REGULAMENT din 28 iunie 2007de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE
  • MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 1 octombrie 2007



    Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Pregătirea în specialitate a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor rezidenţi se structurează pe programe de rezidenţiat, conform programelor de învăţământ elaborate de instituţiile de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic acreditate, cu avizele Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerului Sănătăţii Publice. (2) Prin program de rezidenţiat se înţelege pregătirea rezidenţilor în unul dintre domeniile de specialitate prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, efectuată într-o unitate sanitară acreditată să desfăşoare învăţământ postuniversitar pentru obţinerea specialităţii. (3) Pentru fiecare specialitate, programul de rezidenţiat se desfăşoară după un curriculum de pregătire şi un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţară. (4) Curriculele sunt propuse de instituţiile de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate (Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara, Craiova, Arad, Oradea, Sibiu, Braşov, Constanţa), prin Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, avizate de Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România, Colegiul Farmaciştilor din România şi de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. (5) Curriculele aprobate se transmit tuturor instituţiilor şi unităţilor acreditate să desfăşoare pregătirea în specialitate şi se aplică tuturor rezidenţilor aflaţi în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. (6) Activitatea de pregătire teoretică şi practică, reprezentată de baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, este consemnată într-un document cu caracter obligatoriu, denumit în continuare Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului.  +  Articolul 2 (1) În fiecare unitate sanitară acreditată pentru învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar sau farmaceutic uman activitatea de coordonare a programului de rezidenţiat dintr-o anumită specialitate se realizează de către un coordonator/director de program, după caz, cu cel mai înalt grad didactic în specialitatea respectivă, care răspunde de buna desfăşurare şi de calitatea pregătirii rezidenţilor. (2) Coordonatorul de program trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie şef de secţie clinică universitară, şef de laborator sau farmacist-şef, certificat în specialitatea programului; b) să fie cadru didactic universitar (conferenţiar sau profesor) ori cercetător ştiinţific gradul II sau I. (3) Pentru programul de rezidenţiat în specialitatea medicină de familie sunt nominalizaţi coordonatori de program fie cadre didactice universitare în specialitatea medicină de familie, medicină internă sau pediatrie, fie şefi de secţie de medicină internă sau pediatrie. (4) Nominalizările coordonatorilor de program se fac de către Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pe baza propunerilor instituţiilor de învăţământ superior cu profil medical, medico-dentar sau farmaceutic uman acreditate şi cu avizul colegiilor profesionale.  +  Articolul 3Coordonatorul programului de rezidenţiat are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: a) coordonează desfăşurarea programului de rezidenţiat din unitatea sanitară acreditată, în specialitatea în care are integrare clinică; b) nominalizează îndrumătorii de formare în rezidenţiat; c) coordonează activitatea îndrumătorilor de rezidenţiat din unitatea sanitară respectivă; d) urmăreşte activitatea rezidenţilor, repartiţia acestora în serviciul de gardă şi evoluţia profesională a acestora; e) urmăreşte şi răspunde de desfăşurarea modulelor de pregătire şi organizează cursurile, conform curriculumului de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 1; f) colaborează cu coordonatorii de program din unităţile/secţiile în care rezidenţii îşi efectuează modulele complementare, în vederea asigurării condiţiilor optime de desfăşurare a acestora; g) organizează examenul final de modul, cu verificarea aptitudinilor teoretice şi practice, dobândite de rezidenţii care au parcurs programul de rezidenţiat; h) cooptează rezidenţi în cadrul colectivelor de cercetare pe care le conduce.  +  Articolul 4 (1) Programul de rezidenţiat în medicină de urgenţă este coordonat de către un director de program, care trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii: a) să fie cadru didactic universitar (şef de lucrări, conferenţiar sau profesor) de la disciplina medicină de urgenţă; b) să fie medic primar medicină de urgenţă sau medic specialist medicină de urgenţă, cu 5 ani vechime în unitate de primire urgenţe; c) să fie medic primar anestezie şi terapie intensivă sau specialist anestezie şi terapie intensivă, cu 5 ani vechime în unitate de primire urgenţe. (2) Nominalizările directorilor de program se fac de către Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pe baza propunerilor instituţiilor de învăţământ superior cu profil medical, medico-dentar sau farmaceutic uman acreditate şi cu avizul colegiilor profesionale.  +  Articolul 5Directorul de program de rezidenţiat în medicină de urgenţă are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: a) coordonează desfăşurarea programului de rezidenţiat la nivelul centrelor universitare acreditate, conform prevederilor art. 1; b) nominalizează responsabilii de formare în rezidenţiat medicină de urgenţă şi coordonează activitatea acestora; c) coordonează activitatea îndrumătorilor de rezidenţiat din unitatea sanitară respectivă; d) urmăreşte şi răspunde de pregătirea practică în cadrul modulelor şi organizează cursurile-conferinţă, conform curriculumului de pregătire; e) organizează examenul final de modul cu verificarea aptitudinilor teoretice şi practice dobândite de rezidenţii care au parcurs programul de rezidenţiat.  +  Articolul 6Un coordonator sau un director de program nu poate coordona simultan mai multe programe de rezidenţiat.  +  Articolul 7Un îndrumător sau un responsabil de formare în rezidenţiat poate instrui un număr de maximum 5 rezidenţi, incluzând şi medicii aflaţi la pregătire în a doua specialitate. În funcţie de particularităţile curriculare ale specialităţii şi ale unităţii de pregătire, coordonatorul sau directorul de program poate stabili un număr mai mic de 5 rezidenţi pentru fiecare îndrumător sau responsabil de formare în rezidenţiat aflat în coordonarea sa, în vederea asigurării unei pregătiri adecvate.  +  Articolul 8Îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii: a) să fie cadru didactic universitar, confirmat specialist sau primar în specialitatea programului de rezidenţiat, doctorand sau cu titlul ştiinţific de doctor; b) să fie medic primar sau specialist, cu vechime de minimum 5 ani în specialitatea programului de rezidenţiat, cu activitate în unitatea sanitară acreditată în care se derulează programul de pregătire a rezidentului; c) să fie cercetător ştiinţific grad I sau II, cu activitate de cercetare în unitatea sanitară acreditată în care se derulează programul de instruire a rezidentului; d) pentru specialitatea medicină de familie, să fie medic primar chirurgie generală, medicină internă, obstetrică-ginecologie, pediatrie, pentru modulele respective, respectiv medic primar sau specialist medicină de familie, pentru modulul de dispensar.  +  Articolul 9Îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: a) urmăreşte evoluţia pregătirii în specialitate a rezidenţilor din cadrul unitătii sanitare respective, indiferent de anul de pregătire al acestora; b) verifică şi răspunde, sub semnătură şi parafă, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregătire, consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului; c) organizează seminarii şi discuţii periodice, cel puţin 4 ore/săptămână, cu rezidenţii, pe teme specifice din curriculumul de pregătire, prezentări de cazuri, de articole şi actualităţi în domeniu; d) participă la evaluarea rezidentului la fiecare final de modul.  +  Articolul 10 (1) Cadrele didactice coordonatori de program de rezidenţiat sau îndrumători de rezidenţiat sunt normate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic uman, acreditate pentru activitatea de pregătire pe durata programului. (2) Îndrumătorii de rezidenţiat care nu sunt cadre didactice beneficiază de 40 de credite de educaţie medicală continuă, în domeniul specialităţii pe care o practică, pentru fiecare an de activitate de instruire.Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor  +  Articolul 11 (1) Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte: a) lista cazurilor examinate conform baremului curricular, cu specificarea diagnosticului şi, după caz, a manoperelor/ procedurilor/tehnicilor efectuate, contrasemnate şi parafate de îndrumătorul de rezidenţiat; b) data efectuării fiecărei gărzi, semnată şi parafată de medicul şef de gardă; c) detaşările, perioada acestora şi modulele efectuate pe durata detaşării, cu avizul coordonatorului de program; d) modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările şi rezultatele obţinute, cu semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv; e) manifestările de educaţie medicală continuă la care a participat, cu numărul diplomei de participare; f) lucrările ştiinţifice comunicate/publicate, în situaţia în care respectivele manifestări ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program; g) studiile clinice efectuate, cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi în studiile clinice sau activităţile ştiinţifice respective. (2) Acurateţea datelor consemnate în Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat. (3) Doctoranzii cu frecvenţă confirmaţi în rezidenţiat pot efectua concomitent pregătirea în rezidenţiat şi stagiul de doctorat cu frecvenţă, în măsura în care conducerea universităţilor de medicină şi farmacie asigură efectuarea stagiului de doctorat în cursul după-amiezii. În caz contrar, pe perioada doctoratului cu frecvenţă se suspendă calitatea de rezident. (4) Stagiul de doctorat în ştiinţe medicale nu se consideră ca modul de pregătire în rezidenţiat.  +  Articolul 12 (1) Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curriculumul de pregătire. (2) Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu, în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului). (3) Rezidenţii în specialitatea medicină de familie efectuează modulele de pregătire în conformitate cu curriculumul şi baremul de activităţi practice, în funcţie de capacitatea unităţilor sanitare publice acreditate. (4) După fiecare modul de pregătire, rezidenţii au obligaţia să îşi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii. (5) La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenţii susţin un examen cu probă teoretică şi practică, din tematica prevăzută în baremul de activităţi. Prezentarea la examenul de modul este condiţionată de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de rezidenţiat, prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului. (6) Examenul de modul se consideră promovat cu nota minimă 7,00. În cazul nepromovării examenului, rezidenţii pot fi reevaluaţi de 2 ori într-un termen de maximum 6 luni. (7) Neprezentarea sau nepromovarea examenelor de modul în cel mult două sesiuni atrage excluderea din rezidenţiat, cu excepţia cazurilor justificate (graviditate, afecţiuni medicale, contracte de studii în străinătate etc.).  +  Articolul 13Rezidenţii au dreptul să examineze pacienţii, să aplice soluţii terapeutice sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau responsabilului, utilizând abilităţile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.  +  Articolul 14Rezidenţii efectuează gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, participând la întreaga activitate din unitatea sanitară în care îşi desfăşoară instruirea, în limita programului legal de muncă.  +  Articolul 15Rezidenţii au dreptul să utilizeze pentru informarea de specialitate bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate.  +  Articolul 16 (1) Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii şi altele - conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Stagiile de pregătire efectuate în afara României pot fi recunoscute de către Ministerul Sănătăţii Publice, în vederea prezentării la examenul de specialist, pe baza următoarelor documente: fotocopii şi traduceri legalizate ale documentelor emise de autorităţile competente din ţările respective şi avizul comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice.  +  Articolul 17 (1) Rezidenţiatul se poate întrerupe din următoarele motive: participarea la forme de pregătire în afara României, însoţirea soţului/soţiei în misiune oficială sau la studii în străinătate, concediu de boală, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la doi ani şi altele, potrivit legii. (2) Întreruperile de rezidenţiat, cu excepţia stagiilor de pregătire efectuate în afara României şi recunoscute, duc la prelungirea rezidenţiatului cu perioada respectivă. (3) Întreruperea nejustificată a rezidenţiatului pe o perioadă mai mare de 6 luni atrage măsura încetării calităţii de rezident.  +  Articolul 18Coordonatorul, directorul de program, respectiv îndrumătorul sau responsabilul de rezidenţiat sunt abilitaţi să urmărească şi activitatea de pregătire a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor specialişti/primari aflaţi în pregătire în a doua specialitate cu taxă, în condiţiile prevăzute pentru rezidenţi prin prezentul ordin.  +  Articolul 19 (1) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti aprobă detaşarea rezidenţilor din centrul universitar de pregătire în alte centre universitare pentru efectuarea unor module de pregătire, cu informarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. (2) În scopul detaşării, indiferent de motiv, rezidentul prezintă acordul coordonatorilor sau directorilor de program de rezidenţiat din centrul de pregătire în care a fost confirmat şi, respectiv, centrul în care urmează să se detaşeze, precum şi avizul unităţii de încadrare, în cazul centrului universitar Bucureşti. (3) Pe perioada detaşării, responsabilitatea de pregătire, drepturile şi obligaţiile care decurg din aceasta revin instituţiei de învăţământ superior unde rezidentul se detaşează.  +  Articolul 20 (1) Schimbarea centrului universitar de pregătire se aprobă de către Ministerul Sănătăţii Publice. (2) În vederea schimbării centrului de pregătire, rezidentul va prezenta avizele conducerii universităţilor de medicină şi farmacie din centrele implicate, avizul autorităţii de sănătate publică şi al unui coordonator de program, respectiv director de program în specialitatea în care este confirmat, din centrul universitar în care urmează să se pregătească. Rezidenţii în medicină de familie vor prezenta numai avizul autorităţilor de sănătate publică şi al coordonatorilor de program, de plecare şi de primire.  +  Articolul 21 (1) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti pune la dispoziţia autorităţilor de sănătate publică programul de evidenţă informatică a rezidenţilor privind modulele de pregătire şi unităţile sanitare acreditate, precum şi coordonatorii, respectiv directorii de program de rezidenţiat din fiecare specialitate. (2) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pe baza propunerilor instituţiilor de învăţământ medical superior acreditate, pune la dispoziţia autorităţilor de sănătate publică numărul de locuri de pregătire, pe unităţi sanitare acreditate şi coordonatori sau directori de program. (3) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, prin autorităţile de sănătate publică, repartizează rezidenţii, conform programului curricular stabilit, în unităţile sanitare acreditate, în limita locurilor disponibile, cu avizul coordonatorilor, respectiv al directorilor de program. Repartizarea rezidenţilor în unităţile sanitare acreditate se va face în limita numărului de locuri stabilit, pe baza exprimării preferinţelor, în ordinea punctajului obţinut la concursul de rezidenţiat. (4) Autorităţile de sănătate publică transmit lunar Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti sau la cererea acestuia modificările privind distribuţia rezidenţilor din unităţile sanitare acreditate.  +  Articolul 22Carnetul de rezident şi Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului personalizate, precum şi curriculumul de pregătire se tipăresc de către Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi se distribuie contra cost rezidenţilor.  +  Articolul 23Pe perioada pregătirii, rezidenţii pot închiria cu prioritate un loc de cazare în căminele universitare, spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare sau clinice acreditate, din centrul unde au fost repartizaţi ori detaşaţi, cu respectarea prevederilor legale.Evaluarea finală a pregătirii şi obţinerea certificatului de specialist  +  Articolul 24 (1) Evaluarea finală a pregătirii prin rezidenţiat are loc sub forma examenului de medic, medic dentist sau farmacist specialist, organizat de către Ministerul Sănătăţii Publice, în două sesiuni pe an, prin Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti. Confirmarea în specialitate se face după efectuarea integrală a programului de pregătire, certificată de către coordonatorul sau directorul de program de rezidenţiat, în baza Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului. (2) Examenul de medic specialist se organizează numai în centrele universitare medicale care asigură pregătirea pentru toate modulele teoretice şi baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice din curriculumul de pregătire. (3) Pentru susţinerea examenului de medic specialist rezidentul poate opta pentru unul dintre centrele universitare în care a efectuat pregătirea.  +  Articolul 25 (1) Comisiile de examen de medic, medic dentist, respectiv farmacist specialist au următoarea componenţă:- un preşedinte, cadru didactic universitar cu grad de predare, coordonator de program de rezidenţiat;- 2 membri, din care cel puţin un cadru didactic universitar de predare din specialitate; în acest caz, al doilea membru va avea gradul de medic primar cu titlul ştiinţific de doctor;- un secretar de comisie, nominalizat de preşedintele comisiei. (2) Probele examenului de medic specialist se desfăşoară conform normelor metodologice generale elaborate de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi aprobate de ministrul sănătăţii publice. Formularea subiectelor de examen de specialitate, a baremurilor de corectură şi întreaga responsabilitate a desfăşurării examenului revin comisiei de examen.  +  Articolul 26 (1) Examenul de medic specialist cuprinde următoarele probe: a) proba scrisă, cu 10 subiecte formulate din curriculumul de pregătire, cu durată de 3 ore; b) probe clinice/practice. (2) Candidatul este confirmat medic specialist dacă promovează cu minimum nota 7,00 fiecare probă a examenului. Candidatul se poate prezenta la examenul de medic specialist în sesiunile organizate de Ministerul Sănătăţii Publice în decurs de 2 ani de la încheierea pregătirii în rezidenţiat.  +  Articolul 27Metodologia generală de desfăşurare a examenului de medic, medic dentist, farmacist specialist se aprobă pentru fiecare sesiune de Ministerul Sănătăţii Publice, la propunerea Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti.---------------