DECIZIE nr. 594 din 20 mai 2008referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 18 iunie 2008



    Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorIon Tiucă - procurorValentina Bărbăţeanu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Timiş în Dosarul nr. 7.161/30/2007 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.161/30/2007, Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Judeţean Timiş într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a unei autorizaţii de construire.În motivarea excepţiei se susţine că textul de lege criticat încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, acordând instanţei judecătoreşti posibilitatea de a interveni în exerciţiul puterii executive înainte de a fi sesizată cu acţiunea de contencios administrativ, într-un interval de timp în care chiar autoritatea emitentă poate dispune revocarea sau anularea actului administrativ. Se mai arată că, întrucât instanţa este obligată să soluţioneze cauza cu urgenţă, nu are posibilitatea de a analiza temeinic situaţiile de fapt deduse judecăţii, măsurile luate de aceasta "întemeindu-se, mai degrabă, pe aparenţe de drept decât pe un probatoriu care să lămurească situaţia de fapt". Susţine că în acest fel sunt nesocotite atât dreptul la apărare, cât şi dreptul la un proces echitabil.Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că dispoziţiile de lege prin care se instituie posibilitatea suspendării executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond, precum şi cele privind soluţionarea de urgenţă şi cu citarea părţilor a cererii de suspendare sunt norme de procedură, care, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, se stabilesc de legiuitor. În opinia sa, această măsură reprezintă o garanţie pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, care nu contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală menţionate în motivarea excepţiei.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale, precizând că nu conţin prevederi de natură să aducă atingere textelor şi principiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, textele de lege criticate au următorul cuprins:- Art. 14 alin. (1) şi (2): "Suspendarea executării actului (1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate. (2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei puterilor în stat, art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 care garantează dreptul la apărare şi art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că este neîntemeiată critica referitoare la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 637 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 9 noiembrie 2006, că "separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, dimpotrivă presupune existenţa unui control reciproc, precum şi realizarea unui echilibru de forţe între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, iar aceasta presupune, printre altele, şi posibilitatea instanţei de judecată de a suspenda executarea actului pretins nelegal, chiar cât timp autoritatea publică emitentă a actului atacat are încă facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia, mai ales că în acest interval de timp actul în cauză îşi produce efectele. Această măsură reprezintă o garanţie pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi a valorilor constituţionale".În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 554/204, Curtea constată că sunt, de asemenea, neîntemeiate criticile autorului excepţiei. Prin soluţionarea de urgenţă a cererii de suspendare a executării actului administrativ nu sunt afectate garanţiile ce caracterizează un proces echitabil într-o societate democratică, urgenţa fiind impusă tocmai de necesitate evitării eventualei produceri a unor consecinţe negative ale suspendării executării actului. În plus, fiind citate, părţile îşi pot face apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin avocat, şi pot propune probele pe care le apreciază ca fiind utile, astfel încât nu se poate susţine că textul de lege criticat ar nesocoti dispoziţiile constituţionale privind dreptul la un proces echitabil sau pe cele care garantează dreptul la apărare.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Timiş în Dosarul nr. 7.161/30/2007 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu----