DECIZIE nr. 353 din 20 martie 2008referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1), art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ale art. 15^1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 342 din 2 mai 2008



    Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorSimona Ricu - procurorPatricia Marilena Ionea - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1), art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ale art. 15^1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, excepţie ridicată de Teodor Chifor, prin mandatar Ruxandra Chifor, în Dosarul nr. 2.211/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă Ruxandra Chifor, pentru autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Sălaj, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei depune note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1), art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 ca neîntemeiată, considerând că textele de lege criticate nu conţin prevederi contrare dispoziţiilor constituţionale invocate. În ceea ce priveşte art. 15^1 din Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională nu poate examina, potrivit competenţei sale, decât constituţionalitatea dispoziţiilor unei legi sau ordonanţe, iar nu şi constituţionalitatea dispoziţiilor unui ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 5 noiembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.211/84/2007, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1), art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ale art. 15^1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001. Excepţia a fost ridicată de Teodor Chifor, prin mandatar Ruxandra Chifor, cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt contrare art. 50 din Constituţie. În acest sens, arată că art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 instituie o discriminare între persoanele care au handicap preexistent calităţii de asigurat şi cele care au dobândit handicapul ulterior, în defavoarea celor din urmă. De asemenea, arată că, potrivit art. 59 alin. (1) din aceeaşi lege, se acordă un stagiu potenţial care apoi se înlocuieşte cu un stagiu asimilat care duce la diminuarea punctajului şi, implicit, la diminuarea cuantumului pensiei la trecerea din gradul II la gradul I de boală. În ceea ce priveşte art. 77 din Legea nr. 19/2000, arată că persoanele bolnave sunt penalizate prin stabilirea punctajului mediu anual, întrucât se foloseşte stagiul complet de cotizare din anexa nr. 9 la Legea nr. 19/2000, şi nu cel din anexa nr. 3, cum prevede acest articol, adică stagiul complet de cotizare aferent anului şi lunii în care bolnavul a fost obligat să se pensioneze din cauza bolii. În sfârşit, în ceea ce priveşte art. 15^1 din Ordinul nr. 340/2001, arată că la stagiul complet de cotizare se adaugă şi sporul pentru grupele I şi II de muncă, cu ajutorul cărora se atinge stagiul de cotizare complet cerut de anexa nr. 9 la Legea nr. 19/2000, însă pentru grupele de muncă nu se acordă niciun spor, deşi s-a plătit contribuţia de asigurări sociale de sănătate majorată pentru aceste grupe de muncă.Tribunalul Sălaj - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că prevederile art. 47 alin. (1), art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 sunt constituţionale, astfel că, în privinţa lor, excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Referitor la prevederile art. 15^1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, arată că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.Avocatul Poporului consideră că art. 47, 59 şi 77 din Legea nr. 19/2000 sunt constituţionale. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 din Ordinul nr. 340/2001, arată că aceasta este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională se poate pronunţa doar asupra constituţionalităţii dispoziţiilor dintr-o lege sau ordonanţă, iar nu şi cu privire la dispoziţiile dintr-un ordin al ministrului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (1), art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, aşa cum a fost modificată prin articolul unic pct. 20 din Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, şi art. I pct. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziţii potrivit cărora:- Art. 47 alin. (1): (1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel: a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav; b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat; c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.";- Art. 59 alin. (1): "La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.";- Art. 77: "(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3. (2) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 43 şi 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. (3) În situaţiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraţilor conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 şi 5. (4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale."De asemenea, autorul excepţiei critică prevederile art. 15^1 din capitolul B secţiunea IV din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, cu modificările şi completările aduse prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 518/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 14 august 2001.Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare art. 50 din Constituţie privind protecţia persoanelor cu handicap.Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, Curtea observă că acest text de lege a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale şi aceleaşi critici ca şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 565 din 25 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 25 noiembrie 2005, Curtea a reţinut că "Textul de lege supus controlului de constituţionalitate are în vedere doar exercitarea dreptului la pensie al persoanelor cu handicap, iar din cadrul acestei categorii, numai a acelor persoane care au dobândit handicapul înainte de a fi devenit asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale, respectiv înainte de a fi încadrate în muncă. Este evident că această categorie de persoane se află într-o situaţie diferită de cea a persoanelor care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă, fapt ce justifică în mod rezonabil instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Astfel, în timp ce persoanele la care se referă art. 47 din Legea nr. 19/2000 au dreptul de a obţine pensie pentru limită de vârstă, cu beneficiul reducerii stagiului de cotizare şi a vârstei de pensionare, persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se bucură de o altă categorie de pensie, anume pensia de invaliditate, prevăzută de art. 53 şi următoarele din aceeaşi lege. Aceasta constituie, de asemenea, o reglementare favorabilă, corespunzătoare situaţiei specifice acestei din urmă categorii de persoane. Potrivit acestor prevederi legale, şi persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se pot înscrie la pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu reducerea sau chiar eliminarea perioadei necesare pentru realizarea stagiului de cotizare, în raport cu gradul de invaliditate, ce se stabileşte prin expertiză medicală".Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 59 alin. (1) şi ale art. 77 din Legea nr. 19/2000, Curtea observă că acestea reglementează, pe de o parte, modalitatea în care se stabileşte stagiul potenţial ce urmează a se acordă pentru stabilirea pensiei de invaliditate, iar pe de altă parte, modul de stabilire a punctajului mediu anual pentru diferite categorii de persoane titulare ale dreptului de pensie.Potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.În acelaşi timp, contrar celor afirmate de autorul excepţiei, Curtea constată că aceste prevederi de lege nu fac trimitere la modul în care se face calculul pensiei la trecerea de la un grad la altul şi nici nu se referă la pretinsele stagii de cotizare din anexa nr. 9 la Legea nr. 19/2000, care, în realitate, nu există, această lege având doar 7 anexe.De altfel, din examinarea argumentelor invocate de autorul excepţiei, Curtea desprinde faptul că situaţia defavorizantă pentru acesta în urma calculului pensiei nu decurge din însuşi conţinutul textelor de lege criticate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, ci din interpretarea coroborată a mai multor texte de lege, cu privire la care, însă, Curtea nu a fost sesizată.În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.În sfârşit, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 15^1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare", astfel că examinarea constituţionalităţii altor acte normative cu caracter administrativ, aşa cum sunt ordinele miniştrilor, excedează competenţei sale.Pentru acest motiv, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, excepţie ridicată de Teodor Chifor, prin mandatar Ruxandra Chifor, în Dosarul nr. 2.211/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1), art. 59 alin. (1) şi art. 77 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea----