LEGE Nr. 31 din 16 noiembrie 1990privind societăţile comerciale
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 126-127 din 17 noiembrie 1990



    Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Titlul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi constitui societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi. Societăţile comerciale cu sediul în România sînt persoane juridice române.  +  Articolul 2Societăţile comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme: a) societate în nume colectiv, ale carei obligaţii sociale sînt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor; b) societate în comandită simpla, ale carei obligaţii sociale sînt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi; comanditarii răspund numai pînă la concurenta aportului lor; c) societate în comandită pe acţiuni, al carei capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiile sociale sînt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi; comanditarii sînt obligaţi numai la plata acţiunilor lor; d) societate pe acţiuni, ale carei obligaţii sociale sînt garantate cu patrimoniul social; acţionarii sînt obligaţi numai la plata acţiunilor lor; e) societate cu răspundere limitată, ale carei obligaţii sociale sînt garantate cu patrimoniul social; asociaţii sînt obligaţi numai la plata părţilor sociale.  +  Titlul II Constituirea societăţilor  +  Capitolul I Societăţile în nume colectiv şi în comandită simpla  +  Articolul 3Societatea în nume colectiv sau în comandită simpla se constituie prin contract de societate, încheiat în forma autentică. Contractul trebuie să cuprindă: - numele şi prenumele sau denumirea asociaţilor, domiciliul ori sediul şi cetăţenia sau naţionalitatea acestora; - forma, denumirea şi sediul societăţii; - obiectul societăţii; - capitalul social subscris şi vărsat cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau alte bunuri, valoarea lor şi modul evaluării, precum şi data la care se va vărsa integral capitalul social subscris; - asociaţii care administrează şi reprezintă societatea, cu stabilirea limitei puterilor lor; - partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi; - localităţile din ţara sau străinătate unde societatea înfiinţează sucursale ori filiale; - durata societăţii; - modul de dizolvare şi lichidare a societăţii.  +  Articolul 4În termen de 15 zile de la data actului autentic, administratorii sau oricare dintre asociaţi vor înregistra contractul de societate la instanţa în a carei raza teritorială îşi va avea sediul societatea. La înregistrare, judecătorul va verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 3, după care va dispune înscrierea actului în registrul comerţului şi la administraţia financiară unde societatea îşi are sediul, precum şi publicarea lui în Monitorul Oficial. Societatea este persoana juridică din ziua înmatriculării în registrul comerţului. Înmatricularea se face cu condiţia prezentării dovezii ca s-a solicitat publicarea în Monitorul Oficial.  +  Articolul 5Reprezentanţii societăţii sînt obligaţi să depună, la registrul comerţului, semnăturile lor, în termen de 15 zile de la data înmatriculării societăţii, dacă au fost numiţi prin contractul de societate, iar cei aleşi în timpul funcţionarii societăţii, în termen de 15 zile de la alegere.  +  Articolul 6Dacă societatea înfiinţează o sucursala sau filiala în afară judeţului în care îşi are sediul, administratorii sînt obligaţi sa ceara înmatricularea acesteia în registrul comerţului din judeţul unde va funcţiona, înainte de începerea activităţii sucursalei sau filialei. Reprezentanţii sucursalei sau filialei vor depune semnătura lor potrivit dispoziţiilor art. 5.  +  Articolul 7Cînd nu s-au îndeplinit formalităţile de publicitate prevăzute în art. 4, oricare dintre asociaţi are dreptul sa ceara îndeplinirea acestora sau, dacă societatea nu a fost înmatriculată, dizolvarea şi lichidarea ei. Lipsa formalităţilor prevăzute de art. 4 nu va putea fi opusă de către asociaţi terţilor. Asociaţii şi toţi cei care, mai înainte de constituirea legală a societăţii, au lucrat în numele ei răspund direct, nelimitat şi solidar pentru operaţiunile societăţii la care au luat parte.  +  Capitolul 2 Societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni  +  Articolul 8Societatea pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni se va constitui prin contract de societate şi statut. Contractul de societate se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de membrii fondatori.Capitalul societăţii nu poate fi mai mic de un milion lei, iar numărul acţionarilor mai mic de cinci.  +  Articolul 9Contractul de societate şi statutul societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni se încheie în forma autentică şi trebuie să cuprindă: - numele şi prenumele sau denumirea acţionarilor, domiciliul ori sediul şi cetăţenia sau naţionalitatea acestora; - denumirea şi sediul societăţii şi al sucursalelor sau al filialelor; - forma şi obiectul societăţii; - capitalul social subscris şi cel vărsat. La constituire, capitalul social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dacă prin lege nu se prevede altfel; - valoarea bunurilor aduse ca aport în natura în societate, modul de evaluare şi numărul acţiunilor acordate pentru acestea; - numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sînt nominative sau la purtător, şi numărul lor pe categorii; - numărul, numele, prenumele şi cetăţenia administratorilor, garanţia pe care sînt obligaţi sa o depună, puterile lor şi drepturile speciale de administrare şi de reprezentare acordate unora dintre ei; în societăţile în comandită pe acţiuni, numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul şi cetăţenia sau naţionalitatea comanditaţilor, arătîndu-se care dintre ei administrează şi reprezintă societatea; - condiţiile pentru valabilitatea deliberărilor adunării generale şi modul de exercitare a dreptului de vot; - numărul, numele, prenumele şi cetăţenia cenzorilor; - durata societăţii; - modul de distribuire a beneficiilor; - acţiunile comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni; - operaţiuni încheiate de acţionari în contul societăţii ce se constituie şi pe care societatea urmează să le preia, precum şi sumele ce trebuie plătite pentru acele operaţiuni.  +  Articolul 10Cînd societatea se constituie prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevăzute de art. 9, cu excepţia celor privind administratorii şi cenzorii, şi va fixa data închiderii subscripţiei. Prospectul de emisiune semnat de fondatori, în forma autentică, va trebui depus, înainte de publicare, la registrul comerţului din judeţul în care se va stabili sediul societăţii. Judecătorul de la instanţa sediului registrului, constatind îndeplinirea condiţiilor de la alin. 1 şi 2, va autoriza publicarea prospectului de emisiune.  +  Articolul 11Subscrierile de acţiuni se vor face pe unu sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecătorul de la instanţa sediului registrului comerţului. Subscrierea va arata: numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului, numărul în litere al acţiunilor subscrise, data subscrierii şi declaraţia expresă ca subscriitorul cunoaşte şi accepta prospectul de emisiune. Prospectele de emisiune care nu cuprind toate menţiunile legale sînt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, dacă a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar. Participările la beneficiile societăţii, rezervate de fondatori în folosul lor, deşi acceptate de subscriitori, nu au efect decît dacă vor fi aprobate de adunarea constitutivă.  +  Articolul 12Cel mai tîrziu în 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, printr-o înştiinţare publică în Monitorul Oficial cu 15 zile înainte de ziua fixată pentru adunare. Înştiinţarea va cuprinde locul şi data adunării, care nu poate trece peste doua luni de la data închiderii subscrierii, şi arătarea amănunţită a problemelor care vor face obiectul discuţiilor.  +  Articolul 13Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital a fost subscris şi fiecare acceptant a vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise, la Banca Naţionala, Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la una dintre unităţile acestora. Acţiunile ce reprezintă alte aporturi decît în numerar vor trebui acoperite integral. Aporturi în creanţe nu sînt admise.  +  Articolul 14Dacă subscrierile publice depăşesc capitalul social prevăzut în prospectul de emisiune sau sînt mai mici decît acesta, fondatorii sînt obligaţi sa supună aprobării adunării constitutive mărirea sau, după caz, micşorarea capitalului social la nivelul subscripţiei.  +  Articolul 15Fondatorii sînt obligaţi sa întocmească o lista a celor care, acceptind subscripţia, au dreptul sa participe la adunarea constitutivă, cu menţionarea numărului acţiunilor fiecăruia. Aceasta lista va fi afişată la locul unde se va tine adunarea, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare.  +  Articolul 16Adunarea alege un preşedinte şi doi sau mai mulţi secretari. Participarea acceptanţilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei şi vizate de preşedinte şi secretar. Oricare acceptant are dreptul să facă observaţii asupra listei afişate de fondatori, înainte de a se intră în ordinea de zi a adunării, care va decide.  +  Articolul 17În adunarea constitutivă, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de acţiunile subscrise. El poate fi reprezentat şi prin procura specială. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de cinci acceptanţi. Acceptanţii care au făcut alte aporturi decît cele în numerar nu au drept de vot în deliberările referitoare la aporturile lor, chiar dacă ei sînt şi subscriitori de acţiuni în numerar ori se prezintă ca mandatari ai altor acceptanţi. Adunarea constitutivă este legală cu prezenta a jumătate plus unu din numărul acceptanţilor şi ia hotărîri cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.  +  Articolul 18Dacă exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operaţiuni încheiate de fondatori în contul societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, adunarea constitutivă numeşte unu sau mai mulţi experţi, care îşi vor da avizul asupra evaluărilor. Dacă majoritatea cerută nu poate fi întrunită, desemnarea experţilor se va face de preşedintele instanţei, la cererea oricărui acceptant.  +  Articolul 19Nu vor putea fi numiţi experţi; - rudele sau afinii, pînă la gradul al patrulea inclusiv, ori sotii acelora care au constituit aporturi în natura sau ai fondatorilor; - persoanele care primesc, sub orice formă, pentru funcţiile pe care le îndeplinesc, altele decît aceea de expert, un salariu sau o remuneraţie de la fondatori sau de la cei ce au constituit aporturi în natură.  +  Articolul 20După ce experţii au depus raportul, fondatorii convoacă din nou adunarea constitutivă, conform dispoziţiilor art. 12. Dacă valoarea aporturilor în natura, stabilită de experţi, este inferioară cu o cincime aceleia arătate de fondatori în prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage anuntind pe fondatori, pînă la ziua fixată pentru adunarea constitutivă. Acţiunile revenind acceptanţilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori sau alte persoane, pe cale de subscripţie publică, în termen de 30 de zile.  +  Articolul 21Adunarea constitutivă are următoarele obligaţii: - verifica existenta vărsămintelor; - determina valoarea altor aporturi decît în numerar; aproba participările la beneficii ale fondatorilor şi operaţiunilor încheiate în contul societăţii; - discuta şi aproba contractul de societate şi statutul societăţii cu concursul membrilor prezenţi, care reprezintă în acest scop şi pe membrii absenţi, şi desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actelor şi îndeplinirea formalităţilor cerute pentru constituirea societăţii; - numeşte pe administratori şi cenzori.  +  Articolul 22Funcţionarea societăţii pe acţiuni şi a societăţii în comandită pe acţiuni este supusă autorizării instanţei în a carei raza teritorială îşi va avea sediul societatea. Pentru autorizare, în termen de 15 zile de la autentificarea contractului de societate şi a statutului, acestea se vor depune, împreună cu cererea de autorizare, însoţite de: - dovada efectuării vărsămintelor; - actele privind proprietatea altor aporturi decît cele în numerar, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sînt grevate; - actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de adunarea constitutivă.  +  Articolul 23Preşedintele instanţei, primind cererea de autorizare, fixează un termen de înfăţişare şi cere avizul camerei de comerţ şi industrie a judeţului respectiv, în ce priveşte utilitatea societăţii, mărimea capitalului faţă de scopul urmărit, onorabilitatea fondatorilor şi, după caz, a asociaţilor. Avizul camerei de comerţ şi industrie este consultativ. În cazul în care considera necesar, instanţa va putea dispune efectuarea unei expertize, în contul părţilor, pentru evaluarea aportului în natura, prevederile art. 18 şi 19 fiind aplicabile în mod corespunzător. În cazul în care, prin contract sau statut, se încalcă o prevedere legală de la care părţile nu pot deroga, instanţa va autoriza funcţionarea societăţii numai dacă se aduc clauzelor respective modificările necesare. Împotriva sentinţei instanţei se poate face recurs în termen de 15 zile de la pronunţare.  +  Articolul 24Sentinta va fi depusa în termen de 15 zile de la data cînd a rămas definitivă, împreună cu contractul, la registrul comerţului sediului social, pentru a fi înscrise, şi la administraţia financiară. Sentinta, contractul de societate şi statutul vor fi publicate în Monitorul Oficial. Societatea este persoana juridică din ziua înmatriculării în registrul comerţului. Înmatricularea se face numai cu respectarea art. 4 alin. ultim. Dispoziţiile art. 5 şi 6 se vor aplica atît societăţilor pe acţiuni, cît şi celor în comandită pe acţiuni.  +  Articolul 25Vărsămintele efectuate, potrivit art. 13, pentru constituirea societăţii prin subscripţie publică vor fi predate persoanelor însărcinate cu încasarea lor, prin contractul de societate, iar în lipsa unei asemenea dispoziţii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administraţie, după prezentarea certificatului registrului comerţului din care rezultă înmatricularea societăţii. Dacă constituirea societăţii nu a avut loc, restituirea vărsămintelor se va face direct acceptanţilor.  +  Articolul 26Societatea nu se considera legal constituită mai înainte de îndeplinirea formalităţilor prevăzute de art. 22 şi 24. În aceste cazuri, asociaţii pot cere să fie eliberaţi de obligaţiile ce decurg din subscripţiile lor, după trecerea a trei luni de la expirarea termenului prevăzut de art. 22 sau art. 24 alin. 1. De asemenea, oricare dintre ei poate proceda la îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege. Dacă un asociat a cerut îndeplinirea formalităţilor de înmatriculare, nu se mai poate pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligaţiile ce decurg din subscripţie. Dispoziţiile art. 7 alin. 2 şi 3 se aplică şi societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni.  +  Articolul 27Semnatarii contractului de societate, precum şi persoanele care au un rol determinant la constituire, sînt consideraţi fondatori. Fondatorii sînt obligaţi sa predea administratorilor documentele şi corespondenta referitoare la constituirea societăţii. Fondatorii sînt răspunzători nelimitat şi solidar faţă de terţi, atît pentru neîndeplinirea formalităţilor legale prevăzute pentru constituirea societăţii, cît şi pentru obligaţiile luate cu ocazia constituirii societăţii. Ei iau asupra lor consecinţele actelor şi cheltuielilor necesare constituirii, iar dacă, din orice cauza, societatea nu se va constitui, ei nu se pot indrepta contra acceptanţilor.  +  Articolul 28Fondatorii şi primii administratori sînt solidar răspunzători, din momentul constituirii societăţii, faţă de societate şi de terţi pentru: - subscrierea integrală a capitalului social şi efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau statut; - existenta altor aporturi decît cele în numerar; - sinceritatea publicaţiilor făcute în vederea constituirii societăţii. Fondatorii sînt răspunzători, de asemenea, de valabilitatea operaţiilor încheiate în contul societăţii înainte de constituire şi luate de aceasta asupra sa. Adunarea generală nu va putea da descărcare fondatorilor şi primilor administratori, pentru răspunderea ce o au prin acest articol şi prin art. 27, timp de cinci ani.  +  Articolul 29Nu vor putea fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sînt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni pedepsite potrivit prezentei legi.  +  Articolul 30Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei de participare din beneficiul net ce revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publică. Cota prevăzută la alin. 1 nu poate depăşi 6% din beneficiul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de cinci ani de la data constituirii societăţii. În cazul maririi capitalului social, dreptul fondatorilor va putea fi exercitat numai asupra beneficiului corespunzător capitalului iniţial. Pot beneficia de dispoziţiile acestui articol numai persoanele fizice cărora li s-a recunoscut calitatea de fondatori prin contractul de societate.  +  Articolul 31În caz de dizolvare anticipata a societăţii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, dacă dizolvarea s-a făcut în frauda drepturilor lor. Dreptul la acţiune se prescrie prin trecerea a şase luni de la data adunării generale a acţionarilor care a hotărît dizolvarea anticipata.  +  Capitolul 3 Societăţile cu răspundere limitată  +  Articolul 32Societatea cu răspundere limitată se va constitui prin contract de societate şi statut, care se încheie în forma autentică. Contractul va cuprinde menţiunile cerute la art. 3 pentru societatea în nume colectiv, precum şi repartizarea părţilor sociale. Prestaţiile în munca şi creanţele nu pot constitui aport. Bunurile ce reprezintă aporturi în natura se transmit în momentul constituirii societăţii. Părţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Administratorii vor elibera, la cerere, un certificat constatator al drepturilor asupra părţilor sociale, dar cu menţiunea că nu poate servi ca titlu pentru transmiterea drepturilor constatate, sub sancţiunea nulităţii transmiterii.  +  Articolul 33Dacă, în afară de părţi sociale, asociaţii sau vreunul dintre ei se obliga faţă de societate şi la prestaţii periodice în natura, contractul de societate va determina conţinutul, durata şi modalităţile prestaţiilor, remuneraţia cuvenită şi sancţiunile împotriva asociaţilor care nu vor îndeplini obligaţiile asumate.  +  Articolul 34În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50. Capitalul social nu poate fi mai mic de 100.000 lei şi se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 5.000 lei. În caz de aporturi în natura, acestea vor putea reprezenta cel mult 60% din capitalul social. Contractul de societate şi statutul vor fi depuse conform art. 22 la instanţa în a carei raza teritorială societatea şi-a stabilit sediul, pentru a se obţine autorizarea de funcţionare conform art. 23. Dispoziţiile art. 3, 5, 6 şi 26 se vor aplica şi societăţilor cu răspundere limitată.  +  Titlul III Despre funcţionarea societăţilor comerciale  +  Capitolul 1 Dispoziţii comune  +  Articolul 35În lipsa de stipulaţie contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia. Asociatul care intirzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat şi la plata dobînzilor legale din ziua în care trebuie să facă vărsămîntul.  +  Articolul 36Pe durata societăţii, creditorii asociatului pot să-şi exercite drepturile lor numai asupra părţii din beneficiile cuvenite asociatului după bilanţul social, iar după dizolvarea societăţii, asupra părţii ce i s-ar cuveni prin lichidare. Creditorii prevăzuţi la alin. 1 pot totuşi popri, în timpul duratei societăţii, părţile ce s-ar cuveni asociaţilor prin lichidare sau sechestru şi vinde acţiunile debitorului lor.  +  Articolul 37Cota-parte din beneficiu ce se va plati fiecărui asociat constituie dividend. Dividendele se vor plati asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social. Nu se vor putea distribui dividende decît din beneficiile reale. Dividendele plătite contrar dispoziţiilor de mai sus se vor restitui. Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor se prescrie în termen de trei ani de la data distribuirii lor.  +  Articolul 38Aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobînzi.  +  Articolul 39Dacă se constata o micşorare a capitalului social, acesta va trebui reîntregit sau redus, mai înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de beneficii.  +  Articolul 40Administratorii pot face toate operaţiile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului societăţii, afară de restricţiile arătate în contractul de societate. Ei sînt obligaţi sa ia parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi organele de conducere similare acestora.  +  Articolul 41Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu-l pot transmite decît dacă aceasta facultate li s-a acordat în mod expres. În cazul încălcării prevederilor alin. 1, societatea nu este obligată faţă de terţi, dar poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaţie. Administratorul care, fără drept, îşi substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societăţii.  +  Articolul 42Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sînt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege.  +  Articolul 43Administratorii sînt solidar răspunzători faţă de societate pentru: a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi; b) existenta reală a dividendelor plătite; c) existenta registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere; d) exactă îndeplinire a hotărîrilor adunărilor generale; e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, contractul de societate şi statutul le impun. Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor societăţii, însă aceştia o vor putea exercita numai în caz de faliment al societăţii.  +  Articolul 44În orice act, scrisoare sau publicaţie emanind de la societate, pe lîngă denumire şi numărul de ordine din registrul comerţului, trebuie să se arate forma juridică şi sediul societăţii. Pentru societatea cu răspundere limitată, va trebui arătat şi capitalul social, iar pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se va arata şi capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimului bilanţ aprobat.  +  Capitolul 2 Societăţile în nume colectiv  +  Articolul 45Dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator, afară de stipulaţie contrară în contractul de societate.  +  Articolul 46Dacă contractul de societate dispune ca administratorii sa lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare societăţii, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administraţie.  +  Articolul 47Asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unu sau mai mulţi administratori dintre ei, fixindu-le puterile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, afară numai dacă, prin contractul de societate, nu se dispune altfel. Aceeaşi majoritate poate decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, afară de cazul în care administratorii au fost numiţi prin contractul de societate.  +  Articolul 48Dacă un administrator ia iniţiativa unei operaţii ce depăşeşte limitele operaţiilor obişnuite comerţului pe care îl exercita societatea, trebuie să înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia, sub sancţiunea suportării pierderilor ce ar rezultă din aceasta. În caz de opoziţie a vreunuia dintre ei, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. Operaţia încheiată în contra opoziţiei făcute este valabilă faţă de terţii cărora nu li se va fi comunicat aceasta opoziţie.  +  Articolul 49Asociatul care, într-o operaţie determinata, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societăţii nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operaţie. Asociatul care contravine dispoziţiilor alin. 1 este răspunzător de daunele cauzate societăţii, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.  +  Articolul 50Asociatul care, fără consimţămîntul scris al celorlalţi asociaţi, întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul societăţii în folosul sau, sau în acela al unei alte persoane, este obligat sa restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi sa plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.  +  Articolul 51Nici un asociat nu poate lua din fondurile societăţii mai mult decît i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să facă în interesul societăţii. Asociatul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de sumele luate şi de daune. Se va putea stipula, prin contractul de societate, ca asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.  +  Articolul 52Asociaţii nu pot lua parte, ca asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau avînd acelaşi obiect, nici să facă operaţiuni în contul lor sau al altora, în acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător, fără consimţămîntul celorlalţi asociaţi. Consimţămîntul se socoteşte dat dacă participarea sau operaţiile, fiind anterioare contractului de societate, au fost cunoscute de ceilalţi asociaţi şi aceştia nu au interzis continuarea lor. În caz de încălcare a prevederilor alin. 1 şi 2, societatea, în afară de dreptul de a exclude pe asociat, poate să decidă ca acesta a lucrat în contul ei sau sa ceara despăgubiri. Acest drept se stinge după trecerea a trei luni din ziua cînd societatea a avut cunoştinţa, fără sa fi luat vreo hotărîre.  +  Articolul 53Cînd aportul la capitalul social aparţine mai multor persoane, acestea sînt obligate solidar faţă de societate şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgînd din acest aport.  +  Articolul 54Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este liberat cît timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse. Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu dobînda legală din ziua scadentei creanţelor.  +  Articolul 55Asociaţii sînt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiile îndeplinite în numele societăţii de persoanele care o reprezintă. Hotărîrea judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui asociat.  +  Articolul 56Pentru aprobarea bilanţului şi pentru deciziile referitoare la răspunderile administratorilor este necesar votul asociaţilor reprezentind majoritatea capitalului social.  +  Articolul 57Cesiunea aportului de capital social este posibila dacă a fost permisă prin contractul de societate. Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societăţii din aportul sau de capital. Faţa de terţi, cedentul rămîne răspunzător potrivit art. 168. Cînd contractul prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispoziţiile art. 168 şi 170.  +  Capitolul 3 Societăţile în comandită simpla  +  Articolul 58Administraţia societăţii în comandită simpla se va incredinta unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi.  +  Articolul 59Comanditarul poate încheia operaţii în contul societăţii numai în baza unei procuri speciale pentru operaţii determinate, data de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător faţă de terţi nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiile societăţii contractate de la data operaţiei încheiate de el. Comanditarul poate îndeplini servicii în administraţia interna a societăţii, face acte de supraveghere, participa la numirea şi revocarea administratorilor, în cazurile prevăzute de lege, sau acorda, în limitele contractului de societate, autorizarea administratorilor pentru operaţiile ce depăşesc puterile lor. Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe bilanţ şi de pe contul de profit şi pierderi şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative.  +  Articolul 60Dispoziţiile art. 45, 46 alin. 1, art. 47, 49, 53, 54, 56 şi 57 se vor aplica şi societăţilor în comandită simpla, iar dispoziţiile art. 50, 51, 52 şi 55, asociaţilor comanditaţi.  +  Capitolul 4 Societăţile pe acţiuni  +  Secţiunea I Despre acţiuni  +  Articolul 61În societatea pe acţiuni, capitalul social este reprezentat prin acţiuni emise de societate, care pot fi nominative sau la purtător. Felul acţiunilor va fi determinat prin contractul de societate şi statut; în caz contrar, ele vor fi la purtător. Acţiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mica decît valoarea nominală. Acţiunile neplătite în întregime sînt întotdeauna nominative. Capitalul social nu va putea fi majorat şi nu se vor putea emite noi acţiuni pînă nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta.  +  Articolul 62Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei. Acţiunile vor cuprinde: a) denumirea şi durata societăţii; b) data contractului de societate, numărul din registrul comerţului sub care se afla înmatriculată societatea şi numărul Monitorului Oficial în care s-a făcut publicarea; c) capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi vărsămintele efectuate; d) avantajele acordate fondatorilor. Pentru acţiunile nominative se vor mai arata numele, prenumele şi domiciliul acţionarului sau, după caz, denumirea şi sediul acestuia. Acţiunile trebuie să poarte semnătura a 2 administratori, cînd sînt mai mulţi, sau a unicului administrator.  +  Articolul 63Acţiunile trebuie să fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.  +  Articolul 64Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative se transmite prin declaraţia făcuta în registrul de acţiuni al emitentului, subscrisă de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor, şi prin menţiunea făcuta pe acţiune. Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sînt răspunzători solidar de plată integrală a acţiunilor timp de 3 ani, socotiţi de la data cînd s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul societăţii.  +  Articolul 65Dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător se transfera prin simpla tradiţiune a acestora.  +  Articolul 66Cînd acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor ce datorează, societatea îi va invita să-şi îndeplinească aceasta obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de doua ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial şi într-un ziar raspindit. Cînd, nici în urma acestei somaţii, acţionarii nu vor efectua vărsămintele, consiliul de administraţie va putea decide fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele restante, fie anularea acestor acţiuni nominative. Decizia de anulare se va publică în Monitorul Oficial, cu specificarea numărului de ordine al acţiunilor anulate. În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtind acelaşi număr, care vor fi vîndute. Sumele obţinute din vînzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicaţie şi vînzare, a dobînzilor de întîrziere şi a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acţionarilor. Dacă preţul obţinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societăţii sau dacă vînzarea nu are loc din lipsa de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte împotriva subscriitorilor şi cesionarilor, conform art. 64. Dacă, în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu s-au realizat sumele datorate societăţii, se va proceda de îndată la reducerea capitalului în proporţie cu diferenţa dintre capitalul existent şi capitalul social.  +  Articolul 67Orice acţiune da dreptul la un vot în adunările societăţii. Contractul de societate sau statutul poate limita numărul voturilor aparţinînd acţionarilor care poseda mai mult de o acţiune. Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru acţionarii care nu sînt la curent cu vărsămintele ajunse la scadenta.  +  Articolul 68Acţiunile sînt indivizibile. Cînd o acţiune nominativă devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligată sa înscrie transmiterea atît timp cît acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultind din acţiune. De asemenea, cînd o acţiune la purtător aparţine mai multor persoane, acestea trebuie să desemneze un reprezentant comun. Atît timp cît o acţiune este proprietatea indiviză a mai multor persoane, acestea sînt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate.  +  Articolul 69Societatea nu va putea dobîndi propriile sale acţiuni, nici acorda împrumuturi sau avansuri asupra lor, în afară de cazul în care adunarea generală a acţionarilor hotărăşte astfel, cu votul acţionarilor care reprezintă două treimi din capitalul social.  +  Articolul 70Acţionarii care oferă spre vînzare acţiunile lor pe cale de publicitate vor trebui sa întocmească un prospect cuprinzînd, pe lîngă datele arătate în art. 9, şi contul de profit şi pierderi al societăţii rezultind din ultimul bilanţ, dividendele acordate, obligaţiile emise şi garanţiile date. Prospectul, semnat de acţionari şi administratori, în forma autentică, va fi depus la registrul comerţului de la sediul societăţii. Judecătorul de la instanţa din raza teritorială unde se afla sediul societăţii, constatind îndeplinirea condiţiilor din alin. 1, va autoriza publicarea prospectului. Anunţurile, avînd acelaşi cuprins cu prospectul, vor fi publicate în cel puţin două ziare dintre cele mai raspindite din localitatea unde se afla sediul societăţii. Dispoziţiile art. 11 alin. 1 şi 2 se vor aplica în mod corespunzător şi cumpărătorilor de acţiuni. Prospectele care nu cuprind toate menţiunile prevăzute la alin. 1 şi 2 vor fi nule, iar vînzările se vor declara astfel la cererea cumpărătorului, afară numai dacă acesta nu şi-a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar.  +  Articolul 71Situaţia acţiunilor trebuie să fie publicată o dată cu bilanţul anual şi, în mod deosebit, sa arate dacă acţiunile au fost integral plătite şi numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor.  +  Secţiunea II Despre adunările generale  +  Articolul 72Adunările generale sînt ordinare şi extraordinare. Cînd contractul de societate sau statutul nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societăţii şi în localul ce se va indica în convocare.  +  Articolul 73Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar. În afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generală este obligată: a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilanţul după ascultarea raportului administratorilor şi cenzorilor şi sa fixeze dividendul; b) sa aleagă pe administratori şi cenzori; c) sa fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs administratorilor şi cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin contractul de societate sau statut; d) să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor; e) sa stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate, pe exerciţiul următor; f) sa hotărască gajarea, închirierea sau desfiinţarea uneia sau mai multora dintre unităţile societăţii.  +  Articolul 74Pentru validarea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezenta acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social, iar hotărîrile să fie luate de acţionarii ce deţin majoritatea absolută din capitalul social reprezentat în adunare, dacă în contractul de societate, statut sau lege nu se prevede o majoritate mai mare. Dacă adunarea nu poate lucra din cauza neîndeplinirii condiţiilor de la alin. 1, adunarea ce se va întruni, după o a doua convocare, poate să delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dinţii adunări, oricare ar fi partea de capital reprezentată de acţionarii prezenţi, cu majoritate.  +  Articolul 75Adunarea extraordinară se întruneşte ori de cîte ori este nevoie a se lua o hotărîre pentru: a) prelungirea duratei societăţii; b) mărirea capitalului; c) schimbarea obiectului societăţii; d) schimbarea formei societăţii; e) mutarea sediului; f) fuziunea cu alte societăţi; g) reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiune de noi acţiuni; h) dizolvarea anticipata a societăţii; i) emisiunea de obligaţiuni; j) oricare alta modificare a contractului de societate ori a statutului sau oricare alta hotărîre pentru care este cerută aprobarea adunării extraordinare.  +  Articolul 76Pentru validarea deliberărilor adunării extraordinare, cînd contractul de societate sau statutul nu dispune altfel, sînt necesare: - la prima convocare, prezenta acţionarilor reprezentind trei pătrimi din capitalul social, iar hotărîrile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social; - la convocările următoare, prezenta acţionarilor reprezentind jumătate din capitalul social, iar hotărîrile să fie luate cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin o treime din capitalul social.  +  Articolul 77Adunarea generală va fi convocată de administratori de cîte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispoziţiile din statut. Termenul de întrunire în nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocării. Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial şi într-unul dintre ziarele raspindite din localitatea în care se afla sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate. Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu arătarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. Cînd în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor.  +  Articolul 78În înştiinţarea pentru prima adunare generală se va putea fixa ziua şi ora pentru cea de-a doua adunare, cînd cea dinţii nu s-ar putea tine. A doua adunare nu se poate întruni în chiar ziua fixată pentru prima adunare. Dacă ziua pentru a doua adunare nu este arătată în înştiinţarea publicată pentru prima adunare, termenul prevăzut în art. 77 va putea fi redus la 8 zile.  +  Articolul 79Administratorii sînt obligaţi sa convoace de îndată adunarea generală, la cererea acţionarilor reprezentind a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, dacă în contractul de societate se prevede astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării. Adunarea va avea loc în termen de o luna de la cerere. Dacă administratorii nu convoacă adunarea, instanţa de la sediul societăţii, cu audierea părţilor, va putea ordona convocarea, desemnînd dintre acţionari persoana care o va prezida.  +  Articolul 80Acţionarii exercita dreptul lor de vot în adunarea generală, proporţional cu numărul acţiunilor ce poseda, cu excepţia prevăzută în art. 67 alin. 2.  +  Articolul 81Acţionarii reprezentind întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, sa ţină o adunare generală şi sa ia orice hotărîre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.  +  Articolul 82La adunările generale, acţionarii care poseda acţiuni la purtător au drept de vot numai dacă le-au depus la locurile arătate prin statut sau prin înştiinţarea de convocare, cu cel puţin cinci zile înainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a acţiunilor. Acţiunile vor rămîne depuse pînă după adunarea generală, dar nu vor putea fi reţinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.  +  Articolul 83Acţionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunările generale decît prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale. Acţionarii care nu au capacitatea legală, precum şi persoanele juridice, pot fi reprezentaţi prin reprezentanţii lor legali, care, la rindul lor, pot da procura specială altor acţionari. Procurile vor fi depuse în original, în termenul în care acţionarii sînt obligaţi să depună acţiunile sau în termenul prevăzut de statut. Ele vor fi reţinute de societate, facindu-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal. În contractul de societate sau statut se poate deroga de la dispoziţiile privitoare la reprezentarea numai prin acţionari. Administratorii şi funcţionarii societăţii nu pot reprezenta pe acţionari, sub sancţiunea nulităţii hotărîrii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.  +  Articolul 84Administratorii nu pot vota, în baza acţiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie. Ei pot vota însă bilanţul şi contul de profit şi pierderi, dacă, fiind posesorii a cel puţin jumătate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor.  +  Articolul 85Acţionarul care, într-o anumită operaţie, are fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberările privind acea operaţie. Acţionarul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de daunele produse societăţii, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.  +  Articolul 86Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice convenţie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nulă.  +  Articolul 87În ziua şi la ora arătate în convocare, şedinţa adunării se va deschide de către preşedintele consiliului de administraţie sau de către acela care îi tine locul. Preşedintele va desemna, dintre acţionari, doi sau mai mulţi secretari, care vor verifica lista de prezenta a acţionarilor, arătînd capitalul pe care-l reprezintă fiecare, procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numărului acţiunilor depuse şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi statut pentru ţinerea adunării, după care se va trece la ordinea de zi.  +  Articolul 88Hotărîrile adunărilor se iau prin vot deschis. Oricare ar fi prevederile contractului de societate şi statutului, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotărîrilor referitoare la răspunderea administratorilor.  +  Articolul 89Un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, va constata îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării, acţionarii prezenţi, numărul acţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărîrile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiile făcute de ei în şedinţa. La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenta a acţionarilor. Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale. Pentru a fi opozabile terţilor, hotărîrile adunării vor fi depuse în termen de 15 zile la registrul comerţului, pentru a fi menţionate în extras în registru şi publicate în Monitorul Oficial. Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalităţi.  +  Articolul 90Hotărîrile luate de adunarea generală în limitele legii, contractului de societate sau statutului sînt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Hotărîrile adunării generale contrare contractului de societate, statutului sau legii pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei. Dacă hotărîrea este atacată de toţi administratorii, societatea va fi reprezentată în justiţie de persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinata, pînă ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege altă persoană. Cererea în anulare se va introduce la instanţa pe raza teritorială unde societatea îşi are sediul, acţionarul fiind obligat să depună la grefa cel puţin o acţiune. Dacă au fost introduse mai multe acţiuni în anulare, ele pot fi conexate. Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotărîrea definitivă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor acţionarilor.  +  Articolul 91O dată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere preşedintelui instanţei suspendarea executării hotărîrii atacate. Preşedintele, incuviintind suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauţiune. Împotriva ordonanţei de suspendare se poate face recurs în termen de cinci zile de la pronunţare.  +  Articolul 92Acţionarii care nu sînt de acord cu hotărîrile luate de adunare privitoare la schimbarea obiectului principal, la mutarea sediului sau la forma societăţii au dreptul de a se retrage din societate şi de a obţine plata acţiunilor pe care le poseda, la alegerea lor, în proporţie cu activul social ce ar rezultă după ultimul bilanţ aprobat. O dată cu declaraţia de retragere, ei vor depune şi acţiunile pe care le poseda.  +  Secţiunea III Despre administraţia societăţii  +  Articolul 93Societatea pe acţiuni este administrată de unu sau mai mulţi administratori, temporari şi revocabili. Cînd sînt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliul de administraţie. Unicul administrator sau preşedintele consiliului de administraţie şi cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi cetăţeni români, dacă prin contractul de societate sau statut nu se prevede altfel. Numirea şi înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de către adunarea generală. Primii administratori pot fi numiţi prin contractul de societate, însă termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de patru ani. Dacă nu s-a stabilit durata mandatului prin contractul de societate sau statut, el este pentru doi ani. Administratorii sînt reeligibili cînd prin contractul de societate sau statut nu se prevede altfel.  +  Articolul 94Persoanele care, potrivit prezentei legi, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanţi ai societăţii, iar dacă au fost alese, sînt decăzute din drepturi.  +  Articolul 95Fiecare administrator va trebui să depună o garanţie pentru administraţia sa prevăzută în contractul de societate sau în statut ori, în lipsa unei prevederi în acestea, aprobată de adunarea generală a acţionarilor. Garanţia nu poate fi mai mica decît valoarea a 10 acţiuni sau dublul remuneraţiei lunare. Dacă administratorul este acţionar, garanţia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 acţiuni, care, pe perioada mandatului, sînt inalienabile şi se păstrează la societate. Garanţia se va depune înainte de intrarea în funcţiune a administratorului; ea poate fi depusa şi de un terţ. Dacă garanţia nu va fi depusa înainte de data la care trebuie să între în funcţiune, administratorul este considerat demisionat. Garanţia rămîne în casa societăţii şi nu va putea fi restituită administratorului decît după ce adunarea generală a aprobat bilanţul ultimului exerciţiu, în care administratorul a funcţionat, şi i-a dat descărcare.  +  Articolul 96Semnăturile administratorilor vor fi depuse la registrul comerţului, o dată cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezultă depunerea garanţiei.  +  Articolul 97Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administraţie, este necesară prezenta personală a cel puţin jumătate din numărul administratorilor, dacă prin contractul de societate sau statut nu se prevede un număr mai mare. Deciziile se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi.  +  Articolul 98Consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie, compus din membri aleşi dintre administratori, fixindu-le în acelaşi timp şi remuneraţia. Preşedintele consiliului de administraţie este şi director general sau director, în care calitate conduce şi comitetul de direcţie. Decizia consiliului de administraţie privind suma necesară remunerării membrilor comitetului de direcţie va trebui să fie ratificată de adunarea generală, dacă depăşeşte prevederile statutului sau dacă statutul nu prevede nimic în acesta privinţa. Deciziile comitetului de direcţie se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi. Comitetul de direcţie este obligat să prezinte, la fiecare şedinţa a consiliului de administraţie, registrul sau de deliberări. În comitetul de direcţie votul nu poate fi dat prin delegaţie.  +  Articolul 99Numirea funcţionarilor societăţii se face de către consiliul de administraţie, dacă în contractul de societate sau statut nu se prevede altfel. Consiliul de administraţie poate oricînd revoca persoanele numite în comitetul de direcţie.  +  Articolul 100Nimeni nu poate funcţiona în mai mult de trei consilii de administraţie concomitent. Interdicţia prevăzută la alin. 1 nu se referă la cazurile cînd cel ales în consiliul de administraţie este proprietar a cel puţin o pătrime din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea arătată. Acela care nu va respecta dispoziţia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator, obţinută prin depăşirea numărului legal, în ordinea cronologică a numirilor, şi va fi condamnat, în folosul statului, la plata remuneraţiei şi a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cît şi la restituirea sumelor încasate. Acţiunea împotriva administratorilor va putea fi exercitată de către orice acţionar sau de Ministerul Finanţelor. Membrii comitetului de direcţie şi directorii unei societăţi pe acţiuni nu vor putea fi, fără autorizarea consiliului de administraţie, administratori, membri în comitetul de direcţie, cenzori sau asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau avînd acelaşi obiect, nici exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării şi răspunderii pentru daune.  +  Articolul 101Administratorii nu vor putea, fără aprobarea adunării generale, sa încheie contracte în baza cărora societatea urmează sa dobindeasca imobile, instalaţii şi în general bunuri destinate a servi în mod durabil exploatării obiectului societăţii, pe un preţ ce depăşeşte în total sau în parte o zecime din capitalul social, dacă prin contractul de societate sau statut nu se prevede altfel.  +  Articolul 102Administratorii sînt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivit prevederilor art. 42 şi 43. Comitetul de direcţie, toţi administratorii răspund faţă de societate pentru actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, cînd dăuna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusa de îndatoririle funcţiei lor. Comitetul de direcţie va trebui sa înştiinţeze consiliul de administraţie de toate abaterile constatate în executarea obligaţiei lui de supraveghere. Administratorii societăţii sînt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, avînd cunoştinţa de neregularităţile săvîrşite de aceştia, nu le denunta cenzorilor. În societăţile care au mai mulţi administratori, răspunderea pentru actele săvîrşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se constate, în registrul deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta în scris pe cenzori. Pentru deciziile luate în şedinţele la care administratorul nu a asistat, el rămîne răspunzător dacă, în termen de o luna de cînd a luat cunoştinţa de acestea, nu a făcut împotrivirea în formele arătate la alineatele precedente.  +  Articolul 103Administratorul care are într-o anumită operaţie, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii, trebuie să înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţie. Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţie, ştie ca sînt interesate sotia, rudele sau afinii săi pînă la gradul al patrulea inclusiv. Administratorul care nu a respectat prevederile alin. 1 şi 2 va răspunde de daunele ce au rezultat pentru societate.  +  Articolul 104Consiliul de administraţie se întruneşte ori de cîte ori este necesar. El trebuie să se întrunească cel puţin o dată pe luna la sediul societăţii, iar comitetul de direcţie, cel puţin o dată pe saptamina. Convocările pentru întrunirile consiliului de administraţie vor cuprinde locul unde se va tine şedinţa şi ordinea de zi, neputindu-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevăzute, decît în caz de urgenta şi cu condiţia ratificării în şedinţa următoare de către membrii absenţi. La întrunirile consiliului de administraţie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operaţiile ce au executat, iar comitetul de direcţie va prezenta registrul deliberărilor sale. La şedinţele consiliului de administraţie vor fi convocaţi şi cenzorii. La fiecare şedinţa se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate.  +  Articolul 105Executarea operaţiilor societăţii poate fi încredinţată unuia sau mai multor directori executivi, funcţionari ai societăţii. Directorii executivi nu vor putea fi membri în consiliul de administraţie al societăţii. Ei sînt răspunzători faţă de societate şi de terţi, ca şi administratorii, pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor, conform dispoziţiilor art. 102, chiar dacă ar exista o convenţie contrară.  +  Articolul 106Salarii fixe şi orice alte sume sau avantaje vor putea fi acordate administratorilor şi cenzorilor numai în baza unei hotărîri a adunării generale.  +  Articolul 107Oricare acţionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele ce crede ca trebuie cenzurate, iar aceştia sînt obligaţi să le verifice şi, dacă le găsesc reale, să le aibă în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală. Dacă reclamaţia este făcuta de acţionari ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social sau o cota mai mica dacă statutul prevede astfel, cenzorii sînt obligaţi să prezinte observaţiile şi propunerile lor asupra faptelor reclamate. Dacă cenzorii socotesc intemeiata şi urgenta reclamaţia acţionarilor reprezentind o pătrime din capitalul social, sînt obligaţi sa convoace imediat adunarea generală. În caz contrar, ei trebuie să refere la prima adunare. Adunarea trebuie să ia o hotărîre asupra celor reclamate. A patra parte din capital se dovedeşte prin depunerea acţiunilor la bănci din România sau Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la unităţile acestora. Acţiunile vor rămîne depuse pînă după întrunirea adunării generale şi vor servi şi la legitimarea participării acţionarilor la aceasta adunare.  +  Articolul 108Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor şi directorilor aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută de art. 74. Hotărîrea va putea fi luată chiar dacă problema răspunderii acestora nu figurează în ordinea de zi. Adunarea desemnează cu aceeaşi majoritate persoana însărcinata sa exercite acţiunea în justiţie. Dacă adunarea decide sa pornească acţiune în răspundere contra administratorilor, mandatul acestora încetează de drept şi adunarea va proceda la înlocuirea lor. Dacă acţiunea se porneşte împotriva directorilor, aceştia sînt suspendaţi de drept din funcţie pînă la rămînerea definitivă a sentinţei.  +  Articolul 109În caz de vacanta a unuia sau mai multor administratori, ceilalţi administratori, împreună cu cenzorii şi deliberind în prezenta a două treimi şi cu majoritatea absolută, procedează, dacă prin contractul de societate sau statut nu se dispune altfel, la numirea unui administrator provizoriu pînă la convocarea adunării generale. Cînd este un singur administrator şi acesta vrea să se retragă, adunarea generală va trebui să fie convocată. În caz de moarte sau de împiedicare fizica a acestuia, numirea provizorie se va face de către cenzori, însă adunarea generală va fi convocată de urgenta pentru numirea definitivă a administratorului.  +  Articolul 110Dacă administratorii constata pierderea unei jumătăţi din capitalul social, sînt obligaţi sa convoace adunarea generală extraordinară pentru a hotărî reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma rămasă sau dizolvarea societăţii. Prin contractul de societate şi statut se poate stabili ca adunarea extraordinară să fie convocată şi la o pierdere mai mica. În cazul cînd nici în a doua convocare nu s-a întrunit cvorumul de la art. 76, administratorii vor cere instanţei din raza teritorială în care se afla sediul societăţii numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Instanţa, pe baza expertizei, constatind pierderea prevăzută la alin. 1 sau 2, va da o încheiere, autorizînd administratorii sa convoace adunarea generală, care va putea sa hotărască limitarea capitalului la suma rămasă sau dizolvarea societăţii, cu orice număr de acţionari prezenţi.  +  Secţiunea IV Despre cenzori  +  Articolul 111Societatea pe acţiuni va avea trei cenzori şi tot atitia supleanţi, dacă prin contractul de societate sau statut nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar. Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivă. Durata mandatului lor este de trei ani şi pot fi realeşi. Cenzorii trebuie să-şi exercite personal mandatul lor. Cel puţin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil. La societăţile în care statul deţine cel puţin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finanţelor. Majoritatea cenzorilor şi a supleanţilor vor fi cetăţeni români. Cenzorii sînt obligaţi să depună, în termenul arătat în art. 95, a treia parte din garanţia cerută pentru administratori.  +  Articolul 112Cenzorii trebuie să fie acţionari, cu excepţia cenzorilor - contabili. Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor: a) rudele sau afinii pînă la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor; b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decît aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate; c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de administrator conform art. 94. Cenzorii sînt remuneraţi cu o indemnizaţie fixa, determinata prin statut sau de adunarea generală care i-a numit.  +  Articolul 113În caz de moarte, împiedicare fizica sau legală, încetare sau renunţare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai în vîrsta îl înlocuieşte. Dacă, în acest mod, numărul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii rămaşi numesc alte persoane în locurile vacante, pînă la întrunirea celei mai apropiate adunări generale. În cazul în care nu mai rămîne în funcţie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generală, care va proceda la numirea altor cenzori.  +  Articolul 114Cenzorii sînt obligaţi sa supravegheze gestiunea societăţii, sa verifice dacă bilanţul şi contul de profit şi pierderi sînt legal întocmite şi în concordanta cu registrele, dacă acestea din urma sînt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului. Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor crede necesare asupra bilanţului şi repartizării beneficiilor, cenzorii vor face adunării generale un raport amănunţit. Adunarea generală nu va putea aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi dacă acestea nu sînt însoţite de raportul cenzorilor. Cenzorii sînt obligaţi, de asemenea: a) să facă, în fiecare luna şi pe neaşteptate, inspecţii casei şi sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sînt proprietatea societăţii sau au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit; b) sa convoace adunarea ordinară sau extraordinară, cînd n-a fost convocată de administratori; c) sa ia parte la adunările ordinare şi extraordinare, putind face să se insereze în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare; d) să constate regulată depunere a garanţiei din partea administratorilor; e) sa vegheze ca dispoziţiile legii, contractului de societate sau statutului să fie îndeplinite de administratori şi lichidatori. Cenzorii vor aduce la cunoştinţa administratorilor neregularităţile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi statutare pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţa adunării generale.  +  Articolul 115Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare luna de la administratori o situaţie despre mersul operaţiilor. Cenzorii iau parte la adunările administratorilor, fără drept de vot. Este interzis cenzorilor sa comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiile societăţii constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.  +  Articolul 116Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute de art. 114 alin. 2, cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale. Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor.  +  Articolul 117Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sînt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare. Dispoziţiile art. 43, 100 şi 108 se aplică şi cenzorilor.  +  Secţiunea V Despre emiterea de obligaţiuni  +  Articolul 118Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni la purtător sau nominative, pentru o sumă care să nu depăşească trei pătrimi din capitalul vărsat şi existent, conform celui din urma bilanţului aprobat. Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu va putea fi mai mica de 100 lei. Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egala şi acorda posesorilor lor drepturi egale.  +  Articolul 119Pentru a proceda la emiterea de obligaţiuni prin subscripţie publică, administratorii vor publică un prospect de emisiune, vizat de instanţa în a carei raza teritorială îşi are sediul societatea, care va cuprinde: a) denumirea, obiectul, sediul şi durata societăţii; b) capitalul social şi rezervele; c) data contractului de societate, a modificărilor ce i s-au adus şi data publicării lor; d) situaţia patrimoniului social, după ultimul bilanţ aprobat; e) categoriile de acţiuni emise de societate; f) suma totală a obligaţiunilor ce urmează să fie emise şi a celor care au mai fost emise, modul de rambursare, valoarea nominală a obligaţiunilor, dobînda lor, indicarea dacă sînt nominative sau la purtător; g) sarcinile ce grevează imobilele societăţii; h) data la care a fost publicată hotărîrea adunării generale care a aprobat emisiunea.  +  Articolul 120Subscripţia obligaţiunilor va fi făcuta pe exemplarele prospectului de emisiune. Valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată. Titlurile obligaţiunilor trebuie să cuprindă datele arătate în art. 119, numărul de ordine şi tabloul plăţilor în capital şi dobînzi. Titlurile vor fi semnate în conformitate cu dispoziţiile art. 62 alin. 4.  +  Articolul 121Deţinătorii de obligaţiuni se pot întruni în adunare generală, pentru a delibera asupra intereselor lor. Adunarea va fi convocată pe cheltuiala societăţii care a emis obligaţiunile, la cererea unui număr de deţinători care să reprezinte a patra parte din titlurile emise şi nerambursate sau, după numirea reprezentanţilor deţinătorilor de obligaţiuni, la cererea acestora. Dispoziţiile prevăzute pentru adunarea ordinară a acţionarilor se aplică şi adunării deţinătorilor de obligaţiuni, în ce priveşte formele, condiţiile, termenele convocării, depunerea titlurilor şi votarea. Societatea emitenta nu poate participa la deliberările adunării deţinătorilor de obligaţiuni, în baza obligaţiunilor pe care le poseda. Deţinătorii de obligaţiuni vor putea fi reprezentaţi prin mandatari, alţii decît administratorii, cenzorii sau funcţionarii societăţii.  +  Articolul 122Adunarea deţinătorilor de obligaţiuni legal constituită poate: a) sa numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni şi unu sau mai mulţi supleanţi, cu dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, fixindu-le remuneraţia; aceştia nu pot lua parte la administrarea societăţii, dar vor putea asista la adunările sale generale; b) sa îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a intereselor lor comune sau sa autorize un reprezentant cu îndeplinirea lor; c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobînzile cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni, pentru a face faţa cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor, stabilind, în acelaşi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond; d) să se opună la orice modificare a statutului societăţii sau a condiţiilor împrumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere dreptului deţinătorilor de obligaţiuni; e) să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni. Hotărîrile adunării vor fi aduse la cunoştinţa societăţii, în termen de cel mult trei zile de la adoptarea lor.  +  Articolul 123Pentru validitatea deliberărilor prevăzute în art. 122 lit. a), b) şi c), hotărîrea se ia cu o majoritate reprezentind cel puţin o treime din titlurile emise şi nerambursate; în celelalte cazuri este necesară prezenta în adunare a deţinătorilor reprezentind cel puţin două treimi din titlurile nerambursate şi votul favorabil a cel puţin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.  +  Articolul 124Hotărîrile luate de adunarea deţinătorilor de obligaţiuni sînt obligatorii şi pentru deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Hotărîrile adunării deţinătorilor de obligaţiuni pot fi atacate în justiţie de către deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, în termenul şi cu efectele arătate în art. 90 şi 91, la instanţa în a carei raza teritorială îşi are sediul societatea.  +  Articolul 125Acţiunea în justiţie a deţinătorului de obligaţiuni împotriva societăţii nu este admisibilă dacă are acelaşi obiect cu al acţiunii intentate de reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni sau este contrară unei hotărîri a adunării deţinătorilor de obligaţiuni.  +  Articolul 126Obligaţiunile se rambursează de societatea emitenta la scadenta. Înainte de scadenta, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţi.  +  Secţiunea VI Despre registrele societăţii şi despre bilanţ  +  Articolul 127În afară de evidentele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: a) un registru al acţionarilor, în care se vor arata, după caz, numele, prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor; b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale; c) un registru al şedinţelor şi deliberărilor consiliului de administraţie; d) un registru al şedinţelor şi deliberărilor comitetului de direcţie; e) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori în exercitarea mandatului lor; f) un registru al obligaţiunilor, care va arata totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele, prenumele, denumirea şi domiciliul sau sediul titlurilor, cînd ele sînt nominative. Registrele prevăzute la lit. a), b), c) şi f) vor fi ţinute prin grija consiliului de administraţie, cel prevăzut la lit. d) prin grija comitetului de direcţie, iar cel prevăzut la lit. e) prin grija cenzorilor.  +  Articolul 128Administratorii sînt obligaţi sa pună la dispoziţia acţionarilor registrele prevăzute la art. 127 lit. a) şi b) şi sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele. De asemenea, sînt obligaţi sa pună la dispoziţia deţinătorilor de obligaţiuni, în aceleaşi condiţii, registrul prevăzut la art. 127 lit. f).  +  Articolul 129Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor, cu cel puţin o luna înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale, bilanţul exerciţiului precedent, cu contul de profit şi pierderi, însoţit de raportul lor şi de documentele justificative.  +  Articolul 130Bilanţul şi contul de profit şi pierderi se vor întocmi în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 131Din beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pînă ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Dacă fondul de rezerva, după constituire, s-a micşorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. 1. De asemenea, se include în fondul de rezerva, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la alin. 1, excedentul obţinut prin vînzarea acţiunilor la un curs mai mare decît valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. Fondatorii, administratorii şi personalul societăţii vor participa la beneficii, dacă aceasta este prevăzut în contractul de societate sau statut ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară. În toate cazurile, condiţiile participării se vor stabili de adunarea generală, pentru fiecare exerciţiu financiar.  +  Articolul 132Bilanţul va rămîne depus în copie, împreună cu raportul administratorilor şi cenzorilor, la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor şi al filialelor, în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale, pentru a fi cercetate de acţionari. Acţionarii vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii de pe bilanţ, de pe raportul consiliului de administraţie şi al cenzorilor către adunarea generală.  +  Articolul 133Administratorii sînt obligaţi, în 15 zile de la data adunării generale, să depună o copie de pe bilanţ, însoţită de contul de profit şi pierderi, la registrul comerţului şi la administraţia financiară, anexînd raportul lor, raportul cenzorilor şi procesul-verbal al adunării generale. Bilanţul şi contul de profit şi pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial.  +  Articolul 134Aprobarea bilanţului de adunarea generală nu împiedica exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor sau a cenzorilor.  +  Capitolul 5 Societăţile în comandită pe acţiuni  +  Articolul 135Societatea în comandită pe acţiuni este reglementată de dispoziţiile referitoare la societăţile pe acţiuni, cu excepţia dispoziţiilor prezentului capitol.  +  Articolul 136Administrarea societăţii este încredinţată unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi. Asociaţilor comanditaţi li se vor aplica dispoziţiile prevăzute în art. 50 - 53, iar asociaţilor comanditari, cele din art. 59, 60.  +  Articolul 137În societatea în comandită pe acţiuni, administratorii vor putea fi revocaţi de adunarea generală a acţionarilor, printr-o hotărîre luată cu majoritatea stabilită pentru adunările extraordinare. Adunarea generală, cu aceeaşi majoritate şi cu respectarea art. 94, alege altă persoană în locul administratorului, revocat, decedat sau care a încetat exercitarea mandatului sau. Numirea trebuie aprobată şi de ceilalţi administratori, dacă sînt mai mulţi.Noul administrator devine asociat comanditat. Administratorul revocat rămîne răspunzător nelimitat, faţă de terţi pentru obligaţiile pe care le-a contractat în timpul administraţiei sale, putind însă exercita acţiune în regres împotriva societăţii.  +  Articolul 138Asociaţii comanditaţi, care sînt administratori, nu pot lua parte la deliberările adunărilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar dacă poseda acţiuni ale societăţii.  +  Capitolul 6 Societăţile cu răspundere limitată  +  Articolul 139Hotărîrile asociaţilor se iau în adunarea generală. Prin statut se va putea stabili ca votarea se poate face şi prin corespondenta.  +  Articolul 140Adunarea decide prin votul reprezentind majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale. Pentru hotărîrile avînd ca obiect modificările contractului de societate sau ale statutului este necesar votul tuturor asociaţilor, afară de dispoziţii legale contrare.  +  Articolul 141Fiecare parte socială da drept la un vot. Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între el şi societate. Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărîre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capital reprezentată de asociaţii prezenţi.  +  Articolul 142Adunarea asociaţilor are următoarele obligaţii principale: a) sa aprobe bilanţul şi sa stabilească repartizarea beneficiului net; b) sa desemneze pe administratori şi cenzori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor; c) sa decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnînd şi persoana însărcinata sa o exercite; d) sa modifice statutul. În acest din urmă caz, dacă în contractul de societate sau în statut se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru că nu este de acord cu modificările aduse acestora, se aplică dispoziţiile art. 167 şi 168.  +  Articolul 143Administratorii sînt obligaţi sa convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin o dată pe an sau de cîte ori este necesar. Un asociat sau un număr de asociaţi, ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, vor putea cere convocarea adunării generale, arătînd scopul acestei convocări. Convocarea adunării se va face în forma prevăzută în statut, iar în lipsa unei dispoziţii speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătîndu-se ordinea de zi.  +  Articolul 144Dispoziţiile prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărîrile adunării generale, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată.  +  Articolul 145Societatea este administrată de unu sau mai mulţi administratori, asociaţi sau neasociaţi, numiţi prin contractul de societate sau de adunarea generală. Administratorii nu pot primi, fără autorizarea adunării asociaţilor, mandatul de administratori în alte societăţi concurente sau avînd acelaşi obiect, nici să facă acelaşi fel de comerţ ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune. Dispoziţiile art. 45, 46, 47 şi 49 se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată.  +  Articolul 146Societatea trebuie să ţină, prin grija administratorilor, un registru al asociaţilor, în care se vor înscrie, după caz, numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social transferul părţilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea. Administratorii răspund personal şi solidar pentru orice dăuna pricinuită prin nerespectarea prevederilor de la alin. 1. Registrul poate fi cercetat de asociaţi şi creditori.  +  Articolul 147Statutul poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori de către adunarea asociaţilor. Dacă numărul asociaţilor trece de cincisprezece, numirea cenzorilor este obligatorie. Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii societăţilor pe acţiuni se aplică şi cenzorilor din societăţile cu răspundere limitată. În lipsa de cenzori, fiecare dintre asociaţi care nu este administrator al societăţii va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv.  +  Articolul 148Societatea cu răspundere limitată nu poate emite obligaţiuni.  +  Articolul 149Bilanţul societăţii va fi întocmit după normele prevăzute pentru societatea pe acţiuni. El va fi aprobat de adunarea asociaţilor şi depus de administratori, în termen de 15 zile, la registrul comerţului, pentru a fi menţionat în registru şi publicat în Monitorul Oficial. Dispoziţiile prevăzute pentru fondurile de rezerva la societatea pe acţiuni, ca şi acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată.  +  Articolul 150Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi. Transmiterea către persoane din afară societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentind cel puţin trei pătrimi din capitalul social. În cazul dobîndirii unei părţi sociale prin succesiune, prevederile alin. 2 nu sînt aplicabile dacă prin contractul de societate sau statut nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ aprobat. În cazul în care s-ar depăşi maximul legal de asociaţi din cauza numărului succesorilor, aceştia vor fi obligaţi sa desemneze un număr de titulari ce nu va depăşi maximul legal.  +  Articolul 151Prestaţiile periodice în natura nu sînt transmisibile fără acordul adunării generale. În caz de moarte a titularului, care s-a obligat la prestaţii periodice în natura, adunarea generală va putea sa plătească, în termen de doua luni, moştenitorilor valoarea prestaţiilor efectuate, conform ultimului bilanţ aprobat, dacă societatea nu prefera sa continue cu moştenitorii care consimt.  +  Articolul 152Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii. Transmiterea are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii ei în registrul comerţului.  +  Titlul IV Despre modificarea contractului de societate sau a statutului societăţii  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 153Contractul de societate sau statutul poate fi modificat de asociaţi, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a condiţiilor de forma şi de publicitate prevăzute pentru încheierea lor.  +  Articolul 154Creditorii particulari ai asociaţilor într-o societate în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată pot face opoziţie împotriva hotărîrii privitoare la prelungirea societăţii peste termenul fixat pentru durata sa, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior. Opoziţia se va face la instanţa, în termen de cel mult 15 zile de la data publicării hotărîrii. Opoziţia suspenda faţă de oponenţi efectul prelungirii societăţii. Cînd opoziţia a fost admisă printr-o hotărîre rămasă definitivă, asociaţii trebuie să decidă, în termen de o luna de la data ei, dacă înţeleg sa renunţe la prelungire sau sa excludă din societate pe asociatul debitor al oponentului. În acest din urmă caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilanţ, aprobat.  +  Capitolul 2 Reducerea sau mărirea capitalului social  +  Articolul 155Reducerea capitalului social va putea fi făcuta numai după trecerea a doua luni din ziua în care hotărîrea a fost publicată în Monitorul Oficial. Hotărîrea va trebui să respecte minimul de capital legal, atunci cînd legea îl fixează, sa arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Orice creditor al societăţii, anterior hotărîrii, poate face opoziţie la instanţa în termenul arătat la alin. 1. Opoziţia suspenda executarea hotărîrii pînă la retragerea sau respingerea acesteia printr-o sentinta definitivă a instanţei.  +  Articolul 156Cînd societatea a emis obligaţiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului prin restituiri făcute acţionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor, decît în proporţie cu valoarea obligaţiunilor rambursate.  +  Articolul 157Hotărîrea adunării extraordinare pentru mărirea capitalului social se va publică în Monitorul Oficial, acordindu-se pentru exerciţiul dreptului de preferinţa un termen de cel puţin o luna, cu începere din ziua publicării.  +  Articolul 158Societatea pe acţiuni îşi va putea mari capitalul social, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii. În caz de subscripţie publică, prospectul de emisiune, purtind semnăturile autentice a doi dintre administratori, va trebui depus la registrul comerţului pentru îndeplinirea formalităţilor prevăzute de art. 10 şi va cuprinde: a) data şi numărul înmatriculării societăţii în registrul comerţului; b) denumirea şi sediul societăţii; c) capitalul social subscris şi vărsat; d) numele şi prenumele administratorilor, cenzorilor şi domiciliul lor; e) ultimul bilanţ aprobat, contul de profit şi pierderi şi raportul cenzorilor; f) dividendele plătite în ultimii cinci ani sau de la constituire, dacă, de la această dată, au trecut mai puţin de cinci ani; g) obligaţiunile emise de societate; h) hotărîrea adunării generale privitoare la noua emisiune de acţiuni, valoarea totală a acestora, numărul şi valoarea lor nominală, felul lor, relaţii privitoare la aporturi, altele decît în numerar, şi avantajele acordate acestora, precum şi data de la care se vor plati dividendele. Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate menţiunile arătate, dacă nu a exercitat în nici un mod drepturile şi obligaţiile sale de acţionar.  +  Articolul 159În caz de marire a capitalului social, administratorii sînt solidar răspunzători de exactitatea celor arătate în prospectul de emisiune, în publicaţiile făcute de societate sau în cererile adresate registrului comerţului, în vederea maririi capitalului.  +  Articolul 160Dacă mărirea capitalului social se face prin aporturi în natura, adunarea extraordinară, care a hotărît aceasta, va numi unu sau mai mulţi experţi, conform art. 18 şi 23. După depunerea raportului de expertiza, adunarea extraordinară convocată din nou, avînd în vedere concluziile experţilor, poate hotărî mărirea capitalului. Hotărîrea adunării trebuie să cuprindă descrierea aporturilor în natura, numele persoanelor ce le efectuează şi numărul acţiunilor ce se vor emite în schimb.  +  Articolul 161Acţiunile emise pentru mărirea capitalului vor fi oferite spre subscriere în primul rind celorlalţi acţionari, în proporţie cu numărul acţiunilor pe care le poseda şi cu obligaţia ca aceştia să-şi exercite dreptul lor de preferinţa în termenul hotărît de adunarea generală, dacă în contract sau statut nu se prevede altfel. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi subscrise de public.  +  Articolul 162Hotărîrea adunării privind mărirea capitalului are efect numai în măsura în care a fost adusă la îndeplinire în termen de un an de la data sa.  +  Articolul 163În caz de marire a capitalului se aplică dispoziţiile art. 64 alin. 2 şi art. 66.  +  Articolul 164Societatea cu răspundere limitată îşi va mari capitalul social, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la constituirea acestor societăţi.  +  Titlul V Despre excluderea asociaţilor  +  Articolul 165Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată: a) asociatul care, pus în întîrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu răspundere nelimitată declarat în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amesteca fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. 50 şi 52; d) asociatul administrator care comite frauda în dăuna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora. Dispoziţiile acestui articol se aplică şi comanditaţilor în societatea în comandită pe acţiuni.  +  Articolul 166Excluderea se pronunţa prin hotărîre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat. Cînd excluderea se cere de către un asociat, se va cita societatea şi asociatul pîrît. Hotărîrea definitivă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la registrul comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărîrii se va publică la cererea societăţii în Monitorul Oficial.  +  Articolul 167Asociatul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii pînă în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor pînă ce acestea nu sînt repartizate conform prevederilor contractului de societate. Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia.  +  Articolul 168Asociatul exclus rămîne obligat faţă de terţi pentru operaţiile făcute de societate, pînă în ziua rămînerii definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în momentul excluderii, sînt operaţii în curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecinţele şi nu-şi va putea retrage partea ce i se cuvine decît după terminarea acelor operaţii.  +  Titlul VI Despre dizolvarea şi fuziunea societăţilor  +  Capitolul 1 Dizolvarea societăţilor  +  Articolul 169Au ca efect dizolvarea societăţii şi dau dreptul fiecărui asociat sa ceara lichidarea acesteia: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; b) imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia; c) hotărîrea adunării generale; d) falimentul; e) reducerea capitalului social, în cazul arătat la art. 110, sau micşorarea capitalului social sub minimul legal, dacă asociaţii nu decid completarea lui; f) societăţile pe acţiuni se dizolva şi cînd numărul acţionarilor s-a redus sub cinci, dacă au trecut mai mult de şase luni de la reducerea lui şi n-a fost completat. Dizolvarea societăţilor comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial, afară de cazul prevăzut la lit. a). Înscrierea şi publicarea se vor face conform art. 153, cînd dizolvarea va avea loc în baza unei hotărîri a adunării generale, şi în termen de 15 zile de la data rămînerii definitive a sentinţei, în cazul în care dizolvarea a fost pronunţată de justiţie.  +  Articolul 170Societăţile în nume colectiv şi cu răspundere limitată se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre asociaţi cînd, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur şi nu exista clauza de continuare cu moştenitorii, cu excepţia art. 210 şi 211. În societatea în comandită simpla sau în comandită pe acţiuni, dacă este un singur asociat comanditat, moartea sa atrage dizolvarea societăţii, dacă nu exista clauza de continuare a acesteia cu moştenitorii; societatea se dizolva, de asemenea, şi prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau falimentul singurului comanditat. În societăţile în comandită simpla, cu un singur asociat comanditar, moartea acestuia produce dizolvarea societăţii, dacă nu exista clauza de continuare a acesteia cu moştenitorii. Societatea se desfiinţează şi prin retragerea, excluderea sau falimentul singurului comanditar.  +  Articolul 171În societăţile în nume colectiv, dacă un asociat încetează din viaţa şi dacă nu exista convenţie contrară, societatea trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, după ultimul bilanţ aprobat în termen de trei luni de la notificarea decesului asociatului, dacă asociaţii rămaşi nu prefera sa continue societatea cu moştenitorii care consimt la aceasta. Prevederile alin. 1 se aplică şi societăţilor în comandită simpla, în caz de deces al unuia dintre asociaţii comanditaţi, afară de cazul cînd moştenitorii săi nu prefera sa ramina în societate în calitate de comanditaţi. Moştenitorii rămîn răspunzători potrivit art. 167, pînă la publicarea schimbărilor intervenite.  +  Articolul 172Societatea fiind dizolvată, administratorii trebuie să înceapă procedura de lichidare, dacă legea, contractul de societate, statutul, adunarea generală sau autoritatea judecătorească care a pronunţat dizolvarea nu hotărăşte altfel. Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţii; în caz contrar, ei sînt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiile pe care le-au întreprins. Interdicţia prevăzută la alin. 2 se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarita de adunarea generală sau declarata prin sentinta judecătorească.  +  Articolul 173Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Terţii pot face opoziţie împotriva dizolvării societăţii în termenul prevăzut la alin. 1; opoziţia suspenda executarea hotărîrii de dizolvare în condiţiile art. 155 alin. 4.  +  Capitolul 2 Fuziunea societăţilor  +  Articolul 174Fuziunea mai multor societăţi se hotărăşte de fiecare societate în parte. Fiecare dintre societăţile care au hotărît fuziunea trebuie să îndeplinească formalităţile prevăzute de art. 153. Bilanţul întocmit, cu aceasta ocazie, de fiecare societate va fi depus, o dată cu cererea de înscriere a hotărîrii de fuziune, la registrul comerţului pentru a fi menţionat în registru. Societatea care încetează de a exista în urma fuziunii va depune, pentru a fi înscrisă în registrul comerţului, o declaraţie despre modul cum a hotărît sa stinga pasivul sau.  +  Articolul 175Fuziunea nu poate avea efect decît după trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, cu excepţia cazurilor în care nu se justifica plata tuturor datoriilor sociale sau depunerea sumei corespunzătoare la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la administraţia financiară sau cînd exista acordul tuturor creditorilor. Certificatul constatator ca s-a efectuat depunerea va trebui să fie publicat în conformitate cu dispoziţiile art. 153. În cursul termenului prevăzut la alin. 1, oricare creditor al societăţilor care fuzionează va putea face opoziţie la instanţa. Opoziţia suspenda executarea fuziunii pînă la rămînerea definitivă a sentinţei judecătoreşti. Dacă termenul prevăzut la alin. 1 expira fără să se fi făcut opoziţie, fuziunea va fi executată şi societatea care rămîne în fiinţa sau cea care rezultă din fuziune va avea drepturile şi va lua asupra sa obligaţiile societăţii care îşi încetează activitatea.  +  Titlul VII Despre lichidarea societăţilor  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 176Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului social, chiar dacă în contractul de societate sau statut se prevăd norme în acest scop, sînt obligatorii următoarele reguli: a) pînă la intrarea în funcţie a lichidatorilor, administratorii continua mandatul lor, cu excepţia celor prevăzute de art. 172; b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care-i tine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la registrul comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial. Numai după îndeplinirea formalităţilor de la alin. 1, lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul comerţului şi vor intra în funcţie. În urma efectuării publicării la alin. 2, nici o acţiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decît în numele lichidatorilor sau împotriva lor. În afară de dispoziţiile prezentului titlu, se aplică societăţilor în lichidare regulile stabilite prin contractul de societate, statut şi prin lege, în măsura în care nu sînt incompatibile cu lichidarea. Toate actele emanind de la societate trebuie să arate ca aceasta este în lichidare.  +  Articolul 177Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii. Ei sînt datori, îndată după intrarea în funcţie, ca împreună cu administratorii societăţii să facă un inventar şi sa încheie un bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii şi să le semneze. Lichidatorii sînt obligaţi sa primească şi sa păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele societăţii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operaţiile lichidării, în ordinea datei lor. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.  +  Articolul 178În afară de puterile conferite de asociaţi, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea: a) sa stea în judecata şi să fie acţionaţi în interesul lichidării; b) să execute şi sa termine operaţiile de comerţ referitoare la lichidare; c) sa vinda, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii; vînzarea bunurilor nu se va putea face în bloc; d) să facă tranzacţii; e) sa lichideze şi sa încaseze creanţele societăţii, chiar în caz de faliment al debitorului, dînd chitanţa; f) sa contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi sa îndeplinească orice alte acte necesare. Ei nu pot însă, în lipsa de dispoziţii speciale în contractul de societate, statut sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă nu vor fi autorizaţi de instanţa, cu avizul cenzorilor. Lichidatorii care întreprind noi operaţii comerciale ce nu sînt necesare scopului lichidării sînt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.  +  Articolul 179Lichidatorii nu pot plati asociaţilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii. Asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse în conformitate cu dispoziţiile art. 175 alin. 1 şi să se facă repartizarea asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul lichidării, dacă, afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor societăţii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai rămîne un disponibil de cel puţin 10 la suta din cuantumul lor. Împotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societăţii pot face opoziţie conform art. 154.  +  Articolul 180Lichidatorii care probează, prin prezentarea bilanţului, ca fondurile de care dispune societatea nu sînt suficiente sa acopere pasivul exigibil, trebuie să ceara sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sînt obligaţi să le procure, după forma societăţii, sau, dacă sînt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de asociaţi.  +  Articolul 181Lichidatorii care au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani nu vor putea sa exercite împotriva societăţii drepturi mai mari decît acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.  +  Articolul 182Creditorii societăţii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, pînă la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societăţii, şi numai după aceea de a se indrepta împotriva asociaţilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul societăţii.  +  Articolul 183După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceara radierea societăţii din registrul comerţului. Lichidarea nu liberează pe asociaţi şi nu împiedica declararea în stare de faliment a societăţii.  +  Articolul 184După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate. În societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, acestea vor fi depuse la registrul comerţului, unde orice parte interesată va putea lua cunoştinţa de ele, cu autorizaţia instanţei. Registrele tuturor societăţilor vor fi păstrate timp de cinci ani.  +  Capitolul 2 Lichidarea societăţilor în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată  +  Articolul 185Numirea lichidatorilor în societăţile în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată va fi făcuta de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel. Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcuta de instanţa, la cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociaţilor şi administratorilor. Împotriva sentinţei se poate declara recurs de către asociaţi sau administratori în termen de 15 zile de la pronunţare.  +  Articolul 186După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească bilanţul de lichidare şi sa propună repartizarea activului între asociaţi. Asociatul nemulţumit poate face opoziţie la instanţa în termen de 15 zile de la notificarea bilanţului şi a proiectului de repartizare. Pentru soluţionarea opoziţiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizării, faţă de care lichidatorii pot rămîne străini. După expirarea termenului prevăzut la alin. 2 sau rămînerea definitivă a sentinţei prevăzute la alin. 3, bilanţul şi repartizarea se considera aprobate şi lichidatorii sînt liberaţi.  +  Capitolul 3 Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni  +  Articolul 187Numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se face de adunarea generală, care hotărăşte lichidarea, dacă, prin contractul de societate sau statut, nu se prevede altfel. Adunarea generală hotărăşte cu majoritatea prevăzută pentru modificarea statutului. Dacă majoritatea nu a fost obţinută, numirea se face de instanţa, la cererea oricăruia dintre administratori sau asociaţi, cu citarea societăţii şi a celor care au cerut-o. Împotriva acestei sentinţe se poate declara recurs în termen de 15 zile de la pronunţare.  +  Articolul 188Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultimul bilanţ aprobat şi pînă la începerea lichidării. Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama şi să facă sau sa susţină eventualele contestaţii cu privire la aceasta.  +  Articolul 189Cînd unu sau mai mulţi administratori sînt numiţi lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la registrul comerţului şi se va publică în Monitorul Oficial, împreună cu bilanţul final de lichidare. Cînd gestiunea trece peste durata unui exerciţiu financiar, darea de seama trebuie anexată la primul bilanţ, pe care lichidatorii îl prezintă adunării generale. Orice acţionar poate, în termen de 15 zile de la publicare, să facă opoziţie la instanţa. Toate opoziţiile făcute vor fi conexate, pentru a fi soluţionate printr-o singura sentinta. Orice acţionar are dreptul sa intervină în instanţa, iar hotărîrea va fi opozabilă şi acţionarilor neintervenienţi.  +  Articolul 190Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sînt obligaţi sa întocmească bilanţul anual, conformindu-se dispoziţiilor legii, contractului de societate şi statutului.  +  Articolul 191După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc bilanţul final, arătînd partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii. Bilanţul semnat de lichidatori şi însoţit de raportul cenzorilor se va depune, pentru a fi menţionat, la registrul comerţului şi se va publică în Monitorul Oficial. Orice acţionar va putea face opoziţie conform art. 189.  +  Articolul 192Dacă termenul prevăzut la art. 189 alin. 3 a expirat fără să se facă vreo opoziţie, bilanţul se considera aprobat de toţi acţionarii, iar lichidatorii sînt liberaţi, sub rezerva repartizării activului societăţii. Independent de expirarea termenului, chitanţa de primire a celei din urma repartiţii tine loc de aprobare a contului şi a repartiţiei făcute fiecărui acţionar.  +  Articolul 193Sumele cuvenite acţionarilor, neîncasate în doua luni de la publicarea bilanţului, vor fi depuse, conform art. 175 alin. 1, cu arătarea numelui şi prenumelui acţionarului sau numerelor acţiunilor, dacă ele sînt la purtător. Plata se va face persoanei arătate sau posesorului acţiunilor, reţinîndu-se titlul.  +  Titlul VIII Infracţiuni privitoare la societăţile comerciale  +  Articolul 194Se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei: 1. fondatorii, administratorii şi directorii care, în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului ori adunărilor generale, arata cu rea-credinţa fapte neadevărate asupra constituirii societăţii, asupra condiţiilor economice ale acesteia, sau le ascund cu rea-credinţa în tot sau în parte, precum şi cei care încalcă dispoziţiile art. 70; 2. administratorii şi directorii care, în lipsa de bilanţ ori contrariu celor rezultate din el, sau în baza unui bilanţ fals, au încasat sau plătit dividende, sub orice formă, din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite; 3. administratorii, directorii şi ceilalţi funcţionari ai societăţii care, pentru a-şi procura lor sau altora un cistig în paguba societăţii, raspindesc ştiri false sau întrebuinţează alte mijloace frauduloase, care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau obligaţiilor societăţii, ori a altor titluri ce-i aparţin; 4. administratorii şi directorii care, pentru a-şi procura lor sau altora un cistig în paguba societăţii, dobîndesc în contul acesteia acţiuni ale altor societăţi la un preţ pe care-l ştiu vadit superior valorii lor efective sau vînd pe seama societăţii acţiuni pe care acestea le deţin, la preţuri despre care au cunoştinţa ca sînt vadit inferioare valorii lor efective; 5. administratorii şi directorii care, cu rea-credinţa, folosesc bunurile sau creditul societăţii într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lor propriu, ori pentru a favoriza o alta societate, în care ei sînt interesaţi direct sau indirect.  +  Articolul 195Se pedepsesc cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 10.000 lei la 75.000 lei administratorii şi directorii care: 1. în adunările generale se folosesc de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor; 2. emit obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale; 3. emit acţiuni de o valoare mai mica decît valoarea lor legală ori la un preţ inferior valorii nominale, sau emit noi acţiuni mai înainte ca acţiunile precedente sa fi fost achitate în întregime; 4. plaseaza la preţuri diferite de cele stabilite de adunarea generală acţiuni din noua emisiune; 5. acorda împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii; 6. prezintă cu rea-credinţa acţionarilor un bilanţ inexact sau arata fapte inexacte asupra condiţiilor economice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale.  +  Articolul 196Se pedepsesc cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei administratorii şi directorii care: 1. dobîndesc acţiuni ale societăţii în contul acesteia, în cazurile oprite de lege; 2. îndeplinesc hotărîrile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, fuziunea acesteia sau reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege; 3. îndeplinesc hotărîrile adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociaţii sa fi fost executaţi pentru efectuarea varsamintului datorat, ori îndeplinesc decizia care îi scuteşte de plată vărsămintelor ulterioare; 4. predau titularului acţiunile mai înainte de termen sau predau acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege, ori transmit acţiuni la purtător fără a fi achitate integral; 5. refuza a pune la dispoziţia experţilor, în cazurile prevăzute la art. 18 şi 23, actele şi documentele necesare sau îi împiedica în orice fel la îndeplinirea lucrărilor lor; 6. nu respecta dispoziţiile legale referitoare la anularea acţiunilor neplătite. Cu aceeaşi amenda se vor pedepsi şi administratorii care, fără motiv întemeiat, nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege.  +  Articolul 197Se pedepsesc cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei: 1. administratorii care nu respecta dispoziţiile art. 131; 2. administratorii şi directorii care emit acţiuni şi obligaţiuni, fără sa cuprindă menţiunile cerute de lege.  +  Articolul 198Administratorii care încalcă, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile art. 103 şi 141 alin. 2 se pedepsesc cu amendă de la 10.000 la 50.000 lei. Aceeaşi pedeapsa se va aplica şi asociatului care încalcă dispoziţiile art. 85 şi 141 alin. 2. Asociatul va fi aparat de pedeapsa în cazul în care majoritatea s-ar fi format chiar fără votul sau.  +  Articolul 199Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei administratorii şi directorii care se împrumuta, sub orice formă, fie direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează sau de la o societate controlată de aceasta sau de care ea este controlată ori care fac sa li se dea de către una dintre aceste societăţi vreo garanţie pentru datorii proprii.  +  Articolul 200Se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei administratorii societăţilor cu răspundere limitată care: 1. au început operaţii în numele societăţii fără să se fi efectuat vărsămîntul integral al capitalului social; 2. au emis titluri negociabile reprezentind părţi sociale.  +  Articolul 201Cenzorii care nu vor convoca adunarea generală, în cazurile în care sînt obligaţi prin lege, se pedepsesc cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei. Pedepsele prevăzute de art. 194 pct. 1 şi art. 199 se aplică şi cenzorilor.  +  Articolul 202Dispoziţiile art. 194-200 privind pe administratori se aplică şi lichidatorilor, în măsura în care se referă la obligaţii ce intră în cadrul atribuţiilor lor. De asemenea, pedeapsa prevăzută de art. 197 se aplică şi lichidatorilor care nu arata, în actele emanind de la societate, ca este în lichidare.  +  Articolul 203Cei care au trecut acţiunile sau obligaţiunile pe numele altora, pentru a fi utilizate în scopul formării unei majorităţi în detrimentul celorlalţi acţionari, se pedepsesc cu închisoare pînă la o luna sau cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei. Aceeaşi pedeapsa se aplică şi persoanelor care vor fi primit, în cazurile prevăzute la alin. 1, sa voteze în adunări ca proprietari de acţiuni sau obligaţiuni ce nu le aparţin în realitate.  +  Articolul 204Se pedepsesc cu închisoare pînă la o luna sau cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei, chiar dacă votul lor nu a influenţat asupra luării hotărîrii, persoanele care: 1. în cazurile nepermise de lege, în schimbul unui avantaj material, îşi iau obligaţia de a vota într-un anumit sens în adunările generale sau de a nu lua parte la vot; 2. în cazurile nepermise de lege, determina pe un acţionar sau deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unui profit, sa voteze într-un anumit sens în adunările generale ori sa nu ia parte la vot.  +  Articolul 205Se pedepsesc cu închisoare pînă la un an sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei persoanele care au acceptat cu ştiinţa sau au păstrat însărcinarea de cenzori, contrar dispoziţiilor art. 112, sau persoanele care au acceptat însărcinarea de expert, contrar dispoziţiilor art. 19. Hotărîrile luate de adunările generale în baza unui raport al uni cenzor sau expert, numit cu încălcarea dispoziţiilor art. 19, 23 şi 112, nu sînt nule de drept din cauza încălcării dispoziţiilor cuprinse în acele articole.  +  Articolul 206Se pedepsesc cu închisoare pînă la un an sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei administratorii, directorii şi cenzorii care exercită funcţiile lor cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de această lege referitoare la incompatibilitate.  +  Articolul 207Se pedepsesc cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă de la 100.000 lei la 1.000.000 lei, în afară de răspunderea pentru daunele pricinuite, prin operaţiile lor, statului român şi terţilor, cei care vor exercita un comerţ în favoarea şi pe seama societăţilor constituite în ţara străină, în cazurile în care nu s-au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege pentru funcţionarea acestora în ţara.  +  Articolul 208Se pedepsesc cu închisoare de la doi la şapte ani persoanele vinovate de bancruta frauduloasă constînd în una din următoarele fapte: falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii, înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alt act ori în bilanţ, a unor sume nedatorate, precum şi în caz de faliment al societăţii, înstrăinarea în frauda creditorilor a unei părţi însemnate din activ.  +  Articolul 209Lichidatorii care fac plati asociaţilor, nerespectînd dispoziţiile art. 179, se pedepsesc cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei.  +  Titlul IX Dispoziţii finale şi tranzitorii  +  Articolul 210În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sînt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale. Dacă asociatul unic este administrator îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege în aceasta calitate. Dacă societatea se înfiinţează de către un asociat unic, valoarea aportului în natura va fi stabilită de instanţa, pe baza unei expertize de specialitate. În acest caz se întocmeşte numai statutul.  +  Articolul 211O persoana fizica sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decît într-o singura societate cu răspundere limitată. O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singura persoana. În caz de încălcare a prevederilor alin. 1 şi 2, orice persoană interesată şi statul, prin Ministerul Finanţelor, pot cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi astfel constituite. Pe baza hotărîrii de dizolvare, lichidarea se va face în condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru societăţile cu răspundere limitată.  +  Articolul 212La societăţile pe acţiuni şi cele cu răspundere limitată, cu capital integral de stat, atribuţiile adunării generale a acţionarilor vor fi exercitate de către un consiliu al imputernicitilor statului, alcătuit şi numit în condiţiile prevăzute de lege pentru consiliul de administraţie al regiilor autonome. Consiliul imputernicitilor statului îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile specifice prevăzute în statutul aprobat la înfiinţare. Consiliul de administraţie al societăţilor în care statul este unic acţionar se numeşte în condiţiile prezentei legi, cu acordul ministerului de resort. Cenzorii în societăţile prevăzute la alin. 1 vor fi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.  +  Articolul 213Încadrarea salariaţilor la societăţile comerciale se face pe bază de contract de muncă, cu respectarea prevederilor Codului muncii şi a regimului de asigurări sociale al personalului unităţilor de stat. Salarizarea se stabileşte prin liberul acord al părţilor, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege. La societăţile comerciale la care statul nu este unic acţionar pot fi încadraţi şi salariaţi ai altor societăţi sau regii autonome ori ai unor unităţi cooperatiste, precum şi cooperatori, aceştia urmînd să-şi desfăşoare activitatea în afară programului de muncă al societăţii, regiei sau unităţii de la care provin. De asemenea, la aceste societăţi, persoanele pensionate pentru limita de vîrsta sau invaliditate de gradul III pot cumula integral pensia cu salariul.  +  Articolul 214Dacă asociatul unic dintr-o societate cu răspundere limitată este şi administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurările sociale de stat, în măsura în care a vărsat contribuţia la asigurările sociale şi pe aceea pentru pensia suplimentară.  +  Articolul 215Societăţile comerciale, cu excepţia celor la care capitalul este integral deţinut de stat, precum şi a celor cu participare străină, au dreptul de a dispune de 50% din veniturile lor nete în valută, restul urmînd a fi schimbate la Banca Română de Comerţ Exterior contra lei, la cursul de schimb în vigoare la data operaţiunii. Prin veniturile nete în sensul prezentului articol se înţeleg încasările din operaţiile de export după scăderea importurilor, comisioanelor, taxelor, impozitelor şi celorlalte cheltuieli în valută legate de realizarea operaţiilor respective.  +  Articolul 216Constituirea de societăţi comerciale cu participare străină, în asociere cu persoane juridice sau persoane fizice române, sau cu capital integral străin se efectuează cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi şi ale legii privind investiţiile de capital străin în România şi cu înregistrare la Agenţia română pentru promovarea investiţiilor şi a asistenţei economice din străinătate. Cererile de investiţii străine care pot afecta interesele majore ale economiei naţionale se avizează de guvern, la propunerea Agenţiei române pentru promovarea investiţiilor şi a asistenţei economice din străinătate, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Dacă, în termenul stabilit la alin. 2, investitorul nu primeşte nici o comunicare, se considera ca investiţia poate fi efectuată în condiţiile prevăzute în cererea investitorului.  +  Articolul 217Din beneficiile anuale în lei, cuvenite părţii străine, o cota reprezentind 8-15% din aportul acesteia la capitalul social vărsat poate fi transferata în străinătate în valută convertibilă prin schimb valutar efectuat de Banca Română de Comerţ Exterior sau alte bănci autorizate. Stabilirea cotei se face de către Agenţia română pentru promovarea investiţiilor şi a asistenţei economice din străinătate.  +  Articolul 218Activităţile care nu pot face obiectul unei societăţi comerciale se stabilesc de guvern, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.  +  Articolul 219Pentru autentificarea contractului de societate şi a statutului se va plati numai o taxa fixa de 1.000 lei, indiferent de valoarea capitalului social, iar în cazul societăţilor comerciale cu participare de capital străin, taxa este echivalentul sumei de mai sus, în dolari S.U.A., la cursul de schimb în vigoare la data operaţiunii.  +  Articolul 220În sensul prezentei legi, municipiul Bucureşti se asimilează cu judeţul.  +  Articolul 221Prezenta lege intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.  +  Articolul 222Întreprinderile mici şi asociaţiile cu scop lucrativ, persoane juridice, înfiinţate pe baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, îşi vor putea continua activitatea dacă, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se vor reorganiza într-una din formele de societate prevăzute de legea de faţa. Societăţile comerciale constituite prin reorganizare potrivit alin. 1 sînt succesoare de drept ale întreprinderilor mici sau asociaţiilor cu scop lucrativ din care provin.  +  Articolul 223Prevederile din prezenta lege se completează cu dispoziţiile Codului comercial.  +  Articolul 224Societăţile cu participare străină înfiinţate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat în condiţiile legii.  +  Articolul 225Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 77- 220 şi 236 din Codul comercial, prevederile referitoare la întreprinderile mici şi la asociaţiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridică, din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, Decretul nr. 424/1972 privind constituirea şi funcţionarea societăţilor mixte în România, cu excepţia art. 15, 28 alin. 1, art. 33 şi 35 alin. 2 şi 3, Decretul-lege nr. 96/1990 privind unele măsuri pentru atragerea investiţiei de capital străin în România, cu excepţia art. 4 alin. 2, art. 5, 10, 12 alin. 1 şi art. 13, art. 6 din Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comerţ interior, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 noiembrie 1990.PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 5 noiembrie 1990.PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României,promulgăm Legea privind societăţile comerciale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU________