ORDIN nr. 55 din 13 iunie 2008privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008
EMITENT
  • AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 23 iunie 2008



    Văzând Referatul de aprobare nr. 20.121 din 10 iunie 2008, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară, Direcţia generală de inspecţii şi coordonare PIF, Direcţia de igienă şi sănătate publică şi Direcţia de control şi coordonare a activităţii farmaceutice veterinare din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 515/2008 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, precum şi alte acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, precum şi a tarifelor aferente acestora pentru anul 2008,în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:  +  Articolul 1Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.------------ Notă *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.  +  Articolul 2Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi institutele veterinare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.  +  Articolul 3Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.  +  Articolul 4Norma sanitară veterinară privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 29/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008, se completează după cum urmează:- După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins:"Art. 10^1. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 8 alin. (3) pct. (îi) şi ale art. 10 alin. (2), până la data de 1 ianuarie 2009 se pot utiliza şi alte tipuri de vaccinuri autorizate pentru comercializare." (2) Prevederile menţionate la alin. (1) nu se aplică câinilor şi pisicilor care fac obiectul mişcărilor în scopuri comerciale sau necomerciale între statele membre.  +  Articolul 5Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. PreşedinteleAutorităţii Naţionale Sanitare Veterinareşi pentru Siguranţa Alimentelor,Csutak-Nagy LaszloBucureşti, 13 iunie 2008.Nr. 55.  +  Anexa NORME METODOLOGICEde aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenireşi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animalela om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008Nota1. Mişcările interne de animale se efectuează pe baza notificării transportului prin INTRANET între DSVSA de la origine şi de la destinaţie. Notificarea către DSVSA de destinaţie se efectuează de către medicul veterinar oficial al DSVSA de la origine, la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul şi documentele de mişcare.2. Probele biologice prelevate de către medicii veterinari oficiali la posturile de inspecţie la frontieră, de la animale vii importate din ţări terţe sunt analizate conform prevederilor Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 525/2003 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte unele reguli detaliate cu privire la controalele veterinare pentru animale ce sunt importate din ţări terţe în România, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I a nr. 601 din 25 august 2003 care transpune Decizia Comisiei nr. 1997/794/CE care stabileşte anumite reguli detaliate pentru aplicarea Directivei Consiliului nr. 1991/496/CEE cu privire la controalele veterinare asupra animalelor vii importate din ţări terţe, în vederea verificării conformităţii cu cerinţele de sănătate stabilite în certificatul sanitar veterinar care însoţeşte transportul.3. Prelevarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se realizează utilizând vacutainere sterile.4. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentului program, este necesară recoltarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări;5. Formularele tipizate utilizate pentru înscrierea şi raportarea acţiunilor din prezentul program, se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi, de către DSVSA.6. Acţiunile efectuate de medicii veterinari de liberă practică în caz de suspiciune sau confirmare a unei boli în care se instituie zone de protecţie şi supraveghere, sunt finanţate de la bugetul de stat.7. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile. Carantina profilactică reprezintă complexul de măsuri sanitare veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie. Pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.8. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar, se supun supravegherii sanitare veterinare conform legislaţiei specifice.9. Din raţiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi control al bolilor în exploataţiile comerciale pentru creşterea porcinelor şi a păsărilor, înregistrate/autorizate sanitar veterinar, se execută de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi organizaţi în condiţiile legii; monitorizarea şi controlul realizării acestor acţiuni este responsabilitatea directă a medicilor veterinari oficiali din cadrul autorităţilor sanitare veterinare competente.10. Prin personal auxiliar oficial se înţelege personalul auxiliar autorizat în temeiul Regulamentului 854/2004/CE, să acţioneze în această calitate, numit de autoritatea competentă şi care lucrează sub autoritatea şi responsabilitatea unui medic veterinar oficial.ABREVIERIANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;DSVSA - Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;LSVSA - Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti;IDSA - Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală;IISPV - Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară;ICPBMV - Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;LNR - Laborator Naţional de Referinţă;LCR - Laborator Comunitar de Referinţă;CMVR - Colegiul Medicilor Veterinari din România;UCPR - Uniunea Crescătorilor de Păsări din România;DDD - Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare;SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje;UEC - Unitatea Epidemiologică Centrală;PIF - Post de inspecţie la frontieră;HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point).OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea AnimalăOPIS  +  Capitolul I - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 1 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORESECŢIUNEA 2 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TUMORALESECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICESECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (ZOONOZE)SECŢIUNEA 5 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALESECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂSECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUISECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂSECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALESECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR  +  Capitolul II - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZESECŢIUNEA 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR - VETERINARSECŢIUNEA 3 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR - VETERINARSECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORIISECŢIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSASECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂSECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE5SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINFECŢIE ŞI DERATIZARESECŢIUNEA 9 - EXPERTIZA SANITARĂ - VETERINARĂ A FURAJELORSECŢIUNEA 10 - REŢETE FURAJERE LA CARE SE DETERMINĂ PREZENŢA COCCIDIOSTATICELOR ÎN PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERESECŢIUNEA 12 - DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137 Cs şi 134 Cs)  +  Capitolul III - SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR  +  Capitolul I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE  +  Secţiunea 1 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR MAJORE1. FEBRĂ AFTOASĂ (A - 010)
    *Font 7*
    STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; b) în exploataţiile de animale în care se efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv. 1. Acţiunile de inspecţie planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
    2. serologică: a) pe probe de sânge recoltate de la bovine şi ovine din localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la: b) 2% din bovine şi 3% ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), situate în zona I de supraveghere, c) 0,5% din bovine, ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc minor de contaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere. 1. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. 2. ANSVSA identifică judeţele din zonele I şi II de risc. 3. DSVSA identifică localităţile ţintă din zonele de risc I şi II. 4. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007, iar probele de sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice, virusologice se trimit la LNR din cadrul IDSA conform prevederilor Manualului de Instrucţiuni. 5. LNR comunică rezultatele obţinute la DSVSA, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA; 6. probele pot fi trimise la unele laboratoare de referinţă comunitare şi/sau naţionale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile fiind suportate de DSVSA; 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 788 din 30 august 2005, cu modificările ulterioare. 8. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    3. clinică: În caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Se execută conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    2. STOMATITA VEZICULOASĂ (A - 020)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: a) în unităţile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
    b) în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, nou introduse din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în exploataţiile de carantină şi abatoare autorizate.
    2. serologică: 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere conform prevederilor legislaţiei comunitare. 2. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase. 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 4. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    3. clinică: - în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    3. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI (A - 030)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României: a) în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei; Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
    b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi
    c) în abatoare de porcine Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali.
    2. serologică: - la 3% pe an de la porci în vârstă de 150 - 160 zile din exploataţii comerciale industri- ale cu activităţi de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 100 capete. 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere se aplică prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile legislaţiei comunitare. 2. Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă, 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. 4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi retestate. Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    3. clinică: - în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legis- laţiei în vigoare; În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    4. PESTA BOVINA (A - 040)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică, oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
    b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada dura- tei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi
    c) în abatoare: Pentru animalele nou introduse în cadrul comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe. Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de supraveghere. Se efectuează de medicii veterinari oficiali
    2. serologică: Pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, de la: a) 2% din efectivul de bovine, anual, defal- cat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an/judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare situate în zona l-a de suprave- ghere (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS); b) 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ,cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM); 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 3. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. 5. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 716 din 08 august 2005. 6. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    3. clinică: În zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legisla- ţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    5. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE (A - 050)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.
    b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada dura- tei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare. Se efectuează de medici veterinari oficiali şi/sau împuterniciţi.
    c) în abatoare, a animalelor nou introduse, în perioada de aşteptare. Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de aşteptare. Se efectuează de medici veterinari oficiali.
    2. serologică: - pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, de la: a) 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an/judeţ cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a de supraveghere) (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS); b) 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 3. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. 5. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA. 1. Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    3. clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi a prevederilor legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    6. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ (A - 060)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
    - în unităţile desemnate a efectua pentru animalele nou introduse, din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare. Se efectuează de medici veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
    2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice şi/ sau PCR. 1. Animalele cu reacţii serologice dubioase sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe (mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică) pentru examen bacteriologic, care se efectuează la IDSA. 2. România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE. 4. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 1. Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    3. clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. Medici veterinari de liberă practica împuterniciţi de către DSVSA.
    4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă. 1. Medicul veterinar oficial din abator 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.
    7. BLUETONGUE (A - 090)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│I. Supraveghere │1. monitorizarea documentelor ce pot furniza │1. Raport trimestrial transmis la │Medici veterinari ││pasivă │date relevante în special a documentelor │ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de │oficiali din cadrul ││ │sanitare veterinare şi a altor documente ce │linişte epidemiologică. │DSVSA. ││ │însoţesc transporturile de animale ce provin │2. Efectivele de animale pentru │ ││ │din alte state membre ale Uniunii Europene │supraveghere vor fi stabilite de DSVSA, │ ││ │sau ţări terţe, înainte de debarcarea anima- │de comun acord cu LNR din IDSA. │ ││ │lelor la destinaţie; │ │ ││ │2. supravegherea clinică pasivă efectuată de │ │ ││ │către fermieri şi raportarea oricărei │ │ ││ │suspiciuni de bluetongue medicilor veterinari│ │ ││ │de liberă practică împuterniciţi şi/sau │ │ ││ │oficiali. │ │ │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│II. Supraveghere│1. Inspecţia animalelor receptive din specii │1. Raport trimestrial transmis la │Acţiunile de inspecţie ││activă │domestice şi sălbatice existente pe terito- │ANSVSA de către DSVSA în condiţii de │planificată vor fi ││ │riul României astfel: │linişte epidemiologică. │efectuate, certificate ││ │a) animale situate în localităţile ţintă │2. În caz de suspiciune sau apariţie a │şi cuantificate de către││ │desemnate conform metodologiei de suprave- │bolii, se aplică măsurile de diagnostic, │medici veterinari ││ │ghere stabilită prin Ordinul preşedintelui │supraveghere, profilaxie şi combatere din │oficiali conform ││ │ANSVSA nr. 154/2007 pentru aprobarea normei │structura Programului de urgenţă, │instrucţiunilor ││ │sanitare veterinare privind strategia de su- │conform legislaţiei veterinare în vigoare. │prevăzute în legislaţia ││ │praveghere a bolii limbii albastre, publicat │3. Localităţile şi efectivele ţintă, sunt │în vigoare. ││ │în Monitorul Oficial al României, partea I, │stabilite de DSVSA de comun acord cu │ ││ │nr. 580 din 23 august 2007; │LNR din IDSA. │ ││ │b) toate rumegătoarele care intră în România │ │ ││ │ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate │ ││ │rumegătoarele importate din ţări terţe, pe │ │ ││ │durata perioadei de aşteptare. │ │ ││ │c) rumegătoarele autohtone, rumegătoarele care │ ││ │intră în România ca urmare a comerţului │ │ ││ │intracomunitar sau cele importate din ţări │ │ ││ │terţe şi aflate în perioada de aşteptare, │ │ ││ │tăiate în abatoare autorizate. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. Supravegherea serologică prin ELISA astfel│Se efectuează: │1. Medici veterinari de ││ │a) 3% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai │a) lunar, pe probe de seruri prelevate de │liberă practică, special││ │puţin de 1200 probe/judeţ, pe durata │la animale receptive (bovine, ovine, │instruiţi, împuterniciţi││ │sezonului de activitate intensă a vectorilor │caprine) din localităţi ţintă, desemnate │de către DSVSA. ││ │(perioada mai - octombrie); │conform metodologiei de supraveghere │2. Examenele serologice ││ │b) 1% din rumegătoare/judeţ, dar nu mai puţin│stabilită prin Ordinul preşedintelui │de supraveghere, se ││ │de 400 probe/judeţ, pe durata sezonului de │ANSVSA nr. 154/2007; │efectuează la LSVSA, ││ │activitate redusă a vectorilor (perioada │b) pentru reţeaua BT-NET, raportarea │respectiv abilitate ││ │noiembrie-aprilie); │rezultatelor supravegherii serologice se │şi/sau LNR din cadrul ││ │c) toate rumegătoarele care intră în România │efectuează lunar, prin fişele de │IDSA. ││ │ca urmare a comerţului intracomunitar şi │supraveghere serologică │ ││ │toate rumegătoarele importate din ţări terţe,│ │ ││ │pe durata perioadei de aşteptare, la 7 zile │ │ ││ │de la intrarea pe teritoriul României. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │3. Supravegherea prin examene de izolare a │Notificarea bolii se face în conformitate │Examenele se efectuează ││ │virusului şi de detecţie a genomului viral pe│cu prevederile Ordinului preşedintelui │la LNR din cadrul IDSA, ││ │probe prelevate de la animale la care testele│ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările │iar probele pentru ││ │serologice au avut rezultate neconcludente │ulterioare. │confirmarea serotipului ││ │(stabilite prin coroborarea rezultatelor │ │viral sau a speciilor de││ │testelor de laborator şi a datelor │ │vectori se trimit de ││ │epidemiologice); │ │IDSA cu aprobarea ││ │4. Supravegherea prin detecţie a genomului │ │ANSVSA, la laboratoarele││ │viral, într-un interval de 48 de ore de la │ │de referinţă comunitare ││ │debarcarea animalelor, în cazul în care aces-│ │şi/sau internaţionale. ││ │tea provin din zone restricţionate conform │ │ ││ │Regulamentului Comisiei 1266/2007/CE. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │5. Supravegherea virusologică sau prin teste │ │Examenele se efectuează ││ │de biologie moleculară a rumegătoarelor săl- │ │la LNR din cadrul IDSA ││ │batice moarte, vânate în condiţii normale ori│ │ ││ │vânate datorită faptului că prezintă simptome│ │ ││ │ce ar putea fi atribuite bluetongue. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │6. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor│1. Stabilirea localităţilor ţintă pentru │1. Medici veterinari de ││ │mediului ambiant (insecte din genul │supravegherea vectorilor şi pentru │liberă practică, special││ │Culicoides), astfel: │supravegherea serologică se face conform │instruiţi, împuterniciţi││ │a) capturarea săptămânală de vectori (o │metodologiei stabilite prin Ordinul │de către DSVSA ││ │captură/săptămână) cu capcane fixe, pe tot │preşedintelui ANSVSA nr. 154/2007. │2. Examenele de ││ │parcursul anului, în puncte de capturare │2. Înregistrarea coordonatelor de │identificare a genului ││ │stabilite conform metodologiei de suprave- │latitudine, longitudine şi altitudine pentru │şi speciei vectorilor ││ │ghere stabilite prin Ordinul preşedintelui │fiecare punct de colectare a vectorilor se │culicoizi se efectuează ││ │ANSVSA nr. 154/2007. │face cu mijloace GPS. │la LSVSA abilitate, iar ││ │b) capturarea sistematică de vectori cu cap- │3. Locurile de recoltare a vectorilor, sunt │confirmarea se face de ││ │cane mobile,pe durata sezonului de activitate│stabilite de către DSVSA de comun │către LNR din cadrul ││ │intensă a vectorilor (mai - octombrie), în │acord cu LNR din IDSA. │IDSA. ││ │situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ├────────────────────────────────────────────────┤ ││ │ţările vecine, depistarea unor specii noi de │4. În caz de suspiciune sau confirmare a │ ││ │vectori). Stabilirea punctelor de colectare a│bluetongue, se aplică prevederile │ ││ │vectorilor va fi realizată de grupul de ex- │Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ ││ │perţi pentru bluetongue, conform metodologiei│32/2006 pentru aprobarea normei sanitare │ ││ │stabilite prin Ordinul preşedintelui ANSVSA │veterinare care stabileşte prevederi │ ││ │nr. 154/2007; │specifice pentru controlul şi eradicarea │ ││ │c) monitorizarea parametrilor mediului de su-│bolii limbii albastre, publicat în │ ││ │pravieţuire a vectorilor cu meteostaţii HOBO │Monitorul Oficial al României Partea I, │ ││ │în locaţii desemnate de către LNR din cadrul │nr. 207 din 7 martie 2006, cu modificările │ ││ │Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală.│ulterioare, (Directiva CE 75/2000/CE cu │ ││ │d) înregistrarea coordonatelor geografice │toate amendamentele şi completările │ ││ │(latitudine, longitudine, altitudine) cu │ulterioare). │ ││ │dispozitive GPS în toate punctele de colec- │ │ ││ │tare a vectorilor, a probelor de seruri sau a│ │ ││ │parametrilor de mediu. │ │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘8. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ (A - 100)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, IL, OT, MH, TM, TL; prevăzute în legislaţia Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor în vigoare.
    b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi
    c) anatomopatologică a animalelor importate din ţări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi caprină Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
    d) în abatoare pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică, oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină Examene efectuate de către medici veterinari oficiali.
    2. clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit de către IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    2. România este indemnă de variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA. 5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 7. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    9. PESTA AFRICANĂ A CALULUI (A - 110)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
    b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
    2. serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere: a) în judeţele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe probe recoltate de la 2% din cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 200 probe/an/judeţ (zona I de supraveghere); b) în judeţele cu risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Municipiului Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabali- nele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supra- veghere); 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA. 2. România este indemnă de pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE 4. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 5. în cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare şi prevederile legislaţiei comunitare. 1. Medici veterinari de libera practica împuterniciţi de către DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
    3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare. 2. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    10. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (A - 120)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rurală rapidă, se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
    b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se efectuează de de medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
    c) în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare după import sau comerţ intracomunitar. Examene efectuate de către medici veterinari oficial.
    2. serologică: a) în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere), (BT, CL, CT, GL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; b) în judeţele cu risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, CJ, IL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA. 2. România este indemnă de pesta porcină africană. 3. România nu aprobă introducerea de noi animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La comerţul intracomunitar şi importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 426 din 17 mai 2006. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.
    3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 2. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
    11. PESTA PORCINĂ CLASICĂ (A - 130)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă Conform prevederilor Programului de monitorizare, control şi eradicare a Pestei Porcine Clasice în România pentru anul 2008, transmis la Comisia Europeană aprobat de Comisia Europeană prin Decizia Comisiei 870/2007 publicată în Jurnalul Oficial L 340 din 22.12.2007. 1. Se aplică derogări prin aprobarea măsurilor dispuse conform unor Decizii ale Comisiei Europene. 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 şi 707 bis din 05 august 2005, care transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE; 3. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitar veterinare care aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor şi criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 707 şi 707 bis din 05 august 2005, ce transpune Decizia Comisiei 2001/106/CE; 4. Programul strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008, prevăzut în anexa nr. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 515/2008 pentru aprobarea acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, precum şi alte acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, precum şi a tarifele aferente acestora pentru anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008. 5. Normele metodologice privind implementarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008 aprobate prin ordin al preşedintelui ANSVSA. 6. Decizia Comisiei 2006/779/ CE cu privire la măsurile tranzitorii de control a sănătăţii animalelor în relaţie cu pesta porcină clasică din România. 1. Medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
    12. INFLUENŢA AVIARĂ (GRIPA AVIARA) - A - 150
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante. Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă Supravegherea şi combaterea influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice. Programul de supraveghere a gripei aviare în România, în anul 2008, la păsările domestice şi sălba- tice, aprobat prin Decizia Comisiei 782/2007/ CEE conţine date concrete privind numărul de probe, metodele de diagnostic, zonele cu risc crescut de contaminare, pentru fiecare judeţ în parte. 1. Având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, supravegherea, diagnosticul şi controlul influenţei aviare se realizează în conformitate cu prevederile comunitare în domeniu. Aceste prevederi pot fi grupate în: a) Legislaţia europeană de bază pentru influenţa aviară o constituie: (i) Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare; (îi) Decizia europeană privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările domestice şi păsările sălbatice, destinate aplicării în statele membre; (iii) Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE; (iv) Decizia Comisiei nr. 2007/594/CE din 29 august 2007 de modificare a anexei IV la Directiva 90/539/CE a Consiliului privind modele de certificare veterinară pentru comerţul intracomunitar de păsări de curte şi de ouă de incubaţie, pentru a lua în considerare anumite cerinţe de sănătate publică. b) Legislaţia europeană secundară pentru influenţa aviară este reprezentată de decizii ale Comisiei Europene. După publicarea lor în Jurnalul Oficial, A.N.S.V.S.A. transmite în teritoriu aceste decizii, însoţite de Note de Serviciu. Menţionăm dintre acestea, Decizia Comisiei 2005/734/CE care stabileşte măsurile de biosecuritate pentru a reduce riscul transmiterii influenţei aviare înalt patogene provocată de virusul A al influenţei aviare subtipul H5N1 de la păsările vii care trăiesc în sălbăticie la păsările domestice şi alte păsări captive şi care prevede un sistem de detectare rapidă în zonele expuse unui risc deosebit, 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile: a) Directivei Consiliului nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 54/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control pentru gripa aviară, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 191 din 20 martie 2007; b) Planului de contingenţă al României pentru influenţa aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; c) Manualului de Instrucţiuni pentru influenţa aviară, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; d) Diagnosticul în influenţa aviară se realizează în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE. Medicii veterinari oficiali şi/sau de liberă practică împuterniciţi.
    13. BOALA DE NEWCASTLE (pseudopesta aviară) - A - 160
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor care furnizează date despre situaţia epidemiologică a efectivelor de păsări. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploata- ţii comerciale, nonprofesionale şi de agrement aflate pe teritoriul României. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement) prin: a) examene anatomopatologice; b) examene virusologice; supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil, se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalenţa de 10% cu o confidenţă de 95%. c) Supravegherea serologică prin RIHA efec- tuată în: (i) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (îi) fermele de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (iii) ferme de pui carne 30 probe/serie, după vârsta de 28 zile; d) Supravegherea serologică prin RIHA în exploataţiile nonprofesionale, efectuată la 14 - 21 zile după fiecare campanie de vacci- nare, din zonele stabilite de autoritatea veterinară competentă: câte 30 probe/campanie/locali- tate, prelevate randomizat din minimum 5 exploataţii nonprofesionale; 1. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR. 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile: a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 622 din 19 iulie 2006; b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; c) Manualului de Instrucţiuni pentru Boala de Newastle, aprobat anual prin decizie a Comisiei Europene; 3. Notificarea bolii, inclusiv la porumbei, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor b) profilul exploataţiei c)programul de vaccinare (schema de vaccinare) aplicat; d) vaccinul folosit; e) data vaccinării. 5. Buletinele de analiză privind statusul imun postvaccinal trebuie să precizeze: a) interpretarea rezultatelor; b) recomandări. 6. IDSA elaborează după fiecare campanie de vaccinare a păsărilor în exploataţiile nonprofesionale (GP) şi trimestrial pentru exploataţiile comerciale, rapoarte privind statusul imun postvaccinal care vor fi analizate de către ANSVSA, IDSA, CMVR şi UCPR. 1. Inspecţia şi/sau alte metode de examinare clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
    14. BOALA AUJESZKY (B - 052)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
    2. serologică (ELISA gE): La 10% din animalele de reproducţie din exploataţiile comerciale industriale de porcine organizate; Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat (cu marker). Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA
    3. în caz de suspiciune de boală se efectuea- ză examene virusologice, histologice şi, după caz, identificarea genomului viral specific prin PCR la IDSA Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA
    15. TURBAREA (B -058)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. clinică obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de 10 zile de la data producerii muşcăturii sau zgârieturii. A. Animalele cu simptome de turbare: 1. sunt ucise şi după prelevarea probelor pentru investigaţii de laborator, sunt distruse, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării sau îngropate şi denaturate, după caz, la adâncimea de cel puţin un metru. Animalele domestice ucise în cadrul măsurilor de control a bolii se despăgubesc conform Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004 pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 837 din 10 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. 2. restul animalelor din exploataţie se ţin sub supraveghere sanitar veterinară timp de 3 luni, fiind interzisă înstrăinarea lor în această perioadă. B. Animale suspecte de turbare: 1. carnivorele suspecte de turbare: a) ce nu au muşcat sau zgâriat alte animale sau oameni, se supun măsurilor stabilite la lit. A, pct. 1. b) cele care au muşcat, zgâriat sau au fost muşcate, sau au venit în alt mod în contact cu alte animale sau oameni, vor fi puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile; 2. animalele domestice suspecte de turbare, care au venit în contact cu oameni, în condiţiile în care ar fi fost posibilă o contaminare a acestora, sunt puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile; C. Animale suspecte de contaminare - suspicionate că au fost muşcate sau care au venit în contact cu animale bolnave sau suspecte de boală, se procedează astfel: 1. carnivorele nevaccinate antirabic se ucid 2. carnivorele vaccinate antirabic într-o perioadă de 21 de zile sunt puse sub observaţie sanitară veterinară obligatorie, timp de 10 zile; D. În cazul localităţilor în care există riscul ca boala să poată căpăta aspect endemic, Centrele Locale de Combatere a Bolilor, respectiv Centrul Local de Combatere a Bolilor al municipiului Bucureşti, constituite conform prevederilor art. 26 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, decid măsuri referitoare la capturarea, deţinerea sau uciderea animalelor fără stăpân şi a acelora care difuzează boala, conform legislaţiei în vigoare, precum şi organizarea vânătorii la vulpe în scopul controlului numărului acestora şi al eficacităţii vaccinării orale a vulpilor. E. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. F. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite. 1. Inspecţia, examinarea clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
    2. de laborator - prin examene virusologice, histologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de urgenţă care au prezentat simptome nervoase. 1. Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic, se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina pentru EST, Aujeszky, listerioză prin examene de laborator. 1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi medicii veterinari din abator - recoltează probe. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.
    3. în fondurile cinegetice. Animalele din fondul cinegenetic cu modifi- cări comportament ce pot fi atribuite rabiei, se ucid, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în scop de diagnostic de laborator. 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare 2. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricţii de mişcare a animalelor şi confiscarea produselor de origine animală provenite de la acestea, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probe în scop de diagnostic probe de la animale din fondul cinegetic suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor protocolului comun ANSVSA, RNP ROMSILVA şi AGVPS 1939/11379/700/2006.
    4. a rabiei la vulpe: supravegherea prin examene de laborator Conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, aprobat prin Decizia Comisiei 2007/782/CE 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA. 2. Examinare la LSVSA.
    5. supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară. Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    16. PARATUBERCULOZA (B -059)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor ce pot furniza │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către │Medici veterinari ││pasivă │date. │DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică. │oficiali din cadrul ││ │ │ │DSVSA │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│II. Supraveghere│I. La taurine şi bubaline │ │ ││activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │A. În exploataţii indemne: │ │1. Medicul veterinar de ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică ││ │1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste│1. Testările serologice se efectuează pe │împuternicit din ││ │24 luni prin examen serologic prin ELISA cu │probele recoltate pentru bruceloză, leucoza │circumscripţia sanitară ││ │faza de absorbţie) astfel: │enzootică bovină sau febra aftoasă. │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial - recoltează ││ │ │ │probe ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la │ │ ││ │autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele │ │ ││ │II şi IV; │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi │ │2. Examinarea probelor ││ │viţelele din exploataţiile pentru reproducţie│ │se realizează la LSVSA ││ │şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi │Judeţean, respectiv a ││ │probe recoltate pentru LEB şi bruceloză; │ │municipiului Bucureşti, ││ │ │ │sau după caz, la LNR din││ │ │ │cadrul IDSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru │ │ ││ │carne, o dată pe an în trimestrul II; │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │d) toate bovinele cu reacţii pozitive la │2. Pentru precizarea diagnosticului de │3. Medicul veterinar de ││ │tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile │paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu │liberă practică ││ │de la T.C.S., se controlează prin examen se- │semne clinice suspecte de paratuberculoză, │împuternicit din ││ │rologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;│serologic, bacterioscopic şi/sau alergice │circumscripţia sanitară ││ │e) toate animalele cu manifestări clinice ce │pozitive de la care se prelevează porţiuni de │veterinară de asistenţă ││ │conduc la suspiciunea de paratuberculoză se │ileon terminal (25 - 30 cm pornind de la │şi medic veterinar ││ │controlează prin test alergic (TCS cu PPD │valvulă ileocecală), alte segmente de intestin │oficial din abator - ││ │bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, │cu leziuni şi limfocentrii mezenterici │recoltează probe. ││ │morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de │aferenţi, care se examinează necropsic, │4. Examinarea probelor ││ │fecale sau, în cazul animalelor moarte sau │histopatologic şi bacterioscopic. │se realizează la LSVSA ││ │tăiate, pe probe de organe; │3. Confirmarea bolii se realizează prin examene │sau după caz, la LNR din││ │ │de laborator pe animale tăiate în scop de │cadrul IDSA. ││ │ │diagnostic. │ │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │B. În exploataţii suspecte de contaminare cu │ │ ││activă │paratuberculoză │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. Sunt considerate suspecte de │Toate animalele care au fost diagnosticate ca │Medicul veterinar de ││ │paratuberculoză, acele exploataţii în care │bolnave cu paratuberculoză se elimină din │liberă practică ││ │au fost depistate animale cu semne clinice, │efectiv, iar în cazul taurilor, materialul │împuternicit din ││ │pozitive serologic şi/sau alergic; │seminal recoltat de la aceştia nu se va │circumscripţia sanitară ││ │ │comercializa decât după examenul de laborator │veterinară de asistenţă,││ │ │cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. │medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul ││ │ │ │DSVSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din │1. La animalele pozitive serologic şi/sau │Medicul veterinar de ││ │aceste efective, se supun de două ori pe an │alergic se execută, obligatoriu şi examen │liberă practică ││ │la examene serologice (ELISA pe seruri │bacterioscopic pe probe fecale sau examen │împuternicit din ││ │absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi │morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de │circumscripţia sanitară ││ │paratuberculină PPD); │organe în cazul abatorizării acestora; │veterinară de asistenţă,││ │ │ │medicul veterinar ││ │ │ │oficial, din cadrul ││ │ │ │DSVSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │2. Paratuberculoza se declară oficial, când │Medicul veterinar de ││ │ │la unul sau la mai multe animale tăiate, │liberă practică ││ │ │dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost │împuternicit din ││ │ │confirmat postmortem; │circumscripţia sanitară ││ │ │ │veterinară de asistenţă,││ │ │ │medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul ││ │ │ │DSVSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │3. Atunci când într-un interval de cel puţin │ ││ │ │12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe │ ││ │ │un număr reprezentativ de probe, nu au │ ││ │ │confirmat nici un caz de paratuberculoză, │ ││ │ │iar procentul de seropozitive şi reagente nu │ ││ │ │depăşeşte 5% din efectivul controlat se │ ││ │ │aplică conduita pentru exploataţii indemne │ ││ │ │de paratuberculoză │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │C. În exploataţii contaminate │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. Examen serologic (ELISA pe seruri │ │ ││ │absorbite) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi │ │ ││ │paratuberculină PPD), trimestrial, la toate │ │ ││ │bovinele în vârstă de peste 6 luni; │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. Animalele pozitive bacterioscopic, │ │ ││ │serologic şi/sau alergic se elimină din │ │ ││ │efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu│ │ ││ │programul de asanare elaborat. De la anima- │ │ ││ │lele tăiate se prelevează probe individuale │ │ ││ │pentru examene complexe de laborator. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │II. La ovine şi caprine domestice │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau│ │1. Medicul veterinar de ││ │suspecte de boală │ │liberă practică ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤împuternicit din ││ │Supravegherea prin examene serologice prin │ │circumscripţia sanitară ││ │ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi │ │veterinară de asistenţă ││ │caprinelor în vârstă de peste 12 luni: │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul ││ │ │ │DSVSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. berbecii şi ţapii la autorizare şi de două│1. Examenele de laborator se efectuează pe │2. Testările serologice ││ │ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania│probe de sânge recoltate pentru examenul │se efectuează la LSVSA. ││ │de montă │pentru bruceloză. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. 5% din oile şi caprele de reproducţie, o │2. Analizele pentru supraveghere se │Examinarea probelor se ││ │dată pe an. │efectuează pe probe de sânge recoltate │realizează la LSVSA, sau││ │ │pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau │după caz, la LNR din ││ │ │artrita-encefalita caprină; │cadrul IDSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │3. 5% din oile şi caprele din exploataţiile │3. Animalele cu semne clinice, suspecte │3. Examinarea probelor ││ │şi zonele cu antecedente de boală şi efective│şi/sau pozitive serologic se controlează │se realizează la LSVSA, ││ │suspecte de infecţie, de două ori pe an, după│prin examen bacterioscopic pe probe fecale │sau după caz, la LNR ││ │terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de│sau prin examen morfopatologic şi │din cadrul IDSA. ││ │montă; │bacterioscopic pe probe de organe, dacă │ ││ │ │acestea au murit sau au fost tăiate. │ │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │B. În exploataţii contaminate │ │ ││activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. Se efectuează examen complex (serologic, │Atunci când, în turmele contaminate, │1. Medicul veterinar de ││ │alergic trimestrial la întreg efectivul,) şi │procentul de infecţie depăşeşte 10% din │liberă practică ││ │bacterioscopic pe probe fecale la animalele │animalele controlate, în efectivul respectiv │împuternicit din ││ │reagente; │se aplică măsurile prevăzute în programul de │circumscripţia sanitară ││ │ │asanare prin depopulare totală sau prin │veterinară de asistenţă ││ │ │extracţie │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul ││ │ │ │DSVSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. La animalele moarte sau tăiate se │ │2. Examinarea probelor ││ │efectuează examen necropsic, bacterioscopic │ │se realizează la LSVSA, ││ │şi histopatologic. │ │sau după caz, la LNR din││ │ │ │cadrul IDSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate │ ││ │şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, │ │ ││ │parcuri, grădini zoologice etc. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │Supraveghere prin examene morfopatologice, │Arealul în care au fost depistate animale cu │1. Medicul veterinar de ││ │bacteriologice şi histopatologice a tuturor │paratuberculoză, se supune acţiunilor de │liberă practică ││ │animalelor moarte sau tăiate în captivitate │vânătoare intensivă sau prin depopulare │împuternicit din ││ │precum şi a celor vânate sau moarte în │totală în cazul animalelor crescute în │circumscripţia sanitară ││ │rezervaţii naturale; │captivitate. │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul ││ │ │ │DSVSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │IV. Măsuri generale: │Controlul eficienţei decontaminării finale │2. LSVSA, sau după caz, ││ │ │ │la LNR din cadrul IDSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │Combatere a paratuberculozei prin │3. Medicul veterinar de ││ │ │imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu │liberă practică ││ │ │aprobarea ANSVSA │împuternicit din ││ │ │ │circumscripţia sanitară ││ │ │ │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul DSVSA│└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘17. BRUCELOZA LA BOVINE (B -103)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzooti- ce bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA 105/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine,publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octom- brie 2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANS- VSA 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomuni- tar cu animale din speciile suine şi bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, 2. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar-veterinar pentru montă sau recoltare de material seminal pentru însămânţări arti- ficiale, control o dată pe an; b) vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni o dată pe an; c) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul calendaristic în curs; 1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină. 2. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. 3. Se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 1042005, Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005, precum şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/ 2006 cu modificările şi completările ulterioare. 4. După ce România va fi recunoscută oficial liberă de bruceloza se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    3. vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14 - 21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. 1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.
    4. testarea serologică a animalelor importate cu vârsta de peste 1 an; 5. examenul bacteriologic al materialului se- minal, a embrionilor şi a ovulelor importate. 6. supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic (la toate animalele vânate) 2. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la fermele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial.
    7. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI Carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; 1. Se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele; 2. Pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare; 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5. În cazul declarării bolii în abator se aplică prevederile legislaţiei comunitare. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA
    18. BRUCELOZA LA OVINE (B =151 - infecţia cu Brucella ovis)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă Serologică prin RFC şi după caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriolo- gice şi histologice la: 1. toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale; 2. berbecii cu manifestări de epididimită; 3. berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare; a) la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; b) la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică); 4. oile la 7-14 zile după avort; 1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. 2. De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit la IDSA probe de testicule pentru izolarea şi identificarea (inclusiv prin teste de biologie moleculară) Brucella ovis 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    19. BRUCELOZA LA OVINE ŞI CAPRINE (B- 152 = infecţia cu Brucella melitensis)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. Efectivul de ovine se afla sub control sanitar veterinar oficial. 2. Supraveghere serologică odată pe an prin testul de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel: a) din turmele cu până la 1000 capete: (i) toţi masculii necastraţi în vârstă de peste 6 luni; (îi) toate animalele nou introduse în turma; (iii) 25% din femelele pentru reproducţie (nr. de animale testate nu trebuie să fie sub 50), iar dacă turma conţine mai puţin de 50 de femele, atunci se testează toate femelele pentru reproducţie. b) din turmele cu peste 1000 capete: (i) supravegherea serologică se va face pe un număr reprezentativ de animale pentru a furni za un nivel de confidenţă de 99% în decelarea infecţiei cu Brucella melitensis dacă prevalenţa este de peste 0,2%. 3. Examinare serologică (RSAR Roz Bengal şi RFC/) la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicio- narea infecţiei. 4. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. 5. Examene de laborator a avortonilor pro- veniţi de la caprine şi ovine. 6. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc. 1. Conform Deciziei 2007/399/CE România a fost recunoscută oficial ca stat indemn de bruceloză (Brucella. melitensis). 2. Conform Codului Zooveterinar 2006, cap. 2.4.2., pentru menţinerea statusului de oficial liber de boala supravegherea se va efectua ca la pct. 2, coloana 2 (conduita de execuţie). 3. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 4. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC. 5. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se impun restricţii de mişcare care se ridică după 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi infectat. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 7. În cazul diagnosticării bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare. 8. În România vaccinarea împotriva infecţiei cu B. Melitensis este interzisă. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    20. BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    2. serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi RFC la: a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploatare şi apoi trimestrial; b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie-o dată pe an - în trimestrul III, după cum urmează: (i) 10% din exploataţii comerciale industriale, (îi) 100% în exploataţii nonprofesionale. c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infec- ţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la avort). d) porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare, în perioada de carantină se examinează la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare şi la 14-21 zile de la preluare la beneficiar. 1. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort. 3. În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea întregului efectiv. 4. La animalele vii nou introduse în cadrul comerţului intracomunitar sau prin importul din ţări terţe se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 5. Cerinţe pentru calificarea unei exploataţii libere de bruceloză (conform OIE şi FAO): a) să se afle sub control veterinar oficial; b) să nu fi existat niciun animal infectat cu B. suis în ultimii trei ani şi toate cazurile suspecte au fost trimise spre expertiză la laborator; 6. Efectivele de reproducţie în vârstă de peste 6 luni pot fi încadrate ca libere de bruceloză dacă: a) tot efectivul a fost testat cu rezultate negative; b) la examinarea trimestrială 25% din suine au rezultat negativ c) la examinarea lunară 10% au rezultat negativ; d) niciun animal nu se testează de două ori în interval de 12 luni; e) pentru menţinerea statusului de liber, efectivele trebuie testate anual; f) trebuie menţinută supravegherea pasivă a semnelor clinice; g) testarea(bacteriologică şi serologică) periodică a animalelor reacţionate sau suspecte trimise la sacrificare. 7. Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt: a) Reacţia de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal b) Reacţia de Fixare a Complementului sau ELISA. 8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA Judeţean, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    3. în abator a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem; b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar 4. supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile(mistreţi şi iepuri cu leziuni) din fondul cinegetic. MĂSURI De la porcii din efectivele cu bruceloză: 1. se dispune sistarea reproducţiei şi depopularea totală; 2. carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; 3. organele cu leziuni se confiscă Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ (B - 104)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. prin examene de laborator a materialului seminal de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulaţie; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal; 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Pentru prevenirea introducerii bolii se aplică prevederile legislaţiei comunitare. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea datelor despre boală. 1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. prin inspecţie şi, în caz de suspiciune, prin examene de laborator Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    2. în abator: a) animalele şi păsările vii: se examinează ante şi post mortem; b) examinarea carcaselor şi organelor; Măsuri 1. Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile 2. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. 3. Recoltarea de carcase şi organe de la puii broiler 4. Recoltarea de probe din apă potabilă. 5. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA judeţean şi/sau după caz la laboratorul IISPV.
    23. TUBERCULOZA (B -105)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│I. Supraveghere │1. Monitorizarea datelor despre boală. │1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de │Medici veterinari ││pasivă │ │către DSVSA │oficiali din cadrul ││ │ │ │DSVSA. │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│II. Supraveghere│I. LA BOVINELE DOMESTICE (taurine, │ │ ││activă │bubaline) │ │ ││ │A. În exploataţii considerate necontaminate: │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. Tuberculinare generală prin test unic (TU)│1. Controalele intradermotuberculinice şi/sau │1. Medicul veterinar de ││ │0 dată pe an, la toate taurinele şi bubali- │cele pentru răspuns imun mediat celular se │liberă practică ││ │nele în vârstă de peste 6 săptămâni. │planifică şi se efectuează cu cel puţin două │împuternicit din ││ │2. Animalele la care TU a dat rezultate │săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.│circumscripţia sanitară ││ │neconcludente sau pozitive, se retestează la │2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor │veterinară de asistenţă ││ │42 zile prin TCS │menţionate la pct. 1 se efectuează tratamente │şi medicul veterinar ││ │3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba │antiparazitare. │oficial din cadrul ││ │utilizarea unor metode alternative, pentru a │3. Se interzice utilizarea, pentru testare │DSVSA. ││ │creşte gradul de confidenţă al diagnosticului│alergică a tuberculinelor neomologate, alterate │2. Examinare la LSVSA ││ │în relaţie cu animalele dubioase, cum ar fi │sau cu termen de valabilitate expirat, precum │şi/sau după caz, la LNR ││ │EIAs-yIFN. │şi instrumentar de lucru defect, neautorizat │din cadrul Institutului ││ │4. În cazul în care la tuberculinarea │metrologic. │de Diagnostic şi ││ │efectivelor din centrele de colectare pentru │4. Nu vor fi supuse testării │Sănătate Animală. ││ │export sau pentru comerţ intracomunitar se │intradermotuberculinice sau pentru răspuns │ ││ │declară tuberculoza, centrul de colectare îşi│imun mediat celular: │ ││ │încetează activitatea şi se supune măsurilor │a) animalele tratate anterior cu │ ││ │de combatere şi eradicare a bolilor. │medicamente imunosupresoare, cum ar fi: │ ││ │5. animalele pozitive la TCS şi/sau EIAs-yIFN│(i) dexametazona; │ ││ │se elimină obligatoriu din exploataţie prin │(îi) hidrocortizon; │ ││ │abatorizare. │b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie │ ││ │ │şi cele în primele 30 de zile după fătare; │ ││ │ │animalele bolnave, aflate în tratament sau │ ││ │ │cele în convalescenţă. │ ││ │ │5. Expedierea animalelor reagente la abator se │ ││ │ │face în baza certificatului sanitar veterinar │ ││ │ │de transport şi sănătate barat cu diagonală │ ││ │ │roşie şi fişei de tăiere cu rezultatele │ ││ │ │testului intradermotuberculinic sau pentru │ ││ │ │răspuns imun mediat celular întocmite de │ ││ │ │medicul veterinar oficial. │ ││ │ │6. De la toate animalele reagente, tăiate │ ││ │ │pentru precizarea diagnosticului de │ ││ │ │tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe │ ││ │ │individuale pentru examene de laborator, │ ││ │ │astfel: │ ││ │ │a) limfonodurile capului: retrofaringiene │ ││ │ │(stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept), │ ││ │ │parotidiene (stâng şi drept); │ ││ │ │b) limfonodurile traheobronhice (stâng şi │ ││ │ │drept), mediastinale (anterior şi posterior); │ ││ │ │c) limfonodurile hepatice, iliac (intern şi │ ││ │ │extern), retromamar (superior şi inferior) şi │ ││ │ │poplitei; │ ││ │ │d) porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, │ ││ │ │pulmon, ficat, splină, rinichi, organe │ ││ │ │genitale, glandă mamară, etc.); │ ││ │ │7. Este obligatorie şi supravegherea │ ││ │ │anatomopatologică şi de laborator pentru │ ││ │ │tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau │ ││ │ │tăiate de urgenţă, provenite din exploataţii │ ││ │ │contaminate. │ ││ │ │8. Examenele bacteriologice şi/sau PCR, │ ││ │ │morfopatologice pozitive certifică │ ││ │ │diagnosticul de tuberculoză. │ ││ │ │9. Proprietarii animalelor reagente sacrificate │ ││ │ │pentru precizare de diagnostic se despăgubesc │ ││ │ │potrivit legii indiferent de rezultatele │ ││ │ │examenelor de laborator. │ ││ │ │10. Precizările tehnice sunt în conformitate │ ││ │ │cu prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA │ ││ │ │nr. 104/2005, 105/2005, nr. 61/2006 cu │ ││ │ │modificările şi completările ulterioare. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │B. În exploataţii suspecte de contaminare: │ │ ││ │1. Până la clarificarea situaţiei │ │1. Medicul veterinar de ││ │epidemiologice, se interzice introducerea de │ │liberă practică ││ │bovine sănătoase în aceste exploataţii. │ │împuternicit din ││ │2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, │ │circumscripţia sanitară ││ │rămase în efectiv, sunt supuse testări la cel│ │veterinară de asistenţă ││ │puţin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor │ │şi medicul veterinar ││ │care au reacţionat pozitiv în vederea │ │oficial din cadrul ││ │clarificării statusului efectivului, atunci │ │DSVSA judeţene, ││ │când animalele tăiate în scop de diagnostic │ │respectiv a ││ │au fost negative la examenele de abator şi │ │municipiului ││ │laborator. │ │Bucureşti. ││ │ │ │2. Examinare la LSVSA ││ │ │ │şi/sau după caz, la LNR ││ │ │ │din cadrul IDSA │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │C. În exploataţii contaminate: │1. Este interzisă constituirea de centre de │1. Medicul veterinar de ││activă │a) Se consideră exploataţie contaminată, acea│izolare pentru tuberculoză şi popularea │liberă practică ││ │exploataţie în care bovinele testate şi │îngrăşătoriilor cu bovine provenite din │împuternicit are ││ │reacţionate pozitiv la testul alergic au fost│exploataţii contaminate; │responsabilitatea ││ │eliminate, iar examenul de abator şi labora- │2. Notificarea bolii se face în conformitate │efectuării ││ │tor au confirmat tuberculoza. │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │tuberculinărilor. ││ │b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │2. Medicul veterinar ││ │săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse │3. După declararea bolii, medicul veterinar │oficial din cadrul DSVSA││ │trimestrial testării oficiale pentru │oficial în a cărui responsabilitate este │are responsabilitatea ││ │tuberculoză │exploataţia împreună cu DSVSA, efectuează │pentru implementarea ││ │c) măsurile aplicate pentru controlul bolii │ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul │celorlalte măsuri de ││ │în exploataţiile contaminate trebuie să res- │de asanare. │control al bolii. ││ │pecte prevederile Ordinului preşedintelui │4. Medicul veterinar oficial comunică în scris │3. Examenele de ││ │ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedin- │deţinătorului de animale restricţiile privind │laborator pentru ││ │telui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului │circulaţia animalelor şi condiţiile de │precizarea ││ │preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modifică-│valorificare a produselor de origine animală │diagnosticului se ││ │rile şi completările ulterioare │provenite de la acestea. │realizează la LSVSA sub ││ │d) măsurile specifice de control al bolii la │5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau │coordonarea LNR pentru ││ │efectivele de bovine din România vor fi │TCS se elimină pentru tăiere în abator, în │Tuberculoză. ││ │precizate prin Manual Operaţional aprobat │vederea efectuării examenului de abator şi de │ ││ │prin ordin al preşedintelui ANSVSA │laborator pentru precizarea diagnosticului. │ ││ │ │6. Aceste bovine se taie în partidă separată │ ││ │ │sau în sala sanitară, sub supraveghere │ ││ │ │sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor │ ││ │ │de decontaminare şi protecţia mediului. │ ││ │ │7. Bovinele tăiate în scop de diagnostic se │ ││ │ │despăgubesc conform Hotărârii Guvernului │ ││ │ │nr. 1.415/2004 cu modificările şi │ ││ │ │completările ulterioare; │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │D. Alte rumegătoare domestice receptive │ │ ││ │(ovine şi caprine). │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. examene anatomopatologice pentru depista- │1. La ovine, testul intradermic se execută │1. Medicul veterinar de ││ │rea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi │prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml │liberă practică ││ │caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă sau │PPD-bovin şi PPD-aviar în puncte separate, pe │împuternicit din ││ │moarte; │latura toracelui posterior articulaţiei │circumscripţia sanitară ││ │ │cotului iar la caprine testul poate fi │veterinară de asistenţă ││ │ │efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. │şi medicul veterinar ││ │ │Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după │oficial din cadrul ││ │ │inoculare: interpretarea reacţiilor se face │DSVSA. ││ │ │după cheia recomandată pentru diagnosticul │2. Examinare la LSVSA ││ │ │alergic al paratuberculozei la ovine şi │şi/sau după caz, la LNR ││ │ │caprine. │din cadrul IDSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. testare alergică, de două ori pe an (Trim.│2. Ovinele şi caprinele reagente la IDR-TCS │ ││ │II şi IV), prin IDR-TCS la ovinele şi capri- │vor fi supuse testelor serologice şi │ ││ │nele adulte din efective: │examenelor bacteriologice pe probe de fecale │ ││ │a) cu antecedente de boală sau cu risc maxim │pentru diagnosticul paratuberculozei; în │ ││ │de infecţie; │acelaşi scop, de la animalele tăiate, │ ││ │b) în care au fost depistate cazuri cu lezi- │limfocentrii mezenterici şi mucoasa │ ││ │uni de tuberculoză confirmate prin examene de│intestinală se vor examina necropsic, │ ││ │laborator │histopatologic şi bacteriologic. │ ││ │c) rumegătoarele receptive din exploataţii de│ │ ││ │bovine care au fost diagnosticate pozitiv │ │ ││ │pentru tuberculoză. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │3. toate animalele pozitive la IDR - TCS se │ │ ││ │abatorizează şi de la acestea se recoltează │ │ ││ │probe pentru precizarea diagnosticului de │ │ ││ │tuberculoză │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │4. efectivele de ovine şi caprine în care │ │ ││ │boala a fost confirmată şi declarată oficial │ │ ││ │se supun programului de asanare prin │ │ ││ │depopulare totală │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │E. Porcine domestice şi sălbatice. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. Supraveghere prin expertiză de abator (du-│Respectarea protocolului comun încheiat între │1. Medicul veterinar de ││ │pă tăiere sau vânat) şi recoltarea de probe │ANSVSA, RNP-ROMSILVA şi AGVPS nr. │liberă practică ││ │de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de │1939/11379/700/2006 cu privire la │împuternicit din ││ │tuberculoză care se expediază la laborator │supravegherea şi prevenirea unor boli │circumscripţia sanitară ││ │pentru precizarea diagnosticului de │transmisibile de la animale la om; arealul în │veterinară de asistenţă ││ │tuberculoză. │care au fost depistaţi porci sălbatici cu │şi medicul veterinar ││ │ │tuberculoză va fi supus acţiunilor de │oficial din cadrul ││ │ │vânătoare intensivă; │DSVSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤2. Examinare la LSVSA ││ │2. Exploataţiile în care boala a fost │ │şi/sau după caz, la LNR ││ │confirmată şi declarată oficial se supun │ │din cadrul IDSA. ││ │măsurilor de asanare prin depopulare totală. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │3. Adăpostul şi incinta exploataţiei de │ │ ││ │porcine în care au fost cazate animalele cu │ │ ││ │diagnostic de tuberculoză vor fi supuse │ │ ││ │acţiunilor de sanitaţie veterinară │ │ ││ │(deratizare, dezinsecţie, decontaminare, cu │ │ ││ │controlul eficienţei acestora. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │4. Arealul din care au provenit porcii │ │ ││ │sălbatici cu tuberculoză, la care s-au │ │ ││ │depistat leziuni de tuberculoză, se supune │ │ ││ │măsurilor de restricţie privind circulaţia │ │ ││ │animalelor domestice şi se intensifică │ │ ││ │acţiunile de vânătoare în zonă. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │F. Animale receptive din mediul silvatic în │ │ ││ │captivitate şi semicaptivitate (Capre, cerbi,│ │ ││ │zimbri, girafe, lame, cămile şi alte mamifere: │ ││ │carnasiere, feline; maimuţe) din rezervaţii │ │ ││ │naturale, grădini zoologice, parcuri, etc. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │Supraveghere prin examen anatomopatologic şi │1. Zona din care au provenit animalele cu │1. Medicul veterinar de ││ │de laborator la toate animalele depistate │tuberculoză va fi supus măsurilor similare │liberă practică ││ │moarte, vânate sau tăiate; │prevăzute la lit. E, pct. 4, pentru porcii │împuternicit din ││ │ │sălbatici. │circumscripţia sanitară ││ │ │2. La rumegătoarele şi alte animale receptive │veterinară de asistenţă ││ │ │din fondul cinegetic, în captivitate sau │şi medicul veterinar ││ │ │semicaptivitate, organizarea acţiunilor de: │oficial din cadrul ││ │ │depistare, diagnostic, asigurarea materialelor │DSVSA. ││ │ │necesare revin MADR şi proprietarilor de │2. Examinare la LSVSA, ││ │ │rezervaţii. │şi/sau după caz, la LNR ││ │ │ │din cadrul IDSA ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │G. Carnasiere şi feline domestice (Câini, │ │ ││ │pisici, nurci) │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │Examen anatomopatologic şi de laborator la │1. Este interzisă administrarea în hrana │1. Medicul veterinar de ││ │toate animalele cu leziuni suspecte de │carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor │liberă practică ││ │tuberculoză; │şi confiscatelor de abator provenite de la │împuternicit din ││ │ │animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost │circumscripţia sanitară ││ │ │tratate termic în conformitate cu legislaţia │veterinară de asistenţă ││ │ │sanitară veterinară în vigoare; │şi medicul veterinar ││ │ │2. Declararea oficială a bolii se face pe baza │oficial din cadrul ││ │ │buletinelor de analiză pentru confirmarea │DSVSA. ││ │ │bolii, iar în crescătoriile contaminate se │2. Examinare la LSVSA ││ │ │aplică programul de asanare prin │şi/sau după caz, la LNR ││ │ │depopulare totală. │din cadrul IDSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │H. Păsări domestice (Găini, curci, bibilici, │1. În exploataţiile comerciale şi necomerciale │1. Medicul veterinar de ││ │porumbei, fazani, etc.): │avicole în care tuberculoza a fost │liberă practică ││ │Supraveghere prin examene anatomopatologice │diagnosticată la alte animale receptive sau la │împuternicit din ││ │şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii, │acestea se înregistrează frecvente reacţii │circumscripţia sanitară ││ │parcuri, grădini zoologice, circuri, expozi- │nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient │veterinară de asistenţă ││ │ţii permanente, etc. │de păsări (minimum 5 capete) şi examinate │şi medicul veterinar ││ │ │complex în direcţia tuberculozei. │oficial din cadrul ││ │ │ │DSVSA. ││ │ │2. Exploataţiile în care boala a fost │2. Examinare la LSVSA ││ │ │confirmată şi declarată oficial se supun │şi/sau după caz, la LNR ││ │ │programului de asanare prin depopulare totală │din cadrul IDSA. ││ │ │şi măsurilor de sanitaţie veterinară în │ ││ │ │conformitate cu prevederile legale. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │I. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │I. ANIMALE VII (bovinele, caprinele, porcine-│ │ ││ │le, păsările, iepurii şi vânatul sălbatic): │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │Se examinează ante şi post mortem, inclusiv │ │1. Medic veterinar ││ │ganglioni limfatici ai capului şi organelor. │ │oficial din din cadrul ││ │ │ │DSVSA ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │II. CARNE şi ORGANE │CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine) │1. Medic veterinar ││ │1. Examinarea carcaselor şi organelor se │1. În cazul animalelor care au reacţionat │oficial din cadrul ││ │efectuează în unităţi de tăiere │pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, │DSVSA ││ │autorizate/aprobate sanitar veterinar, de │la care după tăiere prin inspecţia post mortem │2. Examinare la LSVA ││ │către medici veterinari oficiali sau alt │nu se constată leziuni, se vor recolta │Judeţean, şi/sau după ││ │personal veterinar, desemnat de către autori-│următorii ganglioni limfatici: │caz, la LNR din cadrul ││ │tatea sanitară veterinară competentă. │a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici; │IDSA. ││ │2. Păsările se supun inspecţiei individuale │b) mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă │ ││ │după tăiere, prin examinarea carcasei şi │sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. │ ││ │organelor; în caz de suspiciune se recoltează│2. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează │ ││ │carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, │probe de organe cu leziuni şi ganglioni │ ││ │splină, ovare) pentru examene de laborator în│limfatici în vederea examinării bacteriologice │ ││ │direcţia tuberculozei. │şi histologice, după caz, conform normelor │ ││ │ │sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de │ ││ │ │organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. │ ││ │ │În lipsa organelor afectate se recoltează numai │ ││ │ │limfonodulii cu leziuni. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │MĂSURI │1. Medic veterinar ││ │ │1. Sancţiunile de abator la carnea şi organele │oficial din cadrul ││ │ │mamiferelor se aplică în funcţie de localizare │DSVSA. ││ │ │şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu │ ││ │ │prevederile normelor sanitare veterinare în │ ││ │ │vigoare. │ ││ │ │2. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă │ ││ │ │şi denaturează. │ ││ │ │3. Sancţiunile de abator pentru carnea şi │ ││ │ │organele de pasăre sunt următoarele: │ ││ │ │a) confiscarea carcasei şi organelor în │ ││ │ │întregime în caz de infecţie generalizată sau │ ││ │ │de leziuni în organe însoţite de slăbire │ ││ │ │avansată şi de infiltraţii în musculatură; │ ││ │ │b) confiscarea organelor cu leziuni şi │ ││ │ │admiterea în consum a carcasei, după │ ││ │ │sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu │ ││ │ │prezintă modificări organoleptice. │ ││ │ │c) Notificarea bolii se face în conformitate cu │ ││ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ ││ │ │77/2005, cu modificările ulterioare. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │J. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA │ │ ││ │ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. Supravegherea şi controlul permanent al │1. Supravegherea şi controlul aplicării │1. Medicul veterinar de ││ │funcţionării regimului de filtru şi │măsurilor generale de prevenirea transmiterii │liberă practică ││ │mijloacelor de manipulare, decontaminare şi │bolii de la animale la om, se efectuează de │împuternicit din ││ │distrugere a produselor patologice de origine│către autoritatea veterinară competentă, în │circumscripţia sanitară ││ │animală în toate exploataţiile organizate şi │toate cazurile, iar când se constată încălcări │veterinară de asistenţă ││ │în cele de cercetare şi diagnosticul │ale legislaţiei veterinare, autoritatea │şi medicul veterinar ││ │micobacteriozelor, în conformitate cu │veterinară este în măsură să decidă │oficial din cadrul ││ │legislaţia sanitară veterinară în vigoare; │suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare │DSVSA. ││ │ │de funcţionare pentru exploataţia respectivă; │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2.Controlul aplicării şi respectării Normelor│2. Controlul sanitar a personalului şi a │DSVSA ││ │de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea│membrilor familiilor din exploataţiile │ ││ │îmbolnăvirilor profesionale în exploataţiile │contaminate va fi efectuat odată pe an. │ ││ │comerciale de animale (colectivităţi), │ │ ││ │unităţile de prelucrare şi comercializare a │ │ ││ │produselor de origine animală, instituţii de │ │ ││ │cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor │3. Supravegherea şi controlul sanitar │DSVSA ││ │naturale şi a surselor potenţiale animale şi │veterinar se vor efectua în conformitate cu │ ││ │umane de infecţie, a speciilor şi subspecii- │legislaţia veterinară în vigoare │ ││ │lor de micobacterii prezente în teritoriu şi │privind producerea, prelucrarea şi │ ││ │a riscului de transmitere a bolii în relaţia │comercializarea laptelui şi produselor lactate │ ││ │animal - om - animal; │din exploataţiile contaminate. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │4. Controlul trimestrial, prin examene │4. Expertiza sanitară veterinară de abator a │DSVSA ││ │radiologice, semiologice ori prin alte teste │carcaselor, organelor şi produselor din carne │ ││ │de depistare a tuberculozei la tot personalul│destinate consumului uman, se efectuează de │ ││ │angajat care desfăşoară activităţi: │către medicii veterinari oficiali din cadrul │ ││ │ │DSVSA. Carnea şi organele cu leziuni de │ ││ │ │tuberculoză se supun sancţiunilor de abator │ ││ │ │potrivit legii. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │a) În exploataţiile comerciale/ │5. Pentru orice abatere de la prevederile │Medic veterinar oficial,││ │nonprofesionale de animale (colectivităţi); │legii se suspendă activitatea unităţii de │din cadrul DSVSA ││ │ │prelucrare pentru o perioadă stabilită de │ ││ │ │autoritatea veterinară competentă. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │b) în unităţi de prelucrare şi comercializare│ │Medic veterinar oficial,││ │a produselor de origine animală destinate │ │din cadrul DSVSA ││ │consumului public; │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │c) personalul care acordă asistenţă zoo - │ │ ││ │veterinară în unităţile menţionate; │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │d) personalul din unităţile de cercetare şi │ │ ││ │diagnostic al micobacteriozelor; │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │e) membrii familiilor din exploataţiile │ │ ││ │nonprofesionale în care au fost diagnosticate│ │ ││ │animale cu tuberculoză. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │5. Supravegherea şi controlul sanitar veteri-│ │Medic veterinar oficial ││ │nar permanent al producerii, prelucrării şi │ │din cadrul DSVSA ││ │comercializării produselor de origine animală│ │ ││ │destinate consumului uman în: │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │a) toate exploataţiile comerciale de animale,│ │ ││ │inclusiv în cele nonprofesionale; │ │ ││ │b) toate unităţile prelucrătoare din industria │ ││ │alimentară; │ │ ││ │c) circuitul comercial din pieţe şi unităţi │ │ ││ │de desfacere produse şi preparate de origine │ │ ││ │animală. │ │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘24. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: │1. Medicul veterinar de ││activă ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤liberă practică ││ │a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru │ │împuternicit din ││ │reproducţie pe teritoriul României, de două │ │circumscripţia sanitară ││ │ori pe an, în semestrele I şi II. │ │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul DSVSA││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │b) mamele de tauri, la autorizare, şi │ │2. Probele de sânge se ││ │candidatele mame de tauri o dată pe an. │ │testează la LSVSA ││ │ │ │abilitate şi LNR din ││ │ │ │cadrul IDSA, după caz. ││ │ │ │3. Examenele ││ │ │ │virusologice se ││ │ │ │efectuează la LSVSA ││ │ │ │abilitate şi la LNR din ││ │ │ │cadrul IDSA, după caz, ││ │ │ │pe probe de organe, ││ │ │ │tampoane nazale, ││ │ │ │leucoconcentrat. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │c) Tăuraşii care se achiziţionează pentru │1. Notificarea bolii se face în conformitate │ ││ │reproducţie, după împlinirea vârstei de şase │cu prevederile Ordinului preşedintelui │ ││ │luni, înainte de plecarea din ferma de │ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările │ ││ │origine şi la minimum 21 de zile de la intra-│ulterioare. │ ││ │rea în carantină în ferma de destinaţie; │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │d) Probele de sânge se recoltează de la │2. În caz de necesitate se aplică măsurile │ ││ │animale nevaccinate anti - IBR-IPV. │dispuse prin deciziile Comisiei Europene. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. în caz de suspiciune de boală, se efectu- │ │ ││ │ează examene virusologice. │ │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘25. TRICHOMONOZA BOVINĂ (B-112)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea datelor despre boală. 1. Raport trimestrial înaintat la ANSVSA de către DSVSA Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.
    2. Supraveghere de laborator: a) trimestrial la taurii şi bivolii din cen- trele de însămânţări artificiale şi unităţile furnizoare de material seminal - autorizate; 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    b) taurii şi bivolii la autorizarea pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile; (i) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; (îi) imediat după întoarcerea la stabulaţie; 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator o cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea de contraprobe. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau LNR din cadrul IDSA
    c) vacile, bivoliţele şi junicile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia; d) material seminal de tauri şi/sau bivol provenit din comerţul intracomunitar destinat executării însămânţărilor artificiale.
    26. ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (B-115)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Deţinătorii de bovine au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali asupra oricărei suspiciuni de ESB (semne clinice)
    II. Supraveghere activă 1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate în regim de urgenţă; cu semne clinice la inspecţia antemortem), precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine; 3. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din mediul silvic şi exotice, care au exprimat semne clinice nervoase, se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză. 4. De la toate bovinele moarte; bovinele suspecte de ESB şi bovinele ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, în vârstă de peste 24 luni se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB (inclusiv cu trunchi cerebral. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi, 3. Examinare la LSVSA Judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    5. Transportul probelor la LSVSA abilitate pentru diagnosticul ESB se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.
    6. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVSA, după caz.
    7. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001.
    8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;
    9. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
    10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E.
    11. Medicii veterinari epidemiologi şi histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. 12. Decizia Comisiei 2006/876/CE ce aprobă programele de eradicare şi monitorizare a bolilor la animale, a anumitor EST şi prevenirea zoonozelor prezentate de Bulgaria şi România pentru anul 2007, care amendează Decizia 2006/687/CE
    INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE
    I. ANIMALE VII 1. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2000 (sacrificate în regim de urgenta; cu semne clinice la inspecţia antemortem) precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA
    Se examinează ante şi post mortem. 2. În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările şi completările ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului 999/2001 şi a Regulamentului nr. 1774/2002 3. Se aplica măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001 Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A.
    II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 788 din 30 august 2005 cu modificările şi completările ulterioare. 5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    27. ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ (B-153)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA:
    La caprinele domestice: 1. ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă, Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    2. 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, identificate, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin tăiere. 2. Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.
    28. MAEDI VISNA B - 161
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA la: - 10%, dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, identificate, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    29. SCRAPIA (B-160)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea informaţiilor semnificative despre boală. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. 1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. Deţinătorii de ovine şi caprine au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice.
    II. Supraveghere activă 1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului 999/2001 3. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001 şi a Deciziei 2002/1003 transpusă în Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de pro- teine prionice la rasele de ovine. 4. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Examinarea probelor de creier provenite de la ovinele în vârstă de peste 18 luni conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001/CE. 3. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din IDSA, numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens. 4. Pentru genotipare se recoltează probe de sânge pe EDTA 5. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de laboratoarele EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens. 3. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA
    5. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în laboratoarele EST din cadrul I.D.S.A. şi în laboratoarele EST din cadrul LSVSA, după caz.
    6. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi prevederilor Regulamentului nr. 999/2001/CE.
    7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la laboratoarele EST din I.D.S.A.
    8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produse lor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;
    9. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
    10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul laboratoarelor EST fac stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. 11. Medicii veterinari epidemiologi şi histopatologi specialişti organizează, cu sprijinul conducerii DSVSA, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. 12. Conform Deciziei Comisiei 2002/1003 transpusă în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1157 din 21 decembrie 2005.
    INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE
    I. ANIMALE VII - se examinează ante şi post mortem. 1. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei III a Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2000/CE (sacrificate în regim de urgenţă; cu semne clinice la inspecţia antemortem; suspecte de ESB) precum şi probele de creier provenite de la bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum. 2. În cazul confirmării bolii aceasta se declară oficial conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 cu modificările ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001/CE şi a Regulamentului nr. 1774/2002 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului nr. 999/2001 1. Medic veterinar oficial din din cadrul DSVSA
    II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5. Se aplică prevederile legislaţiei comunitare. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.
    30. DURINA (B-202)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea informaţiilor despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică a armăsarilor din herghelii şi depozit, o dată pe an; 1. Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;
    2. Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii. 2. Pentru animalele vii livrate în cadrul comerţului intracomunitar, se respectă prevederile lit. c) pct. 4, sect. C, Cap. IV din anexa la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005,
    3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
    31. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ (B-205)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│I. Supraveghere │Monitorizarea documentelor pentru boală. │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către │Medicul veterinar de ││pasivă │ │DSVSA. │liberă practică ││ │ │ │împuternicit din ││ │ │ │circumscripţia sanitară ││ │ │ │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul ││ │ │ │DSVSA. │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│II. Supraveghere│1. Supravegherea serologică prin ID (testul │1. Probele de ser cu rezultat neconcludent │1. Examenele se ││activă │Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a │(dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate │efectuează la LSVSA şi ││ │ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:│la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză │la LNR din cadrul IDSA, ││ │a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare│2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul │după caz, pe probe de ││ │de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe │Coggins, identificate prin dangalizare, nu se │ser. ││ │an după cum urmează: │mai retestează şi se vor trimite în termen de │2. Probele de ser cu ││ │(i)cu 15 zile înainte de plecarea din depozit│10 zile de la primirea buletinului de analiză │rezultat neconcludent ││ │(îi) cu 15 zile înainte de retragerea din │la abator pentru tăiere la sala sanitară. │(suspicios) sau cazurile││ │staţiunile de montă; │ │de litigiu înregistrate ││ │(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în│ │la LSVSA se trimit la ││ │depozit. │ │LNR din cadrul IDSA, ││ │ │ │pentru expertiză. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │b) armăsarii din staţiunile permanente de │3. Localităţile indemne, în care s-au │ ││ │montă la autorizare, de 2 ori pe an │înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, │ ││ │(februarie-martie şi octombrie-noiembrie); │se declară contaminate şi se aplică măsurile │ ││ │ │sanitare veterinare prevăzute de │ ││ │ │legislaţia în vigoare pentru combatere. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │c) iepele de reproducţie, o dată pe an │4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, │ ││ │(februarie - martie); │indiferent de scop, din localităţi contaminate │ ││ │ │în localităţi indemne. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │d) ecvideele din herghelii, depozite de │5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe │ ││ │armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi │din staţiuni temporare de montă, herghelii, │ ││ │alte unităţi specializate, de două ori pe an,│depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii │ ││ │(februarie - martie, octombrie - noiembrie); │hipice sau alte unităţi specializate, pentru a │ ││ │ │montă sau, a se monta în localităţi cu animale │ ││ │ │contaminate. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe │6. Introducerea de armăsari sau iepe de │ ││ │an, după dezinsecţie (februarie - aprilie), │reproducţie din exploataţiile şi localităţile │ ││ │ │contaminate, în herghelii, hipodroame, │ ││ │ │staţiuni temporare sau permanente de montă, │ ││ │ │depozite de armăsari, asociaţii hipice sau │ ││ │ │alte aglomerări specializate de cabaline, este │ ││ │ │permisă numai după două examene serologice │ ││ │ │negative efectuate la interval de 30 zile, │ ││ │ │înaintea acestui transfer. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │f) ecvideele seronegative din localităţile │7. Se interzice folosirea la montă a │ ││ │contaminate, ca şi cele din zona de protecţie│armăsarilor care au acţionat în staţiuni │ ││ │de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor │temporare de montă dacă nu au fost examinaţi │ ││ │de armăsari, sau altor unităţi specializate, │serologic cu 30 de zile înainte de a fi │ ││ │se testează de două ori pe an (februarie - │introduşi în efectivul de origine. │ ││ │martie şi octombrie - noiembrie); │8. Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru │ ││ │ │Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a │ ││ │ │municipiului Bucureşti, stabilesc în funcţie de │ ││ │ │rezultatul examenelor de laborator şi al │ ││ │ │numărului de animale serologic pozitive │ ││ │ │încadrarea în una din cele patru zone de risc │ ││ │ │epidemiologic: │ ││ │ │a) zona de risc epidemiologic înalt, │ ││ │ │reprezentată de judeţele intens contaminate, │ ││ │ │unde prevalenţa este > de 2% iar numărul total │ ││ │ │de reagenţi pozitivi este > 300 animale; │ ││ │ │b) zona de risc epidemiologic moderat, │ ││ │ │reprezentată de judeţe mediu contaminate, unde │ ││ │ │prevalenţa este > de 2% iar numărul total de │ ││ │ │reagenţi pozitivi este cuprins între 100-300 │ ││ │ │animale; │ ││ │ │c) zona de risc epidemiologic slab, │ ││ │ │reprezentată de judeţe slab contaminate, unde │ ││ │ │prevalenţa este < de 2% iar numărul total de │ ││ │ │reagenţi pozitivi este maximum 100 animale; │ ││ │ │d) zona indemnă, reprezentată de judeţe libere │ ││ │ │de A.E.I., unde nu există nici un reagent │ ││ │ │pozitiv. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. Supravegherea prin examene anatomopatolo- │9. Respectarea prevederilor Ordinului │ ││ │gice şi histologice la ecvinele moarte în │preşedintelui ANSVSA privind eradicarea │ ││ │perioada de carantină sau în cazul suspici- │accelerată a AEI pe teritoriul României. │ ││ │unii bolii. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia │10. Notificarea bolii se face în conformitate │ ││ │sport să rezulte că animalele au fost testate│cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │ ││ │serologic (ID) pentru anemia infecţioasă, cu │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │ ││ │cel mult 30 zile înainte de export, prin │ │ ││ │imunodifuzie, contra cost pentru proprietar; │ │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘32. MORVA (B-209)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor pentru boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medicul veterinarul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. Supravegherea obligatorie prin examen clinic, postmortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate. Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină.
    2. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele a) folosite în scop didactic sau experimental b) cu reacţii pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC; 3. supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică;
    2. Pentru comerţul intracomunitar şi exportul în ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.
    3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
    33. SINDROMUL RESPIRATOR şi DE REPRODUCŢIE LA PORCINE (B-257)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supraveghere serologică. a) Din exploataţiile de porcine supuse programului de supraveghere se vor expedia anual pentru confirmarea indemnităţii 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100- 150 zile 1. Exploataţiile infectate care desfăşoară activitate de reproducţie nu fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după indemnizare şi repopulare cu porci ce provin din efective certificate indemne pentru această boală. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    b) de la animalele de reproducţie recent achiziţionate inclusiv a celor în cadrul comerţului intracomunitar sau importate din ţări terţe, în perioada de carantină în funcţie de efectiv, se vor recolta 10-20 probe de ser. 2. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi cele care nu desfăşoară activitate de reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere 2. Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la LSVSA abilitate şi la LNR din cadrul IDSA.
    c) în cazurile de suspiciune de boală: (i) examene serologice pe probe perechi recoltate la interval de 30-35 zile, examene virusologice, histologice şi/sau identifica- rea de genom viral specific prin PCR la IDSA. 3. Este permisă afluirea în alte exploataţii indemne doar a loturilor libere de această boală. 4. Boala se confirmă prin evidenţierea seroconversiei sau prin izolarea virusului/ detecţia antigenului viral.
    5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
    34. A. SALMONELOZELE AVIARE34.1. TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din fermele de selecţie, reproducţie rase uşoare, reproducţie rase grele şi găini ouă consum după cum urmează: a) fermele de bunici: (i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; (iii) pentru producţie de ouă pentru incubat, lunar, pe probe de fecale din fiecare hală; (iv) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. b) fermele de părinţi: (i) pui de o zi: în ziua populării, pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. c) fermele de găini ouă consum: (i) pui de o zi: în ziua popularii, pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) pe perioada de ouat, la fiecare 2 luni, pe probe de fecale recoltate din adăposturi. 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului. 2. Toate probele care au reacţionat suspect sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 3. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 4. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective 5. Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie (puf şi coji de ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de probe/hala) păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor de sânge recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minim 10; Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 02 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Păsările pozitive la RASI obligatoriu se examinează prin RSAL şi prin examen bacteriologic. În caz de confirmare prin examen bacteriologic, întregul lot se abatorizează sub control sanitar veterinar oficial, în partidă separată. 7. Ouăle provenite din unităţile contaminate nu se admit pentru incubat; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice şi moleculare, precum şi pentru monitorizarea antibiorezistenţei;
    2. Controlul serologic în exploataţii prin reacţia de aglutinare cu sânge integral(RASI) a) 10% părinţi; b) 25% bunici; c) 100% linii pure. 1. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către proprietarul păsărilor cu personal de specialitate de la laboratorul sanitar veterinar instruit (atestat de către D.S.V.S.A) şi pe cheltuiala acestuia, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. 2. Toate probele care au o reacţie suspicioasă sau pozitivă la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 3. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este opţiunea fermierului şi se efectuează numai în scop preventiv, cu aprobarea DSVSA şi cu notificarea ANSVSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 5. Supravegherea este obligatorie, iar contravaloarea supravegherii este suportată de proprietarul păsărilor.
    34.2. PARATIFOZA AVIARĂ (C - 855)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Toate efectivele destinate tăierii (pui, găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriolo- gic pe cadavre, probe de fecale şi/sau păsări bolnave; ultima examinare se efectuează cu 7- 10 zile înainte de tăiere; Suplimentar cada- vrelor şi păsărilor bolnave, se vor expedia la laborator 60 probe materii fecale/hală. Probele recoltate se grupează pentru analiza în minimum 2 probe compuse. Se aplică Regulamentul Comisiei 646/2007/EC de punere în aplicare a Regulamentului nr. 2160/2003/CE al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a Regulamentului nr. 1091/2005/CE 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, sunt supuse controlului. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    2. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din fermele de selecţie bunici, pă- rinţi şi găini ouă consum, după cum urmează: a) fermele de bunici: - pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; (i) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; (îi) pentru producţie de ouă pentru incubat, lunar, pe probe de fecale din fiecare hală; (iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. b) fermele de părinţi: (i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu de pe sitele de control. c) fermele de găini ouă consum: (i) pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; (îi) pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; (iii) pe perioada de ouat, lunar, pe probe de fecale recoltate din adăposturi. 2. Toate păsările, inclusiv porumbeii, care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate. 3. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se efectuează control la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective 4. Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie (puf şi coji de ouă din eclozionator), fecale proaspete (60 de probe/hala) păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor de sânge recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10; Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Păsările cu reacţie pozitivă la examenul bacteriologic şi la RSAL se elimina; 6. Ouăle provenite din unităţile contaminate nu se admit pentru incubat; 7. Vaccinarea antisalmonelică a păsărilor este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv, cu aprobarea DSVSA şi cu notificarea ANSVSA. 8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării serologice şi moleculare, precum şi pentru monitorizarea antibiorezistenţei.
    34.3. SALMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINI DE REPRODUCŢIE (S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │I. Pentru controlul oficial: numai în │Se efectuează în conformitate cu Regulamentul │1. Medicul veterinar de ││activă │exploataţii de păsări adulte. │Comisiei (CE) nr. 1.003/2005 de aplicare a │liberă practică ││ │Se prelevează probe de 3 ori în timpul │Regulamentului Parlamentului European şi al │împuternicit, organizat ││ │ciclului de producţie, astfel: │Consiliului (CE) nr. 2.160/2003 cu privire la │în condiţiile legii şi ││ │a) în primele 4 săptămâni de la intrarea în │stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere │medicul veterinar ││ │faza de ouat (sau de la transferul în │a prevalenţei anumitor serotipuri de salmonella │oficial din cadrul DSVSA││ │exploataţia comercială pentru găini ouătoare)│în efectivele de reproducere din specia Gallus │2. Examenele se ││ │b) către sfârşitul fazei de ouat, dar nu mai │gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) │efectuează la LSVSA. ││ │devreme de 8 săptămâni înainte de sfârşitul │nr. 2.160/2003 şi în conformitate cu Programul │3. LSVSA au obligaţia de││ │ciclului de producţie; │naţional pentru controlul salmonelozelor │a trimite la LNR din ││ │c) în perioada de producţie, la un interval │zoonotice la găinile de reproducţie, astfel: │cadrul IDSA, în vederea ││ │aproximativ egal faţă de recoltările │1. Numărul de probe ce trebuie recoltate din │tipizării, toate ││ │menţionate la literele a) şi b). │exploataţiile de păsări: │tulpinile din genul ││ │Modul de prelevare este asemănător ca la │ │Salmonella spp. ││ │punctul II. │ Număr de Păsări Nr. Probe Materii │rezultate în urma ││ │ │ din Adăpost Fecale/Adăpost │efectuării examenului ││ │ │ 250-349 200 │bacteriologic. ││ │ │ 350-449 220 │ ││ │ │ 450-799 250 │ ││ │ │ 800-999 260 │ ││ │ │ 1000 SAU MAI MULTE 300 │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │II. La iniţiativa operatorului economic │2. În cazul păsărilor de reproducţie ţinute în │1. Medicul veterinar de ││ │A. În exploataţiile comerciale cu efective de│cuşti, prelevarea se referă la amestecul de │liberă practică ││ │păsări adulte: │materii fecale de pe benzile de evacuare, │împuternicit din ││ │a) La fiecare 2 săptămâni, se recoltează │raclare, fose, colectându-se 2 probe compuse de │circumscripţia sanitară ││ │probe de materii fecale proaspete cântărind │cel puţin 150 grame fiecare, ce sunt testate │veterinară de asistenţă ││ │fiecare cel puţin 1 gram,prelevate randomizat│individual. Fiecare nivel de cuşti trebuie să │şi medicul veterinar ││ │din diferite locuri din adăpost sau grup de │fie reprezentat în proba globală. │oficial din cadrul ││ │adăposturi. Probele recoltate se grupează │3. În cazul depistării de salmonele zoonotice │DSVSA. ││ │pentru analiza în minimum 2 probe compuse. │din serotipurile menţionate în Regulamentul │2. Examenele se ││ │b) Numărul de probe ce trebuie recoltate │(CE) nr. 1.003/2005, la efective de reproducţie │efectuează la LSVSA, în ││ │sunt în conformitate cu cele menţionate la │cu peste 250 păsări, se aplică măsurile │conformitate cu ISO ││ │precizările tehnice │prevăzute în Regulamentul Parlamentului şi al │6579/2002. ││ │(col. 3) │Consiliului (CE) 2160/2003. │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┤4. Produsele antimicrobiene nu pot fi folosite ├────────────────────────┤│ │B. În exploataţiile comerciale de tineret: │ca metodă de combatere a salmonelozelor la │3. LSVSA au obligaţia de││ │Se procedează ca la punctul I, cu diferenţa │păsări, decât în condiţiile derogărilor │a trimite la LNR din ││ │ca la fiecare serie de tineret reproducător │stipulate în Regulamentul Comisiei nr. │cadrul IDSA toate ││ │se vor realiza numai trei recoltări: │1177/2006/CE. de punere în aplicare a │tulpinile din genul ││ │a) la vârsta de o zi; │Regulamentului Parlamentului European şi al │Salmonela rezultate în ││ │b) la vârsta de 4 săptămâni; │Consiliului nr. 2160/2003/ CE privind cerinţele │urma efectuării ││ │c) cu două săptămâni înainte de transfer în │în vederea utilizării de metode de control │examenului ││ │exploataţia pentru găini adulte. │specifice în cadrul programelor naţionale de │bacteriologic, în ││ │ │control al salmonelei la păsările de curte. │vederea tipizării ││ │ │5. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. se │serologice şi moleculare││ │ │folosesc numai în conformitate cu prevederile │precum şi pentru ││ │ │Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006. │monitorizarea ││ │ │6. Costurile examenelor de supraveghere │antibiorezistenţei; ││ │ │sanitară veterinară neoficială (la iniţiativa │ ││ │ │operatorului) sunt suportate de proprietarul │ ││ │ │păsărilor. │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘34.4. SALMONELOZELE LA GĂINI OUĂTOARE (Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă I. Pentru controlul oficial: în exploataţii cu cel puţin 1.000 de găini ouătoare. 1. Prelevarea de probe pentru controlul oficial trebuie să aibă loc cel puţin: a) o dată pe an într-un efectiv din exploataţiile care au cel puţin 1 000 de păsări; b) la vârsta de 24 ± 2 săptămâni în efecti- vele de găini ouătoare ţinute în adăposturi unde Salmonella a fost detectată la efecti- vele anterioare; c) în orice caz de suspiciune a infecţiei cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium, ca rezultat al anchetei epidemiologice a unor focare de toxiinfecţii alimentare, în conformitate cu art. 8 al Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/99/CE privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/ CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei Consiliului 92/117/CEE; d) în toate celelalte efective de găini ouătoare din exploataţie, în cazul în care a fost detectată infecţia cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium la unul din efectivele de găini ouătoare din exploataţie; e) în cazuri în care autoritatea competentă consideră că este necesar. 2. O prelevare de probe efectuată în cadrul controlului oficial poate înlocui o prelevare de probe la iniţiativa operatorului economic. 3. Modul de prelevare este asemănător ca la pct. II. Se efectuează în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1168/2006/ CE de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2.160/2003/ CE cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de salmonella în efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului nr. 1003/2005/CE şi în conformitate cu Programul naţional pentru controlul salmonelozelor la găinile ouătoare aprobat prin Decizia Comisiei nr. 848/2007 de aprobare a anumitor programe naţionale privind controlul salmonelei în efectivele de găini ouătoare din specia Gallus gallus. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar- veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA. 3. LSVSA în vederea tipizării, toate tulpinile din genul Salmonella spp. rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic.
    II. Prelevarea de probe are loc la cel puţin fiecare 15 săptămâni; prima prelevare de probe are loc la vârsta de 24 ± 2 săptămâni; A. În exploataţiile comerciale cu efective de păsări adulte, probele sunt prelevate atât din materiile fecale cât şi probele din mediu a) pentru efectivele de găini ouătoare ţinute în baterii, trebuie să fie prelevate 2 probe x 150 grame de amestec de materii fecale de pe toate benzile sau racletele din adăpost după punerea în mişcare a sistemului de evacuare a dejecţiilor; în cazul adăposturilor care au baterii dispuse pe un singur nivel, dar fără benzi sau raclete pentru evacuarea dejecţiilor se recoltează 2 probe x 150 grame de amestec proaspăt de fecale din 60 de puncte diferite aflate dedesubtul cuştilor în fosele de evacuare; b) în adăposturile sau compartimentele în care păsările sunt ţinute libere, sunt prelevate două perechi de tampoane de pe încălţăminte sau de pe materialul de unică folosinţă folo- sit pentru protecţia acesteia, utilizate pen- tru deplasarea în adăpost, fără substituirea tampoanelor prelevate de pe cizme cu cele prelevate de pe materialele de protecţie a acestora. În cazul prelevării de probe pentru controlul oficial, se colectează o probă de 250 ml ce conţine cel puţin 100 g de praf, colectat din surse generatoare de praf de pe tot cuprinsul adăpostului; în cazul în care nu există suficient praf, se prelevează o probă suplimentară de 150 g de materii fecale amestecate în mod natural, sau încă o pereche de tampoane prelevate de pe cizme sau de pe încălţămintea de protecţie de unică folosinţă pentru acestea. 1. Produsele antimicrobiene nu sunt folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la păsări, decât în condiţiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE. de punere în aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte. 2. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. se folosesc numai în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar- veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA, în conformitate cu ISO 6579/2002.
    B. În exploataţiile comerciale de tineret: 1. Prelevarea de probe trebuie să acopere următoarele faze de producţie: a) puii în vârstă de o zi; b) puicuţe, cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat sau înainte de mutarea în adăpostul pentru găini ouătoare. 2. Prelevarea de probele trebuie să cuprindă: a) în cazul puilor de o zi,se prelevează probe din învelişul intern al cutiilor în care puii au fost livraţi către o exploataţie şi din carcasele puilor găsiţi morţi la sosire; b) în cazul puicuţelor, se prelevează probe cu două săptămâni înainte de intrarea în faza de ouat, probe comasate de fecale, alcătuite din probe separate de fecale proaspete, fiecare probă cântărind cel puţin 1 gram, prelevate randomizat dintr-un număr de locuri din hala în care sunt ţinute păsările sau, atunci când păsările au acces liber la mai mult decât un adăpost dintr-o exploataţie, din fiecare grup de adăposturi din exploataţia în care sunt ţinute păsările; c) numărul de locuri din care se prelevează probe separate de fecale, în scopul realizării unei probe comasate: serologice şi moleculare 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării precum şi pentru monitorizarea antibiorezistenţei;
    Număr de păsări ţinute în exploataţie Număr de probe de fecale prelevate în compartiment
    1-24 Număr egal cu numărul de păsări până la un maxim de 20
    25-29 20
    30-39 25
    40-49 30
    50-59 35
    60-89 40
    90-199 50
    200-499 55
    500 sau mai multe 60
    34. B. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA (M.R.A.)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea supravegherii semnelor de boală. Rapoarte trimestriale la DSVSA şi A.N.S.V.S.A. Medicul Veterinar Oficial
    II. Supraveghere activă 1. examene clinice; 2. examene anatomopatologice; 3. embrioteste la LSVSA pe câte 10 embrioni morţi în coaja şi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 14 zile. 4. confirmarea bolii prin - RT-PCR; 1. Conduita în funcţie de rezultatul embriotestelor: (i) în cazul în care se constată o incidenţă de până la 10% embrioni morţi în coajă cu leziuni de aerosaculita pe sitele de control (embrioni morţi în coajă şi pui neviabili), efectivul matca de la care au provenit ouăle se supune unui tratament cu antibiotice de elecţie, timp de 7 zile (parenteral şi masal); (îi) în cazul în care se constată la embriotest o incidenţă mai mare de 10% de aerosaculite pe sitele de control, se interzice introducerea la incubat a ouălor provenite de la lotul de reproducători de la care au provenit; (iii) lotul respectiv se supune unui program intensiv de patru tratamente cu o durată de 5 zile, parenteral şi masal; (iv) să se facă trierea severă a efectivului, eliminând păsările tarate şi cu semne clinice; (v) se îmbunătăţesc condiţiile de îngrijire şi întreţinere a păsărilor. 2. Ridicarea restricţiei de introducere a ouălor la incubat se face în funcţie de rezultatul embriotestelor efectuate pe 2 site de control, care pot fi introduse după 2 tratamente executate. Incidenţa aerosaculitelor trebuie să fie sub 5%. Impunerea şi ridicarea restricţiei privind introducerea ouălor de incubat se face de către D.S.V.S.A. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA organizat în condiţiile legii. 2. Examenele se efectuează la LSVSA
    35. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE (B-401)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.│1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de ││activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii. │liberă practică ││ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │împuternicit din ││ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │circumscripţia sanitară ││ │în caz de necesitate, diagnostic complet de │nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare │veterinară de asistenţă ││ │laborator în toate exploataţiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare, │şi medicul veterinar ││ │şi mediul natural. │metodele de diagnostic, determinarea şi │oficial din cadrul DSVSA││ │ │confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice │Bucureşti şi/sau IDSA. ││ │ │virale - SHV - şi necrozei hematopoetice │2. Examenele se ││ │ │infecţioase - NHI - la peşti şi Ordinul │efectuează la LSVSA ││ │ │preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru │şi/sau la LNR din cadrul││ │ │aprobarea Normei sanitare veterinare ce │IDSA. ││ │ │stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru │ ││ │ │animalele de acvacultură şi produsele acestora, │ ││ │ │precum şi pentru prevenirea şi controlul │ ││ │ │anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat │ ││ │ │în Monitorul Oficial al României, │ ││ │ │nr. 679 din 05 octombrie 2007. │ ││ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate │ ││ │ │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │ ││ │ │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │ ││ │ │4. Raport trimestrial transmis de DSVSA la │ ││ │ │ANSVSA. │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘36. Necroza hematopoietică infecţioasă a salmonidelor (B405)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de ││activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii │liberă practică ││ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │împuternicit din ││ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │circumscripţia sanitară ││ │în caz de necesitate diagnostic complet de │nr. 471/2002 pentru aprobarea normei sanitare │veterinară de asistenţă ││ │laborator în toate exploataţiile de salmonide│veterinare privind planurile de prelevare, │şi medicul veterinar ││ │şi mediul natural. │metodele de diagnostic, determinarea şi │oficial din cadrul DSVSA││ │ │confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice │şi/sau IDSA. ││ │ │virale-SHV- şi necrozei hematopoietice │2. Examenele se ││ │ │infecţioase - NHI - la peşti, publicat în │efectuează la LSVSA ││ │ │Monitorul Oficial al României partea I, nr. 857 │şi/sau LNR din cadrul ││ │ │din 27 noiembrie 2002, Ordinul preşedintelui │ISA. ││ │ │ANSVSA nr. 170/2007. │ ││ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │ ││ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │ ││ │ │77/2005, cu modificările ulterioare. │ ││ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │ ││ │ │către DSVSA. │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘37. Viremia de primăvară a crapului (B404)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală │1. Medicul veterinar de ││activă ├─────────────────────────────────────────────┤şi a creşterii mortalităţii. │liberă practică ││ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor şi examenul de │împuternicit din ││ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │laborator se efectuează în conformitate cu │circumscripţia sanitară ││ │în caz de necesitate diagnostic complet de │Ordinul MAAP nr. 471/2002 şi Ordinul │veterinară de asistenţă ││ │laborator în toate exploataţiile de │preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. │şi medicul veterinar ││ │ciprinide şi mediul natural │3. Notificarea bolii se face în conformitate cu │oficial din cadrul DSVSA││ │ │prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. │şi/sau LNR din cadrul ││ │ │77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare │IDSA. ││ │ │veterinare privind notificarea bolilor │2. Examenele se ││ │ │animalelor, cu modificările ulterioare. │efectuează la LSVSA ││ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │Judeţean respectiv a ││ │ │către DSVSA. │municipiului Bucureşti ││ │ │ │şi/sau LNR din cadrul ││ │ │ │IDSA. │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘38. Herpesviroza crapului
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural. 1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de peşte ce este împărţită în 2 pool-uri de organe. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22-27°C de două ori pe an. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.
    39. Necroza pancreatică infecţioasă a salmonidelor
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul │1. Medicul veterinar de ││activă ├─────────────────────────────────────────────┤de animale medicului veterinar privind │liberă practică ││ │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │suspiciunea de boală şi a creşterii │împuternicit din ││ │a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar │mortalităţii. │circumscripţia sanitară ││ │în caz de necesitate diagnostic complet de │2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator │veterinară de asistenţă ││ │laborator în toate exploataţiile de │se efectuează în conformitate cu Ordinul MAAP │şi medicul veterinar ││ │salmonide şi mediul natural. │nr. 471/2002 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA │oficial din cadrul DSVSA││ │ │nr. 170/2007. │şi/sau Institutul de ││ │ │3. Notificarea bolii se face în conformitate │Diagnostic şi Sănătate ││ │ │cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA │Animală. ││ │ │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │2. Examenele se ││ │ │4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │efectuează la LSVSA ││ │ │către DSVSA. │şi/sau LNR din cadrul ││ │ │ │IDSA. │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘40. Boala bacteriană a rinichiului la salmonide
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural 1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.
    41. Girodactilaza
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice;i anatomopatologice. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.
    42. Bonamioza (B431)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 705 din 17 august 2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA.
    43. Haplosporidioza (B432)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere activă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator 1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    44. Perkinsoza (B433)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere activă. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator. 1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi /sau la LNR din cadrul IDSA.
    45. Marteilioza (B434)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator. 1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii; 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007; 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    46. Mikrocitoza (B436)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator. 1. Anunţarea obligatorie de către proprietarul de animale medicului veterinar privind suspiciunea de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA judeţene, şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.
    47. ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNĂ) B-451
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral d) la schimbarea vetrei stupinei; 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g/probă, albine vii. 3. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, pentru probele pozitive. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    48. LOCA AMERICANĂ B-452
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului de albine lucrătoare, în perioada aprilie - septembrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cmp/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4. Diagnosticul de locă americană se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, pentru probele pozitive. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    49. LOCA EUROPEANĂ B-453
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca în loca americană. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    50. NOSEMOZA ALBINELOR B-454
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnos- tic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    51. VARROOZA B-455
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare şi puietului, în perioada martie - octombrie la: 1. cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; 2. 5% din coloniile stupinelor de producţie: a) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; b) la schimbarea vetrei stupinei; 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 2. Tratamentele pentru varrooza se suportă de la bugetul de stat conform prevederii Legii nr. 89/1998 a apiculturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificările şi completările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    52. TROPILELAPSOZA B-456
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    53. ATACUL GÂNDACULUI MIC DE STUP
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca în varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    54. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul de producere a oului. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă (vârstele I - III) sau 15-20 larve mari/probă (vârstele IV- V); 15 fluturi vii/probă; b) 0, 25 gr. ouă 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    55. FLAŞERIE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator , iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    56. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.
    57. MUSCARDINA
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală.
    58. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) C-652
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat, utilizând ca metoda alternativa şi PCR. 1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. 2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie. 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului. 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA.
     +  Secţiunea 2 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TUMORALE59. LEUCOZA BOVINĂ (B-108)
    *font 7*
    1 2 3 4
    I. Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă A. FORMA ENZOOTICĂ 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea ac- tivă a bolii în exploataţii trebuie să respec te prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 1. Supravegherea serologică la bovine, bubaline astfel: a) Taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare o dată pe an, prin ELISA şi confirmare prin ID. b) Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o dată pe an. c) Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracţie, se testează odata pe an, prin ELISA. 1. Examenele se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloză. 2. Examenele se efectuează pe aceleaşi probe recoltate în scopul examinării pentru bruceloza bovină. 3. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 4. Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID, iar în cazul neconcordanţei dintre ELISA şi ID se va efectua retestarea animalului prin ID după 30 zile de la prima recoltare. 5. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR. 6. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie. 7. Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului; 8. Bovinele pozitive la examenele serologice, sau după caz hematologice, din exploataţiile aflate în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA; 9. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare. În acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct. 3 la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia; c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10, lit. b); 11. De la animale reagente, tăiate se recoltează probe pentru examenul histopatologic. 12. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezulte de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator 13. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA. 3. Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    B. FORMA SPORADICĂ Examenele histologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe, cu precizarea tipului celular de proliferare.
    60. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă 1. Supraveghere anatomoclinică, de abator în cursul inspecţiei carcaselor şi de laborator a efectivelor de păsări de carne şi de reproducţie. 1. Probele de sânge, alte lichide biologice, ţesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoţite de fişa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive şi epidemiologice privind interrelaţia posibilă "animal-om" "om-animal" în boala canceroasă. 2. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSA şi se comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul naţional de cancer la animale". Examenele anatomopatologice şi precizarea diagnosticului cito-histopatologic se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.
    2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsic şi cu ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic şi/sau histopato- logic în proporţie de 100% la animalele care nu au fost testate serologic şi la care au fost observate modificări anatomopatologice.
    3. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: a) boala Marek; b) leucoze aviare
     +  Secţiunea 3 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE61. ANTRAX (B 051)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor pentru boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă. 1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic. 1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de libera practica împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    2. în caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe sânge, splină, os lung nedeschis. 1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă 2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane 1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA
    3. în cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiana împreună cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edematoasă .
    INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
    I. ANIMALE VII (i) bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post mortem. 1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în uni- tăţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau per- sonal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. MĂSURI: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator; în partida separată, la sfârşitul zilei de lucru. 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului de lucru. 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea, se confiscă şi distrug.
    4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare.
    62. ECHINOCOCOZA (B 053)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă. Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine ovine şi caprine în abatoarele autorizate Identificarea obligatorie prin marcarea individuală a câinilor din ferme şi stâni. Deparazitarea obligatorie de şase ori pe an a tuturor câinilor identificaţi în ferme şi/sau stâni. 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă.
    63. LEPTOSPIROZA (B 056)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│I. Supraveghere │I. La bovine │1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA │1. Medici veterinari ││pasivă │Monitorizarea datelor despre boală │de către DSVSA │oficiali din cadrul ││(în condiţii │ │ │DSVSA ││de linişte │ │ │ ││epidemiologică) │ │ │ │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│II. Supraveghere│1. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Examenele se efectuează pe probele de │2. Examenele se ││activă │setul de 7 serotipuri la: │sânge recoltate pentru supravegherea │efectuează la LSVSA şi ││ │a) taurii şi bivolii de reproducţie, la │brucelozei. │după caz la LNR din ││ │autorizare şi ulterior o dată pe an în │2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira │cadrul IDSA ││ │trimestrul IV │interrogans: │ ││ │b) 10% numărul de animale/localităţile │a) pomona; │ ││ │unde au fost declarate focare de boala în │b) icterohaemorrhagiae; │ ││ │ultimii 5 ani, │c) canicola; │ ││ │c) în cazurile de vânzare-cumpărare, la │d) Wolffi; │ ││ │furnizor cu cel mult 30 zile înainte de │e) hardjo; │ ││ │livrare; │f) grippotyphosa;, │ ││ │d) animalele care prezintă semne clinice │g) australis; │ ││ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │h) autumnalis; │ ││ │leptospirică; │i) bataviae; │ ││ │ │3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira │ ││ │ │interrogans pentru bovine din import: │ ││ │ │a) pomona; │ ││ │ │b)ichterohaemorrhagiae; │ ││ │ │c) canicola │ ││ │ │d) wolffi; │ ││ │ │e) hardjo; │ ││ │ │f) ballum; │ ││ │ │g) sejroe; │ ││ │ │h) bataviae │ ││ │ │i) australis; │ ││ │ │j) gnppotyphosa │ ││ │ │k) autumnalis; │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. Examinarea histologică a avortonilor │ │ ││ │şi examene histologice în cazul │ │ ││ │înregistrării de pierderi prin mortalitate la│ │ ││ │viţei când se suspicionează boala. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │II. La cabaline: │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │1. Examen clinic şi anatomopatologic a │ │1. Medicul veterinar de ││ │cabalinelor în zonele în care: │ │liberă practică ││ │a) există antecedente de boală; │ │împuternicit din ││ │b) s-a diagnosticat recent boala. │ │circumscripţia sanitară ││ │ │ │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul DSVSA││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │2. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Setul de 6 serotipuri Leptospira │2. Examenele se ││ │serul ce conţine 6 serotipuri a: │interrogans: │efectuează la LSVSA ││ │a) armăsarilor reproducători din staţiunile │a) pomona, │după caz la LNR din ││ │temporare şi permanente de montă, a │b) icterohaemorrhagiae, │cadrul IDSA. ││ │celor din herghelii, depozite, hipodroame, │c) canicola │ ││ │asociaţii hipice, circuri, alte unităţi │d) hardjo, │ ││ │specializate, exploataţia nonprofesională; │e) grippotyphosa, │ ││ │b) 10% din numărul de │f) australis │ ││ │animale/localităţile unde au fost declarate │ │ ││ │focare de boala în ultimii 5 ani; │ │ ││ │c) cabalinelor care prezintă semne clinice │ │ ││ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │ │ ││ │leptospirică; │ │ ││ │d) la furnizor cu cel mult 30 zile înainte │ │ ││ │de livrare, în cazurile de vânzare-cumpărare.│ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │III. La porcine: │ │1. Medicul veterinar de ││ │1. Examen clinic şi anatomopatologic în │ │liberă practică ││ │zonele în care: │ │împuternicit din ││ │a) există antecedente de boală; │ │circumscripţia sanitară ││ │b) s-a diagnosticat recent boala; │ │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi medicul veterinar ││ │ │ │oficial din cadrul DSVSA││ │2. Supraveghere serologică prin RMA cu │1. Setul de 6 serotipuri Leptospira │2. Examenele se ││ │setul de 6 serotipuri la: │interrogans: │efectuează la LSVSA şi ││ ├─────────────────────────────────────────────┤a) pomona, │după caz la LNR din ││ │a) 20% vierii (vieruşii) nevaccinaţi │g) icterohaemorrhagiae, │cadrul IDSA. ││ │antileptospiric sau 10% din cei vaccinaţi │h) canicola │ ││ │de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în│i) hardjo, │ ││ │efectivele mai mari de 100 de animale, │j) grippotyphosa, │ ││ │sub 100 de animale se creşte procentul │k) australis │ ││ │astfel încât să se examineze minimum 10 │2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ │ ││ │probe; │intracomunitar se folosesc aceleaşi │ ││ │b) 10% din scroafele şi scrofiţele │serotipuri ca pentru bovine din import; │ ││ │existente în efectivele mai mari de 100 de │ │ ││ │animale, sub 100 de animale se creşte │ │ ││ │procentul astfel încât să se examineze │ │ ││ │minimum 10 probe; │ │ ││ │c) 10% din porcinele de reproducţie în │ │ ││ │cazurile de vânzare - cumpărare, la │ │ ││ │furnizor cu cel mult 30 zile înainte de │ │ ││ │livrare; │ │ ││ │d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor │ │ ││ │pentru însămânţări artificiale sau pentru │ │ ││ │monta naturală; │ │ ││ │e) porcinele destinate exportului - cu cel │ │ ││ │mult 30 zile înainte de livrare; │ │ ││ │f) animalele care prezintă semne clinice │ │ ││ │ce conduc la suspiciunea de infecţie │ │ ││ │leptospirică; │ │ ││ │g) la solicitare, pentru determinarea │ │ ││ │statusului imunitar postvaccinal. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │3. Supraveghere histologică: │ │ ││ │a) a avortonilor; │ │ ││ │b) când se suspicionează boala, în cazul │ │ ││ │înregistrării de mortalităţi la purceii │ │ ││ │sugari şi tineret. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │IV. La canide │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │Supraveghere clinică, anatomopatologică, │Examenele serologice se efectuează cu │Examenele se efectuează ││ │serologică, hematologică şi histologică. │setul de 4 serotipuri: pomona, │la LSVSA şi după caz la ││ │ │ichterohaemorrhagiae, canicola, sejroe. │LNR din cadrul IDSA. ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │I. ANIMALE VII │I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, │Medic veterinar oficial ││ │Bovinele, cabalinele şi porcinele se │porcinele) │din cadrul DSVSA. ││ │supun inspecţiei ante şi post mortem. │În caz de suspiciune se recoltează probe de │ ││ │ │sânge şi urină de la animalele în viaţă; │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │II. CARNEA ŞI ORGANE │II. CARNEA ŞI ORGANE │ ││ │Examinarea carcaselor se efectuează în │Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de │ ││ │unităţi de tăiere autorizate sanitar │la animalele tăiate. │ ││ │veterinar, de către medici veterinari │ │ ││ │oficiali sau de către personalul auxiliar │ │ ││ │oficial. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │ │III. MĂSURI: │ ││ │ │1. Carnea şi organele se confiscă în │ ││ │ │totalitate, precum şi carcasele icterice, │ ││ │ │marasmatice sau cu modificări importante │ ││ │ │ale musculaturii; │ ││ │ │2. Grăsimea se dă în consum după topire; │ ││ │ │3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi │ ││ │ │se livrează după 14 zile. │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘64. FEBRA Q (B -057)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea datelor despre boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor: a) la 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 10 probe) din unităţile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta; b) în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile; c) la 0,2% din efectivul fermelor de producţie 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA.
    65. ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102), inclusiv NUTALIOZA cabalinelor; THEILERIOZA bovinelor şi ovinelor (B 111)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă I. La taurine şi bubaline: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu semne clinice, în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie) în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv 1. Supraveghere în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani; c) animalele sunt în tranzit, în special cele în transhumanţă; 2. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte specii de animale se procedează ca în cazul bovinelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA.
    II. La ovine şi caprine: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octom- brie), în funcţie de zona geografică şi con- diţiile climaterice ale anului respectiv. 1. Supravegherea în zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani; c)a animalelor în transhumanţă; d) a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import. 2. La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor. 3. Pentru theilerioză, atât la bovine cât şi la ovine, în cazul examenelor hematologice negative, la animalele la care se suspicionează boala se prepară în completare frotiuri din materialul recoltat în urma puncţiei limfonodurilor abdominali. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.
    III. La cabaline: Supravegherea hematologică prin efectuarea şi examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu semne clinice în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi condiţiile climaterice ale anului respectiv. 1. Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care: a) există antecedente epizootice de boală; b) s-a diagnosticat boala în ultimii doi ani; c) animalele staţionează în tranzit prelungit (peste 45 zile); d) animalele nou introduse sunt în perioada de carantină. 2. La cabaline pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în cazul bovinelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA.
    66. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR (B-156)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor Examenele de laborator se execută pe avortoni, placente prelevate de la ovinele avortate. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) şi a monitorizării antibiorezistenţei.
    67. INFLUENŢA ECVINĂ (B-206)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă. 1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi virusologice. 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare 2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA.
    68. RINOPNEUMONIA ECVINĂ (B-208)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe perechi la inter- val de 21 zile, virusologice şi histologice 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    2. Avortonii se examinează prin examen virusologic şi histologic. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. 2. Examenele virusologice şi serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 3. Examenele histologice se efectuează la LSVSA şi după caz la LNR din IDSA pentru judeţele a căror LSVSA, nu sunt abilitate.
    69. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ (B-211)
    *Font 8*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a: a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte autorizare şi începerea campaniei de montă; b) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă; 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare. după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor. 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic. 5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic. 6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal prelevate de ori la interval de 7 zile. 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. 8. Animalele cu titru constant sau în remisiune sunt considerate negative. 9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor. 10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă. 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie. 12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial, costurile fiind suportate de proprietar. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    2. Pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie. 3. Costurile examenelor de laborator sunt suportate de către proprietar. 16. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare. 2. Examenele se efectuează la la LNR din cadrul IDSA.
    3. România nu importă ecvine cu arterita virală.
    70. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B - 214)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă 1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la la LNR din cadrul IDSA LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) şi a monitorizării antibiorezistenţei.
    71. TULAREMIA (B-352)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă I. La iepurii domestici 1. Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe toate animalele moarte. 2. Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei; II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi bacteriologice pe cei găsiţi morţi. 1. În unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, pe aceleaşi probe pe care se execută şi examinările serologice pentru bruceloza şi boala virală hemoragică.
    72. BRUCELOZA LA CANIDE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Examinare clinică, anatomopatologică şi bacteriologică a efectivelor din canise de reproducţie şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuată la cerere. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz- Bengal şi prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere, costurile fiind suportate de către proprietar/ operatorul economic la: a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice, b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la la LNR din cadrul IDSA.
    73. BRUCELOZA LA IEPURI
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă 1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal). 1. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter în vederea efectuării examenului complex de laborator. 2. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la la LNR din cadrul IDSA.
    2. în abator a) animalele vii se examinează ante mortem şi post mortem; b) carnea şi organele se examinează în uni- tăţi de tăiere autorizate sanitar veterinar MĂSURI De la iepurii din efectivele cu bruceloză: a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    74. Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│I. Supraveghere │Monitorizarea datelor despre boală. │Raport trimestrial transmis la ANSVSA de │1. Medicul veterinar ││pasivă │ │către DSVSA │împuternicit din │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de │circumscripţia sanitară ││II. Supraveghere│1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică │boală şi a creşterii mortalităţii; │veterinară de asistenţă ││activă │2. Supraveghere prin diagnostic de laborator │2. Prelevarea probelor de la exemplarele de │şi/sau medic veterinar ││ │a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune │peşti muribunzi şi/sau cu modificări │oficial recoltează ││ │de boală şi/sau mortalitate crescută. │anatomopatologice. │probele, DSVSA ││ │ │ │şi/sau la LNR din ││ │ │ │cadrul IDSA. ││ │ │ │2. Examenele se ││ │ │ │efectuează la LSVSA ││ │ │ │Judeţene, respectiv a ││ │ │ │municipiului ││ │ │ │Bucureşti, şi /sau la ││ │ │ │LNR din cadrul IDSA. ││ │ │ │3. Confirmarea bolii la ││ │ │ │IDSA │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘75. Yersinioza (Boala gură roşie) la salmonide)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune/ mortalitate crescută. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar practician. 3. Prelevarea probelor se realizează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.
    76. Anemia infecţioasă a somonului
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte criterii pentru zonare şi supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 327 din 11 aprilie 2006. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările ulterioare. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală. 3. Confirmarea bolii la IDSA.
    77. Mixosomiaza
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor relevante despre boală 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.
    78. Boala Columnaris la salmonide
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică. 3. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.
    79. Eritrodermatita la ciprinide
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Probele se prelevează de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul, DSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.
    80. Ihtioftiriaza
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.
    81. Criptobiaza
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la peştii muribunzi şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.
    82. Coccidioza moluştelor bivalve
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.
    83. Nematodoze ale moluştelor bivalve
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.
    84. Ricketioza moluştelor bivalve
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor se realizează de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la IDSA.
    85. Vibrioza moluştelor bivalve
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA Bucureşti şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.
    86. Moluşte gasteropode - Cryptobia heticis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de moluşte gasteropode în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la moluşte gasteropode muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice în vederea realizării examenului parazitologic pentru Cryptobia heticis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    87. Batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de batracieni în caz de suspi- ciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică. 2. Prelevarea probelor de la batracienii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice, în vederea realizării examenului parazitologic pentru trematode şi acantocefali şi bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze, micobacterioze. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    88. Pesta racilor
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de raci în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate crescută. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică. 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de raci şi/sau cu modificări anatomopatologice. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la la LNR din cadrul IDSA.
    89. AMOEBIOZA
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. recoltează probele, 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    90. BRAULOZA
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă. împuternicit din II. Supraveghere activă. Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele, 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    91. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă. împuternicit din II. Supraveghere activă. Monitorizarea datelor despre boală. Examenele de laborator se efectuează din 10 g /probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/ 15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    92. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă. împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană şi/sau 10-15 botci. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    93. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, minimum 25 g/probă. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
    94. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă Monitorizarea datelor despre boală 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    95. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă împuternicit din II. Supraveghere activă. Monitorizarea datelor despre boală 1. Supraveghere prin examene hematologice şi citomorfologice pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice. 2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic sunt investigate cito-histopatolo- gic. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Examenele hematologice şi citomorfologice, citohistopatologice pentru precizarea diagnosticului se efectuează la cererea proprietarului de animale, contra cost. 2. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic de la fiecare LSVSA şi IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie. 1. Medicul veterinar de liberă practică circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele 2. Examenele se efectuează la LSVSA Bucureşti şi la LNR din cadrul IDSA, după caz
    96. LISTERIOZA (C - 611)
    *Font 7*
    ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Supraveghere │Examene de laborator pe probe de la animale │Probele de creier la care diagnosticul pentru │1. Medicul veterinar de ││activă. │moarte ce au prezentat semne nervoase şi pe │boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme │liberă practică ││ │avortoni. │transmisibile, rabie nu s-a confirmat, se vor │împuternicit din ││ │ │examina pentru listerioză. │circumscripţia sanitară ││ │ │ │veterinară de asistenţă ││ │ │ │şi/sau medicul veterinar││ │ │ │oficial din cadrul DSVSA││ │ │ │recoltează probele. ││ │ │ │2. Examenele se ││ │ │ │efectuează la LSVSA şi ││ │ │ │după caz la LNR din ││ │ │ │cadrul IDSA. │├────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │I. ANIMALE VII │I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) │1. Medic veterinar ││ │Inspecţia ante şi post mortem se efectuează │Supraveghere prin examene de laborator │oficial din cadrul ││ │în unităţi de tăiere autorizate sanitar vete-│ │DSVSA. ││ │rinar, de către medicii veterinari oficiali │ │ ││ │sau de către personalul auxiliar oficial, │ │ ││ │desemnat de către autoritatea sanitar veteri-│ │ ││ │nară competentă. │ │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│ │II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, │I. CARNEA ŞI ORGANE │1. Medic veterinar ││ │PRODUSE LACTATE, PESTE şi │În caz de suspiciune se recoltează capul │oficial din cadrul ││ │PRODUSE DIN PESCUIT │întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de │DSVSA. ││ │Examinarea probelor se efectuează în IISPV şi│ficat; probele se examinează prin inoculări pe │ ││ │LSVSA. │medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se │ ││ ├─────────────────────────────────────────────┤examinează după păstrarea la frigider (4-8 °C) ├────────────────────────┤│ │ │timp de o săptămână. │ ││ │ │II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE │ ││ │ │şi PRODUSE DIN PESCUIT │ ││ │ │În caz de suspiciune se recoltează probe │ ││ │ │III. MĂSURI: │ ││ │ │1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele │ ││ │ │şi grăsimea, care nu prezintă modificări │ ││ │ │organoleptice se dirijează pentru prelucrare în │ ││ │ │produse supuse tratamentului termic. │ ││ │ │2. În cazul confirmării prezentei L. │ ││ │ │monocytogenes în produse din carne, produse │ ││ │ │lactate, peste şi produse din pescuit, acestea │ ││ │ │se retrag din consum se confisca şi se distrug. │ ││ │ │3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din │ ││ │ │produsele alimentare de origine animală, se │ ││ │ │trimit la IISPV pentru confirmarea bolii. │ │└────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┘97. TOXOPLASMOZA (C 612)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă A. La ovine Supravegherea serologică prin ELISA la: a) 5% din probele recoltate pentru Brucella melitensis b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort; Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, şi la LSVSA după caz
    B. La porcine Supraveghere serologică prin ELISA la: a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproducţie unde au fost înregistrate avorturi; b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la IDSA, şi la LSVSA Judeţean, după caz la LNR din cadrul IDSA
    C. la carnasiere (pisici) Supraveghere serologică la cerere. Examenele ELISA se efectuează la cerere contra cost la LNR din cadrul IDSA, sau LSVSA
    98. BOTULISM (C - 615)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor despre boală. Supraveghere pe probe provenite de la animale din speciile receptive Prezenţa toxinei botulinice în probe se determină prin bioprobă pe şoareci. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA.
    INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
    I. ANIMALE VII Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge. Medic veterinar oficial din abator.
    II. CARNEA ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală
    Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se efectuează prin bioprobă pe şoareci.
    MĂSURI: În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman, se confiscă şi se denaturează.
    99. SALMONELOZA (C - 620)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activă Supraveghere anatomopatologică şi prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive. Sunt testate toate speciile de animale care prezintă semne clinice care sunt atribuite salmonelozei. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării (serologice, fagice, genotipizare) şi a monitorizării antibiorezistenţei.
    Tineretul bovin şi porcinele, păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem după cum urmează: Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni de ficat)
    I. La bovine a) lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret; b) din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe de limfonoduri.
    II. La porcine a) lunar, câte o probă de fecale din halele pentru purcei în vârstă de 2-6 luni şi din maternitate; b) de la porcii tăiaţi pe probe de limfono- duri. Se aplică Decizia Comisiei 55/2008/EC privind o contribuţie financiară din partea Comunităţii pentru efectuarea în Statele Membre, a unui studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei spp. şi a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină la efectivele de porci pentru reproducţie. Se aplica Decizia Comisiei 219/2007/EC privind o contribuţie financiară pentru efectuarea unui studiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la porcii abatorizaţi, studiu ce va fi efectuat cu România şi Bulgaria.
    III. La curcani Se recoltează o probă de fecale din adăpost Se aplică Decizia Comisiei 208/2007/EC privind o contribuţie financiară pentru efectuarea unui stadiu cu privire la prevalenţa Salmonellei la curcani, studiu ce va fi efectuat de către România şi Bulgaria.
    INSPECŢIA ANIMALELOR În ABATOR
    I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante- şi post mortem. I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, păsări) Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003, privind controlul Salmonellei şi a altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară Decizia Comisiei 407/2007/EC privind o monitorizare armonizată a rezistenţei antimicrobiene a Salmonellei la păsările de curte şi la porcine.
    II. CARNEA şi ORGANELE de la bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări. 1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal auxiliar oficial. 2. Inspecţia include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare a cărnii proaspete şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. II. CARNEA ŞI ORGANELE 1. Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe, în condiţiile legii de la carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: a) se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) de pe suprafaţa carcasei, de la fiecare lot, randomizat; b) limfonodurile ileo-cecale de la bovine, ovine şi porcine, recoltate randomizat la fiecare lot; c) os lung nedeschis şi ţesut muscular (în cazul tăierilor în abatorul sanitar). 2. Carcase de păsări, care se recoltează carcase întregi.
    III. OUĂ Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare ouă, unităţi de desfacere autorizate/aprobate sanitar veterinar
    IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella conform legislaţiei în vigoare IV. MĂSURI: 1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută; în cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezenţei S. Entiritidis şi/sau S. Typhimurium, aceasta se confiscă şi se distruge.
    2. în cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se confiscă şi se distrug. 3. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care suportă un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic. a). Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic (neinvaziv) a Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) precum şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. b). În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitar veterinară, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare din punct de vedere microbiologic; Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial având în baza situaţiei epidemiologice.
    c) În toate cazurile în care s-a izolat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se confiscă şi se distruge. d) DSVSA organizează şi monitorizează programul de recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella şi au obligaţia să notifice la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimentele de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi pentru a efectua investigaţiile epidemiologice în scopul eliminării sursei de infecţie sau contaminare.
    4. În cazul decelării serotipurilor S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi alte salmonelle în produsele din carne, se adoptă următoarea procedură:
    a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; b) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic; c) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confiscă şi se distrug; d) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se comunică la DSVSA de destinaţie, de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea diagnosticate, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, prin sistemul rapid de alertă pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi a duratei tratamentului termic; fiecare şarjă de fabricaţie se supune unui control microbiologic care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confisca şi se distrug.
    5. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se prelucrează în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar, care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic. Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, se confiscă şi se distrug.
    6. Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se pot admite în consum uman numai după procesare în produse din ouă tratate termic. Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu Salmonella spp (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) a fost invazivă, se confiscă şi se distrug; în toate cazurile în care a fost depistată Salmonella spp. în carnea proaspătă, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolată se trimite la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare şi tipizare. 7. Măsurile precizate anterior care se iau în cazul cărnii de pasăre şi ouălor, se notifică autorităţii veterinare competente.
     +  Secţiunea 4 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM (zoonoze)
    *Font 7*
    BOALA SUPRAVEGHEATĂ CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
    I. BACTERIOZE 2 4 3
    ANTRAXUL B-051 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    LEPTOSPIROZA B-056 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    FEBRA Q B-057 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    BRUCELOZA E-001 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    TUBERCULOZA BOVINA B-105 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    MORVA B-209 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    TULAREMIA B-352 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    LISTERIOZA C-611 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    PASTEURELOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    SALMONELOZA E-002 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    RUJETUL C-801 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    STREPTOCOCIA R-015 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    STAFILOCOCIA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    YERSINIOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    CAMPILOBACTERIOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    CLOSTRIDIOZE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    CHLAMYDIOZA AVIARĂ B-312 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    COLIBACILOZA (O 157 H7) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    II. MICOZE
    ASPERGILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    CANDIDOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    DERMATO-MICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    III. VIROZE
    FEBRA AFTOASA A-010 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente IDSA
    FEBRA VĂII DE RIFT A-080 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente IDSA
    BOALA DE NEWCASTLE A-160 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente IDSA
    RABIA B - 058 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    GRIPA (Influenţa aviară) Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    BOALA CARRE C-921 Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice pentru punerea în evidenţă a incluziunilor virale intracitoplasmatice specifice la speciile receptive. Raportare la autorităţile sanitar veterinare competente DSVSA LSVSA
    BOALA LYME Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente. DSVSA LSVSA
    BOALA DE CRIMEEA- CONGO Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente. DSVSA LSVSA
    ENCEFALITA WEST NILE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente. DSVSA LSVSA
    ENCEFALITA JAPONEZĂ B-212 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente. DSVSA LSVSA
    ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ B-216 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente. DSVSA LSVSA
    ENCEFALITA DE CĂPUŞE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente. DSVSA LSVSA
    ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE ŞI EXOTICE. Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive. Notificare şi raportare la autorităţile sanitar veterinare competente. DSVSA LSVSA
    IV. PARAZITOZE
    COCHLIOMYIA HOMINIVORAX B-060 Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive. 1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. 2. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile. 3. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Noua" (America de Nord). Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    CHRYSOMYA BEZZIANA B-061 Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive. 1. Specii receptive: de regula ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. 2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Veche" (Europa). Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    ECHINOCOCOZA/ HIDATIDOZA B-053 1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator. 2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen. 1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis. 2. Animale receptive pentru cele două specii: a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice (pentru E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E. multilocularis). Omul este receptiv la ambele specii de parazit. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    CISTICERCOZA BOVINĂ B-106 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. (i) pe gazde definitive: omul; (îi) pe gazde intermediare: bovinele Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    CISTICERCOZA PORCINĂ B-252 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. (i) pe gazde definitive: omul; (îi) pe gazde intermediare: porcinele Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    TRICHINELOZA B-062 Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile receptive. Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul, asinul, etc. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    LEISHMANIOZA B-501 Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor. Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    FASCIOLOZA C-621 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare. 1. Supravegherea gazdelor definitive (bovine, ovine), prin examen coproparazitologic pe probe medie de fecale de la întreg efectivul, de două ori pe an în perioada aprilie - octombrie. 2. Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. 3. Examenul serologic se poate folosi ca examen complementar. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    FILARIOZE C-622 Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor. 1. Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive. 2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Acestea boli sunt transmise de insecte vectori. 3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită "Larva migrans". Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    BALANTIDIOZA Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Specii receptive: porcinele, bovinele, inclusiv omul. IDSA
    HEMOSPORIDIOZE Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Examene de laborator pentru gazdele definitive (ovine, bovine, cabaline, etc.) şi examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe Ixodidae. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    PNEUMOCISTOZA Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa (cu predilecţie tineretul). Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    SARCOCISTOZA Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    TENIAZE Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator (coproparazitologic) la speciile receptive. Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele, caprinele, etc. Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    THELAZIOZA Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
    DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările. Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi,ustensile,etc. Examenele se efectu- ează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
     +  Secţiunea 5 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALEA. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE DE INTERES ECONOMIC1. AVORTURI
    *Font 7*
    STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă. 1. Monitorizarea datelor. Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin: a) anchetă ginecologică; b) examen clinic şi de laborator la femelele care au avortat pe probe de sânge, avortoni şi secreţii; c) examen bacteriologic, micologic al materialului seminal utilizat în exploataţiile de reproducţie în care s-au înregistrat avorturi. 1. Monitorizarea avorturilor de către DSVSA, cu transmiterea lunară a raportului la IDSA şi ANSVSA. 2. Toţi avortonii, placentele, lichidele placentare, probe de sânge după 21 de zile de la producerea avortului, se vor trimite la laborator de către proprietar pentru precizarea diagnosticului. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din ca- drul IDSA
    2. TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECŢIOASE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă Supravegherea tulburărilor de reproducţie neinfecţioase prin examen clinic şi de laborator (hormonal) 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă recoltează probele, DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNĂ, INCLUSIV CERCETARE, EXPORT, IMPORT.MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă I. Material seminal congelat pentru export Supravegherea prin examene specifice de laborator, conform cerinţelor de certificare, impuse de ţara importatoare. 1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice (taur); bacteriologice, micologice (vier/ţap/berbec), se efectuează la LSVSA Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar cele morfologice (taur, vier, ţap, berbec) şi virusologice (taur) se efectuează la IDSA, dacă laboratoarele judeţene şi al municipiului Bucureşti nu dispun de dotarea corespunzătoare sau nu au fost instruite încă. 1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente
    II. Material seminal congelat importat: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, conform Ordinului preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei anitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006 ce transpune Directiva 88/407/CEE, modificată şi ulterior amendată cu Decizia 2004/101/CE şi Directiva 2003/43/CE; 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat. Provenit de la bovine importat din ţări terţe, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, ce transpune Directiva 88/407/CEE, modificată şi ulterior amendată cu Decizia 2004/101/CE şi Directiva 2003/43/CE, şi al Deciziei 2004/639/CE; 1. Supravegherea comerţului intracomunitar din C.E. se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 205/2006 care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animalele domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă calităţilor de salubritate. 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    2. Material seminal congelat pentru utilizare internă: a) în caz de necesitate, în contextul investigaţiilor complexe pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă, provenite de la donatorii suspectaţi. b) supraveghere profilactică semestrială, a 10% din reproducători, pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă. 3. Examinarea materialului seminal precum şi altor produse biologice provenite de la alte specii decât cele de interes economic, se face la cererea proprietarului, contracost.
    C. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT ("CRUD") ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/ DE IMPORT, PENTRU UTILIZARE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supravegherea prin examene specifice de laborator, corespunzătoare speciei analizate, de la toţi donatorii autohtoni (reproducători autorizaţi), prin sondaj, semestrial. Pentru materialul seminal refrigerat importat, examenele de laborator se efectuează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 217/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia porcine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 24 octombrie 2006, ce transpune Directiva 90/429/CEE şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, ce transpune Directiva 64/432/CEE 1. Supravegherea importurilor se face numai pe baza certificatului internaţional de sănătate. 1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
    D. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. MAMITELE (MASTITELE)
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă 1. Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor. 2. Examen clinic al glandei mamare. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la vacile producătoare de lapte destinat procesării. 3. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator (numărătoare celule somatice). 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.
     +  Secţiunea 6 ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA. 2. Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adăpării animalelor din teritoriul aflat sub supraveghere, care va fi înaintat IDSA pentru centralizare în scopul realizării raportului naţional. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
    2. ANALIZA APELOR DIN BAZINE PISCICOLE,LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Monitorizare documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
    Supraveghere activa 2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe an, sau de câte ori impune situaţia. 2. Recoltarea probelor de apă ori de câte ori situaţia o impune conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind asistenţa şi cooperarea acordate Comisiei Europene pentru cercetarea ştiinţifică a problemelor referitoare la alimente şi a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţa care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 22 martie 2002. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.
    3. ANALIZA AERULUI
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizare documentelor privind analiza aerului. 1. Examenele se efectuează conform metodelor omologate. 1. Medici veterinari oficiali şi DSVSA.
    II. Supraveghere activă 2. Pe probe de aer prelevate din adăposturile de animale; 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.
    4. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI ORI ACŢIUNI PROFILACTICE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi din circumscripţia sanitar veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA
    Supravegherea activa Prin testarea eficienţei decontaminării: a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate; b) în PIF de la graniţa Uniunii Europene - ori de câte ori situaţia o impune. Elaborarea de instrucţiuni specifice 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.
    5. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ SPECIFICĂ A EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE ECOLOGICE ŞI A EXPLOATAŢIILOR MIXTE ECOLOGICE CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea şi controlul documentelor privind supravegherea exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice care au sector zootehnic 2. Controlul respectării condiţiilor pentru zootehnie ecologică. 1. Identificarea şi înregistrarea separată a exploataţiilor zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice cu sector zootehnic 2. Controlul respectării regulilor sanitare veterinare pentru funcţionarea fermelor ecologice zootehnice şi a fermelor ecologice, în special condiţiile de biosecuritate şi de combatere a bolilor 3. Raport trimestrial transmis ANSVSA privind respectarea de către aceste exploataţii a condiţiilor sanitare veterinare de funcţionare 1. Medici veterinari oficiali ai DSVSA: 2. Acţiunile se vor desfăşura în baza Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.
     +  Secţiunea 7 ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI1. INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MĂSURILOR DE BIOSECURITATE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic; b) accesul în exploataţiile de animale; c) livrări de animale şi produse; d) condiţii de igienă din adăposturi, spaţii de prelucrare şi incinte; e) parametrii de microclimat f) atestări medicale privind sănătatea personalului; g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; h) potabilitatea apei; i) salubritatea furajelor; j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie; k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor; l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru funcţionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale; m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor; n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului (verificarea documentară şi fizică); o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor. - protecţia mediului. Control şi supraveghere privind: - vânzările şi cumpărările de animale; - aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie; - respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; - controlul privind respectarea interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului. 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale. 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor. 6. Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. 7. asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare. 8. Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare veterinare pe specii. 9. Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; 10. Ordinul ministerului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997. 11. Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006. 12. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. 13. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006; 14. Regulamentul nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman; Regulamentul 999/2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă. 15. Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase cu modificările şi completările ulterioare; 16. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 17. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu modificările şi completările ulterioare. 18. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
    2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a grădinilor zoologice precum şi a speciilor de animale existente în acestea. 2. Controlul asigurării condiţiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă etc., din grădinile zoologice, rezervaţiile naturale. 1. Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 12 august 1994. 2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi a acvariilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 23 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară şi medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor. 2. completarea referatelor de evaluare la autorizarea unei exploataţii noi: a) evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţie de criteriile stabilite de ANSVSA; b) verificarea respectării prevederilor legale referitoare la: personal, inspecţii, ţinerea evidenţelor, libertatea de mişcare, adăposturi şi cazare, animalele care nu sunt ţinute în adăposturi, echipamentele mecanice sau automate, hrana pentru animale, apa şi alte substanţe, mutilări şi metode de creştere; c) verificarea condiţiilor de microclimat (luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora; 3. completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor de fermă. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005; 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005; 3. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006; 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 01 septembrie 2006; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinţele minime pentru înregistrarea de informaţii cu ocazia inspecţiilor în exploataţiile în care animalele sunt ţinute pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 21 martie 2008, 5. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 7. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitară veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
    II. Supraveghere activa Evaluarea bunăstării viţeilor din exploataţii comerciale prin determinarea nivelului hemoglobinei din sânge. Aceste teste se efectuează trimestrial, la cel puţin 10 animale din exploataţii. 1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005; 2. OG nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele se efectuează la LSVSA şi IDSA, pe probe de sânge recoltate de la animale clinic sănătoase, alese randomizat.
    3. PROTECŢIA ANIMALELOR3.1. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea evidenţei autorizaţiilor sanitare veterinare eliberate pentru proiectarea, construirea şi dotarea abatoarelor prin: a) controlul atestării sanitare veterinare a îndeplinirii de către animale a condiţiilor pentru a fi sacrificate sau ucise; b) controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere c) controlul şi evidenţa condiţiilor de manipulare, contenţie, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări; d) controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană; e) controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum şi a embrionilor de pasăre; f) supravegherea şi evidenţa tăierilor rituale religioase; 1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23 august 2006; 2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare 3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    3.2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI
    *Font 7*
    1 2 3 4
    I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor, în timpul transportului. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PRIN: a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale a condiţiilor de transport prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare; b) controlul densităţii de încărcare a animalelor în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologică; c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de transport; d) controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor în timpul transportului acestora; e) controlul condiţiilor adecvate pentru transport; f) controlul documentelor de autorizare a transportatorilor de animale şi a mijloacelor de transport a animalelor de către DSVSA; g) controlul înregistrării mijloacelor de transport destinate transporturilor de animale pe distanţe de până la 65 de km; h) controlul autorizaţiei de transport, a certificatului de competenţă profesională şi a documentelor de mişcare şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore; i) controlul autorizaţiei de transport, a jurnalului de călătorie, a certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii auto şi însoţitori şi a altor documente însoţitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore; j) controlul punctelor de control pentru transportul de animale, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie sanitară veterinară, condiţii de sănătate şi bunăstarea animalelor, precum şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării, etc.); k) întocmirea evidenţei mijloacelor de transport autorizate şi înregistrate pentru transportul animalelor; l) evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de către compartimentul de bunăstare a animalelor din cadrul DSVSA. m) completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului cu precizarea numărului de animale transportate pentru sacrificare, exportate, importate pentru creştere, alte animale transportate, a numărului de inspecţii în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, a numărului de sancţiuni aplicate în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate. n) controlul modului de gestionare a animalelor bolnave sau moarte în timpul transportului. 1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. 1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare cu modificări, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare 2. Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chişinau la 6 noiembrie 2003; 3. Regulamentul Consiliului nr. 1/2005 /CE privind protecţia animalelor în timpul transportului şi operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/C.E. şi 93/119/C.E. şi a Regulamentului Consiliului nr. 255/97/C.E. 4. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 5. Protocolul de cooperare nr. 2361/27/ 21487/2006 încheiat între ANSVSA, M.A.I. şi M.T.C.T. în scopul efectuării unor acţiuni comune de control privind respectarea legislaţiei sanitare veterinare referitoare la transportul de animale vii, produse şi subproduse de origine animală pe drumurile publice. 6. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
    3.3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă a) evidenţa laboratoarelor ori a institutelor în care se realizează experimente pe animale; b) evidenţa metodelor de experimentare utilizate; c) evidenţa speciilor şi numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare; d) evidenţa avizelor A.N.S.V.S.A. pentru experimentele pe animale şi controlul respectării celor aprobate; 1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare 2. Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; 3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Ordinul MAAP nr. 143/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24 septembrie 2002. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA
    4. ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ, DE IDENTIFICARE ŞI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR4.1. EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor 2. Expertiza înainte de începerea sezonului de păşunat/recoltare şi ulterior periodic atât a păşunilor, pajiştilor, cât şi a drumului de acces pentru animale, sub raportul: a) prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde intermediare; b) prezenţei plantelor toxice sau potenţial toxice; c) prezenţei îngrăşămintelor chimice sau pesticidelor; d) prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor; e) modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi grupe de vârstă, succesiunea acestora); f) surselor de apă de pe pajişti şi păşuni. 3. Se stabilesc măsuri privind: a) desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora; b) aplicarea de tratamente cu moluscocide a zonelor umede; c) eliminarea corpurilor străine; d) eliminarea plantelor toxice; e) modul de utilizare a păşunii/pajiştii şi furajelor recoltate de pe acestea. 1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. 2. Se identifică şi se evaluează numărul de acţiuni şi efectivele de animale, pe specii şi categorii de vârstă. 3. La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză şi paramfistomoză. 4. Laboratoarele de parazitologie trebuie să deţină moluşte şi gasteropode gazde intermediare din judeţul respectiv. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA.
    4.2. EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activa Supraveghere prin prelevare şi examinare periodică a probelor de: a) apă din sursele de apă; b) păşune, pajişti, fâneţe, mâl şi gasteropode. 1. Se prelevează probe de păşune, pajişti, fâneţe, mâl, apa din surse de apă, gazde intermediare (gasteropode, acarieni, insecte etc.) 2. Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene întocmesc harta cu biotopii activi şi potenţiali activ pentru fascioloză, dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual reactualizată. 3. Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene trebuie să deţină gasteropode, gazde intermediare pentru geohelminţi în judeţul respectiv 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă medici veterinari oficiali şi DSVSA. 2. Supravegherea biotopilor şi gazdelor intermediare pentru geohelminţi se efectuează de către specialiştii parazitologi de la LSVSA, sau la IDSA.
    4.3. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE
    *Font 7*
    1 2 3 4
    Supraveghere activa Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale etc. 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă, medici veterinari oficiali şi DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA