DECIZIA nr. 683 din 2 noiembrie 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 12 februarie 2018

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Marian Enache

    - judecător

    Petre Lăzăroiu

    - judecător

    Daniel-Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Livia Doina Stanciu

    - judecător

    Simona-Maya Teodoroiu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Patricia Marilena Ionea

    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Edmund Marty în Dosarul nr. 1.468/119/2015 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.994D/2016.2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa Teritorială de Pensii Covasna. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul excepției dorește interpretarea unor texte de lege, aspecte ce excedează controlului de constituționalitate.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.468/119/2015, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Edmund Marthy cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 259 din 10 martie 2016, pronunțate de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 1.468/119/2015.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că dispozițiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3) din Constituție, întrucât nu sunt clare, nefiind lămurită noțiunea de „venit brut“ realizat în anul calendaristic. De asemenea, susține că modul în care se interpretează art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul egalității în drepturi. În acest sens arată că acest text de lege trebuie interpretat ca referindu-se la veniturile realizate, respectiv veniturile nete, rezultate după scăderea cheltuielilor.6. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și invocă în acest sens cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 641 din 13 octombrie 2015.9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că pensia anticipată și pensia anticipată parțială sunt reglementate ca excepții de la regulile generale privind acordarea pensiei, avându-se în vedere situațiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Legiuitorul, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, este în drept să stabilească atât criteriile, cât și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii ce pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. Ca atare, suspendarea plății pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere rațiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parțială. În susținerea celor arătate invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013. Referitor la critica raportată la dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010, arată că, pentru a stabili înțelesul sintagmei „venit brut“, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,

    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora:– Art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b): (1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: […]IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare: […]
    b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
    – Art. 114 alin. (1) lit. b): (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: […]
    b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;.
    13. Autorul excepției susține că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) privind Statul român și art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie. De asemenea, Curtea observă că, deși autorul excepției nu invocă în mod expres prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, face referire la principiul egalității în drepturi a cetățenilor, astfel că, în analiza de constituționalitate va avea în vedere și acest text din Legea fundamentală. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 709 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 1 martie 2017, Curtea a reținut că dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010 stabilesc una dintre categoriile de persoane care sunt asigurate prin efectul legii în sistemul public de pensii, o condiție esențială fiind nivelul venitului brut pe an calendaristic, respectiv nivelul echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, obținut în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-e), menționate în același text de lege.15. Referitor la pretinsele consecințe neconstituționale ale dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010, care ar rezulta ca urmare a coroborării acestui text de lege cu dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind condițiile de acordare a dreptului la pensie anticipată sau anticipată parțială, respectiv dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. b), Curtea, prin decizia mai sus amintită, a reținut că participarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale într-o activitate, ca membru al unei întreprinderi individuale sau al întreprinderii familiale, reprezintă un act de voință al acesteia în sensul că își poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Curtea a arătat că este lipsit de rațiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a ales, prin voința proprie, să renunțe la exercitarea capacității de muncă, obținând astfel pensia. De altfel, Curtea a amintit că plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parțiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă - din oficiu - în pensie pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a considerat că realizarea veniturilor din activitățile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010 nu mai justifică acordarea pensiei anticipate.16. Tot prin Decizia nr. 709 din 29 noiembrie 2016, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cumulul pensiei cu alte venituri este permis doar pensionarilor pentru limită de vârstă, nevăzătorilor, pensionarilor de invaliditate gradul III, precum și copiilor, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate și copiilor, pensionari de urmaș, prevăzuți la art. 84 lit. a) și b) din aceeași lege. Enumerarea conținută de art. 118 din Legea nr. 263/2010 are un caracter limitativ. Prin urmare, printr-o interpretare per a contrario a dispozițiilor acestui text de lege, rezultă că nu este permis cumulul și celor pensionați anticipat ori anticipat parțial, indiferent de nivelul venitului care s-ar obține din situații pentru care asigurarea este obligatorie. Altfel spus, potrivit Legii nr. 263/2010, cumularea pensiei anticipate ori anticipate parțiale cu venituri din situații pentru care asigurarea este obligatorie nu este permisă, rațiunea interzicerii acestui cumul fiind faptul că, așa cum s-a reținut mai sus, angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale reprezintă un act de voință al acesteia în sensul că își poate asigura traiul fără a mai primi această pensie.17. Apreciind că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 709 din 29 noiembrie 2016 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Edmund Marty în Dosarul nr. 1.468/119/2015 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea

    -----