LEGE Nr. 21 din 6 februarie 1924pentru PERSOANELE JURIDICE (Asociaţii şi Fundaţii)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 27 din 6 februarie 1924



     +  Capitolul 1I. Dispoziţii generaleA. Personalitatea juridică  +  Articolul 1Persoanele juridice de drept public se creează numai prin lege. Asociaţiile şi fundaţiile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create şi organizate de particulari, nu pot dobîndi personalitatea juridică decît în condiţiile legii de faţa. Ele sînt considerate persoane juridice de drept privat. Societăţile şi asociaţiile prevăzute de codurile de comerţ şi alte legi vor avea acelaşi caracter şi rămîn supuse dispoziţiilor acelor legi.  +  Articolul 2Persoanele juridice de drept privat existente la data promulgării legii de faţa vor continua sa funcţioneze potrivit dispoziţiilor legilor, hotărîrilor sau actelor care le-au constituit şi care vor fi contrare dispoziţiilor de ordine publică ale acestei legi. Ele sînt obligate însă, ca în termen de şase luni de la promulgarea acestei legi sa comunice grefei tribunalului, în circumscripţia căreia funcţionează administraţia lor principala, titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică, statutele sau actele constitutive, precum şi informaţiile ce se vor cere prin regulamentul de aplicaţie al acestei legi. Grefa tribunalului este obligată a înscrie organizaţia sau aşezămîntul în registrul persoanelor juridice. Contravenienţii la aceasta dispoziţie cad sub prevederile art. 94 din această lege.  +  Articolul 3Asociaţiile şi aşezămintele fără scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobîndi personalitatea juridică decît pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului civil în circumscripţia căreia s-au constituit. Aceasta decizie nu se poate da decît la cererea celor interesaţi: a) După ce s-a cerut avizul ministerului în competenţa căruia cade scopul asociaţiei sau aşezămîntului; b) După ce s-a ascultat concluziile ministerului public şi s-a constatat ca statutele sau actele constitutive, compunerea organelor de direcţie şi administraţie şi celorlalte condiţii, nu contravin la dispoziţiile legii de faţa. Părţile interesate, ministerul competent şi reprezentantul ministerului public au dreptul de apel potrivit art. 90.  +  Articolul 4Persoana juridică va avea fiinta numai de la data înscrierii deciziei de recunoaştere rămasă definitivă, în registrul special care va fi ţinut în acest scop la grefa fiecărui tribunal civil.  +  Articolul 5Personalitatea juridică nu se poate recunoaşte unei colectivităţi de asociaţii sau aşezăminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea juridică e individuală şi efectul ei nu se poate întinde în afară de asociaţia sau aşezămîntul pentru care a fost acordată. Un aşezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decît dacă i se recunoaşte formal aceasta, în condiţiile statornicite prin legea de faţa.  +  Articolul 6Nu se poate recunoaşte personalitatea juridică a asociaţiilor şi aşezămintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, sau care sînt formate în vederea realizării unui asemenea scop.  +  Articolul 7Persoanele juridice de drept privat, fără scop lucrativ sau patrimonial, care îşi au sediul în străinătate, pot sa beneficieze de personalitatea lor juridică şi sa funcţioneze pe teritoriul Statului român în conformitate cu legile române, dacă sînt recunoscute după legile tarii lor şi dacă în prealabil au obţinut autorizarea guvernului român. Autorizările acordate acestor persoane juridice se vor înscrie la cererea lor, sub sancţiunea unei amenzi de 5.000 - 20.000 lei şi în caz de recidiva sub sancţiunea retragerii autorizaţiei, în registrul tribunalului civil al circumscripţiei în care se va stabili sediul administraţiei, sucursala, sau domiciliul ales. Cînd nu exista sucursala, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se face prin act autentic care se publică în Monitorul Oficial şi se afişează la primăria şi tribunalul domiciliului ales.  +  Articolul 8Fără distincţie între persoanele juridice de drept privat existente şi acele ce se va forma în viitor, de la data promulgării legii de faţa, nici o modificare de statute sau transformare a caracterului asociaţiei sau aşezămîntului, nici o modificare a organelor de control şi administraţie, nici o încetare sau dizolvare, operaţiunile de lichidare şi de atribuire de bunuri, nu se va putea face decît conform acestei legi. Aceste persoane sînt obligate a se supune tuturor dispoziţiilor declarate de ordine publică în legea de faţa. Modificările statutelor sau actelor constitutive sînt supuse verificării şi aprobării puterii judecătoreşti în condiţiile art. 1. B. Folosinţă drepturilor civile  +  Articolul 9Persoanele juridice de drept privat, căzînd sub prevederile legii de faţa, nu se pot folosi decît de drepturile ce le sînt necesare pentru realizarea scopului şi destinaţiei lor. Ele nu pot contracta obligaţii decît tot în vederea realizării acestui scop şi acestei destinaţii.  +  Articolul 10Persoanele juridice nu pot primi liberalităţi decît dacă vor fi autorizate regal, pe baza unui jurnal al consiliului de miniştrii. C. Exerciţiul drepturilor civile  +  Articolul 11Persoanele juridice nu-şi pot exercita drepturile decît dacă sînt înzestrate cu organele de direcţie şi administraţie prevăzute în statute, actul consultativ sau în legea de faţa.  +  Articolul 12Voinţa persoanelor juridice se manifesta prin organele lor. Actele juridice încheiate de aceste organe, în conformitate cu statutele şi în limita puterilor ce le sînt atribuite, sînt considerate ca încheiate de însăşi persoana juridică pe care o obliga. Actele prin care organele persoanei juridice ar urmări un vadit scop străin aceluia pentru care asociaţia sau fundaţia a fost constituită sau recunoscută, nu vor avea efect faţă de persoana juridică. Persoana juridică răspunde de toate faptele contractuale, delictuale şi quasi-delictuale, săvîrşite de organele ei în timpul exercitării funcţiunii lor. Membrii care formează organele de direcţie şi administraţie sînt personal solidar răspunzători pentru daunele provenite din culpa lor, atît faţă de terţi, cît şi faţă de persoana juridică însăşi. D. Sediul  +  Articolul 13Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administraţiei sale. Schimbarea de domiciliu trebuie să fie declarata prin act autentic la ambele grefe ale tribunalelor noului şi vechiului domiciliu. Sub sancţiunea prevăzută la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului vechiului domiciliu va face menţiunea de strămutare, iar grefa tribunalului noului domiciliu va înscrie persoana juridică în registrul prevăzut la art. 4.  +  Articolul 14Domiciliul persoanei juridice autorizata, potrivit art. 7, pentru toate actele judiciare şi extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau, în lipsa, la domiciliul ales. E. Supraveghere  +  Articolul 15Statul are un drept de supraveghere şi control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat. El va urmări: pe de o parte, ca ele să se administreze şi să-şi îndeplinească menirea în conformitate cu statutele şi cu actele constitutive, iar pe de altă parte, ca sa lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului. Aceasta acţiune de supraveghere şi control se va exercita prin inspectorii şi delegaţii ministerului, sub autoritatea şi controlul căruia cade fundaţia sau asociaţia, precum şi prin comisia superioară a persoanelor juridice.  +  Articolul 16Numirea delegatului ministerului pe lîngă organele de direcţie şi de administraţie, nu poate avea loc decît numai pe lîngă fundaţiile şi asociaţiile subvenţionate sau legate de Stat prin convenţii. Acelaşi drept, la numirea de delegaţi judeţeni sau comunali, îl au autorităţile judeţene sau comunale pentru fundaţiile şi asociaţiile care se vor găsi faţă de ele în situaţia de mai sus. Celelalte persoane juridice nesubventionate sînt supuse controlului general prin inspectorii ministerelor competente.  +  Articolul 17Fiecare autoritate interesată nu va putea numi mai mult de un delegat de fundaţie sau asociaţie. Autorităţile judeţene sau comunale pot insarcina cu aceasta funcţie pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din delegaţii judeţeni sau comunali. O persoana poate îndeplini aceasta funcţie pe lîngă mai multe fundaţii sau asociaţii.  +  Articolul 18Delegaţii ministerului şi, în lipsa acestora, delegaţii judeţeni sau comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziilor organelor de direcţie sau administraţie, ce s-ar găsi contrarii actelor de fundaţie, regulamentelor interioare, convenţiilor cu ministerul, judeţul sau comuna, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului. Despre acest lucru se va încheia un proces-verbal care se va comunică de urgenta organelor persoanei juridice. Delegaţii vor participa cu vot consultativ la şedinţele organelor de direcţie şi administraţie. Directorii sau administratorii sînt obligaţi să-i convoace. În lipsa delegaţilor de la şedinţe, organele de direcţie şi administraţie sînt obligate sa comunice delegaţilor deciziile luate. Sub sancţiunea retragerii mandatului de direcţie şi administraţie şi a dizolvării fundaţiei sau asociaţiei, independent de celelalte sancţiuni civile şi penale de drept comun, persoanele care formează organele de direcţie şi administraţie sînt personal şi solidar răspunzătoare de executarea deciziilor contrare actelor de fundaţie, regulamentelor interioare, conventiunilor, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului, faţă de care s-a exercitat sau nu dreptul de suspendare. Delegaţii vor putea aduce la cunoştinţa publică, prin Monitorul Oficial şi prin publicaţiile mai raspindite din localitate, numărul, data şi obiectul deciziilor suspendate.  +  Articolul 19Organele de direcţie şi administraţie sînt obligate a repune în discuţie chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate în baza art. 18 pentru a primi soluţia conformă actelor de fundaţie, regulamentelor, convenţiilor, Constituţiei şi legilor tarii. În caz de refuz de discuţie din partea organelor de direcţie şi administraţie, sau în caz de menţinere a deciziei suspendate, delegaţii guvernului vor aduce imediat cazul la cunoştinţa comisiei persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiţiei, care va da o decizie executorie. În cel mult 3 zile libere de la, comunicarea procesului-verbal de suspendare, organele de direcţie şi administraţie au drept de apel la comisia superioară a persoanelor juridice, care decide în ultima instanţa asupra dispoziţiilor ce urmează a se executa în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii.  +  Articolul 20Delegaţii îşi exercită dreptul lor de supraveghere şi de control asupra tuturor organelor de direcţie, administraţie şi control, a fundaţiei sau asociaţiei, sub orice denumire s-ar găsi, comitete sau consilii de direcţie şi administraţie, eforii sau epitropii, adunări generale, colegii, etc.  +  Articolul 21În toate fundaţiile şi asociaţiile care nu cad sub prevederea art. 16, alin. 1 şi următorii, acţiunea de supraveghere şi control se va exercita de inspectorii ministerului, la însărcinarea ministerului sau la cererea organelor de direcţie şi administraţie a fundaţiilor sau asociaţiilor. Cînd scopul persoanei juridice cade în competenţa a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exerciţiul acţiunii de control şi supraveghere. Persoanele juridice ale căror scopuri sînt insuficient caracterizate, din punctul de vedere al competentei organelor de control, cad sub supravegherea ministerului de interne. Inspectorii vor avea sa cerceteze numai dacă fundaţiile şi asociaţiile funcţionează potrivit actelor de fundaţie sau actelor lor constitutive, dacă instituţiile create corespund condiţiilor statornicite prin aceste acte şi condiţiilor de ordine publică din Constituţia şi legile tarii. Inspectorii nu pot face observaţii şi da indicaţii direct organelor de direcţie şi administraţie ale fundaţiilor sau asociaţiilor. Constatările lor se consemnează în rapoarte scrise asupra cărora au a decide ministrul competent, organele administrative sau judecătoreşti, prevăzute în legea de faţa. Controlul Statului nu prejudiciază controlul instituit de statute sau actul constitutiv.  +  Articolul 22Dacă organele de direcţie sau administraţie nu se conformează legilor tarii, actelor de fondare sau de constituire, sau dacă se constată că averile ce le sînt încredinţate se risipesc, se deturneaza, sau se întrebuinţează în alte scopuri decît acele prevăzute prin actele de fondare sau de constituire, ministerul public sau ministerul sub autoritatea şi controlul căruia funcţionează fundaţia sau asociaţia, va trimite pe administratorii răspunzători înaintea Curţii de apel în circumscripţia căreia cade sediul principal al fundaţiei sau asociaţiei. Administratorii pot fi condamnaţi la destituire, în afară de celelalte penalităţi prevăzute în legile ordinare după dreptul comun.  +  Articolul 23Administratorii asociaţiilor şi fundaţiilor care cu rea credinţa lucrează la vătămarea persoanelor sau lucrărilor încredinţate direcţiei şi administraţiei lor, se vor pedepsi cu închisoare de la o luna la un an.  +  Articolul 24Toate organele de direcţie şi administraţie ale fundaţiilor sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea şi controlul căruia funcţionează, în termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia autentificată de pe actele de fondare şi un inventar de averea ce poseda, însoţit de bilanţul şi contul de gestiune al anului precedent. F. Încetarea personalităţii  +  Articolul 25Asociaţiile şi fundaţiile îşi pierd personalitatea juridică, de plin drept sau prin justiţie, în cazurile determinate prin legea de faţa. Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, îşi pierd dreptul de a funcţiona în România şi prin retragerea autorizaţiei. Aceasta retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al consiliului de miniştri.  +  Articolul 26În cazuri urgente cînd s-ar constata ca o persoană juridică îşi desfăşoară activitatea împotriva bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei Statului, consiliul de miniştri, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate interzice funcţionarea persoanei juridice, pînă la intrarea ei în legalitate, sau chiar poate hotărî dizolvarea ei. În acest din urmă caz, lichidarea persoanei juridice nu se poate face decît de puterea judecătorească în condiţiile art. 29, 54 şi următorii, 82 şi următorul. În afară de cazurile urgente, dizolvarea nu se poate face decît prin justiţie. Comisia superioară a persoanelor juridice apreciază urgenta la cererea consiliului de miniştri sau la aceea a ministrului de justiţie. G. Destinaţia bunurilor  +  Articolul 27Oricare ar fi cauza încetării personalităţii juridice sau retragerii autorizaţiei, patrimoniul persoanei juridice va primi destinaţia indicată în actul de fondare, în statute sau în actul constitutiv şi la asociaţii, în caz de tăcere, a actelor de constituire sau a statutelor, destinaţia indicată de hotărîrea adunării generale luată înainte de dizolvare. Nici într-un caz însă adunarea generală nu poate atribui bunurile rămase decît unei alte persoane juridice de drept privat din ţara cu scop identic sau similar, sau persoanei juridice de drept public, reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata. În lipsa unei indicaţii statutare, sau a unei hotărîri a adunării generale, sau în faţa unei hotărîri a adunării generale, contrarii dispoziţiilor de mai sus, bunurile rămase vor trece în patrimoniul asociaţiei sau fundaţiei de drept privat, ori public cu scop analog sau similar ce se va hotărî de comisiunea persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiţiei, luindu-se şi avizul ministrului, sub autoritatea şi controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata.  +  Articolul 28Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele arătate la art. 53 (punctul III) alin. a şi b şi art. 81 (p. II), trece la fondul de asistenţa socială. II. Lichidarea şi radierea înscrierii  +  Articolul 29Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face conform art. 55 şi următorii, precum şi 82 şi următorul din această lege.  +  Articolul 30Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face înscriindu-se integral în registru actul care a constatat, declarat sau hotărît dizolvarea.  +  Capitolul 2 Despre asociaţii A. Condiţii de constituire  +  Articolul 31Asociaţia este convenţia prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuţia lor materială, cunoştinţele şi activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmăreşte, foloase personale sau patrimoniale. Scopul asociaţiei poate fi sau ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivităţii sau numai a unei categorii sociale din care asociaţii fac parte, sau, în fine, sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaţilor.  +  Articolul 32Asociaţia pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puţin 20 membri şi să prezinte în statute o organizare din care să rezulte o voinţa colectivă, independenta de voinţa asociaţilor ca indivizi, constituirea unui patrimoniu social, distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare va trebui să fie în măsura de a realiza cel puţin parţial scopul pentru care se constituie asociaţia. Nici contribuţiile sau dotatiile iniţiale, nici cotizaţiile periodice şi nici subvenţiile Statului român, judeţelor sau comunelor şi în genere a persoanelor de drept public, nu sînt supuse autorizării prevăzută la art. 10. Obligaţiunea constituirii iniţiale a patrimoniului social nu priveşte asociaţiile sau sindicatele profesionale.*)  +  Articolul 33Actul constitutiv şi statutele se vor face în forma autentică. Asociaţia nu va putea cere recunoaşterea calităţii de persoana juridică, decît după adoptarea statutelor de către asociaţi şi după desemnarea sau alegerea persoanelor care vor avea conform statutelor, răspunderea direcţiei şi administrării asociaţiei.  +  Articolul 34Statutele vor cuprinde obligatoriu: 1. Denumirea asociaţiei; 2. Obiectul şi scopul; 3. Sediul principal şi, eventual, sucursalele sau filialele; 4. Patrimoniul iniţial, cuantumul şi compunerea lui, precum şi cotizaţiile; 5. Organele de direcţie, administraţie şi de control. Statutele nu pot deroga la dispoziţiile de ordine publică ale legii de faţa. În lipsa unor dispoziţii statutare suficiente pentru organizarea asociaţiei şi reglementarea raporturilor acesteia cu asociaţia se vor aplica dispoziţiile ce urmează. B. Organizarea  +  Articolul 35Organele principale ale asociaţiei de stat: a) O adunare generală, şi b) O direcţie, un comitet de direcţie sau un consiliu de administraţie.  +  Articolul 36Adunarea generală este organul suprem al asociaţiei, ea se compune din asociaţi, care întrunesc condiţiile prevăzute în statute sau în actul constitutiv. În lipsa prevederii unor asemenea condiţii, vor face parte din adunarea generală, toţi asociaţii, fără nici o distincţie. Adunarea generală va fi convocată de persoana căreia i se încredinţează de organele în drept ale asociaţiei conducerea suprema. Convocarea va avea loc obligatoriu în cazurile prevăzute în statute, ori cînd se va hotărî de comitetul de direcţie sau administraţie şi oricînd se va cere în scris şi motivat, direcţiei de cel puţin o cincime din numărul asociaţilor. Convocarea va trebui sa cuprindă locul şi data convocării, precum şi ordinea de zi. În afară de cazurile urgente constatate de comitetul de direcţie, ce trebuie să fie comunicată cu cel puţin trei zile libere înainte de data convocării.  +  Articolul 37Cînd cei însărcinaţi cu convocarea, sau înlocuitorii lor nu mai au calitatea, sînt absenţi sau împiedicaţi de a convoca, precum şi în cazul cînd, deşi avînd calitatea, refuza de a convoca, dacă statutele şi actul consultativ nu prevăd situaţia, prim-preşedintele sau preşedintele tribunalului, în circumscripţia căreia funcţionează asociaţia, va putea autoriza pe asociaţii, care i-au adus la cunoştinţa cazul, să facă convocarea, sa delege pe cel mai în vîrsta dintre ei, sau pe reprezentantul ministrului sub autoritatea şi controlul căruia se găseşte asociaţia, sa prezideze adunarea generală şi să constate hotărîrile ei printr-un proces-verbal. În lipsa unui asemenea reprezentant, delegaţia se poate da unuia din reprezentanţii ministerului public.  +  Articolul 38Adunarea generală decide: a) Asupra prestaţiilor şi cotizaţiilor la care vor fi supuşi asociaţii; b) Asupra admiterii şi excluderii membrilor asociaţiei potrivit statutelor; c) Asupra formelor de convocare a adunării generale; d) Asupra modului de votare; e) Asupra cvorumului şi majorităţii cu care vor lua hotărîrile; f) Asupra numirii direcţiei sau altor organe de administraţie şi control; g) De a determina atribuţiile organelor de sub lit. f; h) De a controla activitatea şi gestiunea organelor de direcţie, administraţie şi control; i) De a revoca individual sau colectiv mandatele membrilor organelor de direcţie, administraţie şi control, cînd prin culpa şi actele lor ar periclita interesele asociaţiei.  +  Articolul 39Toţi asociaţii au drept de vot egal. În afară de excepţiile mai jos statornicite, şi în lipsa de alte dispoziţii exprese, nu se va putea lua nici o decizie decît dacă vor fi răspuns convocării cel puţin jumătate plus unu (majoritatea absolută) din numărul asociaţilor. La a doua convocare se va putea decide cu majoritatea absolută a celor prezenţi, oricare ar fi numărul lor. Deciziile pentru dizolvarea asociaţiei, sau transformarea scopului social, trebuie să întrunească cel puţin 2/3 din numărul total al asociaţilor prezenţi şi absenţi.  +  Articolul 40În mod accesoriu, asociaţiile vor putea face întreprinderi economice, întrucît acestea sînt în legătură cu scopul principal al asociaţiei. Asemenea întreprinderi însă nu se pot decide decît de adunarea generală.  +  Articolul 41Propunerile sau actele făcute în scris, fără deliberare, vor avea puterea de decizie, dacă vor fi semnate de unanimitatea asociaţilor.  +  Articolul 42Asociatul interesat personal, prin sotie, prin descendenţii sau ascendenţii direcţi, prin fraţii sau surorile lui, într-o chestiune supusă deciziei adunării generale, sau deciziei unuia din organele de direcţie sau administraţie, nu va putea lua parte la vot. Membrii organelor de direcţie şi administraţie vor fi cel puţin în majoritate absolută cetăţeni români.  +  Articolul 43Direcţia, comitetul sau consiliul de administraţie reprezintă asociaţia în toate actele vieţii sale juridice, conformindu-se statutelor şi deciziilor adunării generale. După expirarea mandatului, ea girează afacerile pînă la alegerea sau numirea noilor organe.  +  Articolul 44Organele de direcţie şi administraţie sînt obligate sa întocmească anual bugetul asociaţiei, pe care îl supun aprobării adunării generale şi, eventual, organelor superioare, cărora sînt subordonate prin legi speciale. Bugetul se va întocmi pe capitole şi articole, distinct sumele pentru personal, material şi cheltuieli diverse. La aprobarea şi ordonanţarea cheltuielilor se va ţine seama de destinaţia alocaţiilor bugetare. La persoanele juridice subvenţionate de stat, judeţ şi comune, autoritatea care acorda subvenţia va putea cere, cu prilejul ordonanţării totale sau parţiale a subvenţiilor, justificarea îmbunătăţirii ultimei subvenţii ordonanţate.  +  Articolul 45Aceste organe sînt de asemenea obligate să prezinte adunării generale bilanţul gestiunii la finele fiecărui an social. Cîte un exemplar de pe buget şi bilanţ se va prezenta ministerului sub autoritatea şi controlul căruia se găseşte asociaţia.  +  Articolul 46Cînd organele de direcţie, administraţie şi control, nu pot funcţiona din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii săi, prim-preşedintele şi preşedintele tribunalului, de la sediul asociaţiei, din oficiu, sau la cererea celor interesaţi, pînă la adunarea generală care se va convoca, conform art. 36 şi 37, pentru a decide organul în drept sa completeze, dînd delegaţie provizorie, în condiţiile statutelor, actului constitutiv şi legii, asociaţilor ce personal vor crede ca ar putea răspunde mai bine acestei chemări. C. Despre asociaţi  +  Articolul 47Calitatea de asociat este personală şi individuală, ea nu poate trece la succesori.  +  Articolul 48Asociatul este la drept autorizat a ieşi oricînd din asociaţie, cu condiţia sa comunice hotărîrea sa organelor de direcţie şi administraţie, cel puţin şase luni înainte de finele anului social.  +  Articolul 49Statutele sau actul vor prevedea cazurile de excludere a asociaţilor, procedura excluderii, şi organele care o pronunţa. Excluderea pronunţată de un organ de direcţie sau administraţie da, de drept interesat, un drept de apel la adunarea generală, care decide în ultima instanţa. Cînd statutele nu prevăd cazurile, procedura şi organele de excludere, pe temeiul legii de faţa, excluderea nu se poate pronunţa decît de adunarea generală cu majoritate de 2/3.  +  Articolul 50Asociaţii, care se retrag sau care sînt excluşi, n-au nici un drept asupra avutului social. Ei rămîn obligaţi a achită cotizaţiile pe tot timpul cît au fost asociaţi.  +  Articolul 51Drepturile personale cîştigate ale unui asociat, sociale sau extra-corporative, obliga asociaţia, întrucît titularul lor n-ar fi renunţat la ele în mod expres prin scris.  +  Articolul 52În termen de 10 zile de cînd decizia a devenit publică, asociatul absent poate cere desolidarizarea sa de acea decizie, dacă o socoteşte contrară statutelor, actului constitutiv sau legii. În acest scop, el va notifica desolidarizarea sa prin agent judecătoresc organelor de conducere şi administraţie, precum şi ministerului competent. Deciziile adunării generale pot fi atacate de ministerul competent, ministerul public sau părţile interesate, înaintea instanţelor judecătoreşti de dizolvare, pentru motive de ordine publică şi abatere de la scopul societăţii. D. Dizolvare  +  Articolul 53Asociaţia îşi pierde personalitatea juridică în următoarele cazuri: I. Prin decizia asociaţiei, atunci cînd adunarea generală, potrivit art. 39, va fi hotărît dizolvarea; II. De plin drept: a) Cînd a expirat termenul pentru care asociaţia a fost constituită sau cînd scopul social a fost realizat; b) Cînd scopul asociaţiei nu mai poate fi realizat; c) Cînd asociaţia din cauza de insolvabilitate, nu-şi poate continua activitatea sa, fiind nevoita sa lichideze; d) Cînd organele de direcţie şi administraţie nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele; e) Cînd numărul asociaţilor va fi scăzut sub limita fixată de statute sau limita fixată de lege; III. Prin judecata: a) Cînd scopul sau acţiunea asociaţiei a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice; b) Cînd scopul se urmăreşte prin mijloace ilicite, contrar bunelor moravuri şi ordinii publice; c) Cînd asociaţia, fără de a fi autorizata după cum se arata în art. 39, relativ la transformarea scopului, urmăreşte un alt scop decît acel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat; d) Cînd deciziile adunării generale sînt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive sau legii. IV. Prin decizia puterii executive în cazurile art. 25 şi 26. E. Lichidare  +  Articolul 54În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 53 alin. I, lichidarea patrimoniului asociaţiei se va face de organele de direcţie şi administraţie, sau de persoanele numite de adunarea generală. Lichidatorii, în caz de dizolvare judiciară, se vor numi prin sentinta care hotărăşte dizolvarea. În caz de dizolvare de drept, la staruinta ministerului public, sau a oricărui interesat, lichidatorii se vor numi în camera de consiliu, de tribunalul civil de la sediul asociaţiei.  +  Articolul 55Lichidatorii sînt obligaţi a îndeplini toate formalităţile cerute de legea de faţa pentru înscrierea şi publicarea lichidării asociaţiei. Publicaţiile de lichidare vor arata: a) Numele lichidatorilor şi imobilul în care şi-au instalat birourile, dacă localul fostei administraţii nu va putea fi păstrat; b) Invitaţia creditorilor la producerea creanţelor lor. Creditorii cunoscuţi trebuie să fie invitaţi şi prin notificatii individuale. Publicarea va fi socotită îndeplinită după 5 zile libere de la ultima insertiune.  +  Articolul 56Îndată după intrarea lor în funcţie, lichidatorii sînt obligaţi ca, împreună cu organele de direcţie şi administraţie ale asociaţiei, să facă inventarul şi bilanţul averii, din care să constate exact situaţia activului şi pasivului. Atît inventarul cît şi bilanţul vor fi contrasemnate de lichidatorii şi reprezentanţii direcţiei şi administraţiei în lichidare. Lichidatorii vor tine un registru-jurnal pentru toate operaţiile relative la lichidare. Direcţia şi administraţia va indica şi incredinta lichidatorilor registrele şi actele asociaţiei. Odată cu numirea lichidatorilor încetează mandatul organelor de direcţie şi administraţie.  +  Articolul 57Asociaţia nu încetează însă a avea fiinta decît la terminarea lichidării.  +  Articolul 58Lichidatorii sînt obligaţi sa continue afacerile în curs, sa încaseze creanţele, sa plătească pe creditori şi, dacă numerarul este insuficient, sa transforme şi restul activului în bani, procedînd mai întîi prin licitaţie publică la vînzarea averii mobile. Lichidatorii pot face operaţiunile noi necesare lichidării afacerilor în curs.  +  Articolul 59Suma cuvenită creditorului cunoscut care nu produce creanta se va consemna în contul lui. Dacă plata creanţei nu se poate face imediat, sau dacă creanta e contestată, lichidarea nu se va declara terminată înainte ca creditorii să fie garantaţi.  +  Articolul 60În orice caz, lichidatorii nu pot încheia operaţiunile şi remite celor în drept contul gestiunii, decît după expirarea unui an de la publicarea dizolvării asociaţiei.  +  Articolul 61Lichidatorii care vor contraveni la obligaţiile de mai sus vor fi solidari responsabili faţă de creditori pentru daunele ce le vor fi cauzat prin culpa lor.  +  Articolul 62Atît faţă de asociaţie cît şi faţă de asociaţi, lichidatorii sînt supuşi regulilor mandatului.  +  Articolul 63După terminarea lichidării, lichidatorii sînt obligaţi să facă bilanţul, sa-l depună la grefa tribunalului, la ministerul competent şi totodată sa-l publice în Monitorul Oficial şi în ziarele mai raspindite. Afară de aceasta, afişe anuntind terminarea lichidării şi depunerea bilanţului se vor lipi în sala tribunalului, la primărie şi pe usa imobilului administraţiei. Lichidatorii vor mai depune la grefa tribunalului şi la ministerul competent un memoriu descriind toate operaţiunile de lichidare şi rezultatul lor. Ei vor depune tribunalului şi registrul lor jurnal.  +  Articolul 64Dacă în termen de 30 zile libere de la publicarea bilanţului în Monitorul Oficial nu se va ivi nici o contestaţie, bilanţul se va considera definitiv aprobat şi lichidatorii vor trebui, cu autorizarea tribunalului, sa remită celor în drept bunurile şi sumele rămase de la lichidare, împreună cu toate registrele şi actele societăţii şi lichidării. Numai după aceasta lichidatorii vor fi consideraţi ca descărcaţi.  +  Articolul 65Contestaţiile la bilanţul lichidatorilor, publicat în condiţiile articolului precedent, se pot face de orice interesat la tribunalul sediului lichidării. Toate contestaţiile se judeca în prima şi ultima instanţa de tribunal printr-una şi aceeaşi sentinta.  +  Capitolul 3 Despre fundaţii A. Condiţii de constituire  +  Articolul 66Fundaţia este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituită, un patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul sau propriu, şi-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal, de interes obştesc.  +  Articolul 67Fundaţia între vii se constituie prin act autentic, iar fundaţia testamentară printr-una din formele prevăzute pentru testamente. Statutele sau orice alte alcatuiri care vor însoţi actul de fundaţie făcut în forma autentică vor avea aceeaşi forma ca însăşi acest act.  +  Articolul 68Fundaţiile dobîndesc personalitatea juridică în condiţiile stabilite la art. 3. Cererea de recunoaştere nu va putea fi facuta decît după instituirea şi numirea organelor de direcţie şi administraţie.  +  Articolul 69Moştenitorii şi creditorii fondatori au faţă de fundaţie aceleaşi drepturi ca şi faţă de orice alta liberalitate.  +  Articolul 70Nici fondatorul, nici moştenitorii lui nu pot revoca fundaţia după înregistrarea cererii de recunoaştere facuta conform art. 84 din prezenta lege.  +  Articolul 71Dacă fundaţia între vii sau testamentară este recunoscută persoana juridică după moartea fondatorului, efectele liberalităţilor făcute anterior recunoaşterii se vor produce pentru fundaţiile între vii de la data actului autentic de fundaţie; iar pentru fundaţiile testamentare de la data morţii testatorului. Acelaşi efect îl vor avea liberalităţile făcute în timpul vieţii fondatorului, anterior însă recunoaşterii calităţii de persoana juridică. B. Organizare  +  Articolul 72Actul de fondare va fi nul de drept şi nu va putea da loc la recunoaşterea calităţii de persoana juridică, dacă nu determina scopul, nu constituie patrimoniul sau nu întruneşte condiţiile esenţiale cerute de legea de faţa. Actul de fondare poate determina în cuprinsul lui, sau în alcatuiri separate, organele de direcţie şi administraţie, compunerea lor, recrutarea administratorilor, modul lor de funcţionare, sau a instituţiilor ce urmează a se crea. Lipsa acestor stipulaţii nu anulează actul, fundaţia urmînd a se conduce în administraţie potrivit dispoziţiilor legii de faţa.  +  Articolul 73Fiecare fundaţie trebuie să aibă organe de direcţie, administraţie şi de control, instituite potrivit actului de fundaţie, statutelor sau alcătuirii fondatorului, sau, în lipsa acestora, potrivit dispoziţiilor de mai jos.  +  Articolul 74Cînd actul de fundaţie n-a determinat organele de direcţie şi administraţie, ministerul sub autoritatea şi controlul căruia urmează a funcţiona fundaţia, va cere Curţii de apel, în circumscripţia căreia îşi are sediul fundaţia, sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor necesari.  +  Articolul 75Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului competent, sau la staruinta uneia din părţile interesate, va face numirea administratorilor şi în cazul cînd direcţia şi administraţia instituită de fondator nu mai poate fi din orice cauza înlocuită, completată şi continuată.  +  Articolul 76Cînd fundaţia nu se găseşte suficient organizată, Curtea de apel poate decide înlocuirea regulamentului interior de funcţionare a fundaţiei pe bazele dispoziţiilor din legea de faţa. Regulamentul se întocmeşte de organele de direcţie şi administraţie, se aproba de minister şi se publică în Monitorul Oficial. Administraţia fundaţiei şi numirea personalului se vor face de direcţie. Cînd fundaţia nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau, sau dacă patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, va dispune, dacă actul de fundaţie nu se opune, ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fundaţie de drept privat din ţara sau instituţie de drept public, avînd acelaşi scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispoziţiile fondatorului conciliabile cu noua situaţie.  +  Articolul 77Organele de direcţie şi administraţie ale fundaţiei au drepturile şi obligaţiile arătate în art. 35 şi următorii din această lege. C. Modificare  +  Articolul 78Curtea de apel, luînd şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea decide, la cererea organelor de direcţie şi administraţie, modificarea organizaţiei statornicită de fondator, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului fundaţiei. În asemenea caz, decizia Curţii va hotărî şi numele unei organizaţii care va servi organelor de direcţie şi administraţie la întocmirea regulamentului de organizare şi funcţionare, care va fi supus şi aprobării ministrului ce reprezintă interesele generale de fundaţie. Atît organele de direcţie şi administraţie cît şi ministerul şi autoritatea judecătorească, vor da întotdeauna, dispoziţiilor nelamurite de actul de fundaţie, interpretarea care poate asigură realizarea scopului.  +  Articolul 79După aceeaşi procedura, Curtea de apel, luînd şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundaţiei, în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv şi fundaţia nu mai corespunde nevoilor sale sau pretenţiilor ce fondatorul ar manifesta, în mod normal, dacă i-ar sta în putinta.  +  Articolul 80Modificarea nu poate atinge specialitatea fundaţiei. Nici într-un caz însă nu se poate decide schimbarea sau modificarea cînd se constată că scopul este integral irealizabil. Tot astfel se va urma cînd se va constata necesitatea modificării sau suprimării din actul de fundaţie a condiţiilor şi sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundaţiei. În toate aceste cazuri judecata se va face cu citirea fondatorului sau a erezilor lui în linie directa. D. Dizolvare  +  Articolul 81Personalitatea fundaţiei încetează în următoarele cazuri: I. De plin drept: a) Cînd scopul ei se găseşte îndeplinit; b) Cînd scopul ei nu mai poate fi realizat, şi c) Cînd fundaţia a devenit insolvabilă. II. Prin judecata şi prin decizia puterii executive în cazurile prevăzute de art. 26 şi 53. E. Lichidare  +  Articolul 82Lichidarea patrimoniului fundaţiei se va face potrivit regulilor de sub art. 54 - 65.  +  Articolul 83Cînd dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numiţi prin aceeaşi sentinta care a hotărît sau declarat dizolvarea. În cazul cînd dizolvarea s-a operat fără a interveni vreo judecata, precum şi în cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numiţi de tribunalul civil de la sediul fundaţiei, în camera de consiliu, la staruinta ministerului public, sau a oricărui interesat.  +  Capitolul 4 Despre înscrierea persoanelor juridice  +  Articolul 84Înscrierea persoanelor juridice se va face în registre speciale, ţinute la grefa tribunalului civil de la sediul lor principal. Vor fi registre deosebite pentru asociaţii şi pentru fundaţii. Înscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa tribunalului sediului lor din România sau la domiciliul ales. La fundaţii, dacă indicaţia sediului nu va rezultă din cuprinsul actului de fundaţie, înscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a ultimului domiciliu al fondatorului. După constituirea fundaţiei şi a organelor ei de direcţie şi administraţie, înscrierile ulterioare prevăzute sub art. 93 se vor face la grefa tribunalului sediului fundaţiei.  +  Articolul 85Cererea de înscriere va trebui sa cuprindă: 1. Titlul sau denumirea persoanei juridice; 2. Obiectul şi scopul; 3. Sediul sau principal şi sucursalele ce vor fi; 4. Numele, profesiunea şi domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însărcinate cu direcţia sau administraţia; 5. Data actelor de constituire şi a statutelor.  +  Articolul 86Cererea pentru asociaţii va fi facuta de membrii fondatori, de direcţie, sau de 7 asociaţi. Cererea pentru fundaţii facuta prin acte între vii se va face numai de fondator, iar după moartea sa, şi pentru fundaţiile testamentare, de moştenitori legatari, executorii testamentari, organele de direcţie şi administraţie, şi ministerul care reprezintă interesul general ce fundaţia urmează a servi.  +  Articolul 87Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alaturind: a) O copie legalizată de pe actul constitutiv al persoanei juridice; b) O copie de pe statute şi de pe actul de constituire a organelor de direcţie şi administraţie, dacă aceasta a fost numita ulterior; c) Dacă statutele sau numirea direcţiei au fost votate şi adoptate într-o adunare generală, se va prezenta duplicat original de pe procesul-verbal al şedinţei.  +  Articolul 88Dacă tribunalul constata ca formele şi cerinţele articolelor de mai sus sînt îndeplinite şi fundaţia şi asociaţia merita să aibă capacitatea juridică, va decide potrivit art. 89 şi va ordonă înscrierea.  +  Articolul 89Tribunalul cercetează în camera de consiliu dacă actele depuse, pentru asociaţii şi pentru fundaţii, îndeplinesc condiţiile şi formele prevăzute în legea de faţa. Concluziile ministerului competent şi al reprezentantului ministerului public sînt obligatorii şi hotărîrea se va pronunţa în şedinţa publică faţa cu aceştia. Neprezentarea concluziilor ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. Tribunalul va putea cere lămuriri şi părţilor, dacă va crede de cuviinţă.  +  Articolul 90Hotărîrea se da fără drept de opoziţie, dar cu drept de apel în termen de 10 zile libere de la pronunţare. Decizia de admitere rămasă definitivă se va înscrie de grefa în registrul persoanelor juridice. Actele depuse se vor păstra la dosarele respective. Apelul se declara la grefa tribunalului. Părţile interesate, ministerul public şi ministerul respectiv vor putea declara apel contra deciziei tribunalului. Asupra apelului, Curtea, în termen de cel mult 15 zile de la declararea apelului, se va pronunţa, urmînd procedura arătată mai sus. Decizia va fi fără opoziţie. Se pot admite memorii scrise. Recursul se va face în termen de 15 zile de la pronunţare.  +  Articolul 91Înscrierea va reproduce conţinutul declaraţiilor prevăzute la art. 85, precum şi data şi numărul încheierii care a admis înscrierea. Menţiunea despre înscriere se va face pe originalul actelor de constituire sau al statutelor.  +  Articolul 92Textul acestei înscrieri va fi publicat fără întîrziere, prin îngrijirea grefierului, la staruinta şi în contul celor interesaţi, în Monitorul Oficial şi ziarele mai raspindite. În urma înscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligată, sub sancţiunea prezentată la art. 94, ca o dată cu dispoziţia de publicare în Monitor, sa comunice o copie de pe decizie ministerului competent. Fiecare minister este obligat sa înscrie într-un registru special asociaţiile sau fundaţiile recunoscute subordonate controlului şi supravegherii lor.  +  Articolul 93Orice modificare în compunerea organelor de direcţie şi administraţie şi în atribuţiile lor, schimbările de domiciliu, orice numire şi înlocuire a unui administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor şi în genere a organizării sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea, lichidarea, numirile sau inlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui să fie imediat declarate grefei, spre înscriere în registru şi spre publicare. Se vor emite întotdeauna grefierului şi actele justificative în sprijinul cererii de înscriere, actele vor fi ataşate la dosarele respective. Declaraţiile de mai sus se vor face de organele de direcţie şi administraţie sau de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu totii vor trebui să se îngrijească şi de publicarile necesare. Declaraţiile vor putea fi făcute şi de orice persoană interesată. În caz de schimbare de domiciliu toate înscrierile şi înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.  +  Articolul 94Orice act supus înscrierii şi neînscris sau nepublicat nu va fi opozabil terţilor. Asemenea act rămîne însă opozabil terţilor dacă se constată că ei l-au cunoscut pe alta cale. Acei supuşi la declaraţie şi publicaţiile de sub art. 86, nu vor fi eliberaţi de obligaţiile lor decît după executarea efectivă a lucrărilor, afară de cazul cînd se va dovedi ca lucrările n-au fost executate din culpa grefierului. Acei ce nu se vor conformă acestor obligaţii sînt supuşi unei amenzi de 500 - 10.000 lei. La aceeaşi pedeapsa vor fi condamnaţi şi funcţionarii care au omis sau intirziat înregistrările, înscrierile şi publicarile vorbite mai sus în afară de pedeapsa destituirii.  +  Capitolul 5 Competenţa şi procedura  +  Articolul 95Curtea de apel, în circumscripţia căreia funcţionează asociaţia sau fundaţia, va avea în competenţa sa: a) numirile de membrii în direcţiile şi administraţiile fundaţiilor din circumscripţia sa, după normele şi în cazurile de sub art. 75 şi 76. Numirile se vor face în camera de consiliu la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, ministerului public şi ministerului interesat; b) revocarea organelor de direcţie şi administraţie a fundaţiilor în cazurile prevăzute de această lege. Revocările se fac după discuţie contradictorie, iar judecata se pronunţa de urgenta fără opoziţie; c) modificarea organizării scopului, condiţiilor şi sarcinilor fundaţiei în cazurile art. 80. În toate aceste cazuri, cînd modificarea se declara necesară, Curtea, prin hotărîre, va indica şi modificările de introdus. Procedura va fi în camera de consiliu, la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, a ministerului public şi ministerului interesat. Curtea va putea dispune ascultarea organelor de direcţie şi administraţie, sau oricărei persoane va crede necesar, şi va putea uza de mijloacele de proba şi informare prevăzute de procedura civilă. După concluziile reprezentantului ministerului public, Curtea se pronunţa prin hotărîre motivată, în şedinţa publică. Hotărîrea se da în prezenta reprezentantului ministerului public, fără drept de opoziţie. d) desemnarea asociaţiei sau aşezămîntului, către care urmează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat, în cazul prevăzut de art. 79 şi următorii. Procedura va fi şi în acest caz de jurisdicţie gratioasa, lucrarea se va face la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, a ministerului public şi a ministerului interesat.  +  Articolul 96Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul competent va fi cel civil de la sediul persoanei. Acest tribunal este competent şi în cazul cînd persoana juridică, pierzindu-şi personalitatea de plin drept, nu poate consimţi sa pună capăt activităţii sale. Chemarea în judecata se face la staruinta oricărei persoane interesate. Procedura va fi de urgenta; termenul de prima înfăţişare va fi de cel mult 15 zile libere de la data primirii citaţiei. Judecata se va face cu precădere. Hotărîrea va fi fără drept de opoziţie, cu apel în termen de 20 de zile de la pronunţare. Curtea se va pronunţa de urgenta şi cu precădere, fără drept de opoziţie.  +  Articolul 97Litigiile între asociaţie şi asociaţi se judeca tot de tribunalul de la sediul principal al asociaţiei. Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi în timpul funcţionarii sau lichidării, se vor judeca potrivit dreptului comun, însă pentru toate instanţele cu termenele prescurtate asa cum se arata în art. 901-905 din actualul cod comercial din vechiul regat, care în privinta acestor termene în materia persoanelor juridice se va aplica pe întreg teritoriul Statului român.  +  Articolul 98Ministerul public va pune concluzii ca parte alăturată în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică, în afară de cazurile în care i se atribuie prin legea de faţa rolul de o parte principala. În faţa comisiei superioare a persoanelor juridice concluziile sînt puse de procurorul general al Înaltei Curţi de casaţie.  +  Capitolul 6 Comisia superioară a persoanelor juridice  +  Articolul 99Pe lîngă ministerul de justiţie va funcţiona o comisie superioară a persoanelor juridice care va îndeplini atribuţiile prevăzute în art. 19, 26, 27,7 6, 78, 82, 101, 102, 103 din legea de faţa şi orice alte atribuţii ce i se vor mai da prin legi şi regulamente. Secretariatul comisiei va înscrie într-un registru general toate persoanele juridice din ţara căzînd sub prevederile legii de faţa. În acest scop, fiecare departament este obligat sa comunice comisiei superioare tabelul persoanelor juridice ce cad sub supravegherea şi controlul lor, şi în fiecare an modificările ce ar trebui aduse acestor tabele, fie prin înscrierea noilor persoane juridice recunoscute, fie prin radierea acelora cărora li s-a ridicat aceasta calitate.  +  Articolul 100Comisia superioară a persoanelor juridice va funcţiona sub preşedinţia I.P.S.S. Mitropolitul Primat, în lipsa sa, a ministrului de justiţie, şi va fi compusa din membrii următori: 1. Ministrul justiţiei 2. Ministrul departamentului sau miniştrii departamentelor care reprezintă interesele servite de asociaţia sau fundaţia interesată în chestiunea depusa înaintea comisiei; 3. Prim-preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie sau, în caz de împiedicare, de cel mai vechi preşedinte de secţie al aceleiaşi Înalte Curţi; 4. Preşedintele Înaltei Curţi de Conturi şi în caz de împiedicare, un consilier delegat de preşedinte; 5. Directorul general sau administratorul instituţiei de Stat, care serveşte interesul similar celui servit de asociaţie sau fundaţie adusă înaintea comisiei; 6. Preşedintele Academiei Române şi în caz de împiedicare, un membru delegat de preşedinte; 7. Un efor delegat de eforii spitalelor civile; 8. Doi efori, epitropi sau administratori al uneia din cele mai importante persoane juridice din ţara, numiţi de ministrul justiţiei şi prin decret regal; 9. Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justiţie care îndeplineşte şi oficiul de secretar al comisiei; 10. Un rector de universitate numit de ministru; 11. Doi din cei mai reputati jurişti din ţara. Procurorul general al Curţii de Casaţie face parte din comisie numai cu vot consultativ. Mandatul membrilor numiţi de ministrul justiţiei se da o perioadă de cinci ani.  +  Articolul 101Comisia lucrează cu majoritatea membrilor prezenţi, după regulamentul de aplicare al legii.*) Toate deciziile se dau în scris şi motivat. Comisia este ţinuta de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. Pentru pregătirea lucrărilor, comisia poate să aleagă din sinul sau o delegaţie permanenta compusa din cel mult trei membrii. Comisia poate forma din sinul sau o delegaţie permanenta compusa din cel mult trei membrii în vederea anchetelor sau culegerea informaţiilor necesare hotărîrilor sale şi supravegherea executării acestor hotărîri. Nici într-un caz însă aceasta delegaţie permanenta nu poate da decizii care sînt exclusiv de competenţa comisiei plenare.  +  Capitolul 7 Uniunile, federaţiile sau gruparile de persoane juridice  +  Articolul 102Doua sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui în uniuni sau federaţii. Aceste uniuni sau federaţii nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripţia căreia urmează ca uniunea sau federaţia să-şi aibă sediul principal. Avizul comisiei superioare a persoanelor juridice se va cere obligator în toate cazurile. Personalitatea juridică nu se poate recunoaşte decît dacă se constata, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federalizării.  +  Articolul 103Procedura pentru dobindirea personalităţii juridice este aceea prevăzută la art. 3 din această lege. Reprezentanţii uniunii sau federaţiei sînt obligaţi ca la cererea de recunoaştere şi înscriere sa indice numărul, numele şi sediul persoanelor juridice care o formează şi copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică.  +  Articolul 104Statutele uniunilor, federaţiilor sau grupărilor de persoane juridice trebuie să cuprindă regulile după care aceste persoane juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administraţie şi în adunările generale ale acestor uniuni, federaţii sau grupări. Statutele vor trebui sa cuprindă şi condiţiile sub care se face aderarea. Cererea lor de înscriere nu va fi admisă în caz de neobservare a acestor dispoziţii.  +  Capitolul 8 Dispoziţii finale  +  Articolul 105Un regulament va determina în amănunt modul de aplicare al prezentei legi.  +  Articolul 106Dispoziţiile de sub art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 38, 39, 44, 45, 53, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103 şi 104 sînt de ordine publică. Legile speciale privitoare la asociaţii sau sindicate profesionale rămîn în vigoare, întrucît nu contravin dispoziţiilor de ordine publică din legea de faţa.  +  Articolul 107Orice dispoziţii contrare acestei legi sînt şi rămîn abrogate.  +  REGULAMENTde aplicarea dispoziţiilor pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii) din 19 aprilie 1924  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Asociaţiile şi Fundaţiile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create şi organizate de particulari, vor dobîndi personalitatea juridică pe baza legii promulgată prin decretul regal Nr. 452 din 3 februarie 1924 şi în condiţiile stabilite de prezentul regulament. (Legea art. 1).  +  Articolul 2Persoanele juridice existente la promulgarea legii vor continua sa funcţioneze potrivit dispoziţiilor legilor, hotărîrilor sau actelor care le-au constituit, întrucît nu vor fi contrare dispoziţiilor de ordine publică, prevăzută de legea persoanelor juridice. (Legea art. 2).  +  Articolul 3De la data promulgării legii pentru persoanele juridice, orice modificare de statute ori acte constitutive sau transformare a caracterului asociaţiei sau aşezămîntului, orice modificare a organelor de administraţie şi de control, de încetarea sau dizolvarea persoanei juridice, de lichidare şi de atribuire de bunuri atît ale persoanelor juridice de drept privat, existente, cît şi ale celor ce se vor forma în viitor, nu se vor putea face decît în conformitate cu dispoziţiile acelei legi. (Legea art. 8).  +  Articolul 4Persoanele juridice de drept privat nu pot primi liberalităţi decît dacă vor fi autorizate în acest scop prin decret regal, dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri, în urma raportului ministrului sub controlul căruia cade scopul instituţiei. (Legea art. 10)  +  Articolul 5Sînt scutite de autorizare contribuţiile sau donaţiile, iniţiale, cotizaţiile periodice şi subvenţiile Statului român, ale judeţelor, comunelor şi în genere a tuturor persoanelor de drept public, precum şi darurile manuale în bani sau obiecte. În aceste din urma cazuri, direcţia persoanei juridice va fi obligată să facă să se emita chitanţe individuale dintr-un registru cu matca. (Legea art. 32).  +  Articolul 6În ce priveşte contribuţiile primite în bani, efecte sau articole de orice natura, pe calea apelului la caritatea publică, se va proceda în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în legea pentru reglementarea şi controlul apelurilor la contribuţia benevolă a publicului, promulgată în Monitorul Oficial nr. 51 din 8 iunie 1923. (Legea art. 32).  +  Capitolul 2 Dobindirea personalităţii juridice şi înscrierea persoanelor juridice  +  Articolul 7Personalitatea juridică se acordă asociaţilor şi aşezămintelor fără scop lucrativ sau patrimonial de către tribunalul civil în circumscripţia căruia s-au constituit, pe baza cererii celor direct interesaţi. (Legea art. 86).  +  Articolul 8Cererea pentru dobindirea personalităţii juridice va fi semnată: a) Pentru asociaţii de către membrii fondatori, de către direcţie sau de 7 asociaţi; b) Pentru fundaţii, numai de fondator, cînd fundaţia este facuta prin acte între vii, iar după moartea sa şi pentru fundaţiile testamentare, de organele de direcţie şi administraţie, sau de ministerul în competenţa căruia cade scopul asociaţiei sau aşezămîntului. Cererea se va prezenta tribunalului de toţi semnatarii sau de unul din ei. (Legea art. 86 şi 87).  +  Articolul 9Cererea de dobîndire a personalităţii juridice va trebui sa cuprindă: 1. Titlu sau denumirea persoanei juridice; 2. Obiectul şi scopul; 3. Sediul sau principal şi sucursalele (filialele), de vor fi; 4. Numele, profesiunea şi domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însărcinate cu direcţia sau administraţia; 5. Data actelor de constituire a fundaţiei sau asociaţiei. (Lege art. 85).  +  Articolul 10La cererea de dobîndire a personalităţii juridice se vor alătură: a) Copii legalizate în 3 exemplare de pe actul autentic de constituire şi de pe statute, iar dacă scopul persoanei juridice cade în competenţa a doua sau mai multe ministere, se vor alătură încă un număr suficient de exemplare din aceste acte; b) Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de direcţie şi administraţie, cînd acestea au fost desemnate după constituire; c) Copie certificată de pe procesul-verbal al şedinţei, cînd adoptarea statutelor sau numirea organelor de administraţie s-a făcut într-o adunare generală. (Lege art. 87).  +  Articolul 11Tribunalul constatind ca formele şi cerinţele articolelor de mai sus sînt îndeplinite, va cere prin adresa avizul ministerului în competenţa căruia cade scopul asociaţiei sau aşezămîntului, inaintindu-i totodată şi un exemplar de statute şi act constitutiv. În cazul cînd scopul persoanei juridice cade în competenţa a doua sau mai multe ministere, se va cere şi avizul acestora. (Lege art. 3 şi 89).  +  Articolul 12Ministerul respectiv odată sesizat va proceda la cercetările necesare, dîndu-se avizul sau în termen de 15 zile libere de la primirea adresei tribunalului. Avizul ministerului va cuprinde informaţiile necesare asupra unităţii asociaţiei sau aşezămîntului, cît şi dacă actul constitutiv şi statutele conţin toate dispoziţiile necesare pentru a asigură realizarea scopului şi o buna administraţie a fondurilor. Dacă asociaţia sau aşezămîntul în momentul cînd se cere dobindirea personalităţii juridice e deja în activitate, se va arata şi felul activităţii ei în raport cu scopul şi cu dispoziţiile statutelor sau regulamentelor, în baza cărora a funcţionat. Odată cu avizul, ministerul va restitui tribunalului exemplarul de statut şi act constitutiv ce i s-a trimis. (Legea art. 3 şi 89).  +  Articolul 13După primirea avizului ministerului competent sau după expirarea termenului prevăzut la articolul precedent, tribunalul fixează ziua de judecată, citind pe ministerul competent şi pe persoanele ce au semnat cererea, la sediul declarat al asociaţiei sau aşezămîntului. (Legea art. 3 şi 89).  +  Articolul 14La termen tribunalul va cerceta în camera de consiliu dacă actele depuse pentru dobindirea personalităţii juridice îndeplinesc condiţiile prevăzute de legea şi regulamentul persoanelor juridice şi, după ascultarea părţilor şi a concluziilor delegatului ministerului competent şi ale ministerului public, va pronunţa sentinta în şedinţa publică. În caz de admitere a cererii, va ordonă şi înscrierea persoanei juridice în registrul respectiv. Neprezentarea concluziilor orale sau scrise ale ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. (Legea art. 3 şi 89).  +  Articolul 15Sentinta se da fără drept de opoziţie şi cu apel în termen de 10 zile de la pronunţare. Apelul se declara de părţile interesate, de ministerul public sau de ministerul respectiv la grefa tribunalului şi se judeca cu aceeaşi procedura ca şi la tribunal, în termen de cel mult 15 zile de la declararea lui. Decizia Curţii nu este supusă opoziţiei, ci numai recursului în termene de 15 zile de la pronunţare. (Legea art. 7).  +  Articolul 16Hotărîrea judecătorească de admitere rămasă definitivă va fi înscrisă în registrul special al persoanelor juridice prin îngrijirea grefierului. Numai după îndeplinirea acestei formalităţi persoana juridică va avea fiinta legală. (Legea art. 4 şi 90).  +  Articolul 17Înscrierea în registru va cuprinde după actele din dosar, toate datele prevăzute la art. 9 şi 10 din Regulament, precum şi data şi numărul hotărîrii care i-au dat fiinta şi ordonat înscrierea. Menţiune despre aceasta înscriere se va face pe toate cele 3 exemplare de statute şi acte constitutive prevăzute la art. 10 litera a. (Lege art. 91).  +  Articolul 18După înscrierea deciziei definitive în registrul persoanei juridice, grefa este obligată: a) A face să se publice fără întîrziere textul acestei înscrieri în Monitorul Oficial şi în 2-3 ziare mai raspindite, la staruinta şi pe contul celor interesaţi; b) Sa comunice ministerului competent o copie de pe decizia de înscriere, însoţită de un exemplar din statute şi din actul constitutiv, cu menţiunea prevăzută de ultimul alineat din art. precedent. Un al doilea exemplar de pe statute şi de pe actul constitutiv se va elibera direcţiei persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va păstra la dosarul respectiv. (Legea art. 92).  +  Articolul 19Organele de direcţie sau lichidatorii persoanei juridice şi orice persoană interesată va declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice şi spre publicare: 1. Orice modificare a statutelor şi în general a organizării sau scopului persoanei juridice şi încetarea, dizolvarea sau lichidarea ei; 2. Orice modificare privind compunerea, atribuţiile, schimbarea de domiciliu, numirea şi înlocuirea organelor de direcţie, administraţie şi lichidare. Persoanele desemnate mai sus se vor îngriji totodată şi de publicarile necesare. Odată cu declaraţiile de înscriere se vor remite grefierului şi toate actele justificative necesare în sprijinirea cererii. (Lege art. 93).  +  Articolul 20În caz de schimbare de domiciliu, toate înscrierile şi înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu. În acest caz, direcţia persoanei juridice va cere tribunalului vechiului sediu ca, pe baza actului care hotărăşte schimbarea domiciliului, sa radieze înscrierea în registrul sau şi în acelaşi timp să se comunice tribunalului noului sediu, spre înscrierea din nou, copie certificată de pe toate notele înscrise în registrul de la tribunalul vechiului sediu pînă la data mutării domiciliului asociaţiei sau aşezămîntului. (Lege art. 93).  +  Articolul 21Un aşezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care l-a creat, decît dacă i se recunoaşte formal aceasta, în condiţiile statornice de lege. Nu se poate recunoaşte personalitatea juridică asociaţiilor şi fundaţiilor care au un obiect ilicit, contra ordinei publice sau bunelor moravuri sau care sînt formate în vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 şi 6).  +  Capitolul 3 Constituirea, organizarea, funcţionarea şi încetarea persoanelor juridice  +  Articolul 22Organizaţiile care pot dobîndi personalitatea juridică, în baza legii, se deosebesc în asociaţii şi fundaţii. (Lege art. 31).  +  Articolul 23Asociaţia este convenţia prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuţia lor materială, cunoştinţele şi activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmăreşte foloase pecuniare sau patrimoniale. Scopul acestui fel de asociaţii poate fi pur ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivităţii, sau numai unei categorii sociale din care asociaţii fac parte, sau în fine sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaţilor. (Lege art. 31).  +  Articolul 24Fundaţia este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituie un patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul sau propriu şi-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal de interes obştesc. (Lege art. 66). A. Constituirea  +  Articolul 25Constituirea asociaţiilor şi fundaţiilor între vii, în vederea dobîndirii personalităţii juridice, se va face numai pe bază de acte autentice. De asemenea vor fi făcute în forma autentică: statutele ce vor trebui sa însoţească actul de constituire al asociaţiei, ca şi actele sau orice alte alcatuiri ar putea însoţi actul de fundaţie, precum şi orice modificări ulterioare aduse acestor acte. (Lege art. 33 şi 67).  +  Articolul 26Fundaţia testamentară se va constitui printr-una din formele prevăzute pentru testamente. (Lege art. 67).  +  Articolul 27Actele constitutive vor cuprinde în mod obligatoriu: Pentru asociaţii: a) Denumirea asociaţiei; b) Sediul principal; c) Numele şi contribuţiile materiale ale fondatorilor: în numerar, în efecte sau în orice fel de bunuri, cu evaluarea pe preţul curent, constituind patrimoniul iniţial al asociaţiei; d) Numărul şi numele persoanelor care compun asociaţia, precum şi a acelor care formează consiliul de administraţie şi comisia de control, cu menţiunea profesiunii, domiciliului şi naţionalităţii lor. Pentru fundaţii: 1. Scopul. 2. Constituirea patrimoniului. (Lege art. 34 şi 72).  +  Articolul 28Statutele asociaţiilor sau fundaţiilor vor cuprinde în mod obligatoriu: a) Denumirea asociaţiei sau fundaţiei; b) Scopul şi obiectul; c) Durata; d) Sediul principal şi al filialelor, dacă sînt; e) Modul de alcătuire şi de funcţionare a organelor de administraţie, direcţie şi de control. În ce priveşte asociaţiile, statutele vor specifică şi modul de completare a patrimoniului iniţial, precum şi modalitatea stabilirii cotizaţiilor periodice. (Lege art. 33, 34 şi 73).  +  Articolul 29Asociaţia pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puţin 20 de membri şi să prezinte în statute o organizare din care să rezulte voinţa cooperativa independenta de voinţa asociaţilor ca indivizi şi constituirea unui patrimoniu distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare să fie în măsura de a realiza cel puţin parţial scopul pentru care se constituie asociaţia. Statutele asociaţiei vor prevedea formalităţile şi condiţiile de admitere pentru membrii, ca: etate, sex, profesiune etc. De asemenea, cazurile de excludere, procedura de urmat şi organele în drept a o pronunţa. În lipsa unor asemenea dispoziţii statutare, excluderea nu se poate pronunţa decît de adunarea generală cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenţi. Asociatul se poate retrage oricînd din asociaţie cu condiţia de a-şi comunică cererea direcţiei cu cel puţin 6 luni înainte de finele anului social (Lege art. 32).  +  Articolul 30Se specifică ca, în ce priveşte condiţiile de admitere ale membrilor în asociaţiile cu caracter profesional, statutele vor trebui să respecte în totul dispoziţiile speciale ale art. 2 alin. I, art. 4 şi art. 60 din legea asupra sindicatelor profesionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 41 din 26 mai 1921 (Lege art. 106). B. Organizarea  +  Articolul 31Asociaţiile şi fundaţiile sînt conduse de organe de direcţie şi administraţie şi controlate de organe proprii de verificare, în afară de controlul exercitat conform legii de către ministerele respective (Lege art. 35).  +  Articolul 32Statutele asociaţiei sau actele care vor regula organizarea fundaţiei vor trebui sa specifice în mod precis alcătuirea şi atribuţiile consiliului de administraţie, a direcţiei şi a organelor de control (Lege art. 37 şi 72).  +  Articolul 33Consiliul de administraţie va lucra în marginea drepturilor conferite de statute sau a puterilor delegate lui de adunarea generală. Privitor la funcţionarea consiliului de administraţie, statutele vor specifică: a) Numărul membrilor ce urmează sa-l compună, durata numirii sau alegerii lui, modalitatea şi epoca reînnoirii; b) Data cînd urmează să aibă loc şedinţele şi majoritatea cu care se ia hotărîrile; c) Persoana sau persoanele din sinul consiliului care vor reprezenta instituţia, în toate actele vieţii sale juridice, dacă acest drept nu este special rezervat prin statute direcţiei; d) Modul cum se vor completa locurile devenite vacante în sinul consiliului pînă la ţinerea adunării generale (Lege art. 35).  +  Articolul 34Direcţia persoanei juridice va putea fi încredinţată uneia sau mai multor persoane, care vor lucra în conformitate cu dispoziţiile statutare, sau în lipsa acestora pe baza hotărîrii adunării generale (Lege art. 35).  +  Articolul 35Organele de control vor funcţiona numai pe baza dispoziţiilor statutare sau a actelor care organizează funcţionarea fundaţiei, autoritatea ei nefiind subordonata decît adunării generale, sau altor organe superioare anume specificate în aceste acte (Lege art. 35).  +  Articolul 36Cînd vreunul din organele de administraţie şi de control ale asociaţiei nu pot funcţiona din cauza absentei, vacantei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor şi cînd statutele nu dispun în consecinţa, locurile se vor completa de preşedintele tribunalului de la sediul asociaţiei, din oficiu sau la cererea celor interesaţi, dînd delegaţie provizorie în condiţiile statutelor, actului constitutiv şi legii asociaţiilor ce personal va crede ca ar putea răspunde mai bine acestor chemări şi care vor funcţiona, pînă la convocarea adunării generale, în condiţiile stabilite de statut şi lege (Lege art. 46).  +  Articolul 37Cînd organele de administraţie şi de control, ale fundaţiilor n-au fost determinate prin actul de constituire sau cînd ele nu mai pot fi completate din orice cauza, atunci numirea lor se va face de Curtea de apel, la cererea ministerului public, a ministerului competent sau la staruinta uneia din părţile interesate (Lege art. 74).  +  Articolul 38Cînd organizarea fundaţiei se constata insuficienta pentru a asigura conservarea bunurilor sau realizarea scopului urmărit, ea se poate modifica prin decizia Curţii de apel. Decizia Curţii se va da pe baza cererii organelor de administraţie a fundaţiei sau a ministerului competent, după ce se va fi luat şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice. Decizia Curţii de apel va stabili şi bazele noii organizări, care vor servi la modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a fundaţiei, fie la întocmirea unui nou regulament. Regulamentul se modifica sau se întocmeşte de organele de direcţie şi administraţie ale fundaţiei, se aproba de ministerul care reprezintă interesele generale servite de fundaţie şi se transcrie în extras în registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalităţile prevăzute de regulamentul de faţa. Atît organele de direcţie şi de administraţie cît şi ministerul şi autoritatea judecătorească vor da întotdeauna dispoziţiilor nelamurite din actul de fundaţie interpretarea care poate asigura scopul fundaţiei. După aceeaşi procedura, Curtea de apel luînd şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundaţiei în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv şi fundaţia nu mai corespunde nevoilor sociale şi intenţiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta. La modificarea sau întocmirea regulamentului fundaţiei se vor avea în vedere dispoziţiile din prezentul regulament privitoare la organizarea şi funcţionarea persoanelor juridice (Lege art. 78 şi 79).  +  Articolul 39Dacă patrimoniul fundaţiei nu este suficient sau dacă din orice alte cauze fundaţia nu poate fi astfel organizată încît să asigure realizarea scopului pentru care a fost creata, Curtea de apel, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate dispune, dacă actul de fundaţie nu se opune, ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fundaţie de drept privat din ţara sau instituţie de drept public, avînd acelaşi scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispoziţiile fondatorului, conciliabile cu noua situaţie. Hotărîrea Curţii se va face pe baza cererii, fie a organelor de direcţie sau administraţie ale fundaţiei, fie a ministerului sub controlul căruia cade fundaţia. În asemenea cazuri se va face şi radierea din registrul persoanelor juridice a fundaţiei dizolvate prin decizia Curţii de apel (Lege art. 76).  +  Articolul 40Asociaţia, în afară de organele de administraţie şi de control prevăzute la art. 73 din lege, va avea ca organ superior o adunare generală formată din asociaţii care întrunesc condiţiile prevăzute de statute. Toţi asociaţii au drept de vot egal (Lege art. 36 şi 39).  +  Articolul 41Statutele vor stabili: 1. Data ţinerii adunării generale ordinare; 2. Cazurile cînd se poate convoca adunarea generală extraordinară; 3. Formalităţile convocării şi organele în drept de a le convoca. Cînd statutele nu dispun, convocarea se va face de direcţia sau consiliul de administraţie, din oficiu sau după cererea scrisă sau motivată a cel puţin o cincime din numărul asociaţilor; de asemenea se va putea face de tribunal în cazurile prevăzute la art. 37 din lege. Convocarea va trebui sa cuprindă ziua, ora şi locul unde urmează a se tine adunarea, precum şi ordinea de zi; în afară de cazurile urgente, constatate de conducere, convocarea va fi comunicată cu cel puţin 3 zile libere tuturor părţilor interesate; 4. Modul constituirii biroului adunării; 5. Numărul de membri ce trebuie să fie prezenţi la prima şi a doua convocare pentru ca adunările să fie considerate valabil constituite, cît şi majorităţile cu care se pot lua hotărîrile. Dacă statutele nu dispun, şedinţele adunării nu vor putea fi considerate ca valabil constituite decît dacă la invitaţiile făcute au răspuns un număr de membri care după prima convocare sa reprezinte majoritatea absolută din totalul asociaţilor. În caz contrar, adunarea se amina pentru o dată stabilită de mai înainte prin ordinea de zi a primei convocări, cînd adunarea va putea avea loc cu oricare va fi numărul asociaţilor prezenţi. Hotărîrile adunărilor generale se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi, în afară de cazurile mai jos specificate: a) Excluderea asociaţilor, cînd hotărîrea se va lua cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenţi; b) Deciziile privitoare la dizolvarea asociaţiei sau la schimbarea scopului social se iau cu majoritate de 2/3 din numărul total al asociaţilor prezenţi şi absenţi. 6. Modul de votare: 7. Atribuţiile adunării generale (Lege art. 36, 39 şi 49).  +  Articolul 42Cad în competenţa adunării generale toate actele care nu sînt rezervate în mod special prin statute organelor de administraţie şi de control. În mod special însă rămîn adunării generale următoarele atribuţii: 1. Verificarea şi aprobarea bilanţului şi a contului de gestiune; 2. Descărcarea de gestiune a consiliului de administraţie; 3. Stabilirea prestaţiilor şi a cotizaţiilor la care vor fi supuşi asociaţii; 4. Alegerea şi revocarea organelor de administraţie şi de control; 5. Aprobarea şi modificarea bugetului (Lege art. 38).  +  Articolul 43Statutele vor stabili cărui organ al asociaţiei îi aparţine dreptul de a hotărî întemeierea de noi filiale, de asemenea asupra modului de funcţionare al acestor filiale şi raporturile dintre filiale şi centrala lor (Lege art. 34).  +  Articolul 44Statutele asociaţiei sau actele care dispun organizarea fundaţiilor vor determina data încheierii anului financiar, cînd se vor întocmi bilanţul şi contul de gestiune (veniturile şi cheltuielile). Cînd statutele nu fixează data încheierii bilanţului, acesta va fi întocmit pe data de 31 decembrie (Lege art. 45).  +  Articolul 45Bilanţul se va încheia pe baza următoarelor acte: a) Inventarul amănunţit al bunurilor mobile şi imobile, cuprinzînd felul şi valoarea lor, ce se va întocmi la finele fiecărui an social. Se va nota în inventar şi toate datoriile ce instituţia ar avea de plată la aceasta epoca; b) Registrul-jurnal, în care se va fi notat în tot cursul anului, pe măsura efectuării lor, toate intrările şi ieşirile de bunuri mobile sau imobile care contribuie la sporirea sau micşorarea patrimoniului persoanei juridice (Lege art. 45).  +  Articolul 46Bilanţul în cele doua părţi distincte (activul şi pasivul) va cuprinde: I. Elementele constituind activul persoanei juridice şi anume; a) Numerarul aflat în casa sau depus la diferite instituţii financiare; b) Valoarea efectelor publice aflate în casa sau depuse, spre păstrare la alte instituţii; c) Valoarea mobilelor şi diverselor instalaţii proprii; d) Valoarea diverselor articole şi materiale ce s-ar afla în depozitele instituţiei la facerea inventarului, de asemenea valoarea mobilierului, instrumentelor, vehiculelor şi altor bunuri asemănătoare etc., care ajuta la atingerea scopului persoanei juridice etc. II. Elemente constituind pasivul persoanei juridice şi anume; 1. Datoriile ce instituţia a contractat; 2. Restul formind patrimoniul net al persoanei juridice va figura în bilanţ: a) Sub forma unui fond global sau a diverse fonduri speciale prevăzute de statute sau actul de fundaţie, şi b) Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).  +  Articolul 47Contul de gestiune (venituri şi cheltuieli) întocmit pe baza dispoziţiilor speciale prevăzute de statute va cuprinde: I. La venituri a) Excedentul reportat din anul precedent; b) Veniturile proprii ale persoanei juridice, şi anume: cotizaţiile membrilor, taxele cu care contribuie cei ce se folosesc de pe urma operei întreprinsă de instituţie, dobinzile şi cupoanele rezultate din plasarea sumelor disponibile, veniturile imobilelor precum şi ale tuturor întreprinderilor economice proprii; c) Valoarea subvenţiilor periodice acordate de diferite instituţii publice sau private; d) Sumele provenite din diverse venituri intimplatoare: donaţii, contribuţii, produsul serbarilor şi al apelurilor adresate caritatii publice etc.; e) Deficitul eventual al anului. II. La cheltuieli 1. Deficitul eventual reportat din anul precedent; 2. Sumele ce s-au cheltuit, în special pentru realizarea scopului persoanei juridice; 3. Sumele cheltuite cu administraţia în general (salarii, iluminat, încălzit, chirii, etc.) şi cu întreţinerea sau amortizarea mobilelor sau imobilelor instituţiei; 4. Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).  +  Articolul 48Direcţia sau administraţia persoanei juridice, concomitent cu încheierea bilanţului şi a contului de gestiune pe anul expirat, va proceda la întocmirea bugetului de cheltuieli şi venituri pentru anul ce urmează (Lege art. 45).  +  Articolul 49Bugetul se va întocmi pe capitole şi articole, deosebindu-se sumele după criteriile prevăzute la art. 44 din lege şi art. 47 din regulament, privitoare la întocmirea contului de gestiune. La înregistrarea încasărilor şi plăţilor în general şi la aprobarea şi ordonanţarea cheltuielilor în special, se va ţine seama de alocaţiile bugetare (Lege art. 45).  +  Articolul 50Bilanţul, contul de gestiuni şi bugetul, după ce au fost verificate de organele de control prevăzute de statutele persoanei juridice, se vor supune aprobării adunării generale sau altor organe speciale prevăzute în actul de fundaţie sau prin legi speciale (Lege art. 38).  +  Articolul 51În termen de trei luni după închiderea bilanţului, o copie în doua exemplare după conturile prevăzute la articolul precedent se va inainta ministerului sub controlul şi autoritatea căruia se găseşte persoana juridică. Ministerul, după ce va verifica conturile primite, va înapoia direcţiei persoanei juridice un exemplar vizat, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva ministerului (Lege art. 45).  +  Articolul 52De asemenea, după ţinerea adunării generale în care s-a aprobat bilanţul şi bugetul asociaţiei, se va inainta ministerului respectiv şi o copie certificată de pe procesul-verbal al şedinţei (Lege art. 45). C. Încetarea personalităţii  +  Articolul 53Asociaţiile şi fundaţiile îşi pierd personalitatea juridică în următoarele cazuri: I. De plin drept: a) Cînd scopul social este îndeplinit; b) Cînd scopul social nu mai poate fi realizat; c) Cînd asociaţia sau fundaţia fiind insolvabilă este nevoita sa lichideze. Pentru persoanele juridice sub forma de asociaţie se mai adauga următoarele cazuri: 1. Cînd a expirat termenul pentru care asociaţia a fost constituită; 2. Cînd organele de administraţie şi control nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele; 3. Cînd numărul asociaţilor va fi scăzut sub limita fixată de statute sau de lege. II. Prin judecata: a) Cînd mijloacele ce se întrebuinţează pentru realizarea scopului sau însuşi scopul au devenit ilicite, contrare bunelor moravuri sau ordinii publice; b) Cînd asociaţia sau fundaţia, fără a fi îndeplinit formalităţile legale necesare pentru transformarea scopului social, urmăreşte un alt scop decît acela pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat; c) Cînd patrimoniul fundaţiei este insuficient şi Curtea de apel va fi hotărît trecerea la o alta fundaţie; d) Pentru asociaţii şi cînd adunarea generală ia hotărîri contrare dispoziţiilor statutare sau ale legii. III. Prin hotărîrea puterii executive, în cazurile prevăzute de art. 25 şi 26 din lege. IV. Prin voinţa părţilor, în cazul cînd adunarea generală a asociaţiei va fi hotărît dizolvarea în modul şi condiţiile prevăzute de lege (Lege art. 53). D. Lichidarea  +  Articolul 54Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se va face în conformitate cu dispoziţiile art. 55-56 din lege. (Lege art. 54-65).  +  Articolul 55În caz de dizolvare a persoanei juridice, lichidatorii se vor numi după cum urmează: a) Prin sentinta care hotărăşte dizolvarea, în caz cînd aceasta a avut loc prin judecata; b) De tribunalul civil de la sediul social, în camera de consiliu, la stăruinţele ministerului public, sau a oricărui interesat, în cazurile cînd dizolvarea a avut loc de drept sau pe baza hotărîrii puterii executive; c) De adunarea generală a asociaţiei cînd dizolvarea s-a făcut pe baza hotărîrii acestui organ. În caz cînd adunarea generală de lichidare n-a numit lichidatorii, lichidarea patrimoniului se face de chiar organele de direcţie sau administraţie (Lege art. 54). E. Radierea înscrierii şi destinaţia bunurilor  +  Articolul 56Radierea persoanei juridice din registrul de persoane juridice se face pe baza actului care a constatat, declarat sau hotărît dizolvarea sau în urma mutării sediului persoanei juridice (Lege art. 30).  +  Articolul 57Oricare ar fi cauza încetării personalităţii juridice, patrimoniul persoanei juridice rezultat pe urma lichidării, va primi destinaţia indicată în actul de fundaţie sau în statute (Lege art. 27).  +  Articolul 58La asociaţii, în caz de tăcere a statutelor, destinaţia o va hotărî adunarea generală care a avut loc înaintea dizolvării. În lipsa unei dispoziţii statutare sau a unei hotărîri a adunării generale sau în faţa unei hotărîri luate în contra dispoziţiilor statutare sau ale legii, destinaţia patrimoniului o va hotărî comisia superioară a persoanelor juridice după ce va lua şi avizul ministerului sub autoritatea şi controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata. În toate aceste cazuri, bunurile rămase nu vor putea fi atribuite decît unei persoane juridice de drept privat din ţara cu scop identic sau similar, sau persoane juridice de drept public reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata (Lege art. 27).  +  Articolul 59În cazul cînd persoana juridică a fost dizolvată prin judecata sau prin hotărîrea puterii executive, potrivit art. 53 ( amp;11 alin. a şi b şi III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistenţa socială (Lege art. 28).  +  Capitolul 4 Uniunile şi federaţiile de persoane juridice  +  Articolul 60Doua sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federatiuni, spre realizarea unui scop unitar şi apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociaţii de persoane juridice nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripţia căreia urmează ca uniunea sau federaţia să-şi aibă sediul principal. Personalitatea juridică nu se poate acorda decît dacă se constata, din punctul vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federaţiei. Nu se poate recunoaşte personalitatea juridică unei colectivităţi de asociaţii sau aşezăminte necunoscute ca persoane juridice (Lege art. 5 şi 102).  +  Articolul 61Procedura de urmat pentru dobindirea personalităţii juridice şi înscrierea acestor asociaţii de persoane juridice este cea prevăzută la capitolul II din prezentul regulament pentru asociaţii. Se specifică ca pentru dobindirea personalităţii juridice, în afară de avizul ministerului competent, se va cere în toate cazurile în mod obligatoriu şi avizul comisiei superioare a persoanelor juridice (Lege art. 102 şi 103).  +  Articolul 62Reprezentanţii uniunii sau federaţiei sînt obligaţi ca în cererea de recunoaştere şi înscriere, în afară de stipulaţiile prevăzute pentru asociaţii, sa indice numărul, numele şi sediul persoanelor juridice care o formează, alaturind şi copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică (Lege art. 103).  +  Articolul 63Uniunile şi federaţiile se vor constitui printr-un act constitutiv în forma autentică, însoţit de statutele respective, conformindu-se dispoziţiilor prevăzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea şi încetarea funcţionarii persoanelor juridice sub forma de asociaţii (Lege art. 3 şi 103).  +  Articolul 64Statutele acestor uniuni sau federaţii vor cuprinde între altele: a) Regulile după care persoanele juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administraţie şi în adunările generale, cît şi modalitatea numirii şi alegerii organelor de control; b) Condiţiile sub care se pot primi adeziunile persoanelor juridice, stabilite astfel încît să contribuie la unificarea conducerii şi activităţii instituţiilor asociate (Lege art. 104).  +  Capitolul 5 Supraveghere şi control  +  Articolul 65În afară de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv, Statul are un drept general şi permanent de supraveghere şi control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fără scop lucrativ, asociaţii, fundaţii, uniuni sau federaţii. Acest control are ca scop pe deoparte ca persoanele juridice sa funcţioneze şi să se administreze potrivit cu scopul şi dispoziţiile statutelor, actelor constitutive şi regulamentelor, iar pe de altă parte ca ele sa nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei Statului (Lege art. 15).  +  Articolul 66Acţiunea generală de supraveghere şi control se exercită de: 1. Ministerul sub autoritatea şi controlul căruia cade persoana juridică după distincţia de la art. 16 din lege, prin delegaţii şi inspectorii săi, precum şi prin comisia superioară a persoanelor juridice; 2. Ministerul public; 3. Delegaţii autorităţilor judeţene şi comunale, însă numai pentru persoanele juridice pe care le subvenţionează (Lege art. 15).  +  Articolul 67Cînd scopul persoanei juridice cade în competenţa a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exerciţiul acţiunii de control şi supraveghere. Cînd scopul nu este suficient caracterizat din punctul de vedere al componentei organelor de control, atunci persoanele juridice cad sub supravegherea ministerului de interne (Legea art. 21).  +  Articolul 68Cu ocazia exercitării controlului, delegaţii şi inspectorii ministerelor vor avea să se informeze şi sa cerceteze dacă activitatea persoanei juridice şi administrarea fondurilor ei se face în conformitate cu statutele şi actele de fondare şi în marginea hotărîrilor şi aprobărilor date de organele superioare instituite prin aceste acte sau prin legi speciale. De asemenea, dacă instituţiile create corespund şi-şi desfăşoară acţiunea potrivit condiţiilor statornicite prin actele lor de baza şi dacă aceasta activitate nu este contrară condiţiilor generale de ordine publică din Constituţie şi din legile tarii (Lege art. 15 şi 18).  +  Articolul 69Delegaţii ministerelor, judeţelor sau comunelor, sau inspectorii ministerelor, vor face cel puţin de doua ori pe an o inspecţie amănunţită a activităţii persoanelor juridice subvenţionate, consemnind cele constatate într-un raport, pe care îl vor inainta ministerului competent. Pentru persoanele juridice nesubventionate aceasta inspecţie se va face cel puţin odată pe an, prin delegaţi speciali ai ministerului competent, din oficiu, sau după cererea organelor de direcţie sau administraţie a persoanelor juridice. (Lege, art. 16 şi urm.).  +  Articolul 70Fiecare minister va face să se ţină un registru special pe întregul minister sau pe direcţii, în care vor înscrie toate persoanele juridice recunoscute şi subordonate controlului şi supravegherii lor. În acelaşi registru se va înscrie: 1) Toate modificările aduse actelor după care se conduc persoanele juridice. 2) Data şi totalul bilanţului şi contului de gestiune ce persoanele juridice sînt datoare să le încheie şi să le înainteze anual ministerului. 3) Datele la care s-au făcut diverse inspecţii. (Lege, art. 92). Numirea delegaţilor, drepturile şi îndatoririle lor  +  Articolul 71Autorităţile de stat, judeţ sau comuna, de cîte ori subvenţionează o persoană juridică, vor avea dreptul de a-şi numi delegatul lor permanent pe lîngă organele de direcţie sau administraţie a acestei instituţii. Cu ocazia acordării subvenţiilor, autorităţile respective vor putea cere persoanelor juridice, pe cale de convenţii, adoptarea unui program de activitate şi introducerea în statutele sau regulamentele lor a modificărilor necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a programului convenit, în marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei juridice subvenţionate. (Lege, art. 16).  +  Articolul 72Autorităţile interesate nu vor putea numi pe lîngă fiecare din persoanele juridice ce subvenţionează decît un delegat. Aceeaşi persoana poate fi delegată de mai multe autorităţi şi în acelaşi timp ea poate să îndeplinească aceasta funcţie pe lîngă mai multe persoane juridice. Delegaţii vor putea fi numiţi dintre funcţionarii superiori ai autorităţii care exercită controlul sau membrii comitetelor ori ai comisiilor care funcţionează pe lîngă minister. (Lege, art. 17).  +  Articolul 73Delegaţii autorităţilor vor colabora cu organele de direcţie şi administraţie a persoanelor juridice pe baza instrucţiunilor primite de la autoritatea sau autorităţile care i-au numit. În acest scop, delegaţii vor participa cu vot consultativ, la hotărîrile luate de comitetele de direcţie sau administraţie, opiniile lor contrarii înscriindu-se în procesul-verbal de şedinţa. Directorii sau administratorii sînt obligaţi sa convoace pe delegaţi la şedinţe, inaintindu-le totodată şi ordinea de zi, iar în caz de lipsa lor de la şedinţe să le comunice deciziile luate. (Lege, art. 18).  +  Articolul 74În afară de îndatoririle prevăzute în prezentul regulament delegaţii autorităţilor de stat, judeţ sau comuna au îndatorirea specială de a supraveghea ca activitatea persoanelor juridice să se desfăşoare potrivit programului convenit. La trebuinţe şi pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor lor, delegaţii vor putea face uz de drepturile conferite lor prin art. 18 şi 19 din lege. (Lege, art. 18 şi 19). Despre inspectori  +  Articolul 75La toate persoanele juridice nesubventionate controlul se va exercita de inspectori sau alţi funcţionari superiori delegaţi de ministerul competent, din oficiu, sau la cererea organelor de administraţie a instituţiilor respective. (Lege, art. 21).  +  Articolul 76Inspectorii nu fac observaţii şi nici nu dau indicaţii directe organelor de direcţie şi administraţie a persoanelor juridice controlate. Ei numai constata faptele pe care le consemnează în rapoarte scrise, însoţite după cazuri şi de procesele-verbale încheiate la faţa locului. Rapoartele se vor inainta ministerului competent spre a decide sau a deferi cazul celorlalte organe administrative sau organelor judecătoreşti prevăzute de lege. (Lege, art. 21).  +  Capitolul 6 Competenţa şi procedura I. Pentru tribunale  +  Articolul 77Sînt de competenţa tribunalului civil în circumscripţia căruia funcţionează asociaţia sau fundaţia: a) Cererile asociaţilor şi fundaţiilor de a li se acordă personalitatea juridică; b) Cererile de dizolvarea asociaţiilor sau fundaţiilor făcute de ministerul public sau ministerul competent în cazurile următoare: 1. Cînd scopul sau acţiunea asociaţiei a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice. 2. Cînd scopul urmăreşte prin mijloace ilicite contrarii bunelor moravuri şi ordinii publice. 3. Cînd fundaţia, fără a fi autorizata, după cum se arata în art. 38 din acest regulament, relativ la transformarea scopului, urmăreşte un alt scop decît acel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat. 4. Cînd deciziile adunării generale sînt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive sau legii; c) Cererea ministerului respectiv de a pronunţa dizolvarea în caz cînd persoana juridică pierzindu-şi personalitatea de plin drept, nu poate consimţi sa înceteze activitatea sa. În cazurile prevăzute sub punctele a şi b, tribunalul hotarind dizolvarea va numi prin aceeaşi hotărîre şi pe lichidatori; d) Cererile ministerului public sau a oricărui interesat de a se numi lichidatori în cazurile de dizolvare de drept a persoanei juridice; e) Cererile privitoare la autorizarea convocării adunării generale şi la prezidarea ei; f) Cererile privitoare la completarea locurilor prin delegaţie în cazul cînd organele de direcţie, de administraţie sau de control nu pot funcţiona din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor; g) Cererile privitoare la litigiile dintre asociaţi şi asociaţie în cazurile prevăzute de art. 47 şi următorii din lege; h) Cererile pentru orice alt diferend s-ar ivi în timpul funcţionarii sau lichidării, afară de cele prevăzute de mai sus; i) Autorizarea lichidatorilor de a remite celor în drept bunurile şi sumele de bani rămase de la lichidarea activului asociaţiilor, împreună cu registrele şi actele aparţinînd acestora. (Lege, art. 3, 37, 46, 47, 53, 54, 64, 74 şi următoarele, 83, 84 şi următoarele, 96).  +  Articolul 78Judecata cererilor prevăzute la litera a, din art. precedent se va face conform rinduielilor cuprinse în cap. 2 din acest regulament. În cazurile prevăzute la punctele b, c, g şi h de sub acelaşi articol, se face de urgenta şi cu precădere, termenul primei înfăţişări neputind fi mai lung de 15 zile libere de la primirea citaţiei. Hotărîrea tribunalului se va pronunţa fără opoziţie, însă cu drept de apel. Termenul de apel va fi de 20 de zile de la pronunţare. Celelalte cereri se vor rezolva în camera de consiliu. (Lege, art. 84 şi următoarele, 96).  +  Articolul 79În cazurile prevăzute la litera h de sub art. 77 procedura va fi aceea a dreptului comun, însă pentru toate instanţele termenele vor fi cele prevăzute de art. 901-905 din actualul cod comercial, din vechiul regat, care în privinta acestor termene se va aplica pe întreg teritoriul statului român. (Lege, art. 97).  +  Articolul 80Tribunalul va fi compus din ministerul public, care va pune concluzii ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează persoanele juridice, iar ca parte principala, în cazurile cînd legea îi atribuie acest rol. (Lege, art. 98).  +  Articolul 81Tribunalul este competent a judeca în prima instanţa, cu apel la Curte, contravenţiile prevăzute de art. 2, 7, 23 şi 94 din lege. Termenul de apel este de 20 de zile libere, socotite de la pronunţare sau comunicare. (Lege, art. 2, 7, 23, 94).  +  Articolul 82Tribunalul este de asemenea competent a judeca în prima şi ultima instanţa contestaţiile făcute de orice interesat contra bilanţului întocmit şi publicat de lichidatori. (Lege, art. 65).  +  Articolul 83La tribunalele cu mai multe secţiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor şi afacerilor prevăzute în acest paragraf vor fi de competenţa secţiunii I civilo-corecţională sau a completului prezidat de preşedintele tribunalului. (Lege, art. 3, 88 şi urm.). II. Pentru Curţi  +  Articolul 84Sînt de competenţa Curţii de apel din circumscripţia căreia funcţionează asociaţia sau fundaţia: a) Cererile făcute de ministerul competent pentru numirea administratorilor necesari, în caz cînd actul de fondare n-a determinat organele de direcţie şi administraţie ale persoanei juridice. În caz cînd domiciliul fondatorului nu ar fi în circumscripţia Curţii unde funcţionează persoana juridică, cererea va putea fi adresată şi Curţii în circumscripţia căreia domiciliază fondatorul. b) Cererile făcute de ministerul public, de ministerul competent sau de una din părţile interesate pentru numirea de administratori, în caz cînd direcţia sau administraţia instituită de fondatori nu mai poate fi din orice cauza, înlocuită, completată sau continuată; c) Cererile făcute de ministerul public sau de ministerul sub autoritatea şi controlul căruia cade fundaţia sau asociaţia pentru revocarea organelor de direcţie şi administraţie, în caz cînd s-ar constata ca ele nu se conformă legilor tarii actelor de fondare sau de constituire sau dacă se constată că averile ce le sînt încredinţate se risipesc, se deteriorează sau se întrebuinţează la alte scopuri decît acelea prevăzute prin actele de fondare sau constituire; d) Cererile organelor de direcţie şi administraţie pentru modificarea organizării statornicită de fonduri, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului fundaţiei; e) Cererile pentru modificarea scopului devenit numai în parte realizabil a condiţiilor şi sarcinilor fundaţiilor. În aceste cazuri, judecata se va face cu citarea fondatorului sau ereziilor în linie directa, iar decizia va arata şi modificările de introdus; f) Cererile făcute de ministerul public, ministerul competent, sau de organele de direcţie şi administraţie spre a desemna o alta asociaţie sau fundaţie către care intenţionează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat în cazurile cînd fundaţia nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient. (Lege, art. 22, 74-76, 78 şi 79).  +  Articolul 85În toate cazurile de mai sus judecata se va face în camera de consiliu sau cu un complet separat de cel de şedinţa, la staruinta organelor de direcţie şi administraţie, a ministerului public sau a ministerului interesat. Curtea va putea dispune ascultarea şi a oricărei persoane va crede necesar şi va uza de mijloacele de proba şi informaţie prevăzute de procedura civilă. Hotărîrea Curţii va fi motivată şi fără opoziţie; ea se va pronunţa în şedinţa publică, în prezenta ministerului public. (Lege, art. 95).  +  Articolul 86Apelurile făcute contra sentinţelor tribunalelor în cazurile prevăzute de art. 15 din acest regulament şi art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgenta, cu precădere, înaintea oricărei afaceri şi fără drept de opoziţie. (Lege, art. 90).  +  Articolul 87Cererile pentru dobindirea personalităţii juridice a uniunilor sau federaţiile de persoane juridice, sînt de asemenea de competenţa Curţii de apel. (Lege, art. 102).  +  Articolul 88Pentru uniunile sau federaţiile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curţii e datoare a tine un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federaţii. Acest registru va conţine aceleaşi indicaţii ca şi registrele prevăzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 8).  +  Articolul 89La Curţile cu mai multe secţiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor şi afacerilor va fi de competenţa secţiunii I sau a completului prezidat de preşedintele Curţii. (Lege, art. 3 şi 88 urm. ).  +  Capitolul 7 Comisia superioară a persoanelor juridice  +  Articolul 90Pe lîngă ministerul justiţiei, funcţionează o comisie superioară a persoanelor juridice, compusa din: 1. I.P.S.S. Mitropolitul Primat, ca preşedinte; 2. Ministerul justiţiei, care prezidează în caz de lipsa sau împiedicarea I.P.S.S. Mitropolitului Primat; 3. Ministrul departamentului sau miniştrii departamentelor în competenţa cărora cade scopul asociaţiei sau fundaţiei interesate în chestiunea dedusă înaintea comisiei; 4. Prim-preşedintele Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie sau în caz de împiedicare de cel mai vechi preşedinte de secţiune al acelei Înalte Curţi; 5. Preşedintele Înaltei Curţi de conturi şi, în caz de împiedicare, un consilier delegat de preşedinte; 6. Directorul general sau administratorul instituţiei de stat care serveşte interesul similar celui servit de asociaţia sau fundaţia adusă înaintea comisiei; 7. Preşedintele Academiei Române şi în caz de împiedicare un membru delegat de preşedinte; 8. Un efor al Eforiei spitalelor civile; 9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din ţara numiţi de ministerul justiţiei şi prin decret regal; 10. Un rector de universitate numit de ministru; 11. Doi din cei mai reputati jurişti din ţara; 12. Directorul general al serviciului judiciar din ministerul justiţiei care va îndeplini şi funcţia de secretar al comisiei. Procurorul general al Curţii de casaţie face parte din comisie numai cu vot consultativ. În caz de împiedicare, el va fi înlocuit în comisie de magistratul desemnat de legea organizării judecătoreşti. Mandatul membrilor numiţi de ministrul justiţiei se da pe o perioadă de cinci ani. (Lege, art. 99 şi 100).  +  Articolul 91Comisia se convoacă de ministrul justiţiei ori de cîte ori va fi nevoie. Şedinţele ei se ţin în localul ministerului justiţiei. Convocarea se face prin invitaţii scrise. Comisia nu poate lucra decît cu cel puţin 7 membri. Hotărîrile ei se iau numai cu majoritate de 5 voturi. Ele se dau în scris şi motivat. (Lege, art. 101).  +  Articolul 92Procurorul general al înaltei Curţi de casaţie face parte din comisie ca reprezentant al ministerului public. În aceasta calitate el pune concluzii înaintea comisiei ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică. (Lege, art. 98).  +  Articolul 93Atribuţiile comisiei superioare a persoanelor juridice sînt următoarele: 1. Judeca apelurile pe care organele de direcţie şi administraţie ale persoanelor juridice le pot face în caz de nemulţumire contra hotărîrii delegatului ministerului respectiv de a suspenda executarea unei decizii luată de acele organe. Termenul de apel este de trei zile libere şi curge de la comunicarea procesului-verbal de suspendare. Hotărîrea comisiei superioare este definitivă. Ea va fi comunicată organelor persoanei juridice, care va fi datoare a o executa în cel mult 15 zile de la primire. 2. Se pronunţa asupra diferendului dintre delegatul ministerului respectiv şi organelor de direcţie şi administraţie ale persoanelor juridice, în caz cînd delegatul ministerului a luat măsura suspendării unei decizii a organelor de direcţie şi ele refuza a repune în discuţie chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate pentru a primi soluţia conformă cu actele de fondare, a regulamentelor, convenţiilor, Constituţiei şi legilor tarii sau în cazul cînd suspendarea se menţine şi trebuie executată. În acest caz, comisia superioară poate da o decizie care să oblige persoana juridică. 3. A-şi da avizul, după cererea consiliului de miniştri sau ministerului de justiţie, dacă o persoană juridică desfăşoară o activitate împotriva bunelor moravuri, a ordinii publice sau a siguranţei statului şi dacă trebuie să se interzică funcţionarea pînă la intrarea ei în legalitate sau dacă trebuie să se hotărască dizolvarea ei. Tot comisia, la cererea consiliului de miniştri sau a ministerului justiţiei, va aprecia şi-şi va da avizul asupra urgenţei acestor măsuri. 4. În caz de încetare a personalităţii juridice sau a retragerii autorizaţiei şi în caz ca nici statutele, nici adunarea generală nu au dat indicaţii asupra destinaţiei patrimoniului rămas sau cînd acele indicaţii sau hotărîri ar fi contrare dispoziţiilor legii, comisia e chemată a-şi da avizul de modul întrebuinţării acelui patrimoniu., hotarind carei persoane juridice de drept privat sau public cu scop analog trebuie atribuit. Aceleaşi atribuţii revin comisiei şi în caz cînd fundaţia nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient. 5. A-şi da avizul sau după cererea Curţii de apel cînd aceasta e chemată a se pronunţa după staruinta organelor de direcţie şi administraţie ale fundaţiilor dacă pentru conservarea bunurilor şi realizarea scopului este necesară modificarea organizării statornicite de fondator. 6. A-şi da avizul la propunerea Curţii de apel, asupra cererii de modificare a scopului unei fundaţii devenit numai în parte realizabil atunci cînd se constată că nu mai are caracterul lui primitiv şi fundaţia nu mai corespunde nevoilor sociale şi intenţiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta. 7. A-şi da avizul la cererea Curţii de apel dacă poate fi admisibilă cererea de dobindirea personalităţii juridice, a uniunilor sau federaţiilor formate din două sau mai multe persoane juridice. 8. A-şi da avizul asupra cererilor adresate Curţilor de apel pentru modificarea sau suprimarea din actul de fondare a condiţiilor şi sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundaţiei. 9. A-şi da avizul asupra oricăror altor chestiuni ce-i vor fi supuse de ministerul justiţiei. (Lege, art. 99).  +  Articolul 94Comisia este ţinuta sa cheme pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate spre a o asculta. Invitaţia se va face în scris. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. (Lege, art. 101).  +  Articolul 95Delegaţia permanenta pe care comisia poate să o aleagă din sinul sau, conform art. 101 din lege, este competenţa a culege toate informaţiile şi elementele ce ar fi necesare comisiei pentru pregătirea deciziilor sale, a face orice cercetări şi anchete şi a priveghea executarea acestor decizii. Membrii delegaţiei pot fi însărcinaţi de asemenea de a studia în prealabil chestiunile aduse înaintea comisiei şi a face eventual cuvenitul raport. Comisia superioară a persoanelor juridice tine următoarele registre: 1. Un registru de intrare în care se trec toate chestiunile primite de la ministerul justiţiei spre a fi cercetate de comisie. 2. Un registru în care se trec în ordinea numerică toate deciziile pronunţate de comisia superioară. 3. Un registru general în care după tablourile primite de la departamentele respective, secretarul comisiei va înscrie separat asociaţiile şi fundaţiile, căzînd sub prevederile legii pentru persoanele juridice. Acest registru va cuprinde în rubrici deosebite: 1. Titlul sau denumirea persoanelor juridice. 2. Obiectul şi scopul. 3. Sediul şi sucursalele. 4. Data constituirii. 5. Actul pe temeiul căruia s-a obţinut personalitatea juridică. 6. Numele, profesiunea şi naţionalitatea persoanelor care compun organele de direcţie şi administraţie. 7. Averea mobila şi imobilă ce poseda, şi 8. Modificări ulterioare. (Lege, art. 101).  +  Capitolul 8 Dispoziţii finale şi tranzitorii  +  Articolul 96În ce priveşte asociaţiile sau sindicatele profesionale, se vor aplica legile speciale în dispoziţiile ce nu sînt contrare dispoziţiilor de ordine publică din legea de faţa. (Lege, art. 106).  +  Articolul 97Din momentul promulgării legii pentru persoanele juridice încetează competenţa tuturor autorităţilor care acordau pînă în prezent personalitatea juridică, acest drept fiind exclusiv rezervat tribunalelor civile. (Lege, art. 106).  +  Articolul 98Persoanele juridice de drept privat, existente la data promulgării legii de faţa, sînt obligate ca în termen de 6 luni de la această dată sa comunice grefei tribunalului în circumscripţia căruia funcţionează administraţia lor principala, următoarele acte: a) Titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică; b) Copie certificată de pe actul constituirii asociaţiei, fundaţiei sau uniunii; c) Copie de pe statutele sau regulamentele după care se administrează aceste persoane juridice; d) Copie de pe bilanţul şi darea de seama a ultimului an; e) Un memoriu cuprinzînd informaţiile specificate la art. următor. Copiile actelor prevăzute la alin. b şi c şi memoriul vor fi semnate de organele de direcţie sau administraţie. (Lege, art. 2).  +  Articolul 99Memoriul înaintat va cuprinde următoarele indicaţii: 1. Denumirea şi scopul persoanei juridice constituite. 2. Data intemeierii de fapt a asociaţiei sau fundaţiei. 3. Data şi autoritatea de la care a dobîndit personalitatea juridică cu specificarea titlului respectiv. 4. Sediul principal, precum şi sediile diverselor filiale care erau în fiinta la finele anului social expirat. 5. Data cînd se încheie anual conturile persoanei juridice. 6. Numărul persoanelor care alcatuiau asociaţia la finele anului social expirat. 7. Averea persoanei juridice, specificîndu-se valoarea şi felul bunurilor din care e formată. 8. Totalul veniturilor şi cheltuielilor pe anul expirat. 9. Numele persoanelor care compun consiliul de administraţie şi comisia de control cu menţionarea profesiunii domiciliului şi naţionalităţii lor. 10. Un scurt istoric al activităţii persoanei juridice de la înfiinţare şi pînă la finele anului expirat. (Lege, art. 2).  +  Articolul 100Persoanele juridice de drept privat care mai înainte de publicarea acestui regulament vor fi făcut deja grefei tribunalului comunicarea cerută de art. 2 din lege şi în conformitate cu publicaţia ministerului justiţiei data cu ocazia promulgării legii sînt scutite de a face o noua comunicare, afară de acelea pentru care tribunalul va fi găsit ca actele şi datele comunicate nu au fost complete, în care caz vor fi obligate a se conformă dispoziţiilor regulamentului de faţa. (Lege, art. 2).  +  Articolul 101Administraţiile sindicatelor profesionale existente la promulgarea legii, sînt scutite de formalităţile prevăzute la articolele precedente, urmînd ca înscrierea lor în registrul de persoane juridice de pe lîngă tribunale să se facă pe baza comunicărilor judecătoriilor de ocol respective. (Lege, art. 2).  +  Articolul 102În acelaşi termen de 6 luni prevăzut la art. 98, organele de direcţie sau administraţie ale persoanelor juridice existente, sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea şi controlul căruia funcţionează şi după instrucţiunile acestuia, următoarele acte: 1. Copie certificată de direcţie de pe actul constitutiv şi de pe statute sau regulament. 2. Un inventar de averea mobila şi imobilă ce poseda. 3. Bilanţul şi contul de gestiune (venituri şi cheltuieli) ale anului social precedent. (Lege, art. 2).