menținerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.(2) Restrîngerea utilizării apei potabile pentru populație, în folosul altor activități, este interzisă.(3) Apa potabilă distribuita organizat în centre populate poate fi utilizata și în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerințelor populației, animalelor și ale unor activități care necesita apa de aceasta calitate. Alimentarea cu apa potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desființata numai atunci când apar cerințe noi în alimentarea cu apa a populației.(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt destinate în primul rind pentru alimentarea cu apa a populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației. Aceste ape pot fi utilizate și în alte scopuri, numai în baza autorizației de gospodărire a apelor.(5) La planificarea și la realizarea unor activități, cum sunt mineritul de suprafața, derivatiile de debite etc., ce pot influența rezerva de ape subterane sau pot modifica rețeaua hidrografica de suprafața, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentarilor cu apa și de protecție împotriva inundațiilor.


    Articolul 11
    (1) În lacurile de acumulare folosite ca sursa pentru alimentari cu apa potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea pestilor și fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.(2) În orice alte zone decît cele prevăzute în alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influențata calitatea apelor din aval și în baza avizului de gospodărire a apelor.


    Articolul 12
    (1) Utilizatorii de apa sunt obligați să respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate și sa economiseasca apa prin folosire judicioasă, recirculare și folosire repetată. De asemenea, au obligația să asigure întreținerea și repararea instalațiilor proprii și a celor din sistemele de alimentare cu apa și canalizare-epurare, după caz.(2) Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina și se reactualizează periodic. Normele de consum se propun de utilizatorii de apa, la nivelul celor mai bune performanțe ale tehnologiilor folosite, se avizează de ministerele interesate și se aproba de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Soluționarea eventualelor divergențe este de competența Guvernului.


    Articolul 13

    Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Regia Autonomă "Apele Române" sunt în drept sa ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face fața unui pericol sau consecințelor unor accidente, secetei, inundațiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supraexploatarii resursei.


    Articolul 14
    (1) Dacă, din cauza secetei sau a altor calamitați naturale, debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizați, se aplică restricții temporare de folosire a resurselor de apa.(2) Restricțiile se stabilesc prin planuri de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare, elaborate de Regia Autonomă "Apele Române", după consultarea utilizatorilor autorizați, cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare, denumite în continuare planuri de restricții, se aduc la timp la cunoștința publicului.(3) Metodologia de elaborare și de aprobare a planurilor de restricții și procedura de informare a publicului se stabilesc de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Aceasta metodologie va trebui sa țină seama de prioritățile prevăzute la art. 10 și de importanța socială și economică a utilizatorilor autorizați.(4) Măsurile stabilite de Regia Autonomă "Apele Române" în aplicarea planului de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apa. Măsurile de restricții se asimilează cu situația de forta majoră în nerealizarea contractelor de livrare a apei.(5) Pe durata aplicării planurilor de restricții, prevederile autorizației de gospodărire a apelor se subordonează acestora.


    Articolul 15
    (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apa este interzisă.(2) Normele de calitate a resurselor de apa se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.(3) Normele privind calitatea apei potabile se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Sănătății.(4) Limitele de încărcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în resursele de apa se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și a Ministerului Sănătății.(5) Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depășirea acestora este interzisă.


    Articolul 16
    (1) Pentru protecția resurselor de apa, se interzic:
    a) punerea în funcțiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcțiune de noi ansambluri de locuințe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producție modificate, care maresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitenta în funcțiune a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizația de gospodărire a apelor;
    b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apa potabilă sau industriala ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare și concomitenta a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare necesare;
    c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apa, în cuvetele lacurilor sau ale bălților, în Marea Neagra și în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile acestora a deșeurilor de orice fel;
    d) evacuarea de ape uzate, în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în iazuri, în bălți sau în heleștee;
    e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau în conținut periculos;
    f) spalarea în cursuri de apa sau în lacuri și pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice, precum și a ambalajelor sau obiectelor care au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase;
    g) spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substanțe toxice în afară locurilor special amenajate în acest scop;
    h) aruncarea sau vărsarea în instalații sanitare sau în rețele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanțelor periculoase;
    i) spalarea în cursurile de apa sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanțelor chimice de orice fel.
    (2) În zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea și folosirea de îngrășăminte, pesticide sau alte substanțe periculoase.


    Articolul 17

    În scopul folosirii rationale și protejării calității resurselor de apa, utilizatorii de apa au următoarele obligații:
    a) sa adopte tehnologii de producție cu cerințe de apa reduse și cît mai puțin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetată, sa elimine risipa și sa diminueze pierderile de apa, sa reducă poluantii evacuați o dată cu apele uzate și sa recupereze substanțele utile conținute în apele uzate și în namoluri;
    b) să asigure realizarea, întreținerea și exploatarea stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizata, sa urmărească eficienta acestora prin analize de laborator și sa intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizația de gospodărire a apelor;
    c) să respecte cu strictețe disciplina și normele tehnologice în activitățile de producție care folosesc apa și evacueaza ape uzate, precum și în stațiile și instalațiile de prelucrare a calității apelor;
    d) sa urmărească, prin foraje de observații și control, starea calității apelor subterane din zona de influența a depozitelor de reziduuri de orice fel.


    Articolul 18

    Utilizatorii de apa, amplasati pe teritoriul localităților sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în rețelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu respectarea condițiilor stabilite de deținătorul acestor rețele și numai dacă stațiile de epurare finala ale localităților sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar și capacități disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la acești utilizatori.


    Articolul 19
    (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localități, precum și colectarea apelor meteorice, canalizarea și epurarea apelor uzate.(2) Realizarea alimentării centralizate cu apa a satelor și comunelor cu distribuție stradala, fără bransamente la locuințe, este condiționată numai de asigurarea scurgerii apei din rigole stradale.(3) Persoanele fizice și juridice care exploatează stațiile și instalațiile de epurare au obligația sa realizeze urmărirea continua, prin analize de laborator, a modului de funcționare a acestora, sa păstreze registrele cu rezultatele analizelor și sa pună aceste date la dispoziția personalului împuternicit cu sarcini de inspecție și control.


    Articolul 20
    (1) Apele de mina sau de zacamint pot fi evacuate în cursuri de apa, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafața.(2) Apele uzate industriale, ca și apele de mina sau de zacamint, pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de foarte mare adîncime, pe baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agenția Naționala pentru Resurse Minerale și a avizului de gospodărire a apelor.


    Articolul 21
    (1) Topirea teiului, cânepii, inului și a altor plante textile în cursuri de apa, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălți este interzisă. Operațiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate și în baza autorizației de gospodărire a apelor.(2) Tabacirea pieilor este permisă numai în condițiile prevăzute în autorizarea de gospodărire a apelor.


    Articolul 22
    (1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligația de a realiza instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scapari accidentale.(2) Evacuarea în apele de suprafața sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave și instalații plutitoare sau de foraj marin, precum și a produselor petroliere de la rețeaua aferentă de transport, este interzisă.


    Articolul 23
    (1) Regia Autonomă "Apele Române" prin filialele sale bazinale organizează activitatea de prevenire a poluarilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcție de condițiile specifice bazinelor hidrografice respective și de natura substanțelor poluante ce pot fi evacuate accidental.(2) Utilizatorii de apa sunt obligați sa întocmească planuri proprii de prevenire și de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activității lor, și să le pună în aplicare în caz de necesitate.(3) Elaborarea planurilor de prevenire și de combatere a poluarilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.(4) Utilizatorii de apa care au produs o poluare accidentală sunt obligați sa ia măsuri urgente pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acestora și sa informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluari.(5) Unitățile de gospodărire a apelor au obligația sa ia în considerare orice informație provenită de la persoane fizice și juridice, altele decît utilizatorii, care au produs poluarea accidentală.(6) Poluarea intenționată se pedepsește.(7) În caz de poluari accidentale, filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române" vor avertiza imediat utilizatorii de apa și autoritățile administrației publice a localităților din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de diminuare a pagubelor.(8) Utilizatorii de apa potențial poluatori, autoritățile administrației publice locale, precum și Regia Autonomă "Apele Române" au obligația dotării cu mijloace specifice de intervenție pentru cazuri de poluari accidentale.


    Articolul 24
    (1) Utilizatorii de apa din aval, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală, produsă în amonte, sau de distrugerea unei construcții de retenție a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizica sau persoana juridică ce se face vinovata, potrivit legii.(2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Regia Autonomă "Apele Române", pentru înlăturarea efectelor poluarii accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea.


    Secţiunea a 2-a Regimul de folosire a albiilor

    Articolul 25
    (1) Pe malurile apelor aparținând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricții, orice persoană fizica are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor și riveranilor.(2) În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condițiile stabilite de deținătorii acestor zone și cu respectarea prevederilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor, eliberata acestora.(3) Circulația pe cursurile de apa, lacuri naturale sau pe mare, cu barci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor și reglementărilor legale.(4) Dreptul de folosința a albiilor minore, a plajei și a țărmului marii, în alte scopuri decît cele prevăzute în alin (1), se dobândește numai după obținerea autorizației de gospodărire a apelor.


    Articolul 26
    (1) Deținătorii terenurilor din aval sunt obligați sa primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.(2) Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apa, care pot constitui obstacol în curgerea naturala a apelor, vor fi astfel concepute, realizate și exploatate încât sa nu influenteze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilitatii acestor lucrări, a albiilor minore și a malurilor, cît și pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerințe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deținătorii lor, în condițiile și la termenele stabilite de Regia Autonomă "Apele Române". În caz contrar, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, prin unitățile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancțiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Regiei Autonome "Apele Române".(3) Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.


    Articolul 27

    Orice activitate pe luciu de apa, în albii minore ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutaritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și pescuitul se vor realiza astfel încât sa nu producă efecte negative asupra malurilor și albiilor cursurilor de apa, malurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și sa influenteze cît mai puțin folosirea apelor de către alți utilizatori. În nici o situație nu este permisă deteriorarea calității apei.


    Secţiunea a 3-a Regimul de servituți și de expropriere

    Articolul 28
    (1) Riveranii sunt obligați sa acorde drept de servitute, avîndu-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Regia Autonomă "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru:
    a) trecerea sau circulația personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;
    b) amplasarea, în albie și pe maluri, de borne, repere, aparate de măsura și control sau alte aparate ori instalații necesare executării de studii privind regimul apelor, precum și accesul pentru întreținerea instalațiilor destinate acestor activități;
    c) transportul și depozitarea temporară a materialelor și utilajelor pentru intervenții operative privind apărarea împotriva inundațiilor;
    d) transportul și depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum și circulația acestora și a personalului, în cazul executării de lucrări de întreținere și de reparații.
    (2) În cazul în care, prin exercitarea acțiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, deținătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii.
    Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocații bugetare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) și din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d).


    Articolul 29
    (1) Pentru realizarea unor lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice și a altor lucrări hidrotehnice de utilitate publică, cum ar fi: baraje și lacuri de acumulare cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivatii de debite între cursuri de apa, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, sisteme de alimentari cu apa și canalizări, inclusiv instalațiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de rîuri, stații și platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătățiri funciare, corectarea torenților, pot fi expropriate, pentru utilitate publică cu justa despăgubire, sau ocupate temporar, contra plata, terenuri și clădiri, în condițiile legii.(2) Sunt scutite de servituți permanente: clădirile, curțile, grădinile aferente locuințelor, monumentele publice, bisericile și cimitirele, precum și parcurile declarate monumente ale naturii.(3) Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligație opozabilă tuturor.(4) În cazul în care, lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puțin 3 ani sau, dacă menținerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.(5) Despăgubirea la crearea servituții temporare sau permanente consta din:
    a) valoarea de circulație a produselor, plantațiilor, construcțiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;
    b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituții pe zona respectiva de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinației temporare sau permanente a zonei respective de teren.


    Articolul 30
    (1) Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuștilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apa și pe țărmul marii, fără avizul de gospodărire a apelor și avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.(2) Avizul de gospodărire a apelor prevăzut la alin. (1) este necesar și pentru lucrările construite pe ape sau care au legătura cu apele, realizate în albia majoră.(3) În zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile se pot efectua, în condițiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate și al Regiei Autonome "Apele Române", defrisarile necesare asigurării vizibilitatii semnalelor de balizaj și a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor și apelor, în punctele pe care le va stabili Ministerul Transporturilor.


    Articolul 31
    (1) Pădurile cu funcții speciale de protecție din bazinele de recepție ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torentialitate și predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum și benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neindiguite aparțin grupei de păduri cu funcții speciale de protecție a apelor și sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se taierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare.(2) Pădurile de protecție a apelor, cele de protecție a solurilor, situate pe stîncării, grohotisuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu inclinare mai mare de 35 grade și alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecție.(3) În perimetrele menționate la alin. (1) și (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenților și se vor aplica reguli speciale de întreținere a lucrărilor executate.(4) Pădurile din zonele de munte și de deal trebuie astfel gospodărite încât sa nu contribuie la formarea inundațiilor și la producerea eroziunii solului.


    Articolul 32
    (1) Folosirea, transportul și manipularea de deșeuri și substanțe periculoase în zonele din jurul apelor și în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafața, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiții încât sa nu producă poluarea apelor.(2) Depozitarea deșeurilor și substanțelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărire a apelor.(3) Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deșeurilor radioactive este interzisă.(4) Transportul pe apele interioare, pe Dunarea fluviala și maritima și pe marea teritorială al substanțelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai în condițiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Ministerul Transporturilor. Aceste dispoziții se aplică și transportului în tranzit al acestora.


    Articolul 33
    (1) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafața sau subterane, cu excepția apelor geotermale, a materialelor din acestea și din maluri, precum și pentru valorificarea vegetației din albiile minore și de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apa pentru piscicultura, pescuit, agrement ori sporturi nautice, ca și pentru alte activități, cu respectarea prevederilor legale.(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, bălților și din țărmul marii prin exploatări organizate se obține în baza autorizației de gospodărire a apelor. Pentru autorizarea acestor activități pe apele naționale navigabile este obligatorie obținerea avizului Ministerului Transporturilor.(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai din rezerve omologate, cu respectarea condițiilor de scurgere a apelor și de asigurare a stabilitatii albiilor și malurilor și fără afectarea construcțiilor din zone ce au legătura directa sau indirecta cu regimul de curgere a apelor. În cazul în care exploatarea agregatelor minerale se face în albiile cursului de apa, pentru a servi lucrărilor de regularizare a albiei, stabilizării talvegului sau aducerii albiei la starea inițială, nu mai este necesară omologarea rezervelor.(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare gospodariilor individuale sau interesului public local, în limita cantității maxime de 5.000 mc pe an, se acordă administrației publice locale prin autorizația de gospodărire a apelor. Aceasta autorizație se eliberează anual, la cererea consiliilor locale.(5) Exploatările de agregate minerale prevăzute la alin. (3) se realizează și în conformitate cu prevederile legislației specifice domeniului resurselor minerale.(6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru menținerea adâncimii de navigație, se executa fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare se stabilesc anual de către Regia Autonomă "Apele Române", împreună cu Ministerul Transporturilor.(7) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi este interzisă.(8) Închirierea sau concesionarea plajei marii se face cu avizul Ministerului Turismului.


    Articolul 34
    (1) În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligația de întreținere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca și de întreținere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor și a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreținerea și amenajarea unui dig de protecție, plătesc deținătorului digului o cota-parte din cheltuielile acestuia cu amenajarea și întreținerea digului, corespunzător avantajului. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreținere și amenajare a digurilor de protecție.(3) Întreținerea albiei minore în aval de o lucrare de barare revine deținătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe o zona de cel puțin 500 m.(4) Întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Regiei Autonome "Apele Române".(5) Prevederile alin. (3) se aplică și lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreținere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabilește prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizației de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizațiilor necesare, potrivit legii.(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) și (3) se realizează sub îndrumarea și asistența tehnica a Regiei Autonome "Apele Române", la solicitarea deținătorilor.


    Capitolul III Gospodărirea apelor

    Secţiunea 1 Cunoașterea resurselor de apa

    Articolul 35
    (1) Gospodărirea apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexa, cantitativă și calitativă a resurselor de apa ale tarii, realizată printr-o activitate unitară și permanenta de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apa, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.(2) Informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărire a apelor se obțin prin unități ale Regiei Autonome "Apele Române", de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apa. Toate acestea constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor.(3) Modul de organizare, păstrare și gestionare a Fondului național de date de gospodărire a apelor, se stabilesc unitar de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Întocmirea și ținerea la zi a acestui fond de date se asigura de Regia Autonomă "Apele Române".(4) Unitățile specializate autorizate, ca și utilizatorii de apa care produc informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărire a apelor sunt obligați să le păstreze timp de 5 ani și să le transmită lunar la Regia Autonomă "Apele Române", în baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.(5) Fondul național de date de gospodărire a apelor, precum și evidenta apelor ce aparțin domeniului public sunt incluse în Cadastrul apelor, cu excepția apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabilește de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, iar ținerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonomă "Apele Române".(6) Persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Folosirea de către acestea a informațiilor constituite în Fondul național de date de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condițiile legii.(7) Deținătorii de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează:
    a) siguranța naționala;
    b) desfășurarea unor acțiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;
    c) confidențialitatea industriala și comercială. Prin aceasta se înțelege situațiile în care se dezvaluie și se folosesc secrete de comerț, într-o maniera contrară practicilor comerciale loiale.


    Articolul 36
    (1) Unitățile și instalațiile autonome care furnizează informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apa formează rețeaua naționala de observații pentru gospodărirea apelor.(2) Pentru asigurarea continuității și omogenitatii sirurilor de informații, unitățile și instalațiile autonome ale rețelei naționale de observații nu pot fi dezafectate decît în situații deosebite, de interes național. Dezafectarea se face cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a unității sau a instalațiilor în noul amplasament, anterior începerii operațiunilor de dezafectare.


    Articolul 37
    (1) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecție a căror lațime este de 30 m. În aceste zone de protecție este interzisă executarea oricăror construcții sau instalații supraterane.(2) Amplasarea pe o distanta de până la 500 m în jurul și în afară zonei de protecție prevăzute la alin. (1) de construcții mai înalte decît o sesime din distanta dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înalta tensiune sau de telecomunicații, de obiective care emit în atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigații prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.(3) Zonele de protecție prevăzute la alin. (1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.


    Articolul 38

    Pentru asigurarea folosirii rationale a apelor subterane, a apelor minerale și geotermale, a lacurilor și namolurilor terapeutice, precum și a agregatelor minerale din albii, cercetarea, evaluarea și omologarea rezervelor se vor face conform prevederilor aplicabile resurselor minerale utile.


    Secţiunea a 2-a Protecția albiilor minore, a malurilor și a lucrărilor de gospodărire a apelor

    Articolul 39

    Delimitarea albiilor minore se realizează de Regia Autonomă "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane.


    Articolul 40
    (1) În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru:
    a) albia minora a cursurilor de apa;
    b) suprafața lacurilor naturale sau a bălților acoperite de apa și de vegetație acvatică, precum și țărmul marii;
    c) suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei coronamentului barajului;
    d) suprafețele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale și derivatii de debite la capacitatea maxima de transport a acestora, precum și de alte construcții hidrotehnice realizate pe ape;
    e) lucrări de apărare împotriva inundațiilor;
    f) construcții și instalații hidrometrice, precum și instalații de determinare automată a calității apelor.
    (2) Lățimea zonelor de protecție este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecție se realizează de Regia Autonomă "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menționate la lit. d), e) și f) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora.(3) Aplicarea, în funcție de specificul local, a regimului restrictional de folosire a terenurilor din zonele de protecție, din zona dig-mal și din acumulări nepermanente se asigura de Regia Autonomă "Apele Române", cu consultarea deținătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri și, după caz, a unităților de navigație civilă și în concordanta cu metodologia elaborata de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


    Articolul 41
    (1) Măsurile și amenajările pentru protecția albiilor minore ale cursurilor de apa, a plajei și țărmului Marii Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele se stabilesc prin prescripții de reglementare și norme tehnice ce se elaborează de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.(2) Debitele de servitute și cele salubre, obligatorii în albii, în raport cu specificul sectoarelor de rîu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, ținând seama de solicitarea resurselor de apa și cu asigurarea respectării condițiilor impuse pentru protecția ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de către Regia Autonomă "Apele Române".


    Articolul 42
    (1) În situația în care un curs de apa își formează o albie noua, părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot să solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, în termen de un an, aprobarea Regiei Autonome "Apele Române" pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de instanțele judecătorești.(2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala și se înregistrează în cadastrul apelor, fiind preluată în administrare de Regia Autonomă "Apele Române".(3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Regiei Autonome "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cheltuielile suportindu-se de la bugetul de stat.


    Secţiunea a 3-a Amenajarea bazinelor hidrografice

    Articolul 43
    (1) În vederea stabilirii orientarii fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrata și complexa a resurselor de apa, se elaborează scheme-cadru de amenajare și gospodărire a apelor, pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice, denumite în continuare scheme-cadru. În corelare cu prevederile acestora, se elaborează programe de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor, care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea cantitativă și calitativă a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu.(2) Schemele-cadru și programele de dezvoltare prevăzute la alin. (1) se elaborează, se actualizează și se avizează, în baza procedurii stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, se aproba prin hotărâre a Guvernului și se integreaza în planurile de amenajare a teritoriului.(3) Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor-cadru.


    Articolul 44

    Informațiile necesare pentru elaborarea schemelor-cadru și a programelor de dezvoltare, inclusiv cele necesare pentru stabilirea cerințelor de apa, de valorificare a potențialului hidroenergetic și de apărare împotriva inundațiilor pe ansamblul teritoriului național, pe etape de dezvoltare, vor fi puse obligatoriu la dispoziția Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Regiei Autonome "Apele Române" de către ministere, regii autonome, consilii județene și consilii locale, de către principalii utilizatori de apa, precum și de organizațiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informații vor fi puse la dispoziția comitetelor de bazin.


    Articolul 45
    (1) Pentru bazine hidrografice mici se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în schemele-cadru. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apa din teritoriul respectiv.(2) Schema locală inventariaza diferiții utilizatori care folosesc resursele de apa existente, stabilind starea resurselor de apa și a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile și de programele statului, ale colectivităților locale, ale instituțiilor publice, ale altor persoane fizice și persoane juridice, cu incidența asupra calității, repartiției și folosirii resurselor de apa. De asemenea, stabilește prioritățile pentru atingerea obiectivelor menționate la alin. (1), ținând seama de protecția mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apa, de evoluția previzibila a localităților rurale și urbane și de echilibru ce trebuie asigurat între diferiții utilizatori de apa.(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibila cu orientările fixate în schema-cadru.


    Articolul 46
    (1) Programele și deciziile administrative, care au legătura cu apele, trebuie să fie în concordanta cu prevederile schemelor-cadru aprobate.(2) La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelor-cadru, respectiv ale schemelor locale.


    Articolul 47
    (1) La nivelul fiecărei filiale bazinale a Regiei Autonome "Apele Române" se organizează un comitet de bazin.(2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, după cum urmează:
    a) doi reprezentanți ai Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, dintre care unul selectat din cadrul agențiilor de protecție a mediului din bazinul hidrografic respectiv;
    b) un reprezentant al Ministerului Sănătății, selectat de acesta din cadrul inspectoratelor județene de poliție sanitară și medicina preventivă din bazinul hidrografic respectiv;
    c) doi primari de municipii și un primar de oraș sau comuna, aleși de primării localităților din bazinul hidrografic respectiv;
    d) un reprezentant ales de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul hidrografic respectiv;
    e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, nominalizat de Departamentul pentru Administrație Publică Locală;
    f) un președinte de consiliu județean, ales de președinții consiliilor județene din bazinul hidrografic respectiv;
    g) trei reprezentanți și utilizatorilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;
    h) doi reprezentanți ai Regiei Autonome "Apele Române";
    i) un reprezentant al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor.
    (3) Reprezentanții administrației publice locale aleși în comitetul de bazin vor funcționa în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcției pe care o reprezintă.(4) Prefectul, președintele consiliului județean și primării aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.(5) Reprezentanții utilizatorilor de apa se propun și se aleg de comitetul de bazin, în funcție de cerința de apa și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apa.(6) Membrii comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au selectat sau ales.(7) Comitetul de bazin colaborează cu Regia Autonomă "Apele Române" la aplicarea strategiei și politicii naționale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:
    a) sa avizeze schemele-cadru, precum și programele de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;
    b) sa avizeze planurile de prevenire a poluarii accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului hidrografic respectiv;
    c) sa aprobe schemele locale, stabilind prioritățile tehnice și financiare și să le integreze în schemele-cadru;
    d) sa aprobe planul de gospodărire integrală a calității și cantității apei din bazinul hidrografic respectiv;
    e) sa propună revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decît cele la nivel național;
    f) sa stabilească norme speciale pentru evacuări de ape uzate, dacă este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;
    g) sa aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;
    h) sa recomande prioritățile privind finanțarea și conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;
    i) să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare și să asigure accesul publicului la documentele sale.
    (8) Comitetele de bazin:
    a) pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot aparea în bazinul hidrografic respectiv;
    b) pot constitui și imputernici subcomitete a căror funcție va fi de informare și de consultanța;
    c) pot solicita executarea de audieri, dacă considera necesar;
    d) pot propune acordarea de bonificatii, în baza prevederilor art. 82 alin. (1);
    e) pot recomanda autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgenta realizării lucrărilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.
    (9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române", aprobat și subordonat acestuia.(10) Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.(11) Regulamentul de organizare și funcționare a comitetelor de bazin se propune de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și se aproba prin hotărâre a Guvernului.


    Secţiunea a 4-a Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele

    Articolul 48
    (1) Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele sunt:
    a) lucrări, construcții și instalații care asigura gospodărirea complexa a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivatii de debite;
    b) lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentari cu apa potabilă, industriala și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutarit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;
    c) lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injectii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
    d) construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificari și reprofilari de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanari, alte lucrări de apărare;
    e) traversari de cursuri de apa cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
    f) amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor și ale țărmului marii: balastiere, cariere etc.;
    g) depozite de deșeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apa: halde de steril, zguri și cenuși, slamuri, namoluri și altele asemenea;
    h) plantari și defrisari de vegetație lemnoasă, perdele antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
    i) lucrări, construcții și instalații care se executa pe malul marii, pe fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale, pe platoul continental sau lucrări pentru apărarea țărmului;
    j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidromecanice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;
    k) lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei.
    (2) Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere securitatea necesară, sa răspundă normativelor și prescripțiilor tehnice, având în vedere interesele protecției mediului și amplasamentelor.


    Articolul 49
    (1) Se interzice amplasarea în zona inundabila a albiei majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe.(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Regia Autonomă "Apele Române" poate aviza astfel de amplasări. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor și după realizarea anticipata a lucrărilor și măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare și asigurarea curgerii apelor.(3) Avizul de amplasament menționat la alin. (2), obținut în baza metodologiei elaborate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, nu exclude obligația obținerii avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.


    Articolul 50
    (1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de unitățile teritoriale ale Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului asupra documentației de investiții. Punerea în funcțiune sau în exploatare a acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor.(2) În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naționale navigabile, este necesar și acordul Ministerului Transporturilor.(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2), precum și cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48, se percep taxe și tarife care se stabilesc în condițiile legii.(5) Taxele și tarifele pentru serviciile de avizare sau de autorizare, instituite în baza alin. (4), se datorează la Fondul apelor.


    Articolul 51
    (1) Avizul de gospodărire a apelor și avizul de amplasament sunt avize conforme.(2) Avizul și autorizația de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obținerii acordului și a autorizației de mediu, potrivit legii.


    Articolul 52

    Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor și de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apa și asupra zonelor riverane. Aceste studii pot fi întocmite de unități publice sau private, abilitate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze ca solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conformă cerințelor legale.


    Articolul 53
    (1) Avizul de gospodărire a apelor își pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuția lucrărilor respective nu a început în acest interval. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligația sa anunțe emitentului, în scris, data de începere a execuției, cu 10 zile înainte de aceasta.(2) Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente ale utilizatorilor de apa, dacă se modifica prevederile avizului obținut anterior, precum și dacă aceasta modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.(3) Documentațiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrîngerea sau încetarea unor activități existente. Persoanele fizice și persoanele juridice afectate pot fi despagubite în condițiile legii, dacă fac dovada ca utilizează eficient apa sau că nu polueaza resursele de apa.(4) Lucrările de barare a cursurilor de apa trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și cu construcțiile necesare pentru migrarea ihtiofaunei, în cazul în care aceasta se impune ca necesar, pe baza unui studiu.(5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute și alte lucrări necesare, necuprinse în documentația tehnica, astfel încât lucrările, construcțiile sau instalațiile propuse sa nu producă pagube utilizatorilor de apa existenți sau riveranilor din amonte și din aval.


    Articolul 54
    (1) Investitorul are obligația sa notifice Regiei Autonome "Apele Române", cu cel puțin 20 de zile înainte, începerea execuției pentru următoarele categorii de activități și lucrări:
    a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, dacă prin realizarea acestora nu se modifica parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apa, înscriși în autorizația de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcționat înainte de începerea execuției unor astfel de lucrări;
    b) injectarea în structurile din care au provenit a apelor de zacamint de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate, în conformitate cu reglementările din domeniul resurselor minerale;
    c) instalațiile cu caracter provizoriu, pe durata de execuție a unor investiții, dacă debitul prelevat nu depășește 10 litri pe secunda, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apa;
    d) protecția sanitară a surselor de alimentare cu apa potabilă, a apelor minerale, a lacurilor și namolurilor terapeutice;
    e) traversari ale cursurilor de apa de către drumuri de exploatare, comunale sau județene, în bazine hidrografice mai mici de 10 kmp;
    f) lucrări de cultura și refacere a pădurilor și de combatere a eroziunii solului, pe suprafețe totale mai mici de 20 kmp, inclusiv lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți și corectări de torenți, pe lungimi mai mici de 10 km;
    g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește 10 litri/secunda, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apa.
    (2) Pentru lucrările înscrise la alin. (1), începerea execuției se face în baza notificării, fără a fi necesar avizul de gospodărire a apelor.(3) Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1), ca și a categoriilor de lucrări privind linii electrice, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificari și reprofilari de albii, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torente și combaterea eroziunii solului se face în baza notificării către Regia Autonomă "Apele Române", cu 20 de zile înainte de aceasta, autorizația de gospodărire a apelor nefiind necesară.


    Articolul 55
    (1) Autorizația de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezenta beneficiarului - cel mai tîrziu o dată cu recepția investițiilor -, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor și exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare și în documentația anexată la aceasta.(2) Dacă la verificarea în teren se constata lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcțiune a investiției, emitentul autorizației de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizației de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.(3) Autorizația de gospodărire a apelor se poate acorda și pe durata limita, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcțiune a investiției, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.(4) Modul de exploatare și întreținere a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.(5) Prin autorizația de gospodărire a apelor, cît și prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitățile de control tehnic și mijloacele de intervenție în caz de incidente, avarii sau accidente și altele asemenea.


    Articolul 56
    (1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
    a) în interesul salubritatii publice și, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importanța a binelui comunității;
    b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundațiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;
    c) în caz de pericol pentru mediul acvatic și, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiții critice necompatibile cu protejarea acestora;
    d) în cazuri de forta majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apa sau unor calamitați naturale intervenite asupra instalațiilor utilizatorilor;
    e) în situația în care lucrările sau instalațiile sunt abandonate sau nu sunt întreținute corespunzător, caz în care deținătorul acestora este obligat ca, din dispoziția Regiei Autonome "Apele Române", să le demoleze.
    (2) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situații în care apar cerințe noi de apa, care trebuie satisfacute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordindu-se despăgubire potrivit legii.(3) Refuzul eliberării, precum și orice modificare sau retragere a unei autorizații de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizație, după caz, de către cel care a decis măsura respectiva.


    Articolul 57

    Retragerea autorizației de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activității, ca și pierderea drepturilor obținute în baza prezentei legi.


    Articolul 58
    (1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
    a) dacă nu s-au respectat condițiile impuse inițial;
    b) dacă lucrările, construcțiile și instalațiile autorizate nu prezintă siguranța în exploatare atât cu privire la rezistenta structurilor, cît și la eficienta tehnologiilor adoptate;
    c) pentru abateri repetate sau grave de la condițiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizație, precum și în cazul în care utilizatorul nu realizează condițiile de siguranță în exploatare, ca și alte măsuri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și de Regia Autonomă "Apele Române";
    d) în caz de poluare accidentală semnificativă a resurselor de apa, care amenința sănătatea populației ori produce pagube ecologice importante.
    (2) În cazul situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate dispune și oprirea activității poluatorului sau a instalației care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.(3) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea și epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suporta de titularul autorizației de gospodărire a apelor.


    Articolul 59
    (1) Lucrările și instalațiile supuse autorizării sau notificării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apa de suprafața sau subterana ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor și volumelor de apa prelevate sau evacuate și de determinare a calității apelor evacuate conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor.(2) Deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării sau notificării prevăzute la alin. (1) sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, sa păstreze pe timp de 5 ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Regiei Autonome "Apele Române".(3) Regia Autonomă "Apele Române" pune la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7).


    Articolul 60

    Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.


    Articolul 61

    Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului va stabili:
    a) procedura și competentele de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;
    b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;
    c) procedura de suspendare temporară a autorizațiilor de gospodărire a apelor;
    d) procedura de notificare;
    e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;
    f) normativul de conținut al documentațiilor tehnice supuse avizării sau autorizării.


    Articolul 62
    (1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosința complexa pentru a asigura alimentarea cu apa pentru populație, industrie și irigații, producerea de energie electrica, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultura și agrement.(2) În proiectele de baraje și de îndiguiri se vor prevedea, în mod obligatoriu, apărări și consolidări de maluri, rectificari și reprofilari de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.(3) Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și executa de unități de specialitate.(4) Barajele mici de interes local pot fi executate și de alte unități, însă numai cu asistența tehnica și sub controlul permanent al unității de specialitate care a elaborat proiectul.


    Articolul 63
    (1) Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentari cu apa, cu sau fără baraj, au obligația sa întocmească regulamente de exploatare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare se avizează de comitetele de bazin, se aproba de Regia Autonomă "Apele Române" și fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonata, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1).(3) Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adapteaza, pe etape, în limitele prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, funcție de dinamica cerințelor de apa sau de alte condiții.(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigura de Regia Autonomă "Apele Române".(5) În situații critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităților perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Regia Autonomă "Apele Române".


    Articolul 64
    (1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate sa utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare, iar, corelat cu producerea de energie, să asigure și debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii și populației.(2) Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice, au obligația sa monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire și sa realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite.


    Articolul 65

    Competentele de aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale și a programelor de exploatare se stabilesc de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


    Articolul 66

    Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apa diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Regiei Autonome "Apele Române".


    Secţiunea a 5-a Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice

    Articolul 67
    (1) Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice reprezintă o activitate de protecție civilă a populației, de interes național.(2) În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se înțelege:
    a) măsuri de prevenire și de pregătire pentru intervenții;
    b) măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;
    c) măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și restabilire.
    (3) Activitățile prevăzute la alin. (2) constituie o obligație pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor handicapate, a bătrânilor și a altor categorii defavorizate.(4) Elaborarea strategiei și conceptiei de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


    Articolul 68
    (1) Deținătorii cu orice titlu de construcții hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieți omenești și bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligați sa doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și sa organizeze activitatea de supraveghere.(2) Pentru coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranța a acestora, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, regiilor autonome și instituțiilor publice interesate.(3) Structura, atribuțiile specifice, competentele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare, care se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și se aproba prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 69
    (1) Organizarea și conducerea la nivel național a acțiunilor de prevenire și apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrala de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, denumita în continuare Comisia centrala, care funcționează pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Comisia centrala este constituită din reprezentanți ai ministerelor, regiilor autonome și instituțiilor publice interesate.(2) Comisia centrala conlucreaza permanent și se subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, instituită potrivit legii.


    Articolul 70

    Structura, atribuțiile specifice, competentele și dotarea Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare care se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, avizat de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și aprobat prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 71
    (1) Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se organizează de comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor, care funcționează pe lângă prefecturi, și de comisiile comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor, conduse de primari.(2) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului care îndeplinește și funcția de președinte al comisiei. Secretariatul permanent al acestor comisii se asigura de Regia Autonomă "Apele Române".(3) Comisiile comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor, se subordonează comisiilor județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor și au în componenta un reprezentant al Regiei Autonome "Apele Române".(4) La obiectivele care pot fi afectate de inundații, de fenomene meteorologice periculoase sau de efectele accidentelor la construcții hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizează comandamente de apărare conduse de conducătorul acestora. Aceste comandamente sunt subordonate direct comisiilor comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor.


    Articolul 72
    (1) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosința obiective în zone ce pot fi afectate de acțiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcțiile hidrotehnice, au obligația să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.(2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația sa refacă sau sa repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.


    Articolul 73
    (1) Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.(2) În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ sau al unei localități, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea și înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului și cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


    Articolul 74
    (1) Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și gheturilor se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu consultarea Comisiei centrale și a comitetelor de bazin, se avizează de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și se aproba prin hotărâre a Guvernului.(2) Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcții hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, județe și localități, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.(3) Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restrictionarii regimului de construcții și cu consultarea persoanelor fizice și persoanelor juridice interesate.(4) Coordonarea operativă a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine Regiei Autonome "Apele Române".(5) Prefectul județului în care se afla sediul filialei bazinale a Regiei Autonome "Apele Române" are atribuții de coordonare a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.


    Articolul 75
    (1) Pentru a evita producerea unor calamitați în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrala poate aproba inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor indiguite, realizate lateral unui curs de apa.(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca și ai celor situate în incinte indiguite sunt obligați să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți din fondul de asigurare, în condițiile legii. Valorile despăgubirilor se propun de prefecți, se avizează de Comisia centrala și se aproba prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 76
    (1) În scopul asigurării stabilitatii și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic:
    a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și din zonele de protecție a acestora;
    b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare;
    c) pasunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice și în zonele de protecție a acestora;
    d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apa din rîu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrări de arta.
    (2) Cu acordul Regiei Autonome "Apele Române" sunt permise:
    a) depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje și în zona altor lucrări de apărare;
    b) circulația cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acțiuni;
    c) traversarea sau strapungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicații, cu alte construcții sau instalații care pot slabi rezistenta lucrărilor sau pot împiedica acțiunile de apărare.
    (3) Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Regiei Autonome "Apele Române".


    Secţiunea a 6-a Participarea publicului

    Articolul 77
    (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecția apelor de suprafața și subterane, precum și pentru asigurarea alimentării cu apa, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apa, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi secete, inundații sau altele asemenea.(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și, după caz, Regia Autonomă "Apele Române" sau filialele sale bazinale vor publică în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeași informare se va transmite și utilizatorilor de apa, riveranilor, precum și oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.(3) Măsurile propuse, ca și orice documentație de fundamentare a acestora se vor tine la dispoziția publicului de către unitățile prevăzute la alin. (2).(4) Comentariile, observațiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.(5) În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.(6) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sau, după caz, Regia Autonomă "Apele Române" va analiza toate observațiile și propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii și al motivatiei acesteia vor fi puse la dispoziția publicului.(7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor și publicului la activitățile de consultare va fi stabilită de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


    Capitolul IV Controlul activității de gospodărire a apelor

    Articolul 78
    (1) Activitatea de gospodărire a apelor și respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.(2) În cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează Inspecția de stat a apelor, cu atribuții de inspecție și de control al aplicării prevederilor prezentei legi.(3) În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum și împuterniciții Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, după declinarea identității și calității, au dreptul:
    a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca și în orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de deținătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor și aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;
    b) de a controla lucrările, construcțiile, instalațiile sau activitățile care au legătura cu apele și de a verifica dacă acestea sunt realizate și exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice și cu respectarea avizelor sau a autorizațiilor de gospodărire a apelor, după caz;
    c) de a verifica instalațiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apa și de a examina, în condițiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
    d) de a constata faptele care constituie contravenții sau infracțiuni în domeniul gospodăririi apelor și de a încheia documentele, potrivit legii.
    (4) Împuterniciții Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului cu efectuarea acțiunilor de control în unități cu caracter special vor primi aprobarea și de la ministerele care coordonează unitățile respective.(5) Pe căile navigabile și în porturi, atribuțiile de cercetare, constatare, control și sancționare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecției apelor revin personalului împuternicit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, împreună cu Ministerul Transporturilor.


    Articolul 79

    Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure sprijinul salariaților Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Regiei Autonome "Apele Române" și imputernicitilor acestora, precum și să asigure, în perioadele de ape mari și inundații, efectuarea continua a observațiilor, măsurătorilor și transmiterii informațiilor.


    Capitolul V Mecanismul economic în domeniul apelor

    Articolul 80
    (1) Apa constituie o resursa naturala cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea și economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constanta în protejarea cantității și calității apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau polueaza resursele de apa.(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a apelor include sistemul de plati, bonificatii și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționarii pe principii economice a Regiei Autonome "Apele Române".(3) Metodologia de fundamentare a sistemului de plati în domeniul apelor, precum și procedura de elaborare a acestora se stabilesc de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu avizul Ministerului Finanțelor.(4) Sistemul de plati prevăzut la alin. (2) se bazează pe regula: beneficiarul plătește, în funcție de serviciile prestate și de cele privind folosirea rațională a resurselor de apa, care asigura:
    a) stimularea economică a utilizării durabile și a protecției calității apelor;
    b) diferențierea teritorială a prețurilor și tarifelor pe categorii de surse și de utilizatori, ca urmare a condițiilor diferite de asigurare a apei, în măsura în care sistemul asigura venituri și cheltuieli echilibrate;
    c) corectarea nivelului prețurilor și tarifelor în funcție de dinamica generală a prețurilor;
    d) transmiterea la utilizatori a influentelor economice determinate de activitățile de asigurare a surselor de apa din punct de vedere cantitativ și calitativ;
    e) minimalizarea costurilor de producție prin stimularea economică a prețului, în scopul asigurării maximului de profit social;
    f) reflectarea în prețuri a cererii de debit și de volum de apa.


    Articolul 81
    (1) Sistemul de plati, bonificatiile și penalitățile specifice activității de gospodărire a apelor se aplică tuturor utilizatorilor.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică la apa tranzitata pentru navigație pe căile navigabile artificiale, precum și persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).(3) Regia Autonomă "Apele Române" este singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apa de suprafața, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării și din sursele subterane, cu excepția apelor geotermale, precum și de produse și servicii specifice de gospodărire a apelor, pe bază de contracte încheiate în acest scop.(4) Pentru activitățile menționate la alin. (3), Regia Autonomă "Apele Române" este singura în drept să aplice sistemul de plati specific gospodăririi apelor.(5) Pentru apa tratata livrata sau pentru alte servicii de gospodărire a apelor decît cele specifice, furnizor sau prestator sunt persoanele fizice și juridice care, după caz, au în administrare lucrările hidrotehnice sau care prestează serviciile de gospodărire a apelor.


    Articolul 82
    (1) Bonificatiile se acordă utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității apelor, evacuând, o dată cu apele uzate epurate, substanțe impurificatoare cu concentrații și în cantități mai mici decît cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor.(2) Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile contractelor prevăzute la art. 81 alin. (3) atât pentru depășirea cantităților de apa prelevate, cît și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate.(3) Regia Autonomă "Apele Române" este singura în drept să constate cazurile în care se acordă bonificatii sau se aplică penalități. Bonificatiile se acordă cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.


    Articolul 83

    Sistemul de plati, bonificatii și penalități, precum și categoriile de produse și servicii de gospodărire a apelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 84
    (1) În scopul participării la finanțarea de investiții în lucrări și măsuri cu contribuție importanța la îmbunătățirea asigurării surselor de apa, la protecția calității apelor, precum și la cheltuielile pentru întocmirea de studii și cercetări aplicative în domeniul apelor, se constituie un fond special, extrabugetar, denumit Fondul apelor.(2) Fondul apelor se constituie din taxele și tarifele pentru serviciile de avizare și autorizare, stabilite conform legii, precum și din penalitățile prevăzute la art. 82 alin. (2).(3) Fondul apelor este gestionat prin buget separat, elaborat de Regia Autonomă "Apele Române" și aprobat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, care stabilește și metodologia de întocmire a acestui buget, cu avizul Ministerului Finanțelor.(4) Fondul apelor, împreună cu alte surse, va fi folosit pentru susținerea financiară a:
    a) realizării Sistemului național de supraveghere cantitativă și calitativă a resurselor de apa;
    b) dotării rețelelor de laboratoare, de transmisiuni și informationale aferente acestuia;
    c) participării la realizarea sau modernizarea stațiilor și instalațiilor de epurare a apelor uzate pentru îmbunătățirea calității resurselor de apa;
    d) realizării lucrărilor publice de interes local cu efect social deosebit și pentru care autoritățile locale nu au suficiente resurse financiare;
    e) realizării lucrărilor publice privind apărarea de inundații, a celor de acțiune, prevenire și combatere a calamităților naturale datorate excesului sau lipsei de apa;
    f) dotării sistemului informațional hidrologic și operativ decizional în domeniul gospodăririi apelor;
    g) inlaturarii avariilor sau pentru punerea în siguranța a construcțiilor hidrotehnice de interes național sau local, cum ar fi baraje, diguri etc.;
    h) realizării lucrărilor de protecție a bazinelor hidrografice împotriva colmatarii;
    i) realizării studiilor pentru cunoașterea evoluției și gestiunii resurselor de apa;
    j) acordării bonificatiilor pentru cei care au rezultate deosebite în protecția împotriva epuizării și degradării resurselor de apa;
    k) activității comitetului de bazin.


    Articolul 85

    Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor se asigura, total sau parțial, după caz, din:
    a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrări declarate de utilitate publică, potrivit legii;
    b) fondurile utilizatorilor de apa;
    c) fondul de dezvoltare al Regiei Autonome "Apele Române";
    d) fonduri obținute prin credite sau prin emitere de obligațiuni, garantate de Guvern sau de autoritățile administrației publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociații de persoane care vor să execute astfel de lucrări;
    e) Fondul apelor.


    Capitolul VI Sancțiuni

    Articolul 86

    Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.


    Articolul 87

    Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:1) executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătura cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără respectarea avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;2) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătura cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor;3) folosirea resurselor de apa de suprafața sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, cu excepția satisfacerii necesităților gospodăriei proprii;4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apa, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, canalelor, lacurilor, pe de plaja sau de pe faleza marii, fără aviz sau autorizație de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afară perimetrelor marcate, peste limita cantității maxime de 5.000 mc pe an;7) nerespectarea de către agenții economici a obligației de a solicita autorizația de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;8) nerespectarea, de către producătorii de informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărirea apelor, a obligațiilor de a păstra aceste date și de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor;10) neintretinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosința a apei sau de către deținătorii de lucrări;11) nerespectarea de către persoanele fizice și persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecție;12) nerespectarea de către utilizatorii de apa a obligațiilor legale care le revin privind gospodărirea rațională a apei, întreținerea și repararea instalațiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apa și canalizare-epurare;13) neasigurarea întreținerii și exploatării stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficientei acestora și de intervenție operativă în caz de neincadrare în normele de calitate și în limitele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor;14) evacuarea apelor de mina sau de zacamint în cursurile de apa fără asigurarea epurarii corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii de suprafața;15) folosirea, transportul, minuirea și depozitarea de reziduuri sau de substanțe chimice, fără asigurarea condițiilor de evitare a poluarii, directa sau indirecta, a apelor de suprafața sau subterane;16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu apa potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a pestilor;17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor și în afară locurilor anume destinate și amenajate în aceste scopuri;18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, lacurilor, bălților și pe faleza marii, pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel;19) spalarea, în cursurile de apa sau în lacuri și pe malurile acestora, a vehiculelor și autovehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice;20) spalarea, în cursurile de apa sau în lacuri și pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanțe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenților și a ambalajelor ce au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase;21) vărsarea sau aruncarea în instalații sanitare sau în rețele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanțelor periculoase;22) deversarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condițiilor stabilite de deținătorii acestora, ca și lipsa preepurarii locale a acestor ape;23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conținut toxic;24) nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naționale navigabile de către nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;25) inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire și combatere a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora;26) neanuntarea unităților de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluari accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apa care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acesteia;28) nerespectarea, de către persoane fizice și persoane juridice, a restricțiilor în folosirea apelor și a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitați;29) inexistenta planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum și nerespectarea acestora și a planurilor locale de apărare;30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari;31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puietilor din albiile cursurilor de apa, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora;32) plantarea de stâlpi pe baraje și diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;33) pasunatul în zonele de protecție a cursurilor de apa;34) distrugerea sau deteriorarea unităților și instalațiilor rețelei naționale de observații, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a stațiile de determinare automată a calității apelor și a altora asemenea;35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecție a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activități;36) efectuarea de săpături pe maluri și în albiile cursurilor de apa sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;37) circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenții operative;38) întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare și distribuție a apei, a lucrărilor de protecție a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor;39) inexistenta la lucrările de barare a cursurilor de apa a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei;40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apa, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute;41) inexistenta sau nefunctionarea puțurilor de observatie și control pentru urmărirea poluarii apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;42) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de măsura și control al debitelor de apa captate sau evacuate;43) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;44) întreținerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsura și control al debitelor de apa captate sau evacuate, precum și a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;45) refuzul persoanelor fizice și juridice de a prezenta avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanți de specialitate;46) refuzul de a permite, personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor și celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile și incintele utilizatorilor de apa sau ale deținătorilor de lucrări, precum și în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta și a întreține aparatura de măsura și control, a preleva probe de apa sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și ale Regiei Autonome "Apele Române";
    48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluarii apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizației de gospodărire a apelor;
    49) neprimirea sub orice formă, de către deținătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;50) executarea de construcții sau instalații supraterane în zonele de protecție a platformelor meteorologice;51) neparticiparea la acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, de combatere a secetei sau a altor calamitați naturale;52) inexistenta instalațiilor de stocare, epurare și a racordurilor de descărcare în instalații de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;53) bransarea locuințelor la rețeaua de alimentare cu apa centralizata, fără existenta sau realizarea rețelelor de canalizare a stației de epurare.


    Articolul 88
    (1) Contravențiile prevăzute la art. 87, săvârșite de persoanele fizice și persoanele juridice, se sancționează, după cum urmează:
    a) cu amendă de la 4.000.000 lei la 6.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) și 52);
    b) cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
    c) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) și 53);
    (la 20-03-1997, Alin. (1) al art. 88 a fost modificat de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 83 din 15 martie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 20 martie 1997. )
    (2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 89

    Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice străine se plătesc în lei, la cursul de schimb valutar în momentul efectuării plății.


    Articolul 90

    Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:
    a) inspectorii din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și din Regia Autonomă "Apele Române";
    b) directorii filialelor bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române" și salariații împuterniciți de aceștia;
    c) alte persoane împuternicite de conducerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului;
    d) inspectorii din agențiile de protecție a mediului.


    Articolul 91

    Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția prevederilor art. 26 alin. 1 și 3.


    Articolul 92
    (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafața sau subterane, în apele maritime interioare sau în apele marii teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe în stare solida, lichidă sau gazoasa, bacterii sau microbi, în cantități sau concentrații care pot schimba caracteristicile apei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, pentru viața animalelor și mediul înconjurător, pentru producția agricolă sau industriala ori pentru fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.


    Articolul 93
    (1) Executarea, modificarea sau extinderea lucrărilor, construcțiilor sau instalațiilor pe ape sau care au legătura cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor sau fără notificarea unor astfel de lucrări, și darea în exploatare de unități fără punerea în funcțiune concomitenta a rețelelor de canalizare și a stațiilor și instalațiilor de epurare a apelor uzate, potrivit prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 94
    (1) Utilizarea resurselor de apa în diferite scopuri fără autorizația de gospodărire a apelor, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 9 alin. (2), sau fără notificarea activității, după caz, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 95
    (1) Exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătura cu apele, desfășurarea activităților de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tabacire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 96
    (1) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apa, în zonele de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice, construcțiilor și instalațiilor hidrometrice sau instalațiilor de măsurare automată a calității apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 97
    (1) Utilizarea fără autorizația de gospodărire a apelor a albiilor minore, precum și a plajei și țărmului marii în alte scopuri decît cele de imbaiere sau plimbare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 98
    (1) Continuarea activității după pierderea drepturilor obținute în baza prezentei legi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 99
    (1) Restrîngerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apa alocate, dacă are un caracter sistematic sau a produs o perturbare în activitatea unor unități de ocrotire socială ori a creat neajunsuri în alimentarea cu apa a populației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.


    Articolul 100
    (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apa, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apa din aval, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 101
    (1) Depozitarea și folosirea de îngrășăminte chimice, pesticide sau alte substanțe toxice periculoase în zonele de protecție, instituite conform prevederilor prezentei legi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.


    Articolul 102
    (1) Depozitarea în albia majoră a combustibilului nuclear sau a deșeurilor rezultate din folosirea acestuia constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.


    Articolul 103
    (1) Distrugerea, deteriorarea și manevrarea de către persoane fizice neautorizate a stavilarelor, gratarelor, vanelor, barierelor, altor construcții și instalații hidrotehnice constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.


    Articolul 104
    (1) Efectuarea de săpături, gropi sau santuri în baraje, diguri sau în zonele de protecție a acestor lucrări, ca și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpa a faptei se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.


    Articolul 105
    (1) Fapta săvârșită contra unei colectivități, prin otravire în masa, provocare de epidemii sau de alte consecințe deosebit de grave, ca urmare a otravirii sau a infectarii apei, se pedepsește potrivit Codului penal.(2) Tentativa se pedepsește.


    Articolul 106

    Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se constata de către organele abilitate, precum și de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.


    Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale

    Articolul 107
    (1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apa sau deținătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare și vor solicita autorizația de gospodărire a apelor în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2) Pentru echiparea instalațiilor existente, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apa vor elabora programe etapizate în funcție de impactul cantitativ și calitativ asupra resurselor de apa. Nerespectarea termenelor prevăzute în programele etapizate conduce la aplicarea în sistem pausal a mecanismului economic în domeniul apelor, la capacitatea totală a instalațiilor de prelevare sau evacuare.(3) Utilizatorii de apa, care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotați cu stații sau instalații de epurare ori ale căror instalații existente necesita completări, extinderi, retehnologizari sau optimizari functionale, sunt obligați sa realizeze și sa pună în funcțiune stații și instalații de epurare la capacitate și cu eficienta corespunzătoare, pe baza unui program etapizat întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apa.(4) Programele etapizate prevăzute la alin. (2) și (3) se întocmesc de către utilizatorii de apa, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se avizează de Regia Autonomă "Apele Române" și se aproba de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.(5) Programele etapizate au putere juridică.(6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) și (4) poate determina luarea măsurilor de încetare a activității utilizatorilor de apa.


    Articolul 108
    (1) Autorizațiile de gospodărire a apelor, eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea numai dacă sunt reconfirmate de către Regia Autonomă "Apele Române", în baza verificării îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru autorizare.(2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de autorizații de gospodărire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, în baza unei documentații tehnice întocmite conform prevederilor art. 52.(3) În cazul în care autorizația de gospodărire a apelor nu poate fi reconfirmata din motive justificate, titularul acesteia va întocmi un program etapizat, care va fi aprobat și urmărit de Regia Autonomă "Apele Române". Neaducerea la îndeplinire a prevederilor programului aprobat determina încetarea activității utilizatorilor de apa.


    Articolul 109

    Salariații Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și ai Regiei Autonome "Apele Române" au dreptul sa poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 110

    Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este în drept sa emita norme, normative și ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. Actele de reglementare prevăzute de prezenta lege vor fi elaborate de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


    Articolul 111

    Regimul apelor minerale și geotermale va fi reglementat prin lege specială.


    Articolul 112

    Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Pe aceeași dată, Legea apelor nr. 8/1974, art. 8, 24, 25 și 34 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, art. 44 din Legea drumurilor nr. 13/1974, Legea nr. 5/1989 privind gospodărirea rațională și protecția apelor, Decretul Consiliului de Stat nr. 155/1975 privind organizarea apărării împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, publicat în Buletinul Oficial nr. 137 din 29 decembrie 1975, Decretul Consiliului de Stat nr. 414/1979 privind stabilirea valorilor limita admisibile ale principalelor substanțe poluante din apele uzate înainte de evacuarea acestora, Decretul Consiliului de Stat nr. 974/1968 privind condițiile de extragere a substanțelor minerale utile pentru construcții din carierele și balastierele aflate în administrarea directa a comitetelor executive și a birourilor executive ale consiliilor populare, Decretul Consiliului de Stat nr. 230/1981 privind stabilirea zonelor de protecție în jurul platformelor de observații meteorologice, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.397/1975 privind repartizarea bazinelor piscicole proprietate de stat între Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, Hotărârea Guvernului nr. 138 din 1 aprilie 1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor în domeniul apelor, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abroga.

    Această lege a fost adoptată în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
    PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
    ADRIAN NĂSTASE
    p. PREȘEDINTELE SENATULUI
    CONSTANTIN DAN VASILIU


    Anexa nr. 1

    DEFINIȚIILE
    termenilor tehnici folosiți în cuprinsul legii
    În sensul prezentei legi, prin termenii înscriși mai jos, se înțelege:1. acumulare nepermanenta: acumulare realizată prin bararea unui curs de apa sau ca incinta laterala indiguita, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;2. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovanis etc.) de natura minerala, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apa, ale lacurilor, precum și pe țărmul marii;3. albie minora: suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor;4. albie majoră: porțiunea de teren din valea naturala a unui curs de apa, peste care se revarsa apele mari, la ieșirea lor din albia minora;5. ape naționale navigabile:
    a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
    b) fluviile, riurile, canalele și lacurile din interiorul tarii, pe sectoarele lor navigabile;
    c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;
    6. ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care-i alterneaza caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluante;7. bazin hidrografic: unitate fizico-geografică ce înglobează rețeaua hidrografica până la cumpăna apelor;8. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenta și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografica, resursele de apa, lucrările de gospodărire a apelor, precum și la prelevarile și restituțiile de apa;9. debit salubru: debitul minim necesar într-o secțiune pe un curs de apa, pentru asigurarea condițiilor naturale de viața ale ecosistemelor acvatice existente;10. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secțiune pe un curs de apa, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru și debitul minim necesar utilizatorilor de apa din aval;11. deseu: orice substanța în stare solida sau lichidă, provenită din procese de producție sau din activități casnice și sociale, care nu mai poate fi utilizata conform destinației inițiale și care, în vederea unei eventuale reutilizari în alte scopuri sau pentru limitarea efectelor poluante, necesita măsuri de depozitare și păstrare;12. drept de folosința a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apa;13. faleza marii: mal înalt și abrupt al unei mari;14. fond piscicol: totalitatea populatiilor piscicole și a celorlalte resurse naturale de hrana ce constituie fauna acvatică a bazinelor piscicole;15. gospodărirea apelor: activitățile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale și economice, la protecția împotriva epuizării și poluarii acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale apelor;16. informații de gospodărire a apelor: caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apa, zonele inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătura cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și drepturile de utilizare a apelor;17. mal: porțiune ingusta de teren, de regula în panta, de-a lungul unei ape;18. nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referința, corespunzătoare tranzitarii prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);19. plaja marii: porțiunea de teren din vecinătatea marii, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei și limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;20. poluare: orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibilă stabilită, inclusiv depășirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activități umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care aceasta folosire era posibila înainte de a interveni alterarea;21. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosințe, în scopul reducerii volumului de apa proaspăta prelevata din sursa;22. resurse de apa: apele de suprafața alcătuite din cursurile de apa cu deltele lor, lacuri, bălți, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și apele subterane de pe teritoriul tarii, în totalitatea lor;23. schema-cadru de amenajare și gospodărire a apelor: documentația de gospodărire a apelor, care prezintă modelul sistemului de gospodărire a apelor, cuprinzând rețeaua hidrografica, lucrările de gospodărire a apelor și prelevarile-evacuările aferente folosintelor, analizate în diferite scenarii și etape de dezvoltare economico-socială a spațiului hidrografic respectiv, precum și modul de protecție, menținere sau îmbunătățire a calității apelor;24. stații și instalații de corectare a calității apelor: stații de tratare pentru obținerea de apa potabilă sau industriala; stații/instalații de preepurare/epurare a apelor uzate;25. unitate de gospodărire a apelor: orice formă organizatorică din structura Regiei Autonome "Apele Române";26. utilizator de apa: orice persoană fizica sau persoana juridică care, în activitățile sale, folosește apa, luciul de apa sau valorifica fructul acesteia;27. zona de protecție: zona adiacenta cursurilor de apa, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluarii resurselor de apa;28. zona umeda: intinderi de bălți, mlastini, turbarii ai alte suprafețe ocupate permanent sau temporar de ape stătătoare sau curgătoare, dulci, salmastre sau sarate;29. zona inundabila: suprafața de teren din albia majoră a unui curs de apa, delimitata de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari.


    Anexa nr. 2

    LĂȚIMEA ZONELOR DE PROTECȚIE IN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE
    a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apa

    Lățimea cursului de apa (m) 10-50 51-500 peste 500
    Lățimea zonei de protecție (m) 15 30 50
    b) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale

    Suprafața lacului natural (ha) 10-100 101-1000 peste 1000
    Lățimea zonei de protecție (m) 5 10 15
    c) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare

    Volumul brut al lacului de acumulare (mil. mc) 0,1-1 1,1-50 peste 50
    Lățimea zonei de protecție (m) 5 10 15
    d) Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor

    Înălțimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5
    Lățimea zonei de protecție (m)– spre cursul de apa 5 10 15– spre interiorul incintei 3 4 4
    e) Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivatie de debite

    Adîncimea medie a canalului (m) 0,5-2 2,1-5 peste 5
    Lățimea zonei de protecție (m)– Canal cu debitul instalat până la 10 mc/s 1 2 3– Canal cu debitul instalat de la 10 mc/s la
    50 mc/s 2 3 4– Canal cu debitul instalat peste 50 mc/s 3 4 5
    f) Baraje și lucrări-anexe la baraje

    Înălțimea maxima a barajului de la fundație
    la coronament (m) 5-15 16-50 peste 50
    Lățimea zonei de protecție (m)– Baraj de pământ, anrocamente, beton sau
    alte materiale 10 20 50– Lucrări-anexe la baraje 5 10 20– Instalații de determinare automată a 2 m în jurul
    calității apei, construcții și instalații acesteia
    hidrometrice– Borne de microtriangulatie, foraje de 1 m în jurul
    drenaj, aparate de măsurarea debitelor acesteia
    NOTĂ:
    Zonele de protecție se măsoară astfel:
    a) la cursurile de apa, începând de la limita albiei minore;
    b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
    c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenție;
    d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție.

    Zona de protecție sanitară la instalațiile de alimentare cu apa se stabilește de autoritatea centrala în domeniul sănătății publice.

    --------------