ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001
privind frontiera de stat a României
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 30 iunie 2001



    În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,
    Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:
    a) frontiera de stat - linia reală sau imaginara care trece, în linie dreapta, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunarea şi celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile dintre România şi statele vecine, cu luarea în considerare a faptului ca principiul general acceptat de dreptul internaţional fluvial este acela ca frontiera trece pe mijlocul senalului navigabil principal, iar la apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul panzei de apa; la Marea Neagra frontiera de stat trece pe la limita exterioară şi limitele laterale ale marii teritoriale a României;
    b) culoar de frontieră - fasia de teren situata de o parte şi de alta a frontierei de stat, stabilită în baza acordurilor şi convenţiilor de frontieră încheiate de România cu statele vecine în scopul evidenţierii şi protejării semnelor de frontieră;
    c) fasie de protecţie a frontierei de stat - fasia de teren constituită de-a lungul frontierei de stat în scopul protejării semnelor de frontieră şi asigurării controlului accesului în apropierea liniei de frontieră;
    d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale României cu fiecare dintre statele vecine cu care s-au încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera comuna, precum şi aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate şi neregulate, porturile maritime şi fluviale pentru liniile regulate de pasageri şi mărfuri care au ca punct de plecare sau ca destinaţie exclusiva alte aeroporturi sau porturi de pe teritoriile statelor sau comunităţilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controalelor la frontiera, fără escale în aeroporturi sau porturi din afară teritoriului acestora;
    e) frontiere externe - frontiera terestra şi maritima, precum şi aeroporturile şi porturile maritime şi fluviale, dacă acestea nu reprezintă frontiere interne;
    f) zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaţie teritoriul României, precum şi orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaţie exclusiva teritoriile statelor sau comunităţilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera, fără escala pe teritoriul unui stat terţ;
    g) stat terţ - orice alt stat decât statele cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera;
    h) străin semnalat ca inadmisibil - persoana care nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţara prevăzute de legislaţia în vigoare privind regimul străinilor şi persoana care nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea unei forme de protecţie, conform dispoziţiilor referitoare la statutul şi regimul refugiatilor;
    i) punct de trecere a frontierei - orice loc organizat şi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;
    j) punct de mic trafic şi punct destinat trecerilor simplificate - orice loc organizat şi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontieră, într-o formă simplificata, convenită prin convenţii şi acorduri încheiate cu statele vecine;
    k) control la frontiera - activitatea desfăşurată de personalul autorităţilor competente pentru asigurarea respectării condiţiilor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi a altor bunuri;
    l) infracţiune de frontieră - fapta prevăzută de lege ca infracţiune, săvârşită în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor sau altor bunuri;
    m) trecere ilegala a frontierei de stat - trecerea peste frontiera de stat în alte condiţii decât cele prevăzute de legea română;
    n) transportator - orice persoană fizica sau juridică care asigura, cu titlu profesional, transportul de persoane şi bunuri pe cale aeriană, navala sau terestra;
    o) regim de control al poliţiei de frontieră - totalitatea normelor prevăzute de lege cu privire la verificările desfăşurate de poliţiştii de frontieră asupra persoanelor, activităţilor sau imobilelor aflate în zonele de competenţa ale poliţiei de frontieră, pentru constatarea şi sancţionarea faptelor de încălcare a normelor prevăzute de lege.


    Capitolul 2 Frontiera de stat a României


    Articolul 2

    (1) Frontiera de stat a României delimiteaza teritoriul statului român de teritoriul fiecăruia dintre statele vecine şi marea teritorială a României de zona contigua. În plan vertical frontiera de stat delimiteaza spaţiul aerian şi subsolul statului român de spaţiul aerian şi subsolul fiecăruia dintre statele vecine.
    (2) Frontiera de stat se stabileşte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale, convenţiilor sau înţelegerilor încheiate de statul român cu statele vecine.
    (3) Frontiera de stat a României este marcată, de regula, în teren prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare bilaterale, încheiate de statul român cu statele vecine.


    Articolul 3

    (1) Pentru protecţia frontierei de stat şi a semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră şi fasia de protecţie a frontierei de stat.
    (2) Culoarul de frontieră şi lăţimea acestuia se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât să asigure vizibilitatea şi protecţia semnelor de frontieră.
    (3) Fasia de protecţie a frontierei de stat se stabileşte de la linia de frontieră către interior şi are o latime de 20 metri. La frontiera de apa sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, fasia de protecţie a frontierei de stat se constituie mai în adancime. Fasia de protecţie a frontierei de stat se constituie şi se marcheaza prin grija administraţiei publice locale în colaborare cu Poliţia de Frontiera Română.
    (4) Nu se constituie fasie de protecţie a frontierei de stat la frontierele interne, la tarmul Marii Negre, la Dunăre, pe căile de comunicaţie şi în zonele cu lucrări hidrotehnice situate la frontiera.


    Articolul 4

    (1) Pentru asigurarea executării pazei şi controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontieră.
    (2) Zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adancime de 30 km faţă de frontieră de stat şi tarmul Marii Negre, către interior.
    (3) În judeţele din interiorul tarii unde funcţionează aeroporturi şi porturi deschise traficului internaţional suprafaţa aeroportului sau a portului cu platformele, imobilele şi instalaţiile aferente reprezintă zona supusă regimului de control al poliţiei de frontieră.
    (4) Fasiile de teren, situate pe o adancime de 10 km de o parte şi de cealaltă a malurilor Dunării interioare, deschisă navigaţiei internaţionale, sunt supuse regimului de control al poliţiei de frontieră.


    Capitolul 3 Regimul juridic al frontierei de stat


    Secţiunea 1 Dispoziţii generale


    Articolul 5

    (1) Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevăzute de legislaţia interna care privesc frontiera de stat şi desfăşurarea diferitelor activităţi în zona de frontieră, în zona aeroporturilor şi porturilor deschise traficului internaţional.
    (2) Asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat revine autorităţilor care au atribuţii privind controlul la trecerea frontierei de stat şi autorităţilor administraţiei publice locale.


    Articolul 6

    (1) Frontiera de stat a României poate avea regim de frontieră interna sau frontiera externa.
    (2) Regimul de frontieră interna se poate stabili pentru toate acţiunile de trecere a frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.
    (3) În situaţia în care România semnează un document internaţional privind eliminarea controlului la frontiera cu un stat sau cu o comunitate de state cu care nu are frontiere comune, se considera ca are frontiera interna cu acel stat sau cu acea comunitate de state prin frontierele aeroportuare sau portuare, după caz.


    Articolul 7

    (1) Culoarul de frontieră şi fasia de protecţie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului şi se administrează de către autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Administraţia publică locală asigura curatarea şi întreţinerea culoarului de frontieră, întreţinerea şi repararea semnelor de frontieră sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activităţi se desfăşoară la termenele stabilite prin acordurile, convenţiile sau înţelegerile de frontieră încheiate cu statele vecine sau, ori de câte ori este nevoie, la cererea şi sub supravegherea nemijlocită a Poliţiei de Frontiera Române.
    (3) În fasia de protecţie a frontierei de stat poliţiştii de frontieră au dreptul sa instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontiera şi de supraveghere a liniei de frontieră. Dacă situaţia o impune, pentru termene limitate, până la dispariţia stării care determina necesitatea, în fasia de protecţie a frontierei de stat se pot face şi alte lucrări necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor de către poliţiştii de frontieră.
    (4) Suprafeţele de teren cuprinse între fasia de protecţie a frontierei de stat şi culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, se administrează de către persoanele fizice sau juridice cărora le aparţin, cu respectarea normelor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (5) Accesul persoanelor în fasia de protecţie a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea administraţiei publice locale şi cu avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontieră.
    (6) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităţi dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, în situaţia în care aceasta se constituie mai în adancime, precum şi în insulele şi ostroavele aparţinând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de administraţia publică locală şi cu avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontieră.
    (7) Accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontieră este permis numai după determinarea apartenentei acestora, pe baza înţelegerilor încheiate între statul român şi statul vecin.


    Articolul 8

    (1) Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional, denumite în continuare puncte de trecere.
    (2) Trecerea frontierei de stat a României se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.
    (3) Trecerea frontierei de stat de către persoane se face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (4) Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementează regimul vamal.


    Articolul 9

    (1) Deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se face prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Guvernul României va da publicităţii lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional, punctele de mic trafic şi de treceri simplificate.
    (3) Denumirea punctului de trecere, suprafaţa pe care o cuprinde, specificul de activitate şi orarul de funcţionare se afişează la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.
    (4) Deschiderea ocazionala a unor puncte de trecere în vederea desfăşurării unor activităţi cu caracter festiv sau religios şi orarul lor de funcţionare se efectuează cu aprobarea inspectorului general al poliţiei de frontieră.
    (5) Punctele de trecere, punctele de mic trafic şi cele destinate trecerilor simplificate funcţionează în subordinea Ministerului de Interne.


    Articolul 10

    (1) Administratorii aeroporturilor şi porturilor în care funcţionează puncte de trecere, precum şi cei ai punctelor de trecere rutiere care au doua sau mai multe fluxuri pe sens vor asigura în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor puncte de control separate, individualizate astfel:
    a) pentru cetăţenii români sau aparţinând statelor cu care România a încheiat documente bilaterale de eliminare a controlului la frontiera, punctul de control va fi individualizat cu drapelul României şi al/ale statului/statelor parte la înţelegerea internationala, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba română şi în limbile de circulaţie internationala;
    b) pentru cetăţenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscripţia "ALTE STATE", în limba română şi în limbile de circulaţie internationala.
    (2) Imobilele în care funcţionează punctele de trecere şi terenurile aferente acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat şi se administrează de către una dintre autorităţile sau instituţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispoziţie celorlalte autorităţi cu competente de control la trecerea frontierei de stat.
    (3) În situaţia în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte puncte de trecere care nu sunt deschise traficului internaţional de persoane şi mărfuri, solicitantul asigura, după aprobarea deschiderii temporare a punctului de trecere, condiţii corespunzătoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la dispoziţie a spaţiilor de lucru şi a utilităţilor, transportul personalului, spaţii de cazare şi indemnizaţiile de deplasare, conform legii.


    Articolul 11

    (1) În punctele de trecere se organizează şi se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi al altor bunuri atât la intrarea, cat şi la ieşirea din ţara.
    (2) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru intrarea şi ieşirea în/din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri.


    Articolul 12

    (1) În punctele de trecere îşi desfăşoară activitatea personalul tuturor autorităţilor publice care au, potrivit legii, competente pe linia controlului la trecerea frontierei de stat.
    (2) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc de autorităţile publice în structura cărora acesta funcţionează, potrivit prevederilor legale.
    (3) Autorităţile publice prevăzute la alin. (1) colaborează şi răspund, în limita competentelor legale, de desfăşurarea în bune condiţii a traficului de călători, mijloace de transport, mărfuri şi de alte bunuri.


    Articolul 13

    (1) În baza documentelor bilaterale încheiate de statul român cu statele vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre părţile semnatare ale acestora.
    (2) Regulile de lucru ale personalului fiecăreia dintre părţi şi modul de cooperare în punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înfiinţare a acestora.
    (3) Funcţionarii români care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere comune aplica prevederile legii române cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.


    Articolul 14

    (1) Şeful punctului de trecere este poliţist de frontieră şi coordonează întreaga activitate din punctul de trecere; acesta împreună cu şefii unităţilor tuturor autorităţilor care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat organizează modul de desfăşurare a activităţii echipelor de control.
    (2) Şeful punctului de trecere verifica şi ia măsurile corespunzătoare pentru respectarea legalităţii, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, de către personalul propriu şi al celorlalte autorităţi cu competente de control pentru trecerea frontierei care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere.
    (3) Politistul de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii frontierei de stat de către participanţii la traficul de frontieră şi personalul prevăzut la art. 12 alin. (1).
    (4) Şeful punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului după încheierea controlului de frontieră, atât la intrarea, cat şi la ieşirea din ţara.
    (5) Accesul persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele aparţinând autorităţilor publice care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat, se stabileşte de şeful acestuia.


    Articolul 15

    Regulile de exploatare şi întreţinere privind podurile, căile ferate şi rutiere, liniile de comunicaţii şi apele care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenţii şi înţelegeri încheiate de statul român cu statele vecine.


    Articolul 16

    (1) Pentru soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de frontieră se numesc, prin hotărâre a Guvernului, reprezentanţi/împuterniciţi de frontieră şi loctiitori ai acestora, precum şi delegaţi în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul funcţionarilor Poliţiei de Frontiera Române, precum şi al altor reprezentanţi ai unor autorităţi interesate.
    (2) Atribuţiile şi modul de lucru ale funcţionarilor prevăzuţi la alin. (1) se stabilesc prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile de frontieră încheiate de România cu statele vecine.


    Secţiunea a 2-a Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei de stat


    Articolul 17

    (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează, de regula, în echipa constituită din personalul autorităţilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Şeful echipei de control este poliţist de frontieră.
    (2) În punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte şi reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi alte persoane autorizate, conform legii.
    (3) În punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însoţită de un reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.
    (4) În situaţiile în care controlul nu se poate efectua în echipa constituită potrivit alin. (1), personalul autorităţii care trebuie să îşi desfăşoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului, pe şeful de tura al poliţiei de frontieră despre rezultatul controlului.


    Articolul 18

    (1) Controlul paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor eliberate de autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către politistul de frontieră.
    (2) La controlul de frontieră cetăţenii străini sau apatrizii care intră în România trebuie să facă dovada ca îndeplinesc condiţiile şi formalităţile de intrare şi de şedere stabilite de statul român.
    (3) În cazurile în care se constată că documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să între ori sa iasa în/din ţara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, şeful punctului de trecere va dispune clarificarea situaţiei şi luarea măsurilor prevăzute de lege.
    (4) Şeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei unei persoane dacă s-a constatat ca aceasta nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.


    Articolul 19

    La trecerea frontierei de stat, după efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor autoritatea vamală efectuează controlul vamal, potrivit reglementărilor vamale.


    Articolul 20

    (1) În punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar şi cel privind protecţia mediului se organizează şi se executa potrivit normelor stabilite de legislaţia în vigoare, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.
    (2) Controlul pentru protecţia sanitară a teritoriului României şi cel privind protecţia mediului se executa, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri, indiferent de provenienţă şi destinaţia lor. Persoanei care nu se supune controlului sanitar nu i se permite trecerea frontierei de stat.
    (3) Autorităţile publice centrale care răspund de administraţia publică, agricultura, alimentaţie şi silvicultura, de transport şi de protecţia mediului stabilesc prin ordin comun al ministrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin care se efectuează importul, exportul şi tranzitul de animale şi produse animale, vegetale şi produse vegetale, deşeuri şi substanţe chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere este interzisă.
    (4) În funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifitilor şi de convenţiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al documentelor insotitoare ale mărfii şi controlul fizic al mijloacelor care transporta animale sau produse animale, vegetale ori produse vegetale şi deşeuri sau substanţe chimice periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru protecţia mediului în detaliu se efectuează la locul de destinaţie al transportului, potrivit legii.
    (5) În situaţia în care punctul de trecere este deschis şi pentru trecerea persoanelor, a altor mijloace de transport, mărfuri şi bunuri, pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru protecţia mediului se stabileşte în perimetrul punctului de trecere un spaţiu anume destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de spaţiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.
    (6) În situaţia în care animalele şi produsele animale sau vegetalele şi produsele vegetale, deşeurile sau substantele chimice periculoase nu corespund standardelor prevăzute pentru trecerea frontierei de stat, personalul specializat al Poliţiei Sanitare-Veterinare, al Poliţiei Fitosanitare sau al autorităţii de protecţie a mediului va interzice trecerea acestora peste frontiera, informandu-i despre aceasta pe şeful punctului de trecere şi pe şeful biroului vamal de control şi vamuire la frontiera.
    (7) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu suferă amânare, autoritatea publică centrala care răspunde de sănătate şi/sau autoritatea publică centrala care răspunde de agricultura, alimentaţie şi silvicultura iau/ia primele măsuri de prevenire şi combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunică de îndată celorlalte autorităţi interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de specialitate şi măsurile de preventie sanitară se efectuează în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi bunurilor. Cu sprijinul administraţiei publice locale se stabilesc spaţiile în care se aplică măsurile de profilaxie sanitară, sanitară veterinata şi fitosanitara.
    (8) În spaţiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizează şi se aplică măsurile de prevenire a răspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spaţiu agenţii economici autorizaţi să efectueze serviciile prevăzute de legea sanitară veterinara organizează şi dispun instalaţiile necesare.


    Articolul 21

    (1) Trecerea peste frontiera de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir şi muniţiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum şi a armelor de panoplie este permisă numai dacă acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de către autorităţile care au eliberat aceste documente sau au acordat viza română.
    (2) Persoanele care la intrarea în România au asupra lor arme şi muniţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1), au obligaţia să le depună la poliţia de frontieră, urmând să fie restituite proprietarului, potrivit legii.
    (3) Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum şi militarii pot avea asupra lor şi pot introduce în ţara arme de autoaparare şi munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne.
    (4) La trecerea frontierei de stat militarii români participanţi la operaţiuni în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare, la exercitii militare comune cu unităţi din alte state, precum şi forţele militare străine care participa la activităţi ce implica intrarea, staţionarea sau tranzitarea teritoriului României conform tratatelor şi înţelegerilor internaţionale la care România este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de lupta şi munitiile necesare, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne.


    Articolul 22

    (1) Armele de vânătoare, de tir, cu aer comprimat, munitiile pentru acestea, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit, pe care aceştia le-au declarat, se sigileaza la intrarea în ţara de către personalul poliţiei de frontieră.
    (2) Pe timpul tranzitarii teritoriului României călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele şi munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieşirea din ţara se verifica integritatea şi autenticitatea sigiliilor şi dacă datele de identificare a armelor şi muniţiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat sau armele şi munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se întrerupe călătoria până la clarificarea situaţiei de către autorităţile competente.
    (3) Tranzitarea prin România a armelor de vânătoare sau de tir şi a muniţiilor corespunzătoare, aparţinând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente.


    Articolul 23

    (1) Armele şi munitiile prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2), care nu au fost declarate, precum şi alte arme şi muniţii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se reţin în vederea confiscării şi se predau pe bază de proces-verbal autorităţilor competente.
    (2) Persoanele în cauza se reţin şi se predau autorităţilor competente în vederea clarificarii situaţiei lor.


    Articolul 24

    Dispoziţiile art. 21 şi 23 se aplică şi în cazul substanţelor explozive, al materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masa, al substanţelor stupefiante sau psihotrope şi al medicamentelor care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope în cantităţi mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal, precum şi al dispozitivelor sau recipientelor încărcate cu substanţe toxice sau radioactive aflate asupra persoanelor sau, după caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene care trec frontiera de stat română.


    Articolul 25

    (1) La autoturismele, autobuzele, autocarele, automarfarele şi celelalte mijloace de transport rutiere care intra sau ies din ţara controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere rutiere.
    (2) În punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul mijloacelor prevăzute la alin. (1) se efectuează înainte de imbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.


    Articolul 26

    Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în statia de frontieră sau, pe parcurs, între statia de frontieră şi o statie interioară.


    Articolul 27

    (1) La navele care intra sau ies din porturile româneşti în/din curse externe controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere portuare.
    (2) La navele care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcţionează puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcţionează un punct de trecere. La ieşirea din ţara controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situaţia în care în acesta exista un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa oprească pentru control în unul dintre porturile Galaţi, Sulina, Tulcea, Constanta-Sud sau Moldova Veche.
    (3) La navele sub pavilion străin care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina şi Brăila, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează la intrare în portul Sulina, iar la ieşire, în unul dintre porturile Brăila, Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în cursele externe. Controlul navelor care navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrare în portul Constanta-Sud, iar la ieşire, în ultimul port românesc din care navele pleacă în cursa.
    (4) În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din portul Basarabi, Poarta Alba, Medgidia sau Cernavoda.
    (5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în portul Sulina asupra tuturor navelor care navighează prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele româneşti şi străine care vin din aceste porturi şi nu se opresc într-un port românesc, precum şi navele de mărfuri şi pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta, Sulina, Galaţi şi Brăila, la intrarea şi la ieşirea din sectorul Dunării de Jos.
    (6) Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară şi urmează sa o tranziteze cu oprire efectuează controlul la intrarea în ţara în portul Calarasi, iar pentru ieşirea din ţara, în ultimul port din care pleacă, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galaţi. Pentru navigaţia în amonte de acest sector al Dunării controlul la intrarea în ţara se efectuează în portul Galaţi, iar pentru ieşirea din ţara, în ultimul port din care pleacă nava, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Calarasi.
    (7) Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe canalul Dunăre - Marea Neagra sunt supuse controlului în portul Calarasi, respectiv în portul Galaţi.


    Articolul 28

    (1) În cazul în care în rada portului a eşuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate sa intervină pentru salvare pot sa iasa în rada pentru acordare de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se aduc la cunoştinţa şefului punctului de trecere, de îndată, de către căpitănia portului.
    (2) Când în port a izbucnit un incendiu sau a apărut un pericol iminent care afectează siguranţa navelor ori care pune în pericol siguranţa navelor, acestora li se permite ieşirea din port în rada, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.


    Articolul 29

    (1) Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti în marea teritorială se organizează şi se desfăşoară pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Marii Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Convenţiei internaţionale (SAR) din 1979 privind căutarea şi salvarea pe mare, adoptată la Hamburg la 27 aprilie 1979.
    (2) Delimitarea regiunilor de căutare/salvare între statele riverane Marii Negre nu este legată de delimitarea liniei de frontieră.
    (3) Serviciile de căutare şi salvare se desfăşoară în conformitate cu principiul primului sosit la locul unde are loc activitatea de căutare şi salvare, dacă prin acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Marii Negre nu se stabileşte altfel. Salvatorul este obligat să îşi anunţe prezenta şi motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin statia radiocoasta care va informa imediat căpitănia portului în a carei zona de jurisdicţie se afla salvatorul şi inspectoratul judeţean al poliţiei de frontieră.
    (4) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) şi numai în scopul cautarii locului de producere a accidentelor maritime şi al salvării supravietuitorilor, cu excepţia cazurilor în care statele riverane Marii Negre convin altfel, se autorizeaza intrarea imediata în/deasupra marii teritoriale a României a unităţilor de salvare aparţinând celorlalte state riverane.


    Articolul 30

    (1) Controlul documentelor privind identitatea străinilor, membri ai echipajelor navelor care executa voiaje internaţionale, şi a pasagerilor pentru trecerea frontierei se efectuează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) La navele româneşti de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staţioneze în rada portului, accesul la uscat al membrilor echipajelor este permis cu aprobarea şefului punctului de trecere. În acest caz controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.


    Articolul 31

    (1) Membrilor echipajelor navelor aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenţa medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava şi cu aprobarea şefului punctului de trecere.
    (2) În baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor străini în vederea internării în unul dintre spitalele oraşului portuar se aproba de şeful punctului de trecere, la cererea căpităniei portului.


    Articolul 32

    (1) Marinarii rămaşi pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenţia companiei de navigaţie de care aparţine nava, pentru a li se rezolva situaţia. Dacă în localitatea portuara nu exista agenţie de navigaţie, şeful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din ţara cu alta nava.
    (2) Marinarilor străini aflaţi pe nave în porturile româneşti, care urmează să se deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului ai cărui cetăţeni sunt, li se acordă, la cerere, viza de intrare. Cererea de viza se rezolva prin agenţia de navlosire sau prin agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava ori de către şefii punctelor de trecere. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state li se acordă vize de tranzit.
    (3) Trecerea oricărui membru al echipajului unei nave străine în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile româneşti, se face prin modificarea corespunzătoare de către comandantii celor două nave a listelor cuprinzând echipajul acestora, cu acordul agenţilor navelor. Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la căpitănia portului, la şeful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal şi la biroul direcţiei de sănătate publică din port de către agenţii navelor.


    Articolul 33

    (1) La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum şi la pasagerii aflaţi pe navele de mărfuri care vin sau pleacă în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv, imbarcarea la/de pe nave.
    (2) Accesul pasagerilor străini la uscat este permis numai după îndeplinirea formalităţilor legale pentru trecerea frontierei de stat.


    Articolul 34

    Şefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii reprezentantelor organizaţiilor internaţionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenţiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerţ străine aflate în porturile sau apele teritoriale româneşti, în baza cărţilor de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.


    Articolul 35

    Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti care navighează între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche se face pe baza paşapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei şi cu avizul şefului punctului de trecere.


    Articolul 36

    (1) În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi la sosirea aeronavelor în/din curse internaţionale. Când din cauze de forta majoră o aeronava de transport internaţional nu îşi poate continua cursa şi călătorii în tranzit nu au legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în localitate până la imbarcarea în prima aeronava sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere, potrivit legii.
    (2) În cazul în care aeronavele care efectuează curse internaţionale aterizeaza din cauze de forta majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internaţional, situate în afară zonei de frontieră, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de către unitatea de poliţie şi autoritatea vamală cele mai apropiate.
    (3) Călătorilor în tranzit, cu escala în România, nu li se efectuează controlul paşapoartelor dacă nu părăsesc aerogara, cu excepţia situaţiilor deosebite ce reclama efectuarea acestui control.


    Articolul 37

    Avioanele militare româneşti şi străine şi echipajele lor, atunci când aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi româneşti deschise traficului internaţional, se supun regulilor prevăzute la art. 36.


    Secţiunea a 3-a Accesul, circulaţia şi alte activităţi ce se desfăşoară în zona de frontieră şi în punctele de trecere a frontierei de stat


    Articolul 38

    (1) Zborurile aeronavelor civile care executa operaţiuni aeriene în spaţiul aferent zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera de către operatorii aerieni care efectuează zborurile respective, cu cel puţin o ora înainte de decolare, cu precizarea tipului şi înmatriculării aeronavei, a itinerarului şi a orarului de zbor.
    (2) Zborurile având drept scop acordarea asistenţei medicale sau a ajutorului umanitar de urgenta, efectuate în spaţiul aerian aferent zonei de frontieră, se comunică Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera de către operatorii aerieni care executa zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului şi înmatriculării aeronavei, a itinerarului şi a orarului de zbor.
    (3) Zborurile menţionate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementărilor aeronautice în vigoare, este necesară obţinerea unei autorizaţii de survol, se comunică Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera de către Autoritatea Aeronautica Civilă Română în momentul emiterii autorizaţiei respective.
    (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul zborurilor efectuate pe căile aeriene alocate traficului aerian internaţional.


    Articolul 39

    În zona de frontieră, pe adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră către interior, cu avizul direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente, se pot executa activităţi cum sunt: mineritul, exploatările de ţiţei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, indiguirile, lucrările sau construcţiile pe cursurile de apa, lucrări de asigurare a condiţiilor de navigaţie, construcţiile şi amenajările turistice, de agrement sau de alta natura, cercetările sau prospectarile geologice.


    Articolul 40

    Pescuitul industrial şi sportiv în apele de frontieră, apele maritime interioare şi în marea teritorială se efectuează, în condiţiile legii, în locurile şi sectoarele stabilite de autorităţile competente, cu avizul prealabil al şefului inspectoratului judeţean al poliţiei de frontieră.


    Articolul 41

    Barcile şi ambarcatiunile înmatriculate potrivit legii, aflate în apele de frontieră şi apele maritime interioare, se păstrează în locurile stabilite de capitaniile de port sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul sefilor sectoarelor poliţiei de frontieră, luându-se măsuri de către cei care le deţin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activităţi ilicite.


    Articolul 42

    (1) Activităţile de agrement şi sportive în apele de frontieră se pot desfăşura cu aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administraţiei publice locale şi cu avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră.
    (2) În apele de frontieră, în marea interioară şi în marea teritorială navele cu excursionisti, precum şi orice alta nava sau ambarcatiune nu au voie sa acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de forta majoră acostarea se poate face în orice punct de pe malul românesc, anunţându-se cea mai apropiată formaţiune locală a poliţiei de frontieră sau, în lipsa acesteia, a poliţiei. Dispoziţiile acestui alineat nu se aplică cetăţenilor români posesori de barci.
    (3) Avizul direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente este obligatoriu pentru navele şi ambarcatiunile străine care navighează pe Dunarea interioară, pe bratul Tulcea şi bratul Sulina.


    Articolul 43

    Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei până la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau până la culoarul de frontieră, la frontiera interna, iar noaptea, până la 500 metri faţă de acestea, către interior, în locurile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale şi cu avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră.


    Articolul 44

    (1) Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera interna, către interior, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisă.
    (2) Vânătoarea organizată a animalelor de prada, pe adâncimea prevăzută la alin. (1), este admisă numai ziua şi numai de la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera interna, către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale şi cu avizul prealabil al şefului sectorului poliţiei de frontieră.


    Articolul 45

    (1) Orice activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontieră, se poate desfăşura numai după obţinerea prealabilă a avizului din partea şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente sau a şefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a altor autorităţi prevăzute de lege, după caz.
    (2) Încălcarea condiţiilor prevăzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce la retragerea avizului şi la sancţionarea contravenţională a titularului acestuia.


    Articolul 46

    (1) Persoanelor care se deplaseaza sau care desfăşoară diferite activităţi în apropierea frontierei de stat le este interzis:
    a) sa traga cu arma peste frontiera de stat;
    b) sa deterioreze sau sa distruga semnele de frontieră, instalaţiile sau mijloacele tehnice de paza ale poliţiei de frontieră;
    c) sa utilizeze focul deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagarii focului la vecinătăţi;
    d) sa fixeze pe banda magnetica, pe hârtie sau alt suport imagini care să redea porţiuni din teritoriul statelor vecine;
    e) să facă schimb de obiecte sau corespondenta peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;
    f) sa desfăşoare activităţi care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de frontieră, precum şi apele maritime aflate sub jurisdicţia statului român;
    g) sa poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontieră;
    h) sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetăţenilor acestuia.
    (2) Restricţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi g) sunt aplicabile doar în situaţia în care acestea sunt prevăzute în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine.


    Articolul 47

    În situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale poliţiei de frontieră, se poate opri temporar accesul şi desfăşurarea unor activităţi în apropierea frontierei de stat în afară localităţilor. Aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei în timp util.


    Capitolul 4 Sistemul de Informare Naţional privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin frontiera (SIF)


    Secţiunea 1 Dispoziţii privind înfiinţarea, scopul funcţionarii şi gestionarea SIF


    Articolul 48

    Se înfiinţează Sistemul de Informare Naţional privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin frontiera, denumit în continuare SIF, sistem unitar la nivel naţional, prin care se tine evidenta, se prelucreaza şi se valorifica informaţiile cu privire la criminalitatea transfrontaliera şi infracţiunile de frontieră, la persoane şi bunuri.


    Articolul 49

    (1) Scopul funcţionarii SIF consta în sprijinirea acţiunilor de menţinere a ordinii publice şi siguranţei naţionale şi aplicarea prevederilor legale cu privire la circulaţia persoanelor şi bunurilor pe teritoriul României.
    (2) Autoritatea publică centrala care gestionează şi răspunde de SIF este Ministerul de Interne.


    Articolul 50

    (1) SIF cuprinde acele categorii de date referitoare la persoane fizice şi bunuri care sunt furnizate de autorităţile publice, denumite în continuare autorităţi semnalante, necesare asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum şi altor interese legitime ale statului.
    (2) Autorităţile semnalante răspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi introduse în SIF.


    Articolul 51

    Utilizarea SIF se face cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor, precum şi protecţia persoanei împotriva prelucrării automate neautorizate a datelor referitoare la persoane.


    Secţiunea a 2-a Funcţionarea SIF


    Articolul 52

    În SIF pot sa introducă date, să le modifice, să le stearga şi să le prelucreze autorităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cele cu atribuţii în domeniul respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum şi autoritatea judecătorească, potrivit competentelor legale, pe baza protocoalelor încheiate de Ministerul de Interne cu fiecare autoritate.


    Articolul 53

    (1) Cu privire la persoane sunt introduse următoarele date:
    a) numele şi prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual înregistrate separat;
    b) semnele fizice particulare, obiective şi inalterabile;
    c) prima litera a celui de-al doilea prenume;
    d) data şi locul naşterii;
    e) sexul;
    f) cetăţenia;
    g) menţiunea ca persoanele în cauza sunt inarmate, după caz;
    h) menţiunea ca persoanele în cauza sunt violenţe, după caz;
    i) motivul semnalarii;
    j) măsura care trebuie luată.
    (2) Includerea altor date cu privire la persoane se face potrivit legii.


    Articolul 54

    Datele privind străinii semnalati ca inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul unei comunicări făcute de o autoritate administrativă sau judecătorească, potrivit legii.


    Articolul 55

    (1) Datele privind persoanele cautate în vederea extrădării sau expulzării se introduc sau se transmit de către autoritatea care a dispus măsura, potrivit legii.
    (2) În situaţia în care motivul semnalarii este săvârşirea unei infracţiuni, autoritatea semnalanta comunică, o dată cu semnalarea, documentele şi următoarele informaţii care privesc cazul:
    a) autoritatea care a emis cererea;
    b) începerea urmăririi penale, existenta unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere ori a unei hotărâri judecătoreşti executorii;
    c) natura şi calificarea juridică a infracţiunii;
    d) descrierea circumstanţelor săvârşirii infracţiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de participare la infracţiuni a persoanei semnalate;
    e) consecinţele infracţiunii, în măsura posibilităţilor.


    Articolul 56

    (1) Datele privind persoanele dispărute se introduc de organele abilitate ale Ministerului de Interne şi ale Ministerului Justiţiei.
    (2) În SIF pot fi introduse, de către autorităţile autorizate sau la solicitarea autorităţilor interesate, şi date referitoare la persoanele care necesita o formă de protecţie, potrivit legii.


    Articolul 57

    (1) Pentru a preveni săvârşirea infracţiunilor de frontieră şi amenintarilor la ordinea publică în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau bunuri, în scopul urmăririi lor şi al controlului la frontiera, dacă:
    a) exista indicii temeinice ca persoana în cauza intenţionează sa comita sau comite infracţiuni;
    b) aprecierea persoanei în cauza permite, în temeiul faptelor sancţionate de lege, comise până în prezent, să se presupună ca aceasta va comite şi în viitor alte asemenea fapte.
    (2) O semnalare poate fi introdusă în SIF de către sau la cererea autorităţilor responsabile pentru siguranţa naţionala, dacă permite să se presupună ca informaţiile prevăzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea unei ameninţări grave din partea persoanei în cauza sau a altor ameninţări grave pentru siguranţa interna şi externa a României.
    (3) În cadrul supravegherii sub acoperire următoarele informaţii pot fi culese şi introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontiera sau a altor controale poliţieneşti şi vamale efectuate în interiorul tarii:
    a) faptul ca persoana sau vehiculul semnalat a fost găsit;
    b) locul, momentul sau motivul verificării;
    c) itinerarul şi destinaţia călătoriei;
    d) persoanele care însoţesc persoana în cauza sau ocupantii vehiculului;
    e) vehiculul utilizat;
    f) obiectele transportate;
    g) circumstanţele în care a fost gasita persoana sau vehiculul.
    (4) Cu ocazia culegerii informaţiilor se iau măsuri pentru a nu pune în pericol caracterul discret al supravegherii.
    (5) În cadrul controlului specific menţionat la alin. (1) persoanele, vehiculele şi bunurile transportate pot fi perchezitionate, pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (2) şi (3); dacă controlul specific nu este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.


    Articolul 58

    (1) Datele privind bunurile cautate pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.
    (2) Dacă în urma unei cautari se descoperă existenta unei semnalari privind un bun găsit, poliţia de frontieră contacteaza autoritatea semnalata pentru a conveni asupra măsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise şi date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
    (3) În SIF se introduc date referitoare la următoarele categorii de bunuri:
    a) vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc, furate sau pierdute;
    b) remorcile şi rulotele care au o masa neta mai mare de 750 kg, furate sau pierdute;
    c) armele de foc furate sau pierdute;
    d) formulare cu regim special, în alb, furate sau pierdute;
    e) documentele care atesta identitatea persoanei (documente de identitate, paşapoarte, permise de conducere), care au fost furate sau pierdute;
    f) bancnotele sau titlurile de valoare suspecte;
    g) alte bunuri cu regim special, potrivit legii, furate sau pierdute.


    Articolul 59

    (1) În afară autorităţilor prevăzute la art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele introduse în SIF şi alte autorităţi publice, în baza protocolului încheiat cu Ministerul de Interne.
    (2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) şi cele prevăzute la art. 52 alin. (1), stabilite sa utilizeze baza de date a SIF, vor comunică Ministerului de Interne, pentru autorizare, structurile proprii desemnate sa utilizeze SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot cauta şi scopul pentru care poate fi efectuată căutarea.
    (3) Mijloacele tehnice şi costurile necesare realizării accesului se asigura de fiecare autoritate interesată, cu respectarea cerinţelor de natura tehnica impuse de gestionarul SIF.


    Secţiunea a 3-a Controlul


    Articolul 60

    (1) Orice autoritate dintre cele prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) poate reproduce date introduse în SIF de alta autoritate numai cu acordul acesteia şi numai pentru îndeplinirea atribuţiilor legale.
    (2) Semnalarile autorităţilor altor state, care au un sistem similar de informare, la care Poliţia de Frontiera Română, Poliţia Română sau Direcţia Generală a Vamilor are acces conform unui document bilateral, se utilizează în conformitate cu prevederile acelui document.


    Articolul 61

    (1) Orice modificare a scopului utilizării datelor din SIF se face cu acordul autorităţii române sau străine semnalate şi numai pentru a preveni o ameninţare grava şi iminenta pentru interesul public, ordinea publică şi siguranţa naţionala ori săvârşirea altor fapte grave.
    (2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri administrative; fac excepţie datele privind străinii semnalati ca inadmisibili.


    Articolul 62

    (1) Autorităţile prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) sunt responsabile pentru exactitatea, actualitatea şi legalitatea introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea în cauza are dreptul sa modifice, din proprie iniţiativă sau la solicitarea gestionarului SIF, sa adauge sau sa stearga datele pe care le-a introdus.
    (2) Dacă o alta autoritate, un alt organ al administraţiei de stat sau o altă persoană, alta decât cea semnalata, deţine probe ca unele date introduse în SIF nu corespund stării de fapt, informează fără întârziere gestionarul SIF, care are obligaţia sa ceara autorităţii semnalate corectarea sau ştergerea datelor în cauza.


    Articolul 63

    Fiecare autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) desemnează un organ de control însărcinat sa verifice corectitudinea introducerii datelor proprii în SIF sau dacă prelucrarea şi utilizarea acestor date nu încalcă drepturile persoanei la care se referă. În acest scop organul de control are acces la secţiunea de date proprii introduse în SIF.


    Articolul 64

    (1) Datele introduse în SIF, referitoare la persoanele prevăzute la art. 56, se păstrează numai pe durata necesară atingerii scopului pentru care au fost furnizate. Necesitatea păstrării acestor date se examinează periodic, la un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de către autoritatea semnalata. Datele referitoare la bunuri şi obiecte se examinează periodic, la un interval de cel mult 1 an.
    (2) Organul de control poate stabili, după caz, termene de examinare mai scurte, dacă împrejurările sau faptele semnalate permit acest lucru.
    (3) Gestionarul SIF informează autorităţile prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) despre stergerile de date programate în sistem, acordând un preaviz de o luna.
    (4) Autoritatea semnalanta poate decide în termenul de examinare sa menţină semnalarea, dacă menţinerea ei este necesară scopurilor pentru care a fost facuta. Orice prelungire facuta trebuie comunicată gestionarului SIF. Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi pentru semnalarile care au fost prelungite.


    Articolul 65

    (1) Celelalte date, altele decât cele prevăzute la art. 64, sunt păstrate cel mult 10 ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate şi la bancnotele înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la vehiculele cu motor, remorci şi rulote cel mult 3 ani.
    (2) După intervalul de timp prevăzut la alin. (1) datele respective se mai păstrează timp de un an într-o arhiva constituită la gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta numai în scopul verificării ulterioare a exactitatii şi legalităţii introducerii datelor în SIF. După trecerea acestui interval datele vor fi distruse.


    Articolul 66

    Fiecare autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) răspunde pentru orice prejudiciu cauzat unei persoane prin utilizarea fisierului SIF.


    Articolul 67

    (1) Fiecare autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) şi art. 59 alin. (1) adopta, în ceea ce priveşte domeniul sau de responsabilitate din cadrul SIF, măsurile necesare pentru:
    a) a preveni accesul oricărei persoane neautorizate la instalaţiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale;
    b) a preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de către persoane neautorizate;
    c) a preveni introducerea neautorizata a unor date în fisier şi orice consultare, modificare sau ştergere neautorizata a unor date personale introduse în fisier;
    d) a preveni utilizarea sistemului de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a datelor;
    e) a garanta ca, în ceea ce priveşte utilizarea unui sistem automat de prelucrare a datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele pentru care sunt responsabile;
    f) a garanta ca se pot controla şi stabili autorităţile cărora li s-au transmis date personale prin echipamentul de transmitere a datelor;
    g) a garanta ca se poate controla şi stabili, ulterior, care date personale au fost introduse în sistemul de prelucrare automată a datelor, precum şi momentul şi persoanele care le-au introdus;
    h) a preveni citirea, copierea, modificarea sau ştergerea datelor personale în timpul transmiterii lor sau al transportului suporturilor de date.
    (2) Pentru prelucrarea datelor în secţiunea sa fiecare autoritate poate desemna numai persoane cu calificare specială, supuse controalelor de securitate la accesul în spaţiile de lucru şi la instalaţiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale.


    Capitolul 5 Raspunderi şi sancţiuni


    Articolul 68

    Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate.


    Articolul 69

    Pentru faptele prevăzute la art. 46 lit. f) poliţiştii de frontieră şi organele specializate ale administraţiei publice centrale şi locale aplica prevederile dispoziţiilor legale privind protecţia mediului.


    Articolul 70

    (1) Intrarea sau ieşirea din ţara prin trecerea ilegala a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
    (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.


    Articolul 71

    (1) Fapta persoanei care racoleaza, îndrumă sau calauzeste una sau mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi a celei care organizează aceasta activitate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
    (2) Fapta de a se asocia sau a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.


    Articolul 72

    Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 70 şi 71 se pedepseşte.


    Articolul 73

    Bunurile şi valorile care au servit sau care au fost destinate sa servească la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 70 şi 71 ori care au fost obţinute prin săvârşirea acestor infracţiuni, dacă sunt ale infractorului, se confisca.


    Articolul 74

    Orice utilizare a datelor din SIF care nu este conformă cu dispoziţiile legii constituie abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi se pedepseşte conform Codului penal.


    Articolul 75

    Sunt contravenţii, dacă potrivit legii penale nu sunt considerate infracţiuni, următoarele fapte:
    a) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, a instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de paza, supraveghere şi control ale Poliţiei de Frontiera Române, utilizarea focului deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagarii focului la vecinătăţi, în apropierea liniei de frontieră;
    b) aducerea în România de către transportatorii aerieni, navali sau terestri a cetăţenilor străini sau apatrizi fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunsi în mijloacele de transport;
    c) refuzul sub orice formă de a permite autorităţilor de frontieră vizitarea aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a magaziilor, hambarelor şi a altor locuri ce prezintă interes pentru controlul de frontieră;
    d) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor poliţiei de frontieră sau ale poliţiei;
    e) accesul la uscat fără aprobarea şefului punctului de trecere al membrilor echipajelor navelor româneşti de transport de mărfuri care din motive justificate sunt obligate sa staţioneze în raza portului; neprezentarea după plecarea navei a marinarilor rămaşi pe teritoriul României, la agenţia companiei de navigaţie de care aparţine nava, pentru a li se rezolva situaţia; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti care navighează între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche fără pasaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fără avizul şefului punctului de trecere; desfăşurarea oricărei activităţi în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontieră, fără avizul şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente, al şefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, al administraţiei publice locale sau al altei autorităţi prevăzute de lege, după caz;
    f) accesul persoanelor în fasia de protecţie a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, fără documente de identitate sau fără aprobarea administraţiei publice sau avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontieră; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităţi dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, în situaţia în care aceasta se constituie mai în adancime, precum şi în insulele şi ostroavele aparţinând statului român, situate în apele de frontieră, prin alte locuri sau în alte condiţii decât cele stabilite de administraţia publică locală sau fără avizul şefului formatiunii locale a poliţiei de frontieră; accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontieră înainte de determinarea apartenentei acestora; desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 39 fără avizul direcţiilor teritoriale ale poliţiei de frontieră; efectuarea pescuitului în apele de frontieră în alte locuri sau alte sectoare decât cele stabilite de autorităţile competente; păstrarea barcilor şi ambarcatiunilor aflate în apele de frontieră sau în apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autorităţile competente sau neluarea de către cei care le deţin a măsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activităţi ilicite; desfăşurarea activităţilor de agrement şi sportive în apele de frontieră fără aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administraţiei publice locale sau fără avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră; acostarea fără drept a navelor ambarcatiunilor cu excursionisti în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau lipsa avizului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente în cazul navelor şi ambarcatiunilor străine care navighează pe Dunarea interioară pe bratul Tulcea şi bratul Sulina; pasunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa sau dincolo de culoarul de frontieră, la frontiera interna; pasunatul animalelor în timpul nopţii în alte locuri decât cele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale sau fără avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră; vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fasia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera interna, către interior, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa; desfăşurarea vânătorii, prevăzută la art. 44 alin (2), fără avizul prealabil al şefului sectorului poliţiei de frontieră; fixarea pe banda magnetica, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau porţiuni din teritoriul statelor vecine, de către persoanele care se deplaseaza sau care desfăşoară diferite activităţi în apropierea frontierei de stat, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontieră, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de către persoanele care se deplaseaza sau desfăşoară activităţi în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetăţenilor acestuia, dacă acestea sunt prevăzute în acordurile sau convenţiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine.


    Articolul 76

    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 75 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a);
    b) cu amendă de la 30.000.000 lei la 150.000.000 lei cele de la lit. b);
    c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cele de la lit. e);
    d) cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei cele de la lit. c) şi d);
    e) cu amendă de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei cele de la lit. f).
    (2) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică transportatorului pentru fiecare persoana transportată.
    (3) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Fac excepţie contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), cărora nu li se aplică dispoziţiile art. 25-27.
    (4) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 77

    (1) Contravenţiile prevăzute la art. 75 se constata şi sancţiunile se aplică, potrivit legii, după caz, de către personalul Poliţiei de Frontiera Române, al Poliţiei Române sau de către împuterniciţii autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) În cazul sancţiunilor cu amendă contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, la instanţa de judecată, potrivit legii.
    (3) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 75 lit. a), dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda. În caz contrar procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia. Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa se poate face cerere de reexaminare, în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a lipsit de la dezbateri.
    (4) Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit vârsta de 16 ani; în acest caz limitele sancţiunii prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se reduc la jumătate.
    (5) În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani se aplică prevederile legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.


    Articolul 78

    Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 76, precum şi din valorificarea bunurilor de contrabanda sau a altor bunuri supuse confiscării, conform legii, o cota de 50% va reveni Poliţiei de Frontiera Române, Poliţiei Române sau autorităţii publice locale din care face parte agentul constatator. Aceasta suma se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, şi va fi repartizata astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit săvârşirea faptei şi au aplicat sancţiunea, iar 80% pentru finanţarea cheltuielilor materiale şi de capital; sumele rămase necheltuite la sfârşitul fiecărui an se reportează în anul următor, având aceeaşi destinaţie.


    Articolul 79

    Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine pot fi plătite şi în valută liber convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvârşirii contravenţiei.


    Capitolul 6 Dispoziţii finale şi tranzitorii


    Articolul 80

    Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu prevederile acordurilor, convenţiilor şi altor înţelegeri internaţionale în materie, încheiate de România cu terţe state, ratificate potrivit legii.


    Articolul 81

    Ministerul de Interne va elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe care le va supune Guvernului spre adoptare în termen de 40 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.


    Articolul 82

    La intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abroga Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NASTASE
    Contrasemnează:
    ---------------
    p. Ministrul de interne,
    Nicolae Berechet,
    secretar de stat
    Ministrul finanţelor publice,
    Mihai Nicolae Tanasescu
    --------