ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*)
privind regimul străinilor în România**)
(actualizată până la data de 25 iulie 2005*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ----------------
    **) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 357/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, dându-se textelor o noua numerotare.
    Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 27 decembrie 2002.

    Capitolul I Dispoziţii generale

    Dispoziţii generale

    Articolul 1

    Domeniul de reglementare
    Prezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsuri specifice de control al imigratiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte.


    Articolul 2

    Definiţii
    Pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
    a) străin - persoana care nu are cetăţenia română;
    b) apatrid - strainul care nu are cetăţenia nici unui stat;
    b^1) rezident - strainul titular al unui permis de şedere temporară pe teritoriul României, acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
    ----------------
    Litera b^1) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    b^2) rezident permanent - strainul titular al unui permis de şedere permanenta pe teritoriul României, acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
    ----------------
    Litera b^2) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    c) Autoritatea pentru străini - structura specializată, organizată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţa, prin lege, cu privire la regimul străinilor în România, combaterea şederii ilegale, precum şi cu privire la gestionarea evidentei străinilor cărora li s-a acordat dreptul de şedere în România;
    d) viza - autorizaţia, materializata prin aplicarea unui colant sau a unei ştampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite strainului supus acestei obligativitati să se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau şederea temporară pentru o perioadă determinata, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul act normativ;
    ----------------
    Litera d) a art. 2 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    e) viza de tranzit aeroportuar - autorizaţia acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite strainului sa treacă prin zona internationala de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între doua tronsoane ale unui zbor internaţional;
    f) drept de şedere - dreptul acordat strainului de către autorităţile competente, de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinata, în condiţiile legii;
    g) permis de şedere - documentul de identitate care se eliberează de către Autoritatea pentru străini, în condiţiile legii, strainului căruia i se prelungeşte dreptul de şedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de şedere permanenta, după caz;
    h) căsătorie de convenienta - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condiţiile de intrare şi şedere a străinilor şi de a obţine dreptul de şedere pe teritoriul României.


    Articolul 3

    Drepturile străinilor
    (1) Străinii care locuiesc legal în România se bucura de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la care România este parte.
    (2) Străinii aflaţi legal în România se pot deplasa liber şi îşi pot stabili reşedinţa sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.
    (3) Străinii care locuiesc legal în România şi părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilităţii permisului de şedere.
    (4) Pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, numai străinii cu reşedinţa sau domiciliul în România.
    (5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Autoritatea pentru străini au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta şi, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realităţii.
    (6) Străinii cuprinşi în învăţământul de toate gradele au acces, fără restrictii, la activităţile şcolare şi de instruire în societate.


    Articolul 4

    Obligaţiile străinilor
    (1) Pe timpul şederii în România străinii sunt obligaţi să respecte legislaţia română.
    (2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnitati publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestatii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale.
    (3) Străinii nu pot finanta partide, organizaţii, grupări sau manifestatii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).
    (4) Străinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, sa nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi să depună toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România până la expirarea acestei perioade.
    (5) Străinii care intra pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligaţia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.
    (6) Străinii aflaţi pe teritoriul României au obligaţia de a se supune, în condiţiile legii, controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autorităţi publice competente în acest sens.


    Articolul 5

    Politica în domeniul imigratiei
    (1) Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:
    a) numărul permiselor de muncă ce pot fi eliberate străinilor pentru încadrarea în munca, stabilit conform prevederilor legislaţiei privind permisele de muncă;
    b) numărul locurilor în unităţile sau instituţiile de învăţământ care pot fi puse la dispoziţie străinilor şi termenele limita până la care se pot face înscrieri, pentru fiecare forma de învăţământ;
    c) cuantumul alocaţiilor necesare pentru hranirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi al celor pentru asistenţa medicală şi spitalizare;
    d) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întreţinerea pe perioada şederii, cat şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c);
    -------------
    Litera e) a art. 5 a fost abrogată de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilităţi pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum şi perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspenda aceste facilităţi. Pe termen lung, Guvernul stabileşte strategia naţionala în domeniul imigratiei.
    -------------
    Alin. (2) al art. 5 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Guvernul României, prin instituţiile abilitate, transmite Comisiei Europene şi guvernelor celorlalte state membre în timp util şi nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informaţii privind:
    a) proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terţe şi membrii lor de familie, în ceea ce priveşte intrarea, şederea şi angajarea în munca, precum şi realizarea egalităţii de tratament în condiţiile de viaţa şi de muncă, drepturile salariale şi alte drepturi economice, promovarea integrării în forta de muncă autohtona şi în societate şi returnarea voluntara în ţara de origine a unor astfel de persoane;
    b) proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum şi proiectele de acorduri de cooperare pe care intenţionează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terţe, când aceste acorduri conţin prevederi referitoare la subiectele menţionate la lit. a);
    c) proiecte de acorduri privind condiţiile de şedere şi angajare în munca a propriilor cetăţeni care lucrează în state terţe şi a membrilor de familie ai acestora, pe care intenţionează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective.
    -------------
    Alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (4) Guvernul României transmite Comisiei Europene şi guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum şi textele acordurilor încheiate cu state terţe, care reglementează subiectele menţionate la alin. (3) lit. a).
    -------------
    Alin. (4) al art. 5 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Capitolul II Dispoziţii generale privind intrarea, şederea şi ieşirea străinilor

    Dispoziţii generale privind intrarea, şederea şi ieşirea străinilor

    Secţiunea 1 Intrarea străinilor pe teritoriul României

    Intrarea străinilor pe teritoriul României

    Articolul 6

    Condiţii cu privire la intrarea străinilor
    (1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) poseda un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
    b) poseda viza română acordată în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, poseda permis de şedere valabil, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;
    c) prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifica scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cat şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care exista siguranţa ca li se va permite intrarea;
    d) prezintă garanţii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau ca vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
    e) nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;
    f) nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţionala, ordinea, sănătatea ori morala publică.
    (2) Cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).
    (3) Străinilor care stationeaza în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcatiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul României.
    (4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional de persoane.
    (5) Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi alte state.


    Articolul 7

    Obligaţiile transportatorilor
    (1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport a străinilor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b).
    (2) În cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (1), compania de transport respectiva este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauza la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl accepta şi unde sunt acceptaţi. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat sa suporte cheltuielile privind cazarea şi întreţinerea, precum şi toate celelalte cheltuieli determinate de returnarea acestora.
    (3) Obligaţiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile şi companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflaţi în tranzit, dacă:
    a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în ţara de destinaţie refuza să-i imbarce;
    b) autorităţile statului de destinaţie nu permit intrarea străinilor şi îi returnează în România.


    Articolul 8

    Nepermiterea intrării în România
    (1) Străinilor li se refuza intrarea pe teritoriul statului român dacă:
    a) nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
    b) sunt semnalati de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului ca finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
    c) exista indicii ca fac parte din grupuri infractionale organizate cu caracter transnational sau ca sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
    d) exista motive serioase să se considere ca au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte.
    (2) Organele poliţiei de frontieră pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii:
    a) au săvârşit infracţiuni pe perioada altor sederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român;
    b) au introdus sau au încercat sa introducă ilegal în România alţi străini;
    c) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori au încercat sa treacă frontiera României cu documente false sau falsificate;
    -----------------
    Litera c) a alin. (2) al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    d) suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
    ----------------
    Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Organele şi instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenta unor situaţii de natura celor prevăzute la alin. (1) şi (2) au obligaţia sa informeze Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera şi Autoritatea pentru străini sau formaţiunile teritoriale ale acestora.
    (4) Măsura nepermiterii intrării în România se motiveaza de organele poliţiei de frontieră şi se comunică imediat persoanei în cauza şi Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.


    Articolul 9

    Obligaţiile strainului
    (1) Strainul căruia i-a fost refuzată intrarea în România este obligat sa părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara de origine sau orice alta destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului României.
    (2) În cazul în care părăsirea imediata a punctului de trecere a frontierei de stat de către strainul prevăzut la alin. (1) nu este posibila, organele poliţiei de frontieră pot lua măsura cazarii acestuia într-un spaţiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziţie de administratorul punctului de trecere a frontierei, până la încetarea motivelor care fac imposibila plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazarii.


    Articolul 10

    Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român
    (1) Următoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu condiţia ca acestea sa ateste identitatea şi cetăţenia sau, după caz, calitatea de apatrid a deţinătorului:
    a) pasapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internationala, de către statele, teritoriile sau entitatile internaţionale recunoscute de România;
    b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral, pentru cetăţenii aparţinând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;
    c) documentele de călătorie ale refugiatilor, eliberate în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, şi documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecţie umanitara condiţionată;
    d) documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceştia îşi au domiciliul.
    (2) Străinii incluşi într-un document de trecere a frontierei de stat aparţinând altei persoane pot intra sau ieşi în/din România numai împreună cu titularul acestuia.
    (3) Străinii pot intra şi ieşi în/din România şi pe baza unui pasaport colectiv, numai în grup, cu condiţia ca fiecare membru al grupului sa posede un document individual care atesta identitatea şi în care este aplicată fotografia titularului, iar conducătorul grupului să fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.
    (4) La propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor Guvernul va da publicităţii lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în ţara, emise de statele sau entitatile internaţionale recunoscute de România.
    (5) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înţelegeri internaţionale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, şi alte documente pe baza cărora se poate permite intrarea pe teritoriul României.


    Secţiunea a 2-a Şederea străinilor în România

    Şederea străinilor în România

    Articolul 11

    Dispoziţii generale privind şederea străinilor
    (1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viza sau, după caz, prin permisul de şedere.
    (2) În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desfiinţate, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intră în România li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot sa rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrari în ţara.


    Articolul 12

    Condiţii cu privire la gazduirea străinilor
    (1) Strainul intrat legal pe teritoriul României are obligaţia sa anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării. Fac excepţie cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European.
    -----------------
    Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) În situaţia cazarii în hoteluri sau în alte amenajări turistice, strainul va îndeplini formalităţile de luare în evidenta la administraţia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunică datele necesare organului de poliţie competent teritorial.


    Articolul 13

    Informarea autorităţilor cu privire la schimbările intervenite în situaţia strainului
    (1) Pe durata şederii în România străinii sunt obligaţi sa declare la formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini, care le-a acordat dreptul de şedere, următoarele:
    -----------------
    Litera a) a alin. (1) al art. 13 a fost abrogată de pct. 4 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    b) orice modificare intervenita în situaţia personală, în special schimbarea cetateniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
    c) orice modificare intervenita în legătură cu angajarea sa în munca;
    d) pierderea, prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
    (1^1) Strainul care îşi schimba domiciliul sau reşedinţa este obligat ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresa, să se prezinte la formatiunea Autorităţii pentru străini competenţa teritorial, pentru luarea în evidenta şi efectuarea menţiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.
    -----------------
    Alin. (1^1) al art. 13 a fost introdus de pct. 5 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarata organului de poliţie competent teritorial.
    (3) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (2), în termen de 48 de ore.


    Secţiunea a 3-a Ieşirea străinilor de pe teritoriul României

    Ieşirea străinilor de pe teritoriul României

    Articolul 14

    Ieşirea străinilor
    (1) În cazul în care strainul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în ţara, acesta trebuie să prezinte la ieşirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.
    -----------------
    Alin. (1) al art. 14 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    -----------------
    Alin. (1^1) al art. 14 a fost abrogat de pct. 7 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) Ieşirea din ţara a străinilor care au cetăţenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliţiei de frontieră pot permite ieşirea din ţara şi în baza documentului care atesta o alta cetăţenie.


    Articolul 15

    Nepermiterea iesirii
    (1) Strainului nu i se permite ieşirea din ţara în următoarele situaţii:
    a) este invinuit sau inculpat într-o cauza penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei de parasire a localităţii sau a tarii;
    b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) măsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor numai în baza solicitării scrise a procurorului, a instanţelor judecătoreşti şi a organelor prevăzute de lege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii.
    (3) În toate situaţiile se vor preciza motivele pentru care se solicita măsura şi, după caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.
    (4) Nepermiterea iesirii din ţara se realizează prin:
    a) instituirea consemnului nominal în sistemul de evidenta a traficului la frontiera de stat, de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera;
    b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei cu simbolul "C" de către Autoritatea pentru străini şi formaţiunile sale teritoriale.


    Articolul 16

    Încetarea măsurii de nepermitere a iesirii
    (1) Revocarea măsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea ştampilei cu simbolul "L" în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisă a autorităţii publice căreia îi revine o astfel de competenţa potrivit legii, pentru cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1).
    (2) Măsura de nepermitere a iesirii încetează de drept dacă strainul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 dovedeşte, cu documente emise de autorităţile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ca:
    a) s-a dispus neinceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;
    b) a executat pedeapsa, a fost gratiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.


    Capitolul III Regimul acordării vizelor

    Regimul acordării vizelor

    Secţiunea 1 Dispoziţii generale

    Dispoziţii generale

    Articolul 17

    Forma şi conţinutul vizei
    Forma, conţinutul şi elementele de securizare ale vizei se aproba prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.


    Articolul 18

    Limitele drepturilor conferite de viza
    Viza da dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constata de către organele Poliţiei de Frontiera Române că nu exista vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2).


    Articolul 19

    Exceptarea de la regimul obligativitatii vizelor
    (1) Sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condiţiile şi pentru perioadele de şedere stabilite prin aceste acorduri.
    (1^1) Străinii piloti de aeronave şi ceilalţi membri ai echipajului, titulari ai unei licenţe de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Convenţia privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiţi de obligativitatea de a avea pasaport şi de a avea viza numai în situaţiile în care se afla în exerciţiul funcţiunii şi:
    a) nu părăsesc aeroportul de escala;
    b) nu părăsesc aeroportul de destinaţie;
    c) nu părăsesc teritoriul oraşului situat în apropierea aeroportului;
    d) nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.
    -----------------
    Alin. (1^1) al art. 19 a fost introdus de pct. 8 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterala a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.


    Secţiunea a 2-a Tipuri de vize

    Tipuri de vize

    Articolul 20

    Tipuri de vize
    În funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:
    a) viza de tranzit aeroportuar, identificata prin simbolul A;
    b) viza de tranzit, identificata prin simbolul B;
    --------------
    Litera b) a art. 20 a fost modificată de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    c) viza de scurta şedere, identificata prin simbolul C;
    --------------
    Litera c) a art. 20 a fost modificată de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    d) viza de lungă şedere, identificata prin unul dintre următoarele simboluri, în funcţie de activitatea pe care urmează sa o desfăşoare în România strainul căruia i-a fost acordată:
    (i) desfăşurarea de activităţi economice, identificata prin simbolul D/AE;
    (îi) desfăşurarea de activităţi profesionale, identificata prin simbolul D/AP;
    (iii) desfăşurarea de activităţi comerciale, identificata prin simbolul D/AC;
    (iv) angajare în munca, identificata prin simbolul D/AM;
    (v) studii, identificata prin simbolul D/SD;
    (vi) reîntregirea familiei, identificata prin simbolul D/VF;
    (vii) intrarea în România a străinilor căsătoriti cu cetăţeni români, identificata prin simbolul D/CR;
    (viii) activităţi religioase sau umanitare, identificata prin simbolul D/RU;
    (ix) viza diplomatică şi viza de serviciu, identificate prin simbolul DS;
    (x) alte scopuri, identificata prin simbolul D/AS.


    Articolul 21

    Viza de tranzit aeroportuar
    (1) Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetăţenii statelor cuprinse în lista care se întocmeşte de către Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Acelaşi regim se aplică şi străinilor care, fără a fi cetăţeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autorităţile statelor respective.
    (2) Ministerul Afacerilor Externe actualizează permanent lista prevăzută la alin. (1), în funcţie de reglementările Uniunii Europene.


    Articolul 22

    Viza de tranzit
    Viza de tranzit este viza care permite unui străin sa tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberata pentru unul sau doua tranzituri şi, în mod excepţional, pentru mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.
    --------------
    Art. 22 a fost modificat de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 23

    Viza de scurta şedere
    (1) Viza de scurta şedere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei sederi neîntrerupte sau a mai multor sederi a căror durata sa nu depăşească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe intrari.
    --------------
    Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (2) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relaţii de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităţilor administrative centrale sau a societăţilor comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurta şedere cu intrari multiple poate fi acordată şi pe o perioadă de un an şi, în mod excepţional, pe o perioadă de până la 5 ani. Şi în aceste situaţii durata şederii nu poate depăşi 90 de zile în decurs de 6 luni.
    --------------
    Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Viza de scurta şedere se acordă pentru următoarele scopuri:
    a) misiune - străinilor care, pentru ratiuni ce ţin de funcţia lor politica, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viza se eliberează străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintă interes pentru relaţiile dintre statul român şi statul de apartenenţa. Acest tip de viza se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia;
    b) turism - pentru strainul care urmează sa calatoreasca în România pentru motive turistice;
    c) vizita - pentru strainul care intenţionează să se deplaseze în România în vizita la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil;
    d) afaceri - pentru strainul care intenţionează sa calatoreasca în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru invatarea sau verificarea folosirii şi funcţionarii bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industriala, precum şi pentru strainul care este sau urmează sa devină asociat ori acţionar al unei societăţi comerciale din România;
    e) transport - pentru strainul care urmează sa calatoreasca pentru perioade scurte, în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
    f) activităţi sportive - pentru strainul care urmează să între în România pe o durată limitată în vederea participării la competitii sportive;
    g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activităţi care nu contravin legilor române - în condiţiile justificarii prezentei în România.
    (4) Dreptul de şedere pe teritoriul României, conferit strainului prin viza de scurta şedere, nu poate fi prelungit.


    Articolul 24

    Viza de lungă şedere
    (1) Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:
    a) desfăşurarea de activităţi economice - străinilor care urmează sa desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile legii privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
    b) desfăşurarea de activităţi profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
    c) desfăşurarea de activităţi comerciale - străinilor care sunt sau urmează sa devină acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România;
    d) angajare în munca - străinilor care urmează să între în România în vederea încadrării în munca. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează sa evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă;
    e) studii - străinilor care urmează să între în România pentru a urma cursuri în învăţământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
    f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să între în România în scopul redobandirii unităţii familiale;
    g) intrarea în România a străinilor căsătoriti cu cetăţeni români;
    h) activităţi religioase sau umanitare - străinilor care urmează să între în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;
    i) alte scopuri - străinilor detasati de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor care urmează tratament medical de lungă durata, străinilor a căror prezenta pe teritoriul României este necesară din interese de securitate naţionala şi celor care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române.
    -----------------
    Litera i) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 9 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) Viza de lungă şedere permite străinilor intrati pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.


    Articolul 25

    Viza diplomatică şi viza de serviciu
    (1) Viza diplomatică şi viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o şedere, de regula, de lungă durata, străinilor titulari ai unui pasaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează sa îndeplinească o funcţie oficială ca membri ai unei reprezentante diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenţa în România.
    (2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimiţător sau a unei reprezentante diplomatice ori consulare a acestuia, precum şi membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieşte, şi sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înţelegerile bilaterale la care România este parte.


    Articolul 26

    Viza colectivă
    (1) Viza colectivă este o viza de tranzit sau de scurta şedere acordată în scop turistic şi pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile, eliberata unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu condiţia ca membrii acestuia să între, sa rămână şi sa părăsească teritoriul României în grup.
    (2) Acest tip de viza este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 şi maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un pasaport individual şi, după caz, de o viza individuală.
    (3) În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetăţeni ai unor state pentru care exista obligativitatea vizei şi sunt rezidenţi într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii şcolare sau se afla în tranzit, se poate permite intrarea fără viza, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) grupul să fie însoţit de un cadru didactic din partea şcolii care organizează excursia;
    b) sa existe o lista oficială a participanţilor după care aceştia să poată fi identificati;
    c) participanţii să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.


    Secţiunea a 3-a Condiţii generale de acordare a vizelor

    Condiţii generale de acordare a vizelor

    Articolul 27

    Acordarea vizei române
    (1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.
    (2) Viza română se acordă numai dacă:
    a) sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f);
    b) nu exista vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
    c) strainul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;
    d) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de acordare a vizei în funcţie de scopul pentru care este solicitată.


    Articolul 28

    Condiţii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie
    (1) Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin 6 luni.
    (2) Pe cale de excepţie, pentru motive de urgenta, cu caracter umanitar sau de interes naţional ori în virtutea unor obligaţii internaţionale asumate de România, pot fi acordate vize şi străinilor care se afla în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mica decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiţia ca durata de valabilitate a vizei sa nu o depăşească pe cea a documentului.


    Articolul 29

    Condiţii cu privire la solicitarea vizei
    (1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei, precum şi de dovada ca poseda mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.
    (2) Pot fi acceptate ca dovada a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existenta resurselor financiare corespunzătoare.
    (3) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autorităţile competente sa acorde viza.
    (4) Pot face excepţie de la prevederile alin. (3) personalitatile marcante ale vieţii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurga o distanta foarte mare pentru a se prezenta la reprezentanta diplomatică sau consulară a României şi numai dacă nu exista nici un dubiu cu privire la buna-credinţa a solicitantului, precum şi în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut şi demn de încredere răspunde de buna-credinţa a solicitanţilor.


    Articolul 30

    Organele competente sa acorde viza română
    (1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.
    (2) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate pot acorda viza de scurta şedere, fără aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, străinilor care nu au nevoie de viza pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.
    (3) În vederea aprobării acordării vizei de scurta şedere pentru străinii proveniţi din statele incluse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), precum şi a vizei de lungă şedere, Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe solicita, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2), avizul Autorităţii pentru străini, în care se precizează dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. a) şi b). Avizul Autorităţii pentru străini se emite în termen de 30 de zile de la primirea solicitării Direcţiei generale afaceri consulare.


    Articolul 31

    Acordarea vizei române de către organele poliţiei de frontieră
    (1) Vizele de scurta şedere şi de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepţie, şi de către organele poliţiei de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în următoarele situaţii:
    a) în caz de urgenta, determinata de dezastre, calamitati naturale sau accidente;
    b) în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;
    c) în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situaţii deosebite, care sunt nevoite sa acosteze ori sa aterizeze ca urmare a unor defectiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;
    d) în cazul funcţionarilor care aparţin unor organizaţii internaţionale şi au fost delegaţi sa îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;
    -----------------
    Litera e) a alin. (1) al art. 31 a fost abrogată de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    f) în cazul marinarilor străini care solicită tranzitul pentru a se imbarca, reimbarca sau pentru a părăsi o nava în scopul repatrierii la încetarea contractului de muncă, precum şi în cazul schimburilor de echipaje.
    -----------------
    Litera f) a alin. (1) al art. 31 a fost modificată de pct. 12 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) viza română se acordă marinarilor străini aflaţi în aceste situaţii, la cererea agenţiei de navlosire sau a agenţiei de navigaţie a statului în care nava este înmatriculată, după efectuarea verificărilor cu privire la:
    a) corectitudinea datelor puse la dispoziţie, privind existenta navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc, şi necesitatea acordării vizei;
    b) îndeplinirea celorlalte condiţii pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viza;
    c) itinerarul şi mijloacele de deplasare între punctele de trecere a frontierei de stat, inclusiv existenta biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează sa părăsească ţara.
    (3) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2), dacă datele puse la dispoziţie de agenţie sunt corecte şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intră în ţara, şeful punctului de trecere a frontierei de stat va inainta cererea prevăzută la alin. (2) Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, în vederea aprobării.
    (4) Vizele prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru perioade care să nu depăşească:
    a) 15 zile, în cazul unei vize de scurta şedere;
    -----------------
    Litera a) a alin. (4) al art. 31 a fost modificată de pct. 13 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.


    Articolul 32

    Anularea şi revocarea vizei
    (1) Viza poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţara de către Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Autorităţii pentru străini atunci când străinii se afla pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în ţara se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Autorităţii pentru străini.
    (2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situaţii:
    a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu indeplineau condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
    b) străinii au obţinut viza de intrare pe baza unor documente sau informaţii false;
    c) străinii au introdus sau au încercat sa introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
    d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.
    (3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii:
    a) străinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea vizei;
    b) nu se respecta scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;
    c) după acordarea vizei străinii au fost declaraţi indezirabili.
    (4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică strainului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se afla în străinătate, de către organele poliţiei de frontieră, atunci când acesta se afla în punctul de trecere a frontierei de stat, şi de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziţia de parasire a teritoriului prevăzută la art. 80, atunci când cel în cauza se afla în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.
    (5) Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viza ştampila cu inscripţia "ANULAT".
    (6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliţiei de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situaţia în care constata ca strainul nu poseda mijloacele de întreţinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializeaza prin înscrierea pe viza a perioadei pentru care strainul are mijloace de întreţinere, potrivit legii.


    Secţiunea a 4-a Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit şi de scurta şedere

    Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit şi de scurta şedere

    Articolul 33

    Condiţii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar
    (1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetăţenilor proveniţi din statele prevăzute în lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în condiţiile existenţei vizei unui stat terţ, care permite străinilor continuarea călătoriei. Aceasta viza se poate acorda în condiţiile prezentării biletului de avion valabil până la destinaţie şi permite străinilor rămânerea în zona aeroportuara cel mult 5 zile.
    (2) Acest tip de viza nu este necesar în cazul:
    a) membrilor echipajelor aeronavelor;
    b) posesorilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu sau asimilate acestora;
    c) posesorilor de permise de rezidenţă sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;
    d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.


    Articolul 34

    Condiţii de acordare a vizei de tranzit
    (1) Viza de tranzit se acordă solicitanţilor în următoarele condiţii:
    a) sunt în posesia vizei unui stat terţ şi, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;
    b) poseda bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau prezintă permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.
    (2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) insotitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceştia.


    Articolul 35

    Condiţii de acordare a vizelor de scurta şedere
    (1) În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurta şedere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
    a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada ca au una din calităţile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) şi se deplaseaza în România în virtutea acestor calităţi. Se acorda numai de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României;
    b) turism - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
    (i) voucher sau o rezervare ferma la o unitate de cazare turistica;
    (îi) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
    (iii) asigurare medicală;
    (iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
    c) vizita - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
    (i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
    (îi) asigurare medicală;
    (iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
    (iv) dovada asigurării condiţiilor de cazare, sub forma unei rezervari ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului sau, după caz, a unei declaraţii notariale a persoanei vizitate, însoţită de copia legalizată a actelor de spaţiu;
    d) afaceri - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
    (i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
    (îi) asigurare medicală;
    (iii) documente doveditoare privind scopul călătoriei;
    (iv) mijloace de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
    (v) dovada asigurării condiţiilor de cazare;
    e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
    (i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum şi activitatea ce urmează a fi desfăşurată pe durata şederii;
    (îi) asigurare medicală;
    (iii) permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;
    (iv) licenta de transport şi licenta de execuţie;
    f) activităţi sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
    (i) invitaţia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală şi a cazarii;
    (îi) lista oficială a delegaţiei sportive străine, cu specificarea calităţii fiecărui membru;
    (iii) avizul direcţiei judeţene pentru sport competente teritorial;
    g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activităţi care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
    (i) documente emise de instituţiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenta în România;
    (îi) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
    (iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
    (iv) asigurare medicală;
    (v) dovada asigurării condiţiilor de cazare.
    (2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (îi), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) şi lit. g) pct. (îi) insotitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceştia.


    Secţiunea a 5-a Condiţii speciale de acordare a vizelor de scurta şedere pe bază de invitaţie

    Condiţii speciale de acordare a vizelor de scurta şedere pe bază de invitaţie

    Articolul 36

    Domeniul de aplicare
    (1) Acordarea vizelor de scurta şedere pentru străinii proveniţi din statele cunoscute cu potenţial migrator ridicat se va face în condiţiile prevăzute la art. 27-29, cu respectarea condiţiilor speciale stabilite în prezenta secţiune.
    (2) Lista statelor pentru ai căror cetăţeni sunt aplicabile aceste prevederi va fi stabilită, în concordanta cu reglementările Uniunii Europene, de către Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor.


    Articolul 37

    Procedura invitatiei
    (1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1), posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viza de scurta şedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, în următoarele scopuri:
    a) vizita - pot face invitaţii cetăţenii români cu domiciliul în România sau străinii posesori ai unui permis de şedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:
    (i) cartea de identitate pentru cetăţenii români sau permisul de şedere pentru străini, în original şi în copie;
    (îi) dovada asigurării condiţiilor de cazare;
    (iii) dovada posibilităţilor de asigurare a întreţinerii strainului invitat;
    (iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând strainului invitat;
    (v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;
    (vi) certificat de cazier judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;
    b) turism - pot face invitaţii, nominal pentru fiecare străin invitat, societăţile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:
    (i) certificatul de înmatriculare şi statutul societăţii comerciale, în original şi în copie;
    (îi) împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată sa invite în numele acesteia;
    (iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;
    (iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând strainului invitat;
    (v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;
    (vi) extrasul din cazierul judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;
    c) afaceri - pot face invitaţii, de regula, pentru 3 persoane simultan, societăţile comerciale cu sediul în România. În numele societăţilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, sa reprezinte societatea comercială ori sunt deţinătoare ale majorităţii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:
    (i) certificatul de înmatriculare şi statutul societăţii comerciale, în original şi în copie;
    (îi) dovada calităţii persoanei care invita în numele societăţii comerciale;
    (iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite;
    (iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând strainului invitat;
    (v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;
    (vi) certificat de cazier judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;
    (vii) dovada asigurării condiţiilor de cazare a strainului invitat pe perioada şederii în România.
    (2) Invitaţiile se completează în doua exemplare şi se depun la sediul formatiunilor teritoriale ale Autorităţii pentru străini, în vederea aprobării.
    (3) Aprobarea este condiţionată de verificarea documentelor prezentate şi a evidentelor Autorităţii pentru străini, în scopul constatării îndeplinirii condiţiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauza şi, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanţii ca vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.
    (4) Soluţionarea cererilor de aprobare a invitaţiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.
    (5) În cazul aprobării, un exemplar al invitatiei va fi înmânat persoanei care invita, în scopul transmiterii către strainul invitat, iar Autoritatea pentru străini va informa în scris despre aceasta Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
    (6) Strainul poate solicita acordarea vizei în termen de 60 de zile de la aprobarea invitatiei.
    (7) Nu se aproba o noua invitaţie depusa de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul tarii în termenul de valabilitate al vizei.
    (8) Vizele acordate pe bază de invitaţie permit şederea pe teritoriul României pe o perioadă de până la 90 de zile.


    Articolul 38

    Forma şi conţinutul invitatiei
    (1) Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale invitatiei se stabilesc de către Ministerul Administraţiei şi Internelor care va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confecţionarea formularelor.
    (2) Costul formularelor se suporta de către persoanele fizice sau juridice care invita.


    Articolul 39

    Constituirea depozitelor bancare
    (1) În lista prevăzută la art. 36 alin. (2) se menţionează distinct statele pentru ai căror cetăţeni este necesară constituirea unui depozit bancar în lei şi în valută, la dispoziţia Autorităţii pentru străini, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de returnarea străinilor invitaţi care nu părăsesc România în termenul de viza acordat.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi apatrizilor cu domiciliul în aceste state.
    (3) Constituirea depozitelor bancare în ţara se face la instituţiile bancare cu care Ministerul Administraţiei şi Internelor a încheiat protocoale în acest sens.
    (4) Depozitul bancar constituit în ţara este la dispoziţia Autorităţii pentru străini până la părăsirea teritoriului României de către strainul invitat, dar nu mai mult de 2 ani.
    (5) Sumele necheltuite cu ocazia indepartarii de pe teritoriul României se restituie deponentului, cu avizul Autorităţii pentru străini.
    (6) Societăţile comerciale de turism pot constitui şi depozite globale, cu avizul Autorităţii pentru străini.


    Articolul 40

    Excepţii de la procedura invitatiei
    (1) Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba, cu avizul prealabil al Autorităţii pentru străini, exceptarea de la procedura invitatiei pentru următoarele categorii de străini:
    a) strainul minor al cărui părinte se afla în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
    b) soţul/sotia şi părinţii strainului care se afla în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
    c) strainul al cărui părinte este cetăţean român.
    (2) Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autorităţii pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:
    a) străinii căsătoriti cu cetăţeni români;
    b) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;
    c) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în state pentru ai căror cetăţeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;
    d) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în spaţiul Uniunii Europene, valabile cel puţin 3 luni de la data solicitării;
    e) străinii care urmează sa vina în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative centrale, precum şi a societăţilor comerciale de notorietate care îşi asuma, prin act autentic, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de repatriere;
    f) străinii care urmează sa vina în România la solicitarea şi pe răspunderea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
    g) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităţilor publice centrale sau a camerelor de comerţ străine;
    h) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei în scris, la Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din partea următoarelor instituţii din România: Administraţia Prezidentiala, Parlament, Guvern şi alte autorităţi publice centrale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, prefecturi, precum şi societăţi comerciale de notorietate, cu mare capacitate economico-financiară, care îşi asuma obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de repatriere, printr-o scrisoare de garanţie;
    i) soferii de TIR;
    j) personalitatile din diaspora românească şi descendenţii acestora.


    Secţiunea a 6-a Condiţii speciale de acordare a vizei de lungă şedere

    Condiţii speciale de acordare a vizei de lungă şedere

    Articolul 41

    Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice
    Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice se acordă străinilor care urmează sa desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice şi care prezintă următoarele documente:
    a) dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
    b) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;
    c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.


    Articolul 42

    Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale
    (1) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează sa desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective.
    (2) Acest tip de viza poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
    b) fac dovada faptului ca în ţara de origine practica o profesie similară cu cea pe care intenţionează sa o desfăşoare în România;
    c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
    d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.


    Articolul 43

    Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale
    (1) Acest tip de viza se acordă, pe baza avizului Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, străinilor care sunt sau urmează sa devină acţionari ori asociaţi ai unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a acestora.
    (2) Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine se acordă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
    a) existenta unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activităţii avute în vedere, precum şi nevoile estimate de forta de muncă;
    b) dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 70.000 euro, în cazul în care urmează sa devină acţionari, şi 50.000 euro, în cazul în care urmează sa devină asociaţi într-o societate cu răspundere limitată;
    c) investiţia pe care o va realiza societatea să se concretizeze prin aporturi de capital şi tehnologie în valoare minima de 50.000 euro pentru societăţi comerciale cu răspundere limitată, de 70.000 euro pentru societăţi comerciale pe acţiuni sau crearea unui număr minim de 10 locuri de muncă.
    ----------------
    Litera c) a alin. (2) al art. 43 a fost modificată de pct. 14 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    ----------------
    Litera d) a alin. (2) al art. 43 a fost abrogată de pct. 15 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Solicitarea de viza va fi însoţită de următoarele:
    a) avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine;
    b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;
    c) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei.
    (4) Cererea însoţită de documentele prevăzute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autorităţii pentru străini, pentru avizare conform competentelor.
    (5) Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economică a activităţii ce urmează a fi desfăşurată de către străin.


    Articolul 44

    Viza de lungă şedere pentru angajare în munca
    (1) Viza de lungă şedere pentru angajare în munca se acordă străinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migratia Forţei de Muncă şi al Autorităţii pentru străini.
    (2) Avizul Oficiului pentru Migratia Forţei de Muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, care trebuie să facă dovada faptului că desfăşoară o activitate legală în România, că nu are datorii şi ca a făcut o selecţie legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, precum şi cele legate de prezentarea actelor din care să rezulte calificarea profesională, vechimea în specialitate a strainului, faptul ca este apt din punct de vedere medical sa desfăşoare activitatea respectiva, că nu are antecedente penale şi ca are cunoştinţe minime de limba română.
    (3) Solicitarea de viza trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
    a) avizul scris al Oficiului pentru Migratia Forţei de Muncă;
    b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul a cel puţin trei salarii medii pe economia naţionala;
    c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţa;
    d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.
    (4) Viza de lungă şedere pentru angajare în munca se eliberează şi străinilor lucrători transfrontalieri în România.


    Articolul 45

    Viza de lungă şedere pentru studii
    (1) Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit art. 5 lit. b), de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul.
    (2) Solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
    a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
    b) dovada achitării taxei de studii;
    c) dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viza, cu excepţia străinilor bursieri ai statului român, a străinilor cu un ascendent care a avut sau are cetăţenie română şi a situaţiilor când, pe bază de reciprocitate, s-a stabilit altfel;
    d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.
    (3) Străinii bursieri ai statului român sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c).


    Articolul 46

    Viza de lungă şedere pentru reîntregirea familiei
    (1) Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară sau permanenta, precum şi refugiatii recunoscuţi de către statul român pot solicita reîntregirea familiei pentru:
    a) soţ/sotie;
    b) copiii minori, necăsătoriţi, ai titularului dreptului de şedere şi ai soţului/sotiei, inclusiv copiii adoptati în comun de către aceştia;
    c) copiii minori, necăsătoriţi, inclusiv cei adoptati, ai titularului dreptului de şedere, în cazul în care sunt în întreţinerea efectivă a acestuia;
    d) copiii minori, necăsătoriţi, inclusiv cei adoptati, ai soţului/sotiei titularului dreptului de şedere, în cazul în care sunt în întreţinerea efectivă a acestuia.
    ----------------
    Alin. (1) al art. 46 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (1^1) Adoptia copiilor prevăzuţi la alin. (1) trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităţi române competente, în condiţiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităţi a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.
    ----------------
    Alin. (1^1) al art. 46 a fost introdus de pct. 17 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (1^2) Autoritatea pentru străini aproba, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii:
    a) rudele de gradul I în linie ascendenta ale titularului dreptului de şedere sau ale soţului/sotiei, în cazul în care acestea nu se pot întreţine singure;
    b) copiii adulti necăsătoriţi ai titularului dreptului de şedere sau ai soţului/sotiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale.
    ----------------
    Alin. (1^2) al art. 46 a fost introdus de pct. 17 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (1^3) Străinii prevăzuţi la alin. (1), titulari ai unui drept de şedere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru soţ/sotie şi copiii minori, necăsătoriţi, cu condiţia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obţinerii dreptului de şedere.
    ----------------
    Alin. (1^3) al art. 46 a fost introdus de pct. 17 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (2) Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini în a carei raza domiciliază sau îşi are reşedinţa solicitantul şi va fi însoţită de următoarele documente:
    a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
    b) declaraţia solicitantului, în forma autentică, din care să reiasă ca membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
    c) copia permisului de şedere;
    d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
    e) dovada mijloacelor de întreţinere;
    ----------------
    Litera f) a alin. (2) al art. 46 a fost abrogată de pct. 18 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    g) asigurarea medicală a solicitantului.
    (3) În cazul în care exista dubii cu privire la legătură de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acesteia.
    (4) Cererea se aproba în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii:
    a) sa nu existe o stare de poligamie;
    b) solicitantul să deţină spaţiu de locuit corespunzător, în suprafaţa de cel puţin 12 m 2 pentru fiecare membru al familiei;
    c) solicitantul sa posede mijloace de întreţinere, pe lângă cele necesare pentru propria întreţinere potrivit legii, în cuantumul corespunzător salariului minim net pe economia naţionala pentru fiecare membru de familie.
    ----------------
    Litera c) a alin. (4) al art. 46 a fost modificată de pct. 19 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (5) Cererea va fi soluţionată în termen de 3 luni de la data depunerii.
    (6) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, cat şi Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autorităţii pentru străini.
    (7) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.
    (8) Viza va fi eliberata de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care membrii de familie îşi au reşedinţa sau domiciliul.
    (9) Solicitarea de viza va fi însoţită de următoarele documente:
    a) aprobarea Autorităţii pentru străini, prevăzută la alin. (6);
    b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
    c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţa a strainului.


    Articolul 47

    Viza de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau religioase
    Viza de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în următoarele condiţii:
    a) existenta avizului Ministerului Culturii şi Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activităţilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii;
    b) dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România sau al unei organizaţii umanitare;
    c) dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a trei salarii medii pe economia naţionala;
    d) dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
    e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a strainului.


    Articolul 48

    Viza de lungă şedere pentru alte scopuri
    (1) Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:
    a) celor detasati de către:
    (i) o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului la o reprezentanta, sucursala ori filiala a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoana juridică română, al carei asociat/acţionar este compania străină, cu acelaşi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu o altă persoană juridică română;
    (îi) un angajator cu sediul în străinătate la o persoană juridică din România, în baza unui contract comercial de prestări de servicii încheiat între cele doua părţi.
    ----------------
    Litera a) a alin. (1) al art. 48 a fost modificată de pct. 11 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    b) celor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
    b^1) celor desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, cu îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiţii:
    (i) în baza unui contract de mandat;
    (îi) la data solicitării sa nu fie asociat sau acţionar la societatea comercială în cauza sau la o altă persoană juridică română şi sa nu fi avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
    (iii) la societatea comercială în cauza sa nu mai existe un alt asociat străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop.
    ----------------
    Litera b^1) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă de pct. 12 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    c) celor care urmează tratament medical de lungă durata, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Aceasta viza poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asista strainul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
    d) celor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifica prezenta pe teritoriul României.
    (2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viza dacă:
    a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
    b) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;
    c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.


    Articolul 49

    Viza de lungă şedere pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români
    Viza de lungă şedere se poate acorda:
    a) străinilor căsătoriti cu cetăţeni români, cu condiţia ca aceasta sa nu fie o căsătorie de convenienta, constatată în condiţiile prevăzute la art. 64, iar dacă a fost încheiată pe teritoriul României, solicitantul sa fi avut drept de şedere la acea data;
    b) străinilor care fac dovada că nu sunt căsătoriti şi care convietuiesc cu cetăţeni români, cu condiţia ca aceştia să aibă împreună cel puţin un copil;
    c) copiilor minori necăsătoriţi, inclusiv celor adoptati;
    d) rudele de gradul I în linie ascendenta.
    ----------------
    Litera d) a art. 49 a fost modificată de pct. 13 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    ----------------
    Art. 49 a fost modificat de pct. 20 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Capitolul IV Prelungirea dreptului de şedere temporară.

    Prelungirea dreptului de şedere temporară.
    Acordarea dreptului de şedere permanenta

    Secţiunea 1 Prelungirea dreptului de şedere temporară în România

    Prelungirea dreptului de şedere temporară în România

    Articolul 50

    Condiţii de prelungire a dreptului de şedere temporară
    (1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Autoritatea pentru străini sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.
    (2) Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:
    a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) şi f);
    b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2);
    -----------------
    Litera b) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 21 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    c) poseda document de călătorie valabil, cu excepţia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa strainului, acesta nu a putut fi prelungit;
    -----------------
    Litera c) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 14 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    d) solicita acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se afla pe teritoriul României;
    e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;
    f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
    g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate.
    -----------------
    Litera g) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 15 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    h) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.
    (2^1) Străinii sunt obligaţi ca, la expirarea valabilităţii documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) şi g), sa întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilităţii sau reînnoirii acestora.
    -----------------
    Alin. (2^1) al art. 50 a fost introdus de pct. 22 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Prelungirea dreptului de şedere se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an în condiţiile prezentei legi sau pe bază de reciprocitate.
    -----------------
    Alin. (3) al art. 50 a fost modificat de pct. 23 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 51

    Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară
    (1) Solicitanţii sunt obligaţi să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini de la locul de reşedinţa.
    (2) Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.
    (3) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi facuta cu adeverinta de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.
    (4) Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
    -----------------
    Alin. (4) al art. 51 a fost modificat de pct. 24 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (4^1) Când prelungirea dreptului de şedere este solicitată în baza căsătoriei şi sunt necesare verificări suplimentare conform art. 64, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de şedere se prelungeşte de drept până la soluţionarea cererii.
    -----------------
    Alin. (4^1) al art. 51 a fost introdus de pct. 16 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (5) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea în termen, din motive imputabile strainului, constituie motiv de respingere a cererii.


    Articolul 52

    Refuzul prelungirii dreptului de şedere temporară în România
    (1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevăzute în prezenta secţiune, strainului i se refuza prelungirea dreptului de şedere temporară.
    (2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin dispoziţia de parasire a teritoriului României prevăzută la art. 80.
    1. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi economice, profesionale şi comerciale


    Articolul 53

    Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii care desfăşoară activităţi economice
    (1) Strainului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop, dacă:
    a) prezintă autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberata potrivit legii;
    b) prezintă dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
    c) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;
    d) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;
    e) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.
    (2) Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară trebuie însoţită de următoarele documente:
    a) autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberata potrivit legii;
    b) dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
    c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată.


    Articolul 54

    Prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi profesionale
    Strainului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităţi profesionale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) face dovada faptului ca exercita în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială;
    b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar.


    Articolul 55

    Prelungirea dreptului de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale
    (1) Strainului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă:
    a) prezintă documente care atesta investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri;
    b) face dovada deţinerii legale a spaţiilor pentru sediul social şi pentru punctele de lucru, precum şi a faptului ca în spaţiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate şi alte societăţi comerciale;
    c) face dovada ca este acţionar sau asociat al societăţii comerciale cu atribuţii de conducere şi administrare;
    d) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat, precum şi a fondurilor necesare funcţionarii societăţii comerciale, în conformitate cu obiectul de activitate şi planul de afaceri.
    (2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă strainul îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;
    b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
    c) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară trebuie însoţite de următoarele documente:
    (i) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea şi sediul social al societăţii comerciale, menţiuni efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale. În certificatul constatator se va preciza dacă la adresa sediului social sunt înregistrate şi alte societăţi comerciale, precum şi raportul juridic dintre solicitant şi acestea;
    (îi) înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale;
    (iii) dovada deţinerii legale a spaţiului pentru sediul social şi a punctelor de lucru ale societăţii comerciale;
    (iv) documentele din care să rezulte ca investiţia este concretizata în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puţin 70.000 euro ori crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, şi 50.000 euro ori crearea a cel puţin 10 locuri de muncă, în cazul asociatului, cu condiţia ca, în cazul locurilor de muncă, acestea să fie încadrate cu persoane angajate cu norma întreaga, în condiţiile legii.
    -----------------
    Punctul (iv) de la lit. c), alin. (2) al art. 55 a fost modificat de pct. 25 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (v) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, în cazul acţionarului, şi 500 euro lunar, în cazul asociatului, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.
    (3) În cazul investiţiilor mai mari de 100.000 euro sau dacă au fost create peste 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile mai mari de 200.000 euro sau dacă au fost create peste 50 de locuri de muncă nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.
    (4) În scopul dovedirii îndeplinirii condiţiilor financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finanţelor Publice eliberează, la cererea străinilor, certificate cuprinzând menţiuni referitoare la: cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor ori reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.
    2. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii angajaţi în munca


    Articolul 56

    Prelungirea dreptului de şedere temporară
    (1) Străinilor intrati în România în scopul angajării în munca li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, dacă:
    a) prezintă permisul de muncă valabil, eliberat de Oficiul pentru Migratia Forţei de Muncă;
    b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui raza îşi are sediul angajatorul;
    c) salariul înscris în contractul individual de muncă este cel puţin la nivelul salariului mediu pe economie.
    (2) Dreptul de şedere temporară se prelungeşte pentru o perioadă cu cel mult 30 de zile mai mare decât cea pentru care s-a acordat permisul de muncă.
    (3) Oficiul pentru Migratia Forţei de Muncă comunică Autorităţii pentru străini, în termen de 5 zile calendaristice, cazurile străinilor cărora le-a fost revocat permisul de muncă ori le-a fost eliberat un nou permis de muncă.
    (4) Străinilor care pot fi încadraţi în munca la persoane fizice sau juridice din România, fără permis de muncă, în condiţiile legii, li se poate prelungi dreptul de şedere, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a).


    Articolul 57

    Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state
    (1) Condiţiile referitoare la intrarea şi şederea străinilor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.
    (2) Angajatorul are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuţi la alin. (1), sa comunice, în scris, formatiunii Autorităţii pentru străini, competenţa teritorial, situaţia nominală a acestora.
    3. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii veniti în scop de studii


    Articolul 58

    Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru studii
    (1) Strainul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de şedere în acelaşi scop în următoarele condiţii:
    a) este înscris la o unitate sau o instituţie de învăţământ de stat sau particulară acreditata, forma învăţământ de zi;
    -----------------
    Lit. a) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de pct. 26 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    b) dovedeşte ca şi-a achitat taxele de studii pe perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de şedere;
    -----------------
    Lit. b) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de pct. 26 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    c) face dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe ţara, pe perioada valabilităţii permisului de şedere.
    ------------------
    Litera c) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de pct. 17 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) Strainului cu un ascendent care a avut sau are cetăţenia română i se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. c).
    (3) Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 60 de zile după absolvirea studiilor în vederea definitivării situaţiei şcolare sau universitare şi a avizării documentelor de studii.
    (4) În situaţia în care strainul nu a promovat un an de studii din cauze imputabile acestuia, Autoritatea pentru străini poate să nu-i prelungească dreptul de şedere temporară.
    (5) În condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) se acordă şi se prelungeşte dreptul de şedere temporară pentru străinii intrati în România în baza unei vize de lungă şedere în scop de specializare profesională, stagii de documentare sau activităţi de cercetare, desfăşurate într-o unitate sau instituţie de învăţământ.


    Articolul 59

    Schimbarea profilului de studiu
    Strainul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca durata totală a şederii, prevăzută pentru studiile iniţiale, sa nu fie depăşită.


    Articolul 60

    Activitatea profesională a străinilor admişi la studii
    (1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere în scop de studii pot lucra pentru a-şi completa mijloacele de întreţinere numai cu program redus.
    (2) Activitatea lucrativă desfăşurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de şedere pentru munca.


    Articolul 61

    Bursieri ai statului român
    (1) Străinilor intrati în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungeşte dreptul de şedere, în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întreţinere şi a taxelor de studii.
    (2) Acordarea şi reînnoirea permiselor de şedere pentru această categorie de străini se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
    4. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei


    Articolul 62

    Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei
    (1) Străinilor intrati în România în scopurile prevăzute la art. 46 şi 49 li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru reîntregirea familiei.
    (2) Acest drept de şedere se prelungeşte, individual, fiecărui membru de familie.
    (3) Dreptul de şedere temporară li se prelungeşte membrilor de familie pentru aceeaşi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de şedere temporară strainului care se afla în România.
    (4) Membrilor de familie ai strainului cu domiciliul în România sau ai cetăţenilor români li se vor elibera permise de şedere cu valabilitate de un an.


    Articolul 63

    Prelungirea ulterioară a dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei
    (1) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară acordat pentru reîntregirea familiei pot fi acordate dacă solicitantul:
    a) prezintă documente traduse şi legalizate din care să rezulte existenta căsătoriei sau a legăturii de rudenie;
    b) prezintă declaraţia, în scris, a membrului de familie care a solicitat reîntregirea familiei, din care să rezulte ca vor locui împreună;
    c) face dovada spaţiului de locuit corespunzător;
    d) dovedeşte ca strainul care a solicitat reîntregirea familiei dispune de mijloace de întreţinere peste cuantumul prevăzut la eliberarea permisului de şedere, cel puţin la nivelul salariului minim net pe ţara, pentru fiecare membru de familie.
    (2) Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români poate fi acordată astfel:
    a) pentru străinii căsătoriti cu cetăţeni români, dacă:
    (i) prezintă certificatul de căsătorie în original şi copie, care trebuie să producă efecte juridice pe teritoriul României;
    (îi) fac dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net pe ţara;
    b) pentru străinii care convietuiesc cu cetăţeni români, dacă:
    (i) prezintă certificatele de naştere ale copiilor, cetăţeni români, în original şi în copie;
    (îi) prezintă declaraţia cetăţeanului român, în forma autentică, din care să rezulte ca aceştia convietuiesc;
    (iii) fac dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net pe ţara;
    c) pentru copiii minori necăsătoriţi, inclusiv cei adoptati, dacă:
    (i) se prezintă documente traduse şi legalizate din care să rezulte existenta legăturii de rudenie;
    (îi) se face dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net pe ţara;
    d) pentru rudele de gradul I în linie ascendenta, dacă:
    (i) prezintă documente traduse şi legalizate din care să rezulte existenta legăturii de rudenie;
    (îi) fac dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net pe ţara.
    ----------------
    Art. 63 a fost modificat de pct. 18 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Articolul 64

    Căsătoria de convenienta
    (1) Când dreptul de şedere este solicitat în baza căsătoriei, va fi refuzată prelungirea acestuia în cazul căsătoriilor de convenienta.
    (2) Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul ca o căsătorie este de convenienta pot fi următoarele:
    a) coabitarea matrimoniala nu exista;
    b) sotii nu s-au intalnit niciodată înaintea căsătoriei;
    c) lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie;
    d) sotii nu vorbesc o limbă inteleasa de amândoi;
    e) unul dintre soţi a mai încheiat căsătorii de convenienta;
    f) sotii sunt inconsecventi în declararea datelor cu caracter personal, precum şi a circumstanţelor în care s-au cunoscut;
    g) încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plată unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dota.
    (3) Elementele prevăzute la alin. (2) pot rezultă din:
    a) declaraţiile celor în cauza sau ale unor terţe persoane;
    b) înscrisuri;
    c) date obţinute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.


    Articolul 65

    Dreptul de şedere temporară acordat membrilor de familie în mod independent
    (1) Strainului, titular al unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de şedere temporară în mod independent, dacă:
    a) devine major;
    b) persoana care a solicitat reîntregirea familiei a decedat;
    c) a fost pronunţată desfacerea căsătoriei.
    (2) Pentru prelungirea dreptului de şedere solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de naştere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei.
    (3) Dreptul de şedere prevăzut la alin. (1) se prelungeşte pentru o perioadă de până la 6 luni.
    (4) Orice prelungire ulterioară a dreptului de şedere se acordă doar în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.


    Articolul 66

    Exercitarea de activităţi economice şi angajarea în munca
    (1) Străinii, titulari ai unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajaţi sau pot desfăşura activităţi economice, în condiţiile legii.
    (2) Permisul de muncă sau, după caz, autorizaţia de desfăşurare a activităţii se eliberează în condiţiile legii, pe baza dreptului de şedere.
    5. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi umanitare sau religioase. Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere


    Articolul 67

    Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi umanitare sau religioase
    (1) Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru desfăşurarea de activităţi umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară dacă:
    a) prezintă avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activităţilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi umanitare;
    b) prezintă avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi religioase.
    (2) Străinii care solicită prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi umanitare nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere.
    (3) Străinii care solicită prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi religioase trebuie să facă dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.


    Articolul 68

    Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere temporară
    (1) Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, după cum urmează:
    a) străinii detasati - cu prezentarea unui permis de muncă eliberat în condiţiile legii. Dreptul de şedere pentru acest scop poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la un an, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispoziţiile legale privind prelungirea dreptului de şedere a străinilor angajaţi în munca.
    ------------------
    Litera a) a alin. (1) al art. 68 a fost modificată de pct. 19 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    b) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durata - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituţii medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Acest permis de şedere poate fi acordat şi pentru un eventual însoţitor care asista strainul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
    b^1) străinii desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, în următoarele condiţii:
    (i) cu prezentarea contractului de mandat;
    (îi) la data solicitării sa nu fie asociat sau acţionar la societatea comercială în cauza sau la o altă persoană juridică română şi sa nu fi avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
    (iii) la societatea comercială în cauza sa nu mai existe un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop.
    ------------------
    Litera b^1) a alin. (1) al art. 68 a fost introdusă de pct. 20 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    c) străinii care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române - cu avizul autorităţilor competente, când este necesar, dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea şederii în România;
    d) apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte fără îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a dreptului de şedere temporară.
    (2) Străinilor a căror şedere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de şedere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate.
    (3) La solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară, străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. a), b) şi c) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul salariului mediu net pe economia naţionala, iar cei prevăzuţi la alin. (1) lit. b^1), în cuantum de cel puţin 500 euro lunar proveniţi din activitatea desfăşurată conform contractului de mandat.
    -------------
    Alin. (3) al art. 68 a fost modificat de pct. 21 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (4) Străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. d) sunt exceptaţi de la obligaţia prezentării dovezii mijloacelor de întreţinere.
    -------------
    Alin. (4) al art. 68 a fost modificat de pct. 21 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Secţiunea a 2-a Dreptul de şedere permanenta. Stabilirea domiciliului în România

    Dreptul de şedere permanenta. Stabilirea domiciliului în România

    Articolul 69

    Dreptul de şedere permanenta
    (1) Dreptul de şedere permanenta se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada nedeterminată, strainului titular al unui drept de şedere temporară sau refugiatului recunoscut de către statul român, căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România.
    ----------------
    Alin. (1) al art. 69 a fost modificat de pct. 22 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) Dreptul de şedere permanenta încetează în următoarele situaţii:
    a) la cererea titularului;
    b) la obţinerea unui drept de şedere permanenta pe teritoriul altui stat;
    c) în cazul absentei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, titularul a beneficiat de drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;
    d) în cazul absentei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;
    e) în cazul declarării ca indezirabil.
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d), strainul poate depune o noua cerere de stabilire a domiciliului în România după o şedere legală şi continua de 12 luni.
    (4) Dreptul de şedere permanenta poate fi anulat sau revocat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
    -----------------
    Art. 69 a fost modificat de pct. 30 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 70

    Condiţii de stabilire a domiciliului în România
    (1) Străinii îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) o şedere temporară continua şi legală în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
    (i) şederea va fi considerată continua atunci când perioada de absenta de pe teritoriul României este mai mica de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni pe întreaga perioadă;
    (îi) şederea va fi considerată legală atunci când discontinuitatile între perioadele pentru care s-a acordat succesiv dreptul de şedere sunt mai mici de 30 de zile consecutive şi nu depăşesc în total 90 de zile pe întreaga perioadă, chiar dacă au fost sancţionaţi contraventional;
    b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere în cuantumul prevăzut de lege, corespunzător scopului pentru care s-a prelungit dreptul de şedere până la depunerea cererii;
    c) fac dovada asigurării sociale de sănătate, în condiţiile legii;
    d) fac dovada ca deţin, în mod legal, spaţiu de locuit corespunzător pentru ei şi pentru membrii de familie cu care locuiesc împreună;
    e) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;
    f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi şiguranta naţionala.
    (2) Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.
    ---------------
    Alin. (3) al art. 70 a fost abrogat de pct. 23 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (4) Străinilor de origine română sau născuţi în România, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
    (4^1) Străinilor care au dobândit statutul de refugiat în condiţiile legii li se poate aproba stabilirea domiciliului în România fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b).
    ---------------
    Alin. (4^1) al art. 70 a fost introdus de pct. 24 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (4^2) Străinilor care fac dovada ca au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu norma întreaga li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a). Dovada investiţiei sau a locurilor de muncă create va fi calculată în funcţie de cota de participare la beneficii şi pierderi în societatea comercială.
    ---------------
    Alin. (4^2) al art. 70 a fost introdus de pct. 24 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (5) Strainul minor poate obţine stabilirea domiciliului în România o dată cu părinţii săi. În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al dreptului de şedere permanenta, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în forma autentică.
    -----------------
    Art. 70 a fost modificat de pct. 30 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 71

    Condiţii cu privire la solicitarea stabilirii domiciliului în România
    (1) Pentru stabilirea domiciliului în România, solicitantul trebuie să depună personal, la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini sau, după caz, la Oficiul Naţional pentru Refugiati, o cerere-tip însoţită de următoarele documente:
    a) străinii titulari ai unui drept de şedere temporară:
    (i) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie legalizată;
    (îi) copie legalizată a actelor de stare civilă;
    (iii) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie legalizată;
    (iv) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
    (v) certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române;
    (vi) dovada asigurării sociale de sănătate;
    b) străinii care au statut de refugiati:
    (i) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi copie;
    (îi) copii legalizate ale actelor de stare civilă;
    (iii) acte doveditoare privind deţinerea sau folosirea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie legalizată;
    (iv) certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române;
    (v) dovada asigurării sociale de sănătate.
    (2) În cazul în care solicitanţii care au statut de refugiat nu deţin documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (i) şi (îi), cererea va fi analizata în baza identităţii declarate.
    ------------------
    Art. 71 a fost modificat de pct. 25 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Articolul 72

    Aprobarea cererilor de stabilire a domiciliului în România
    (1) Stabilirea domiciliului în România se aproba de către şeful Autorităţii pentru străini.
    (2) În scopul analizarii cererilor de stabilire a domiciliului în România, prin dispoziţie a şefului Autorităţii pentru străini se constituie o comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
    (3) Cererile de stabilire a domiciliului se soluţionează în termen de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, şeful Autorităţii pentru străini poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului.
    (4) Aprobarea sau respingerea cererii se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile lucrătoare de la soluţionarea acesteia.
    (5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, strainul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte la formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de şedere permanenta.
    (6) În cazul neprezentarii în termen de 12 luni de la data comunicării, strainul pierde dreptul de eliberare a permisului de şedere permanenta. Pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România, strainul poate depune o noua cerere.
    -----------------
    Art. 72 a fost modificat de pct. 30 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 73

    Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România
    (1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 70 şi 71, comisia prevăzută la art. 72 propune şefului Autorităţii pentru străini respingerea cererii.
    (2) Decizia de respingere a cererii, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică, în scris, solicitantului de către Autoritatea pentru străini.
    (3) Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România poate fi contestată de străin pe calea contenciosului administrativ, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
    (4) Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România nu are efecte juridice asupra dreptului de şedere temporară a strainului.
    -----------------
    Art. 73 a fost modificat de pct. 30 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 74

    Tratament egal
    Strainul titular al unui drept de şedere permanenta beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte:
    a) accesul la piaţa muncii, cu condiţia ca activitatea desfăşurată sa nu presupună, chiar şi ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorităţii publice;
    b) accesul la toate formele de învăţământ;
    c) echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor şi a altor calificări, în conformitate cu prevederile naţionale;
    d) securitatea socială, asistenţa socială şi de sănătate şi protecţie socială;
    e) deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe;
    f) accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;
    g) libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţa la o organizaţie sindicala sau profesională.
    -----------------
    Art. 74 a fost modificat de pct. 30 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Secţiunea a 3-a Anularea şi revocarea dreptului de şedere în România

    Anularea şi revocarea dreptului de şedere în România

    Articolul 75

    Cazuri de anulare şi revocare a dreptului de şedere
    (1) Autoritatea pentru străini anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere permanenta sau temporară în România în următoarele situaţii:
    a) se constata ulterior ca, la data prelungirii dreptului de şedere temporară sau la data aprobării stabilirii domiciliului în România, strainul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă în acest sens;
    b) se constata ulterior ca unele acte care au stat la baza acordării dreptului de şedere temporară sau permanenta sunt false ori falsificate;
    c) se constata ulterior ca strainul a fost îndepărtat de pe teritoriul României şi a reintrat, sub alta identitate, în perioada de interdicţie.
    (2) Autoritatea pentru străini revoca, prin decizie motivată, dreptul de şedere temporară în România atunci când:
    a) în urma verificărilor specifice efectuate de organele competente ale Autorităţii pentru străini sau a sesizarilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că strainul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respecta scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
    b) se constată că strainul a încălcat reglementările privind frontiera de stat sau cele referitoare la angajarea în munca a străinilor;
    c) se constată că strainul suferă de o boala ce pune în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente.
    -----------------
    Art. 75 a fost modificat de pct. 31 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 76

    Aducerea la cunoştinţa strainului a deciziei de anulare sau revocare a dreptului de şedere în România
    Decizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere a strainului care se afla pe teritoriul României se realizează de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziţia de parasire a teritoriului, prevăzută la art. 80.


    Secţiunea a 4-a Integrarea în viaţa economică, culturală şi socială a străinilor

    Integrarea în viaţa economică, culturală şi socială a străinilor

    Articolul 77

    Asistenţa pentru integrarea străinilor
    (1) Statul român asigura condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a tarii.
    (2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate şi desfăşurate următoarele activităţi:
    a) cursuri de limba română;
    b) cursuri şi alte forme de perfecţionare şi pregătire profesională;
    c) asigurarea informării cu privire la drepturile şi obligaţiile străinilor, precum şi asupra oportunitatilor de integrare în societatea românească;
    d) cursuri de cunoaştere a istoriei, culturii, civilizatiei şi a sistemului de drept din România;
    e) intalniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe şi cetăţeni români, în scopul promovării cunoaşterii şi înţelegerii reciproce.


    Articolul 78

    Instituţii şi organizaţii implicate
    (1) Instituţiile publice vor coopera, potrivit competentelor, cu organizaţii neguvernamentale şi organizaţii internaţionale, în scopul promovării şi derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum şi pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.
    (2) În toate activităţile pe care le desfăşoară, instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale vor asigura protecţia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.


    Capitolul V Regimul indepartarii străinilor de pe teritoriul României

    Regimul indepartarii străinilor de pe teritoriul României

    Secţiunea 1 Condiţii generale cu privire la îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

    Condiţii generale cu privire la îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

    Articolul 79

    Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României
    Împotriva străinilor a căror şedere în România a devenit ilegala ori al căror drept de şedere a fost anulat sau revocat, Autoritatea pentru străini poate dispune măsura indepartarii de pe teritoriul României şi, după caz, poate dispune măsura interzicerii intrării în România pentru o perioadă determinata.
    -----------------
    Art. 79 a fost modificat de pct. 32 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 80

    Dispoziţia de parasire a teritoriului României
    (1) Dispoziţia de parasire a teritoriului României constituie decizia Autorităţii pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale, care obliga un străin sa părăsească teritoriul României într-un termen stabilit, după cum urmează:
    a) strainul căruia i s-a anulat sau revocat viza, precum şi cel a cărui şedere a devenit ilegala, în termen de maximum 10 zile;
    -----------------
    Lit. a) a alin. (1) al art. 80 a fost modificată de pct. 33 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    b) strainul căruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere ori acesta a fost anulat sau revocat, în termen de 30 de zile. În cazul străinilor care trebuie să lichideze o investiţie, termenul este de 3 luni.
    (2) Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data la care i-a fost adusă la cunoştinţa strainului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, dispoziţia de parasire a teritoriului României.


    Articolul 81

    Aducerea la cunoştinţa strainului a dispoziţiei de parasire a teritoriului
    (1) Aducerea la cunoştinţa strainului a dispoziţiei de parasire a teritoriului României se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formaţiunile sale teritoriale.
    (2) Dispoziţia de parasire a teritoriului se redactează în doua exemplare, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internationala.
    (3) Atunci când strainul este prezent, un exemplar al dispoziţiei de parasire a teritoriului se înmânează acestuia, sub semnatura, pe exemplarul care rămâne la Autoritatea pentru străini sau la formatiunea teritorială a acesteia.
    (4) Dacă strainul nu este prezent, comunicarea se realizează astfel:
    a) prin posta, cu confirmare de primire, la adresa la care strainul a declarat ca locuieşte;
    b) prin afişare la sediul Autorităţii pentru străini sau al formatiunilor sale teritoriale, în cazurile în care strainul:
    (i) refuza să semneze dispoziţia de parasire a teritoriului;
    (îi) nu mai locuieşte la adresa declarata;
    (iii) nu a făcut cunoscută adresa la care locuieşte.
    -----------------
    Lit. b) a alin. (4) al art. 81 a fost modificată de pct. 34 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 82

    Contestarea dispoziţiei de parasire a teritoriului
    (1) Dispoziţia de parasire a teritoriului poate fi atacată în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la curtea de apel în a carei raza de competenţa se afla formatiunea teritorială care a emis dispoziţia de parasire a teritoriului. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Sentinta instanţei este definitivă şi irevocabilă.
    (2) Exercitarea caii de atac prevăzute la alin. (1) suspenda executarea dispoziţiei de parasire a teritoriului.
    -----------------
    Art. 82 a fost modificat de pct. 35 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Secţiunea a 2-a Străini indezirabili

    Străini indezirabili

    Articolul 83

    Declararea ca indezirabil
    (1) Declararea ca indezirabil constituie o măsura administrativă de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori exista indicii temeinice ca intenţionează sa desfăşoare activităţi de natura sa pună în pericol siguranţa naţionala sau ordinea publică.
    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, la propunerea Autorităţii pentru străini sau a altor instituţii cu competente în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).
    (3) Procurorul se pronunţa, prin ordonanţa motivată, în termen de 5 zile de la primirea propunerii formulate în condiţiile alin. (2) şi, în cazul aprobării acesteia, transmite ordonanţa de declarare ca indezirabil la Autoritatea pentru străini pentru a fi pusă în executare. Atunci când declararea strainului ca indezirabil se întemeiază pe ratiuni de siguranţă naţionala, în conţinutul ordonanţei nu vor fi menţionate motivele care stau la baza acestei decizii.
    (4) Dreptul de şedere al strainului încetează de drept de la data emiterii ordonanţei de declarare ca indezirabil.
    (4^1) Punerea în executare a ordonanţei de declarare ca indezirabil se realizează prin escortarea strainului până la frontiera sau în ţara de origine, de către personalul specializat al Autorităţii pentru străini.
    -----------------
    Alin. (4^1) al art. 83 a fost introdus de pct. 36 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (5) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o noua perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.
    (6) Prelungirea termenului se va face în condiţiile prevăzute la alin. (2).
    (7) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Direcţiei generale afaceri consulare.


    Articolul 84

    Aducerea la cunoştinţa strainului a măsurii de declarare ca indezirabil
    (1) Ordonanţa de declarare ca indezirabil se aduce la cunoştinţa strainului de către Autoritatea pentru străini, în condiţiile prevăzute la art. 81.
    (2) Comunicarea datelor şi informaţiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de siguranţă naţionala se poate face numai în condiţiile stabilite şi către destinatarii în mod expres prevăzuţi de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la siguranţa naţionala şi protejarea informaţiilor clasificate. Asemenea date şi informaţii nu pot fi, sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la cunoştinţa strainului declarat indezirabil.


    Articolul 85

    Contestarea ordonanţei de declarare ca indezirabil a strainului
    (1) Ordonanţa de declarare ca indezirabil poate fi atacată de strainul împotriva căruia a fost dispusă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa se pronunţa în termen de 3 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.
    (2) Exercitarea caii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a ordonanţei de declarare ca indezirabil a strainului. În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei sa dispună suspendarea executării ordonanţei de declarare ca indezirabil, până la soluţionarea acţiunii. Instanţa va soluţiona cererea de suspendare, de urgenta, hotărârea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept.


    Secţiunea a 3-a Returnarea străinilor

    Returnarea străinilor

    Articolul 86

    Condiţiile aplicării măsurii returnarii
    (1) Returnarea este o măsura administrativă dispusă de către Autoritatea pentru străini în vederea indepartarii unui străin de pe teritoriul României.
    (2) Măsura returnarii se poate aplica străinilor care:
    a) au trecut ilegal frontiera de stat a României;
    -----------------
    Litera a) a alin. (2) al art. 86 a fost modificată de pct. 26 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    a^1) nu au părăsit teritoriul României la expirarea dreptului de şedere conferit prin viza sau în temeiul unor convenţii internaţionale ori acte normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize, iar perioada scursa de la încetarea acestui drept este mai mare de 60 de zile;
    -----------------
    Litera a^1) a alin. (2) al art. 86 a fost introdus de pct. 27 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    b) la expirarea valabilităţii permisului de şedere nu au solicitat prelungirea dreptului de şedere, iar perioada scursa de la încetarea acestuia este mai mare de 90 de zile;
    -----------------
    Litera b) a alin. (2) al art. 86 a fost modificată de pct. 37 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    c) nu au plecat din România în termenul prevăzut în dispoziţia de parasire a teritoriului României;
    d) sunt fosti solicitanţi ai statutului de refugiat ale căror cereri au fost respinse printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi care nu au părăsit teritoriul României în condiţiile prevăzute de lege, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 99 alin. (1) lit. d).
    e) au fost condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru acestea este mai mare de 3 ani.
    -----------------
    Litera e) a alin. (2) al art. 86 a fost introdus de pct. 27 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (3) Străinii care nu poseda documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentaţi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România, ale statelor ai căror cetăţeni sunt, pentru eliberarea documentelor.
    (3^1) Procedurile aplicabile în cazul necooperarii unor reprezentante diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul statului român se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului administraţiei şi internelor.
    ------------------
    Alin. (3^1) al art. 86 a fost introdus de pct. 29 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (4) Pentru străinii proveniţi din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din ţara de origine, prin Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
    (5) În situaţia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obţinut în condiţiile prevăzute la alin. (4), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.


    Articolul 86^1

    Contestarea măsurii de returnare
    (1) Decizia de returnare poate fi atacată de strainul împotriva căruia s-a dispus, în termen de 3 zile de la data comunicării, la curtea de apel competenţa teritorial. Instanţa se pronunţa în termen de 3 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.
    (2) Până la pronunţarea hotărârii de către instanţa, strainul este luat în custodie publică, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (3) Exercitarea caii de atac prevăzute la alin. (1) are efect suspensiv numai în ceea ce priveşte executarea măsurii returnarii.
    -----------------
    Art. 86^1 a fost introdus de pct. 38 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 87

    Executarea returnarii
    (1) Returnarea se executa prin escortarea strainului până la frontiera sau în ţara de origine, de către personalul specializat al Autorităţii pentru străini.
    (2) Dacă strainul poseda document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare şi nu este necesară efectuarea altor formalităţi, măsura va fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore, cu excepţia situaţiei în care acesta îşi exprima intenţia de a contesta măsura returnarii.
    -----------------
    Alin. (2) al art. 87 au fost modificat de pct. 39 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Când măsura returnarii nu poate fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore, strainul va fi luat în custodie publică.
    -----------------
    Alin. (3) al art. 87 au fost modificat de pct. 39 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 88

    Returnarea în baza acordurilor de readmisie
    (1) Străinii prevăzuţi la art. 86 alin. (2) pot fi returnati şi în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în condiţiile prevăzute în acestea.
    (2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către strainul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terţ, cu condiţia escortarii şi a prezentării garanţiilor ca acesta îşi poate continua călătoria şi poate intră în statul de destinaţie.


    Articolul 88^1

    Măsuri de asistenţa privind tranzitul în cazul returnarii pe calea aerului între statele membre ale Uniunii Europene
    (1) Returnarea pe calea aerului se efectuează, de regula, prin folosirea zborurilor directe până în ţara de destinaţie.
    (2) În situaţia în care returnarea nu este posibila în condiţiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea pentru străini poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.
    (3) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera poate aproba solicitări de tranzit adresate de autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene, în cazul returnarii străinilor proveniţi din state terţe.
    (4) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (3) poate fi refuzată dacă:
    a) strainul este invinuit sau inculpat într-o cauza penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul României;
    b) tranzitul către alte state sau admisia în ţara de destinaţie nu este permisă;
    c) măsura returnarii necesita transportul pe un aeroport aflat pe teritoriul României;
    d) strainul reprezintă o ameninţare pentru siguranţa naţionala, ordinea şi sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statului român;
    e) asistenţa solicitată este imposibila în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera informează, în cel mai scurt timp posibil, autorităţile solicitante asupra unei date cat mai apropiate de cea solicitată iniţial, în care poate fi acordată asistenţa tranzitului.
    (5) În situaţia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situaţiile prevăzute la alin. (4), autorizaţiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităţilor solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.
    (6) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu doua zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente şi justificate.
    (7) Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de doua zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.
    (8) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera stabileşte puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.
    (9) Operaţiunea de tranzit nu trebuie să depăşească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistenţa suplimentare pentru continuarea operaţiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.
    (10) În limita mijloacelor disponibile şi în conformitate cu standardele internaţionale relevante, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera va asigura măsurile de asistenţa necesare de la aterizare şi până la părăsirea aeroportului către ţara de destinaţie a cetăţeanului statului terţ, în ceea ce priveşte:
    a) întâmpinarea cetăţeanului statului terţ la aeronava şi escortarea acestuia în perimetrul aeroportului de tranzit, în special către zborul de legătură;
    b) asigurarea tratamentului medical de urgenta cetăţeanului statului terţ şi, dacă este cazul, a escortarii acestuia;
    c) asigurarea hranei pentru cetăţeanul statului terţ şi, dacă este cazul, a escortarii acestuia;
    d) primirea, păstrarea şi predarea documentelor de călătorie, în special în cazul returnarii neescortate;
    e) în cazul tranzitului neescortat, informarea statului membru solicitant despre locul şi ora plecării cetăţeanului statului terţ de pe teritoriul statului român;
    f) informarea statului membru solicitant în privinta oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;
    g) pe timpul stationarii în aeroportul de tranzit, şeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea strainului în spaţii special amenajate şi folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau eliminarea oricărei încercări a strainului de a se împotrivi tranzitului.
    (11) Costurile serviciilor asigurate, prevăzute la alin. (10), vor fi suportate de statul membru solicitant.
    (12) În cazurile în care tranzitul pe calea aerului nu s-a putut efectua, Autoritatea pentru străini va lua măsurile necesare primirii strainului în ţara.
    -----------------
    Art. 88^1 a fost introdus de pct. 40 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 88^2

    Organizarea unor zboruri comune cu statele membre în vederea returnarii străinilor
    (1) Autoritatea pentru străini poate organiza sau participa la acţiuni de returnare comuna, pe calea aerului, cu autorităţi competente din unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, a străinilor, cetăţeni ai unor state terţe, care fac obiectul unor decizii de returnare.
    (2) Când Autoritatea pentru străini decide organizarea unui zbor comun pentru returnarea cetăţenilor din state terţe, care poate beneficia şi de participarea altor state membre, informează autorităţile competente din statele membre participante.
    (3) În vederea unei bune desfăşurări a zborului, Autoritatea pentru străini adopta măsuri privind selecţionarea transportatorului, potrivit dispoziţiilor legale, obţinerea autorizaţiilor necesare de la statele de tranzit şi de destinaţie, stabilirea în comun cu autorităţile competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de escorta necesar, încheierea înţelegerilor financiare necesare, precum şi alte măsuri ce se impun.
    (4) În cazul în care Autoritatea pentru străini decide sa ia parte la un zbor comun, informează autorităţile naţionale ale statului membru organizator despre intenţia de a participa, specificand numărul de persoane ce vor fi returnate, şi asigura un număr suficient de personal de escorta. În cazul în care escorta este realizată numai de către statul membru organizator, Autoritatea pentru străini asigura prezenta a cel puţin 2 reprezentanţi la bord, care sunt responsabili de predarea cetăţenilor de care răspund din statele terţe autorităţilor din statele de destinaţie.
    (5) Autoritatea pentru străini asigura atât străinilor returnati, cat şi personalului de escorta propriu documente de călătorie valabile, vize şi alte documente necesare şi, prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare, solicita asistenţa necesară din partea reprezentantelor diplomatice ale României.
    -----------------
    Art. 88^2 a fost introdus de pct. 30 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Articolul 89

    Interzicerea returnarii
    (1) Returnarea este interzisă în următoarele cazuri:
    a) strainul care este minor şi părinţii au dreptul de şedere în România;
    b) strainul care este părinte al unui minor care are cetăţenia română, iar durata şederii ilegale nu depăşeşte un an, dacă:
    (i) minorul se afla în întreţinerea părintelui; sau
    (îi) strainul este obligat la plata pensiei alimentare, obligaţie pe care şi-o îndeplineşte cu regularitate;
    c) strainul care este căsătorit cu un cetăţean român, dacă perioada de şedere ilegala nu este mai mare de 6 luni, iar căsătoria nu este de convenienta;
    d) strainul a depăşit vârsta de 80 de ani;
    e) exista temeri justificate ca viaţa îi este pusă în pericol ori ca va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie returnat strainul;
    f) returnarea este interzisă de documentele internaţionale la care România este parte;
    g) strainul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e), cu excepţia celor cărora nu li s-a prelungit perioada pentru care li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute la art. 100 alin. (5).
    (2) Punerea în executare a măsurii returnarii se suspenda în cazul străinilor care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a iesirii din România.
    (3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de şedere în România de către Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile şi în condiţiile prevăzute la cap. IV. În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) se poate acorda dreptul de şedere permanenta, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (3).
    (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b), c) şi d) şi alin. (2) şi (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţionala ori suferă de o boala care ameninta sănătatea publică şi refuza să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale.


    Articolul 90

    Reintoarcerea voluntara
    (1) Străinii aflaţi pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autorităţii pentru străini ori formatiunilor sale teritoriale pentru reintoarcerea în ţara de origine, dacă nu dispun de mijloace financiare.
    (2) Autoritatea pentru străini în comun cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil vor desfăşura programe comune pentru identificarea modalităţilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuţi la alin. (1) în vederea reintoarcerii acestora în ţările de origine, precum şi a resurselor financiare necesare în acest sens.
    (3) Străinii prevăzuţi la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru reintoarcerea în ţara de origine.


    Secţiunea a 4-a Expulzarea străinilor

    Expulzarea străinilor

    Articolul 91

    Efectuarea expulzării străinilor
    (1) Împotriva strainului care a săvârşit o infracţiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în condiţiile prevăzute de Codul penal şi de Codul de procedură penală.
    (2) Dreptul de şedere al strainului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.
    (3) Instanţa poate dispune ca, până la efectuarea expulzării, strainul să fie luat în custodie publică.
    (4) Dacă strainul nu poseda document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini procedează conform art. 86 alin. (4) şi (5).


    Articolul 92

    Interzicerea expulzării
    (1) Un străin nu poate fi expulzat într-un stat în care exista temeri justificate ca viaţa îi este pusă în pericol ori ca va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.
    (2) Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă, nu poate fi executată, dacă strainul se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1).
    (3) Interdicţia de expulzare durează până la dispariţia motivelor pe care a fost intemeiata.
    -----------------
    Alin. (4) al art. 92 a fost abrogat de pct. 41 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (5) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) este de competenţa instanţei de judecată, în urma comunicării efectuate de către Autoritatea pentru străini.


    Articolul 92^1

    Recunoaşterea deciziilor de îndepărtare a străinilor de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene
    (1) Deciziile de îndepărtare a străinilor, cetăţeni ai unor state terţe, de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român şi sunt puse în aplicare de Autoritatea pentru străini în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele cazuri:
    a) decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică şi siguranţa naţionala, astfel:
    (i) când strainul a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;
    (îi) ca urmare a desfăşurării de către străini ori a existenţei unor indicii temeinice ca strainul urmează sa desfăşoare activităţi de natura sa pună în pericol ordinea publică sau siguranţa naţionala;
    b) decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condiţiilor referitoare la intrarea şi şederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauza.
    (2) Pentru a fi puse în aplicare, este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) sa nu fi fost revocate sau suspendate de către autorităţile emitente.
    (3) Sunt exceptaţi de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi membrii de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene.
    (4) În vederea aplicării prezentului articol, Autoritatea pentru străini cooperează şi face schimb de informaţii cu autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.
    -----------------
    Art. 92^1 a fost introdus de pct. 42 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Secţiunea a 5-a Luarea în custodie publică a străinilor. Centre de cazare

    Luarea în custodie publică a străinilor. Centre de cazare

    Articolul 93

    Luarea în custodie publică a străinilor
    (1) Luarea în custodie publică este o măsura de restrangere a libertăţii de mişcare pe teritoriul statului român dispusă de magistrat împotriva strainului care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi împotriva strainului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanţa a dispus expulzarea.
    -----------------
    Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 31 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnarii, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autorităţii pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale.
    (3) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, instanţa poate dispune ca până la efectuarea expulzării de către organele de poliţie, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedura penală, strainul să fie luat în custodie publică.
    (4) Luarea în custodie publică a străinilor declaraţi indezirabili se dispune de către procurorul care a dispus măsura declarării ca indezirabil, prin ordonanţa prevăzută la art. 83 alin. (3).
    (5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuţi la alin. (2) şi (4), care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de apel în a carei raza de competenţa teritorială se afla locul de cazare, la solicitarea motivată a Autorităţii pentru străini.
    (6) Perioada maxima de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnarii nu poate depăşi 6 luni.
    (7) În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constata existenta unuia dintre cazurile prevăzute la art. 89 alin. (1) sau acesta formulează pentru prima data o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei a doua cereri, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la o noua procedura.
    -----------------
    Alin. (7) al art. 93 a fost modificat de pct. 43 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (7^1) Fac excepţie de la prevederile alin. (7) situaţiile în care, pentru ratiuni de siguranţă naţionala sau ordine publică, se impune îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României sau menţinerea strainului în custodie publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea statutului de refugiat.
    -----------------
    Alin. (7^1) al art. 93 a fost introdus de pct. 44 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (8) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la Curtea de Apel Bucureşti, care este obligată sa o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Străinii luati în custodie publică, precum şi cei returnati în termen de 24 de ore sunt amprentati şi fotografiati.
    -----------------
    Alin. (8) al art. 93 a fost modificat de pct. 45 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (9) Străinii luati în custodie publică, precum şi cei returnati în termen de 24 de ore sunt amprentati şi fotografiati.
    (10) În cazul prevăzut la alin. (3), dacă instanţa care a pronunţat hotărârea penală nu a dispus luarea în custodie publică, Autoritatea pentru străini poate solicita Curţii de Apel Bucureşti luarea în custodie publică a strainului care urmează a fi expulzat. Instanţa soluţionează cererea în termen de 3 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.


    Articolul 94

    Centrele de cazare
    (1) Străinii luati în custodie publică vor fi introdusi în centre de cazare, denumite în continuare centre.
    (2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Autoritatea pentru străini, şi sunt destinate cazarii temporare a străinilor declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnarii ori expulzării şi au fost luati în custodie publică.
    (3) Centrele sunt organizate şi funcţionează pe baza regulamentului care se aproba de ministrul administraţiei şi internelor.
    (4) Centrele sunt înfiinţate, organizate, autorizate sanitar, amenajate şi dotate astfel încât să ofere condiţii adecvate de cazare, hrana, asistenţa medicală şi igiena personală.


    Articolul 95

    Drepturile şi obligaţiile străinilor cazati în centre
    (1) Străinii cazati în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de cele prevăzute în tratatele şi acordurile internaţionale în materie la care România este parte.
    (2) Străinii cazati în centre au dreptul la asistenţa juridică, medicală şi socială şi la respectarea opiniei şi specificului propriu, în materie religioasă, filozofica şi culturală.
    (3) Străinii cazati în centre au dreptul de a fi informati imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă inteleasa, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile şi obligaţiile pe care le au în timpul şederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum şi drepturile şi obligaţiile străinilor cazati în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate sa conducă aceste centre.
    (4) Pe întreaga perioadă a şederii în centre străinilor li se va asigura posibilitatea comunicării cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienţă.
    (5) Personalul centrelor va trata străinii cazati în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasa, sex, vârsta, cultura, naţionalitate, religie sau apartenenţa la un anumit grup social.
    (6) Pe toată durata cazarii în centre străinii sunt obligaţi să respecte regulile, programul zilnic şi ordinea interioară stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare.


    Articolul 96

    Asistenţa medicală a străinilor luati în custodie
    (1) Străinii luati în custodie publică au dreptul la asistenţa medicală, medicamente şi materiale sanitare gratuite.
    (2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigura, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unităţile sanitare ale Ministerului Sănătăţii. Decontarea cheltuielilor se asigura de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin bugetul alocat Autorităţii pentru străini, special prevăzut în acest scop.
    -----------------
    Art. 96 a fost modificat de pct. 46 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 97

    Măsuri speciale
    (1) Străinii luati în custodie publică, condamnaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive, vor fi cazati separat de celelalte categorii de străini.
    (2) Pe toată perioada cat străinii prevăzuţi la alin. (1) se afla în custodie publică deplasarea în afară centrelor se va efectua sub escorta.


    Secţiunea a 6-a Tolerarea rămânerii pe teritoriul României

    Tolerarea rămânerii pe teritoriul României

    Articolul 98

    Acordarea tolerarii
    (1) Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumita în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul tarii acordată de Autoritatea pentru străini străinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.
    (2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege acele împrejurări independente de voinţa strainului, imprevizibile şi care nu pot fi inlaturate, datorită cărora strainul nu poate părăsi teritoriul României.


    Articolul 99

    Categorii de străini care pot beneficia de tolerare
    (1) Următoarele categorii de străini pot beneficia de acordarea tolerarii:
    a) străinii împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică şi nu au putut fi returnati în termen de 6 luni;
    b) străinii care se afla în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru acordarea unui permis de şedere;
    c) străinii cărora li s-a respins prin hotărâre definitivă şi irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protecţie, în conformitate cu prevederile legale referitoare la statutul şi regimul refugiatilor şi, din motive obiective, nu au părăsit teritoriul României în termenul stabilit de lege;
    d) străinii a căror prezenta temporară pe teritoriul României este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;
    e) străinii cu privire la care exista motive serioase să se considere ca sunt victime ale traficului de fiinţe umane.
    f) străinii care se afla în imposibilitatea de a părăsi România din alte motive obiective.
    -----------------
    Litera f) a alin. (1) al art. 99 a fost introdusă de pct. 47 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (2) Tolerarea nu se acordă străinilor care au fost declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura de siguranţă a expulzării.


    Articolul 100

    Regimul tolerarii
    (1) Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade de până la 6 luni, până la dispariţia cauzelor.
    (2) Tolerarea nu anulează obligaţia străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată.
    (3) Tolerarea încetează în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.
    (4) La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerarii strainul va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, fără o notificare prealabilă.
    (5) În cazul persoanelor prevăzute la art. 99 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanţa sau, după caz, instanţa, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerarii dacă prezenta acestora este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeşte succesiv, în condiţiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.
    (6) Strainul este obligat să se prezinte lunar sau ori de câte ori este chemat la formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini care i-a acordat tolerarea şi sa anunţe orice schimbare a reşedinţei.
    (7) Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competenţa a formatiunii Autorităţii pentru străini care a acordat-o, iar orice deplasare în afară acesteia este permisă numai cu aprobare prealabilă.
    (8) În situaţia nerespectării obligaţiilor prevăzute la alin. (6) şi (7) poate fi dispusă măsura luării în custodie publică a strainului.


    Secţiunea a 7-a Interzicerea intrării pe teritoriul României

    Interzicerea intrării pe teritoriul României

    Articolul 101

    Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România
    (1) Autoritatea pentru străini poate dispune, în condiţiile legii, interzicerea intrării în România, pentru o perioadă determinata, a unui străin care a fost îndepărtat de pe teritoriul statului român.
    (1^1) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă şi împotriva străinilor care au ieşit din România după data de la care şederea lor a devenit ilegala, fără să facă obiectul unei măsuri de îndepărtare de pe teritoriul tarii.
    ----------------
    Alin. (1^1) al art. 101 a fost introdus de pct. 32 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (2) Măsura interzicerii intrării în România, prevăzută la alin. (1), se dispune şi împotriva persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2) lit. a) şi b).
    -----------------
    Alin. (2) al art. 101 a fost modificat de pct. 48 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat şi, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei în care se precizează durata acesteia.
    -----------------
    Alin. (3) al art. 101 a fost modificat de pct. 48 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (4) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini la Direcţia generală afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe.
    (5) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.


    Articolul 102

    Stabilirea duratei interdicţiei de intrare în România
    (1) Împotriva străinilor care au intrat legal în România, dar a căror şedere a devenit ilegala, durata interdicţiei de intrare în România va fi după cum urmează:
    a) un an, în cazul:
    (i) unei sederi ilegale de la 30 de zile la un an, pentru străinii care nu au părăsit teritoriul României la expirarea dreptului de şedere conferit prin viza sau în temeiul unor convenţii internaţionale ori acte normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize;
    (îi) unei sederi ilegale de la 3 luni la un an, pentru străinii care au fost titulari ai unui permis de şedere temporară;
    (iii) străinilor care nu au respectat dispoziţia de parasire a teritoriului şi care au fost returnati;
    -----------------
    Lit. a) a alin. (1) al art. 102 a fost modificată de pct. 49 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    b) 2 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 1 an la 2 ani;
    c) 3 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;
    d) 5 ani - în cazul unei sederi ilegale de peste 3 ani.
    (2) Limitele interdictiilor prevăzute la alin. (1) se reduc la jumătate pentru străinii care:
    a) solicita reintoarcerea voluntara, în condiţiile prevăzute la art. 90;
    b) suporta cheltuielile necesare indepartarii de pe teritoriul României;
    c) rambursează ulterior Autorităţii pentru străini cheltuielile suportate pentru îndepărtarea de pe teritoriul României;
    c^1) nu necesita cheltuieli cu transportul internaţional pentru îndepărtarea de pe teritoriul României;
    ------------------
    Lit. c^1) a alin. (2) al art. 102 a fost introdusă de pct. 33 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    d) sunt căsătoriti cu cetăţeni români ori sunt părinţi ai unor minori, cetăţeni români.
    -----------------
    Alin. (2) al art. 102 a fost modificat de pct. 50 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (3) Împotriva străinilor care au comis infracţiuni cu intenţie şi care au fost îndepărtaţi, durata interdicţiei va fi egala cu durata pedepsei la care au fost condamnaţi, dar nu mai mica de 3 ani.
    -----------------
    Alin. (3) al art. 102 a fost modificat de pct. 50 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (4) Împotriva străinilor care au intrat ilegal în România durata interdicţiei va fi de 10 ani.
    (4^1) Împotriva străinilor prevăzuţi la art. 101 alin. (2) durata interdicţiei va fi după cum urmează:
    a) 15 ani - pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b) şi d);
    b) 5 ani - pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (2) lit. a)-c).
    -----------------
    Alin. (4^1) al art. 102 a fost introdus de pct. 51 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    -----------------
    Alin. (5) al art. 102 a fost abrogat de pct. 52 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Capitolul VI Documente care se eliberează străinilor

    Documente care se eliberează străinilor

    Secţiunea 1 Permisele de şedere

    Permisele de şedere

    Articolul 103

    Eliberarea permiselor de şedere
    (1) Strainului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formaţiunile sale teritoriale, un permis de şedere, după cum urmează:
    a) permis de şedere temporară strainului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară;
    b) permis de şedere permanenta strainului căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanenta prin aprobarea stabilirii domiciliului în România.
    (2) Permisul de şedere se eliberează la data acordării sau, după caz, prelungirii dreptului de şedere în România.


    Articolul 104

    Regimul permisului de şedere
    (1) Permisul de şedere dovedeşte identitatea strainului şi atesta existenta dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.
    (2) Titularul permisului de şedere are obligaţia de a avea în permanenta asupra sa documentul, de a nu-l instraina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicita aceasta.


    Articolul 105

    Valabilitatea permisului de şedere temporară
    (1) Valabilitatea permisului de şedere temporară este limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de şedere temporară în România.
    (2) Permisul de şedere temporară se reînnoieşte de fiecare data cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporară.


    Articolul 106

    Permisul de şedere permanenta
    (1) Permisul de şedere permanenta se eliberează la data aprobării stabilirii domiciliului în România pentru o perioadă de 5 ani şi se reînnoieşte succesiv, pentru aceeaşi perioadă.
    (2) Cererea pentru reînnoirea permisului de şedere permanenta se depune de către titularul dreptului de şedere permanenta la formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini în a carei raza de competenţa se afla domiciliul solicitantului, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea valabilităţii documentului, şi trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
    a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
    b) acte doveditoare privind spaţiul de locuit, în original şi în copie;
    ----------------
    Lit. c) a alin. (2) al art. 106 a fost abrogată de pct. 34 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (3) Termenul de eliberare a noului permis de şedere permanenta este de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.


    Articolul 107

    Anularea permisului de şedere
    În cazul în care titularului permisului de şedere i se revoca dreptul de şedere, documentul se anulează la data deciziei de revocare şi se retrage cel mai târziu la data la care aceasta decizie este adusă la cunoştinţa strainului.


    Articolul 108

    Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere
    (1) Titularul permisului de şedere este obligat sa anunţe formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
    (2) Strainului i se eliberează de către formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini competenţa un nou permis de şedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) Permisele de şedere deteriorate se retrag şi se anulează de către formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini.


    Articolul 109

    Forma şi conţinutul permiselor de şedere Forma şi conţinutul permiselor de şedere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.


    Secţiunea a 2-a Documente de călătorie care se eliberează străinilor

    Documente de călătorie care se eliberează străinilor

    Articolul 110

    Tipuri de documente de călătorie care se eliberează străinilor
    Autoritatea pentru străini, prin formaţiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentantele diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:
    a) titlu de călătorie - următoarelor categorii de străini:
    (i) apatrizilor domiciliaţi în străinătate, aflaţi temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat şi, din motive obiective, nu pot obţine un asemenea document de la reprezentanta diplomatică a tarii de domiciliu;
    (îi) cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui pasaport naţional şi, din motive obiective, nu pot obţine un document de călătorie de la reprezentanta diplomatică a statului lor;
    (iii) apatrizilor cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor româneşti de trecere a frontierei de stat;
    b) pasaport pentru persoana fără cetăţenie - apatrizilor cu domiciliul în România, precum şi apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte, cu condiţia sa fi împlinit 14 ani.


    Articolul 111

    Eliberarea titlului de călătorie
    (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (i) şi (îi) titlul de călătorie se eliberează de către Autoritatea pentru străini prin formaţiunile sale teritoriale şi este valabil pentru o singura călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilităţii cu încă 30 de zile.
    (2) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Autorităţii pentru străini, în vederea reintoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în ţara, titlul de călătorie se preda de către titular formatiunii teritoriale a Autorităţii pentru străini pe a carei raza teritorială îşi are domiciliul apatridul.


    Articolul 112

    Regimul pasaportului pentru persoana fără cetăţenie
    (1) Pasaportul pentru persoana fără cetăţenie face dovada identităţii şi a calităţii de apatrid cu domiciliul în România a titularului şi îi da dreptul de a ieşi şi de a intră în ţara prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional de călători.
    (2) În străinătate pasaportul pentru persoana fără cetăţenie da dreptul titularului la asistenţa şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României.
    (3) Pasaportul pentru persoana fără cetăţenie este proprietatea statului român.


    Articolul 113

    Eliberarea pasaportului pentru persoana fără cetăţenie
    Pasaportul pentru persoana fără cetăţenie se eliberează de Autoritatea pentru străini prin formaţiunile sale teritoriale, la cerere, pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii.


    Articolul 114

    Condiţii cu privire la cererea de eliberare a pasaportului pentru persoana fără cetăţenie
    (1) Cererea de eliberare a pasaportului pentru persoana fără cetăţenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 110 lit. b) la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini şi va fi însoţită de următoarele documente:
    a) permisul de şedere permanenta valabil, în cazul apatrizilor cu domiciliul în România; sau
    b) permisul de şedere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte.
    (2) Pasapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.


    Articolul 115

    Anularea pasaportului pentru persoana fără cetăţenie
    În cazul în care titularul pasaportului de persoana fără cetăţenie îşi pierde calitatea de apatrid cu domiciliul în România sau, după caz, pe aceea de apatrid de origine română, repatriat în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte, acesta are obligaţia de a depune documentul la formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini competenţa, care îl retrage şi îl anulează.


    Articolul 116

    Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului pentru persoana fără cetăţenie
    (1) Titularul pasaportului pentru persoana fără cetăţenie este obligat sa anunţe formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.
    (2) Strainului i se eliberează, la cerere, în condiţiile prevăzute la art. 112, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.
    (3) Pasapoartele pentru persoane fără cetăţenie, deteriorate, se retrag şi se anulează de către formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini.


    Articolul 117

    Forma şi conţinutul documentelor de călătorie
    Forma şi conţinutul documentelor de călătorie prevăzute în aceasta secţiune se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.


    Capitolul VII Prelucrarea şi protecţia datelor personale ale străinilor

    Prelucrarea şi protecţia datelor personale ale străinilor

    Articolul 118

    Instituţii competente sa prelucreze date cu caracter personal ale străinilor
    (1) În scopul aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, a regulamentelor sau instrucţiunilor emise în baza acesteia, Autoritatea pentru străini, Poliţia de Frontiera Română, precum şi alte autorităţi competente în materie pot efectua activităţi de prelucrare a datelor cu caracter personal ale străinilor.
    (2) Prelucrarea datelor personale ale străinilor se efectuează în condiţiile stabilite de legea privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.


    Articolul 119

    Organizarea evidentelor
    (1) La nivelul Autorităţii pentru străini se constituie Sistemul Naţional de Evidenta a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atribuţiilor legale cu privire la admisia, şederea şi îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României.
    (2) Evidenta străinilor se organizează după principiul locului de reşedinţa sau al domiciliului prin Autoritatea pentru străini, la nivel central, şi formaţiunile sale teritoriale, la nivel local.
    (3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere permanenta i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în permisul de şedere.
    (4) Tipurile şi categoriile de evidente vor fi stabilite de către Autoritatea pentru străini şi aprobate de către ministrul administraţiei şi internelor.


    Capitolul VIII Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini

    Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini

    Articolul 120

    Prevederi speciale referitoare la cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi din spaţiul economic european
    (1) Cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă fără îndeplinirea condiţiei prealabile de obţinere a unei vize de lungă şedere, a condiţiilor referitoare la existenta mijloacelor de întreţinere, precum şi a condiţiilor speciale prevăzute la art. 55.
    (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru o perioadă de până la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestuia pentru perioade de până la 5 ani.
    (3) Soţului/sotiei, copiilor minori, precum şi rudelor aflate în întreţinerea persoanelor prevăzute la alin. (1), care sunt titulare ale unui drept de şedere temporară acordat potrivit alin. (2), li se acordă dreptul de şedere în România pentru aceeaşi perioadă.
    (4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (3) le poate fi interzisă intrarea sau, după caz, şederea pe teritoriul României numai pentru motive de apărare, siguranţa naţionala şi ordine publică, precum şi în cazul în care întreţinerea acestora ar necesita cheltuieli din partea statului român.


    Articolul 120^1

    Străinii cu drept de şedere permanenta în statele membre ale Uniunii Europene
    (1) Străinii, cetăţeni ai unor state terţe sau apatrizi, cu drept de şedere permanenta în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra şi rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obţinerii unei vize de intrare.
    (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de şedere temporară, fără îndeplinirea condiţiei prealabile de obţinere a unei vize de lungă şedere, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
    -------------
    Art. 120^1 a fost introdus de pct. 53 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 120^2

    Membrii de familie ai străinilor cu drept de şedere permanenta în statele membre ale Uniunii Europene
    (1) Membrii de familie ai străinilor prevăzuţi la art. 120^1, care au un drept de şedere temporară în scopul reintregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, pot intră în România în baza unei vize de lungă şedere acordate în acelaşi scop de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a vizelor, precum şi cu prezentarea dovezilor privind dreptul de şedere pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene în aceasta calitate.
    (2) Membrilor de familie ai străinilor prevăzuţi la art. 120^1, care nu au un drept de şedere temporară în scopul reintregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, le sunt aplicabile prevederile art. 46.
    (3) Străinilor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) li se poate prelungi dreptul de şedere, potrivit prevederilor art. 63 alin. (1).
    -------------
    Art. 120^2 a fost introdus de pct. 53 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 120^3

    Acordarea dreptului de şedere temporară pentru străinii victime ale traficului de persoane, traficului de migranti sau ale infracţiunii prevăzute la art. 130^1
    (1) Străinilor victime ale traficului de persoane, traficului de migranti sau ale infracţiunii prevăzute la art. 130^1 li se poate acorda un permis de şedere temporară, chiar dacă au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau instanţei de judecată, în următoarele condiţii:
    a) manifesta o intenţie clara de a coopera cu autorităţile române pentru a facilita identificarea şi tragerea la răspundere penală a participanţilor la săvârşirea infracţiunilor ale căror victime sunt;
    b) au încetat relaţiile cu persoanele suspectate de comiterea infracţiunilor ale căror victime sunt;
    c) acordarea dreptului de şedere este oportuna pentru derularea investigatiilor judiciare;
    d) şederea acestora în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi securitatea naţionala.
    (2) Dreptul de şedere poate fi acordat, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade în aceleaşi condiţii.
    (3) Dreptul de şedere poate fi revocat în următoarele situaţii:
    a) nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1);
    b) titularul dreptului de şedere, în mod intentionat, a reînnoit contactele cu persoanele suspectate de comiterea infracţiunilor prevăzute la alin. (1);
    c) dacă se constată că strainul a indus în eroare autorităţile competente cu privire la calitatea de victima sau cu privire la datele şi informaţiile furnizate;
    d) când victima încetează sa coopereze;
    e) când autorităţile competente constata existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. 10 din Codul de procedură penală.
    (4) Permisul de şedere pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se eliberează în regim gratuit.
    ----------------
    Art. 120^3 a fost introdus de pct. 35 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Articolul 121

    Regimul juridic aplicabil străinilor minori neinsotiti
    (1) În situaţia străinilor minori care intra neinsotiti sau care rămân neinsotiti după intrarea pe teritoriul României, Autoritatea pentru străini şi formaţiunile sale teritoriale procedează după cum urmează:
    a) se stabilesc identitatea acestora şi modul de intrare în ţara;
    b) indiferent de modul de intrare în România, li se asigura reprezentarea printr-o instituţie competenţa potrivit legii, care le va asigura şi protecţia şi îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleaşi condiţii ca şi pentru minorii români;
    c) se iau măsuri de identificare a părinţilor, indiferent de locul de reşedinţa al acestora, în scopul reunificarii familiale;
    d) până la identificarea părinţilor, minorii de vârsta şcolară au acces la sistemul de învăţământ;
    e) în situaţia în care părinţii minorului nu au reşedinţa pe teritoriul României, acesta se returnează în ţara de reşedinţa a părinţilor ori în ţara în care au fost identificati alţi membri de familie, cu acceptul acestora;
    f) în cazul neidentificarii părinţilor ori a altor membri de familie sau dacă minorul nu este acceptat în statul de origine, i se acordă dreptul de şedere temporară pe teritoriul României.
    (2) În scopul gasirii soluţiilor adecvate, Autoritatea pentru străini cooperează cu alte instituţii, precum şi cu organizaţii naţionale şi internaţionale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.


    Articolul 122

    Accesul străinilor minori la educaţie
    (1) Străinii minori care locuiesc în România au acces la învăţământul şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.
    (2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului stabileşte, potrivit legii, limitele şi condiţiile recunoaşterii şi echivalării studiilor efectuate în ţara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul naţional de învăţământ.


    Capitolul IX Contravenţii şi infracţiuni

    Contravenţii şi infracţiuni

    Articolul 123

    Răspunderea juridică pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă
    Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate.


    Articolul 124

    Contravenţii
    Sunt considerate contravenţii următoarele fapte:
    1. nerespectarea de către transportator a interdictiilor prevăzute la art. 7 alin. (1);
    2. neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de şedere în România prevăzut la art. 11;
    -------------
    Punctul 2 al art. 124 a fost modificat de pct. 54 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    3. neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de anuntare a şederii sale la organul de poliţie competent teritorial, până cel târziu după 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 12 alin. (1);
    -------------
    Punctul 3 al art. 124 a fost modificat de pct. 54 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    3^1. nerespectarea de către străin a obligaţiei prevăzute la art. 13 alin. (1^1);
    -------------
    Punctul 3^1 al art. 124 a fost introdus de pct. 36 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    4. nedeclararea informaţiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) şi (2), în termenele prevăzute la art. 13 alin. (3);
    5. permiterea iesirii din ţara a străinilor care se afla în una dintre situaţiile de nepermitere a iesirii prevăzute la art. 15 alin. (1);
    6. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de şedere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1);
    6^1. neîndeplinirea de către străini a obligaţiilor prevăzute la art. 50 alin. (2^1);
    -------------
    Punctul 6^1 al art. 124 a fost introdus de pct. 55 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    7. nerespectarea de către angajator a obligaţiei de comunicare a situaţiei nominale, prevăzută la art. 57 alin. (2);
    8. neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de a se prezenta la formatiunea teritorială a Autorităţii pentru străini, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 72 alin. (5);.
    -----------------
    Punctul 8 al art. 124 a fost modificat de pct. 54 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    9. nerespectarea obligaţiei ce revine strainului cu privire la permisul de şedere, prevăzută la art. 104 alin. (2);
    10. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reinnoire a permisului de şedere, prevăzut la art. 106 alin. (2);
    11. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de şedere, prevăzut la art. 108 alin. (1);
    12. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii pasaportului pentru persoana fără cetăţenie, prevăzut la art. 116 alin. (1);
    13. reţinerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de şedere de către persoane neautorizate;
    14. facilitarea, sub orice formă, a şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României.


    Articolul 125

    Sancţiuni
    Contravenţiile prevăzute la art. 124 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 100 lei (RON) la 500 lei (RON), cele prevăzute la pct. 3, 3^1, 4, 6, 6^1, 8, 9, 10, 11 şi 12;
    ------------
    Lit. a) a art. 125 a fost modificată de pct. 37 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei cele prevăzute la pct. 5;
    c) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei cele prevăzute la pct. 7, 13 şi 14;
    d) cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei cea prevăzută la pct. 1;
    e) în cazul contravenţiei prevăzute la pct. 2, amenda se aplică după cum urmează:
    (i) de la 4.000.000 lei la 7.000.000 lei, în cazul unei sederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de şedere;
    (îi) de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei, în cazul unei sederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de şedere;
    (iii) de la 8.000.000 lei la 12.000.000 lei, în cazul unei sederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de şedere.


    Articolul 126

    Constatarea contravenţiilor
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către lucrători anume desemnaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ori, după caz, de către agenţi constatatori anume desemnaţi ai altor instituţii, potrivit competentelor.


    Articolul 127

    Regimul contravenţiilor
    (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24, contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 125, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal*).
    ___________
    *) Alineatul (2) al articolului 127 nu a fost abrogat expres prin Legea nr. 357/2003, însă acesta nu îşi mai justifica aplicarea în urma modificării art. 124, prin dispariţia pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24. Conţinutul acestui alineat este următorul:
    "(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24, contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 125, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal."


    Articolul 128

    Sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României
    Sustragerea cu rea-credinţa de la executarea obligaţiilor instituite de autorităţile competente de către strainul faţă de care s-a dispus măsura expulzării, a returnarii ori a fost dispusă una dintre măsurile de interzicere a dreptului de a rămâne pe teritoriul tarii sau de stabilire temporară a domiciliului ori a reşedinţei în anumite zone sau localităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.


    Articolul 129

    Intrarea frauduloasă a strainului declarat indezirabil sau împotriva căruia s-a dispus măsura interzicerii intrării pe teritoriul României
    (1) Intrarea pe teritoriul României, prin trecerea ilegala a frontierei sau sub o alta identitate, de către strainul declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau şedere în ţara, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.
    -----------------
    Alin. (1) al art. 129 a fost modificat de pct. 57 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.
    (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită în mod repetat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 7 ani.


    Articolul 130

    Desfăşurarea unor activităţi interzise de lege
    (1) Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizaţii ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum şi iniţierea, organizarea şi participarea la manifestatii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice şi siguranţei naţionale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
    (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta strainului de a finanta un partid politic, organizaţie, grupare sau manifestatie ori o întrunire dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (3).
    (3) Sumele de bani, bunurile de orice fel sau alte valori primite cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) se confisca.


    Articolul 130^1

    Facilitarea şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României
    (1) Facilitarea cu intenţie în orice mod a şederii ilegale pe teritoriul României a străinilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    (2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită în următoarele împrejurări:
    a) de doua sau mai multe persoane împreună;
    b) s-a cauzat străinilor o vătămare grava a vieţii sau integrităţii corporale a acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.
    (3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea strainului, pedeapsa este închisoare de la 3 la 15 ani.
    (3^1) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de o persoană care face parte dintr-un grup organizat sau care a produs ori a obţinut pentru sine sau pentru altul beneficii materiale importante, maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani.
    -----------------
    Alin. (3^1) al art. 130^1 a fost introdus de pct. 38 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.
    (4) Tentativa se pedepseşte.
    -----------------
    Art. 130^1 a fost introdus de pct. 58 al articolului unic din LEGEA nr. 482 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004.


    Articolul 130^2

    Răspunderea persoanelor juridice
    (1) Dacă fapta prevăzută la art. 130^1 a fost comisă în numele sau în interesul unei persoane juridice, de către organele sau reprezentanţii acesteia, se pedepseşte cu amendă de la 15.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON).
    (2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează fapta prevăzută la art. 130^1, dacă a fost săvârşită în interesul unei persoane juridice, ca urmare a neexercitarii de către persoanele prevăzute la alin. (1) a atribuţiilor de control, de orice persoană aflată sub autoritatea acestora.
    (3) Răspunderea persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanelor fizice participante la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 130^1.
    -----------------
    Art. 130^2 a fost introdus de pct. 39 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Capitolul X Dispoziţii finale şi tranzitorii

    Dispoziţii finale şi tranzitorii

    Articolul 131

    Autoritatea pentru străini
    (1) Activitatea Autorităţii pentru străini constituie serviciu public şi se desfăşoară în interesul persoanei, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
    (2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Autoritatea pentru străini cooperează cu alte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu instituţii ale statului care au atribuţii în asigurarea ordinii de drept şi colaborează în acest sens cu cetăţenii, în condiţiile legii.
    (3) Personalul Autorităţii pentru străini este constituit din politisti, funcţionari publici şi personal contractual.
    (4) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii din cadrul Autorităţii pentru străini sunt abilitaţi:
    a) să efectueze acte premergătoare în vederea strangerii datelor necesare pentru începerea urmăririi penale, atunci când constata săvârşirea unor infracţiuni în legătură cu regimul străinilor;
    b) sa depisteze şi sa conducă la sediul formatiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispoziţiile legale privind regimul străinilor în România sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, sa verifice şi sa ia măsurile legale în cel mult 24 de ore de la depistare;
    c) sa organizeze şi să efectueze, în condiţiile legii, controale în mediile şi locurile frecventate de străini, în instituţiile publice sau particulare, precum şi în incinta agenţilor economici, indiferent de proprietar sau deţinător, atunci când exista date sau indicii cu privire la existenta în aceste locuri sau medii a unor străini care nu respecta prevederile legale privind regimul străinilor în România;
    d) sa folosească gratuit mijloacele de transport în comun şi mijloacele de transport feroviare, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel.
    (5) Structura organizatorică şi atribuţiile Autorităţii pentru străini se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.


    Articolul 132

    Suportarea unor cheltuieli
    (1) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suporta de către aceştia.
    (2) Dacă strainul nu dispune de mijloace financiare şi a intrat în România în baza unei invitaţii cu depozit bancar sau în baza unei scrisori de garanţie, cheltuielile se suporta din depozitul bancar constituit la dispoziţia Autorităţii pentru străini ori de către persoana juridică semnatara a scrisorii de garanţie.
    (3) Angajatorul, persoana fizica sau juridică, este obligat sa suporte cheltuielile de îndepărtare a strainului pe care l-a angajat ilegal sau al cărui permis de şedere nu mai este valabil.
    (4) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea străinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cele pentru transportul, hranirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi cele pentru asistenţa medicală şi spitalizare se suporta din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    (5) Costurile aferente construirii, amenajării, întreţinerii şi funcţionarii centrelor se suporta din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    (6) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la alin. (4) şi (5) vor fi prevăzute în bugetul de stat pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor.
    (7) Normele de dotare pentru centre, normele referitoare la materialele de întreţinere şi igiena personală, precum şi normele de hrana pentru străinii luati în custodie publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 133

    Acordarea asistenţei medicale în cazuri deosebite
    În situaţii deosebite şi pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului Administraţiei şi Internelor poate solicita autorităţilor competente acordarea asistenţei medicale pentru străini în condiţiile prevăzute la art. 96.


    Articolul 134

    Excepţii de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă
    (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică următoarelor categorii de străini, cu excepţia situaţiilor în care ratiuni de siguranţă naţionala sau ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României:
    a) solicitanţilor statutului de refugiat;
    b) refugiatilor;
    c) celor cărora li s-a acordat protecţie umanitara condiţionată sau o formă de protecţie umanitara temporară.
    (2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea străinilor, cetăţeni ai unor state pentru care nu exista obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), precum şi a unor condiţii de prelungire a dreptului de şedere prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.


    Articolul 135

    Limitele aplicării în timp a prezentei ordonanţe de urgenţă cu privire la unele categorii de străini De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă vor inceta să fie aplicabile cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european.


    Articolul 135^1

    Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană
    Prevederile art. 5 alin. (3) şi (4), art. 88^1, 88^2, 92^1, 120^1 şi ale art. 120^2 intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
    ------------
    Art. 135^1 a fost modificat de pct. 40 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 25 iulie 2005.


    Articolul 136

    Dispoziţii tranzitorii
    (1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă străinii cu şedere ilegala pot solicita Autorităţii pentru străini eliberarea unei dispoziţii de parasire a teritoriului.
    (2) Eliberarea dispoziţiei de parasire a teritoriului, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu va fi însoţită de măsura interzicerii intrării în România.
    (3) Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi soluţionate în conformitate cu prevederile acesteia.


    Articolul 137

    Intrarea în vigoare
    (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
    (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abroga Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 3 aprilie 2001, şi Hotărârea Guvernului nr. 476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 29 mai 2001, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos art. II din Legea nr. 357/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, care nu a fost inclus în forma republicată a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002:
    "ART. II - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga dispoziţiile art. 16 alin. (2)-(4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare."
    ---------