DECIZIE nr. 53 din 19 februarie 2002
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 3 aprilie 2002



    Nicolae Popa - preşedinte
    Costica Bulai - judecător
    Nicolae Cochinescu - judecător
    Constantin Doldur - judecător
    Kozsokar Gabor - judecător
    Petre Ninosu - judecător
    Şerban Viorel Stanoiu - judecător
    Lucian Stangu - judecător
    Ioan Vida - judecător
    Paula C. Pantea - procuror
    Doina Suliman - magistrat-asistent
    Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Grigore Vasile Cola în Dosarul nr. 1.310/2001 al Curţii de Apel Cluj Secţia comercială şi de contencios administrativ.
    La apelul nominal autorul excepţiei, Grigore Vasile Cola, este prezent personal, lipsind cealaltă parte, Casa teritorială de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale Maramures, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicita admiterea acesteia, deoarece dispoziţiile legale criticate infrang principiul constituţional al egalităţii în drepturi.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Se apreciază ca funcţiile enumerate la art. 44 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu creează un statut asemănător cu cel al magistraţilor, astfel că nu sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:
    Prin Încheierea din 17 mai 2001, pronunţată în Dosarul nr. 1.310/2001, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Excepţia a fost ridicată de Grigore Vasile Cola cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ formulate împotriva Casei teritoriale de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale Maramures.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Autorul excepţiei apreciază ca, deoarece textul de lege criticat nu se aplică şi foştilor magistraţi care ulterior au desfăşurat activitatea în calitate de avocaţi, jurisconsulti, consilieri juridici sau notari, astfel încât nu li se actualizează pensia în raport cu veniturile realizate de magistraţii în activitate, acesta contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi.
    Instanţa de judecată, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece art. 44 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte anumite condiţii concrete de îndeplinirea cărora depinde acordarea pensiei de serviciu magistraţilor. Acest fapt nu înseamnă însă crearea unui statut privilegiat pentru această categorie profesională şi, pe cale de consecinţa, nici încălcarea art. 16 din Constituţie.
    Potrivit dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece "dispoziţiile legale care definesc statutul magistraţilor nu pot fi aplicate şi altor funcţii juridice care nu sunt asimilate magistraţilor, chiar dacă perioadele în care acestea au fost îndeplinite sunt considerate vechime în magistratura".
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonanţa aprobată şi modificată prin Legea nr. 118/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001.
    Acest articol de lege are următoarea redactare:
    - Art. 44: "Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar ori procuror financiar la Curtea de Conturi, magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, la Curtea Constituţională sau la Curtea de Conturi, funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat sau departamentale, în laboratoarele de expertize criminalistice, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, funcţii didactice în învăţământul superior juridic, funcţia de ministru al justiţiei, secretar de stat ori de secretar general şi secretar general adjunct în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică în instituţia Avocatul Poporului, notar, avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie constituie vechime în magistratura, în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. 3.
    Timpul cat o persoană, licentiata în drept sau în drept economic-administrativ, este senator sau deputat, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi, personal de conducere ori de execuţie, de specialitate juridică, în aparatul Parlamentului, Presedintiei României, Guvernului, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Curţii Constituţionale, Direcţiei juridice şi consulare din Ministerul Afacerilor Externe sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice se considera vechime în magistratura."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textul de lege criticat contravine art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit căruia:
    "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege."
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie.
    Funcţiile enumerate în art. 44 din legea criticata constituie vechime în magistratura, chiar dacă activitatea desfăşurată în aceste funcţii nu este asimilată funcţiei de magistrat, asa cum este stabilită la art. 42 din aceeaşi lege: "Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie."
    Limitarea aplicării dispoziţiilor legale criticate nu încalcă deci principiul constituţional al egalităţii în drepturi. Acest articol vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. în felul acesta se justifica nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui.
    De altfel, faptul ca textul de lege criticat nu poate fi aplicat şi altor funcţii juridice care nu sunt asimilate magistraţilor rezultă dintr-o opţiune a legiuitorului, iar aceasta opţiune nu contravine normelor constituţionale, asa cum s-a demonstrat mai sus. Astfel fiind, excepţia urmează să fie respinsă.
    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
    CURTEA
    în numele legii
    DECIDE:
    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Grigore Vasile Cola în Dosarul nr. 1.310/2001 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
    Definitivă şi obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2002.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    prof. univ. dr. NICOLAE POPA
    Magistrat-asistent,
    Doina Suliman
    ──────────────────