HOTĂRÂRE nr. 320 din 24 august 2005pentru aprobarea Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii
EMITENT
  • CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 20 septembrie 2005



    În temeiul art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi al art. 24 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere dispoziţiile art. 106 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare,Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:  +  Articolul 1Se aprobă Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.  +  Articolul 2La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 160/2004 pentru aprobarea Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 27 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.  +  Articolul 3Prezenta hotărâre va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,judecător dr. Dan LupaşcuBucureşti, 24 august 2005.Nr. 320.  +  Anexa REGULAMENTULInstitutului Naţional al Magistraturii  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Institutul Naţional al Magistraturii, denumit în continuare Institut, este organizat şi funcţionează potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate şi completate, precum şi prevederilor prezentului regulament. (2) Institutul este instituţie publică aflată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Institutul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti. (4) Institutul realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii. (5) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale referitoare la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.  +  Capitolul II Structura organizatorică a Institutului  +  Articolul 2 (1) Structura organizatorică a Institutului include: a) organele de conducere; b) departamentul de formare iniţială; c) departamentul de formare continuă; d) departamentul de formare a formatorilor; e) departamentul economico-administrativ. (2) Departamentele prevăzute la alin. (1) colaborează în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Personalul acestora exercită atribuţiile stabilite prin fişa postului, întocmită de conducătorul departamentului şi aprobată de directorul Institutului.  +  Capitolul III Conducerea Institutului  +  Articolul 3Organele de conducere ale Institutului sunt: consiliul ştiinţific, directorul, 2 directori adjuncţi şi directorul executiv.  +  Articolul 4 (1) Consiliul ştiinţific este format din 13 membri, după cum urmează: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; un judecător al Curţii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiţie; un reprezentant al asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului. (2) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pentru un an. (3) Consiliul ştiinţific este convocat de către directorul Institutului sau, după caz, o treime din numărul membrilor săi, consiliul pedagogic ori de Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Şedinţele consiliului ştiinţific sunt prezidate de către directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membrii consiliului ştiinţific, desemnat de acesta.  +  Articolul 5 (1) Desemnarea judecătorilor şi procurorilor în consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la art. 4 alin. (1). (2) Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea Institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor. (3) Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată şi prezidată de directorul Institutului. (4) Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiţie, convocată şi prezidată de directorul Institutului. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învăţământ. (5) Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociaţiilor profesionale legal constituite.  +  Articolul 6 (1) Institutul este obligat să solicite Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament, desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor membrilor în funcţie. (2) Criteriile de selecţie prevăzute la art. 5 alin. (5) vor fi stabilite în termen de 30 de zile de la publicarea prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Desemnarea reprezentantului asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor se va face în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).  +  Articolul 7 (1) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului. (2) Consiliul ştiinţific are următoarele atribuţii: a) aprobă planurile de învăţământ pentru cursurile de formare iniţială şi cursurile de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor, organizate sau, după caz, coordonate de Institut; b) propune Consiliului Superior al Magistraturii numărul anual de cursanţi ai Institutului, data şi locul organizării concursului de admitere la Institut, tematica şi bibliografia pentru concursul de admitere şi programul de formare profesională a auditorilor de justiţie; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor; d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea şi revocarea din funcţie a directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului; e) avizează numirea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor; f) propune Consiliului Superior al Magistraturii structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului; g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea comisiilor de admitere, de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor pentru concursul de admitere la Institut, concursul de admitere în magistratură, examenul de capacitate, concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie şi concursul sau examenul pentru numirea acestora în funcţii de conducere, în condiţiile legii; h) avizează proiectul de buget al Institutului; i) aprobă Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie şi Regulamentul bibliotecii Institutului; j) propune Consiliului Superior al Magistraturii modificarea regulamentului Institutului; k) aprobă programul relaţiilor externe ale Institutului. (3) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra oricăror alte probleme care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, stabilite de lege, regulamente ori de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 8 (1) Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (2) Şedinţele consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare. (3) Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţă ordinară. (4) Lucrările şedinţei se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de participanţii la şedinţă. (5) Hotărârile consiliului ştiinţific se semnează de directorul Institutului sau, după caz, de membrul desemnat care a prezidat şedinţa.  +  Articolul 9 (1) Consiliul ştiinţific al Institutului are ca organ consultativ consiliul pedagogic. (2) Din consiliul pedagogic fac parte directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului, şefii de catedră, titularii de disciplină, precum şi 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practică, unul pentru grupele de judecători şi unul pentru grupele de procurori. (3) Cei 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practică sunt aleşi anual, în adunările generale ale acestora, convocate şi prezidate de directorul Institutului.  +  Articolul 10Consiliul pedagogic al Institutului analizează şi formulează propuneri privind: a) direcţiile de studiu ale Institutului; b) programul de învăţământ (curriculum) şi programele analitice întocmite pentru fiecare disciplină din cadrul formării iniţiale; c) domeniile şi temele cuprinse în programul de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor; d) modul de organizare a activităţii de formare iniţială şi activităţii de formare continuă, precum şi măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor de studiu ale Institutului; e) orice alte aspecte privind activitatea de studiu desfăşurată de Institut.  +  Articolul 11 (1) Consiliul pedagogic se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea directorului Institutului sau a unei treimi din numărul membrilor săi. (2) Consiliul pedagogic îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. (3) Lucrările consiliului pedagogic sunt conduse de persoana desemnată la începutul şedinţei dintre membrii săi. (4) Lucrările consiliului pedagogic se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de participanţii la şedinţă. (5) Hotărârile consiliului pedagogic se semnează de persoana care a prezidat şedinţa.  +  Articolul 12 (1) Directorul Institutului şi directorii adjuncţi sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea consiliului ştiinţific al Institutului, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii. (2) Directorul Institutului şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie în conformitate cu dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător. (3) Directorul executiv este numit şi revocat din funcţie în condiţiile legii.  +  Articolul 13 (1) Directorul Institutului are, în principal, următoarele atribuţii: a) asigură conducerea curentă a activităţii Institutului; b) convoacă consiliul ştiinţific al Institutului în şedinţe ordinare şi extraordinare şi stabileşte proiectul ordinii de zi; c) reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; d) este ordonator secundar de credite; e) numeşte şi eliberează din funcţie, prin decizie, personalul Institutului Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii; f) ia măsuri pentru executarea hotărârilor consiliului ştiinţific al Institutului. (2) Directorul Institutului exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul ştiinţific al Institutului. (3) Directorul Institutului poate delega directorilor adjuncţi o parte din atribuţiile sale.  +  Articolul 14 (1) Directorii adjuncţi ai Institutului au, în principal, următoarele atribuţii: a) asigură respectarea programelor de studiu şi a normelor de disciplină interioară; b) asigură elaborarea, după caz, a proiectelor de curriculum, de politici şi strategii de formare a judecătorilor şi procurorilor; c) coordonează departamentele încredinţate de directorul Institutului; d) asigură elaborarea proiectului statului de funcţii şi de personal; e) asigură elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului; f) asigură efectuarea lucrărilor necesare pentru relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu specialiştii români sau străini, precum şi cu reprezentanţele diplomatice străine din România, în vederea promovării intereselor Institutului în raporturile cu acestea; g) asigură relaţiile cu mass-media şi cu publicul; h) efectuează lucrările privind primirea în audienţă la conducerea Institutului. (2) Directorii adjuncţi exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul ştiinţific sau de directorul Institutului. (3) Directorul Institutului stabileşte, prin decizie, atribuţiile fiecărui director adjunct.  +  Articolul 15 (1) Directorul executiv conduce activitatea departamentului economico-administrativ. (2) Atribuţiile directorului executiv sunt stabilite prin decizie de către directorul Institutului.  +  Capitolul IV Departamentul de formare iniţială  +  Articolul 16 (1) Durata formării profesionale a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După absolvirea primului an de studiu auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru funcţia de judecător sau procuror. (2) Programul de formare a auditorilor de justiţie se elaborează de către personalul de instruire al Institutului, în cadrul catedrelor, şi se supune spre avizare consiliului ştiinţific. (3) Programul de formare prevăzut la alin. (2) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului.  +  Articolul 17 (1) În primul an de studiu formarea profesională a auditorilor de justiţie se axează pe aprofundarea cunoştinţelor necesare pentru profesiile de judecător şi procuror, conform programului de formare. (2) Numărul de conferinţe şi dezbateri tematice pentru fiecare disciplină este prevăzut în programul de învăţământ şi se desfăşoară în conformitate cu programele analitice aprobate. (3) Programul de învăţământ are la bază programele analitice pentru fiecare disciplină, cu precizarea temelor şi subtemelor, precum şi a numărului de ore alocat pentru fiecare. (4) Nota acordată auditorilor de justiţie la sfârşitul primului an de studii, la fiecare materie, reprezintă media dintre nota obţinută pentru activitatea desfăşurată la dezbaterile tematice şi nota obţinută la evaluarea finală. (5) Media finală a primului an de studii reprezintă media notelor obţinute la fiecare materie, conform alin. (4).  +  Articolul 18 (1) Activitatea auditorilor de justiţie din cel de-al doilea an de studii se desfăşoară conform programului de practică, în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, sub îndrumarea tutorilor de practică, alternativ cu modulele stabilite conform programei Institutului. (2) Tutorii de practică sunt judecători şi procurori de la instanţe şi, respectiv, parchete, care fac parte din personalul de instruire al Institutului. Tutorii sunt recomandaţi de conducerile instanţelor şi parchetelor, propuşi de consiliul ştiinţific şi numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studii continuă, în paralel cu stagiile de practică, formarea în cadrul Institutului, conform programului de formare iniţială, sub formă de module, cu caracter preponderent practic. (4) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studii susţin pe parcursul anului testări la sfârşitul fiecărei etape a stagiului de practică, precum şi la terminarea fiecărui modul, conform programului de practică şi programului de învăţământ. (5) Nota acordată auditorilor de justiţie la sfârşitul celui de-al doilea an de studii reprezintă media dintre notele obţinute la testările menţionate la alin. (4), conform programului de formare iniţială.  +  Articolul 19 (1) Formatorii sunt obligaţi să respecte programa analitică şi orarul. În mod excepţional, modificarea orarului şi a programelor analitice sau înlocuirea formatorilor se poate face de directorul Institutului, cu acordul consiliului ştiinţific. (2) În cadrul fiecărei catedre/discipline se organizează lunar sau ori de câte ori este nevoie şedinţa membrilor acesteia, la convocarea titularului de catedră/disciplină, în scopul asigurării pregătirii unitare a auditorilor de justiţie.  +  Articolul 20 (1) Personalul de instruire evaluează activitatea desfăşurată de auditorii de justiţie, prin acordarea de note sau, după caz, calificative într-o fişă individuală. (2) Criteriile de evaluare se aprobă de Consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea consiliului pedagogic. (3) Notele şi calificativele se centralizează la încheierea fiecărei perioade de studiu sau stagiu de practică şi au pondere în media finală de absolvire. (4) Nota minimă admisă la fiecare probă este 5,00 (cinci). (5) Contestarea notelor la probele şi examenele din timpul formării profesionale nu este admisă. Auditorii de justiţie au dreptul să ceară recorectarea lucrărilor în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor la sediul Institutului. (6) Proba sau examenul la care nu s-a obţinut nota minimă prevăzută la alin. (4) mai poate fi susţinută/ susţinut o singură dată, în prima sesiune anunţată de Institut. Nepromovarea la cea de-a doua sesiune atrage exmatricularea din Institut, în baza hotărârii consiliului ştiinţific.  +  Articolul 21Trimestrial sau ori de câte ori este necesar consiliul ştiinţific face analiza modului de desfăşurare a procesului de învăţământ şi a stagiilor de practică, având în vedere şi opiniile auditorilor de justiţie.  +  Capitolul V Departamentul de formare continuă  +  Articolul 22Departamentul de formare continuă este organizat şi funcţionează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.  +  Articolul 23Institutul elaborează programul anual de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor, pe care îl supune aprobării Consiliului Superior al Magistraturii până cel mai târziu în luna noiembrie a anului în curs, pentru anul următor.  +  Articolul 24Institutul coordonează activitatea de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, realizată de curţile de apel şi de parchetele de pe lângă acestea, prin avizarea tematicii de pregătire, furnizarea materialelor documentare şi formarea formatorilor.  +  Capitolul VI Departamentul de formare a formatorilor  +  Articolul 25Institutul realizează formarea formatorilor, conform dispoziţiilor art. 93 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Articolul 26Selecţia candidaţilor care şi-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizează de către o comisie numită prin hotărâre a consiliului ştiinţific, conform unei proceduri publice şi transparente, cu aplicarea unor criterii obiective stabilite prin strategia de recrutare a formatorilor Institutului, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 27 (1) După etapa de pregătire şi evaluare finală a formatorilor, consiliul ştiinţific propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea acestora. (2) În mod excepţional, consiliul ştiinţific poate folosi ca formatori la formarea continuă şi alţi specialişti decât cei aflaţi pe lista de formatori, situaţie care va fi comunicată de îndată Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare.  +  Articolul 28Personalul de instruire al Institutului poate beneficia de formare în domeniul tehnicilor pedagogice.  +  Capitolul VII Departamentul economico-administrativ  +  Articolul 29Departamentul economico-administrativ este format din: a) serviciul financiar-contabil; b) serviciul resurse umane; c) serviciul secretariat, protocol şi administrativ; d) serviciul documentare.  +  Articolul 30Serviciul financiar-contabil are următoarele atribuţii: a) asigură buna desfăşurare a activităţii financiar-contabile; b) angajează, alături de director, prin semnătura directorului executiv sau, în lipsa acestuia, a înlocuitorului său Institutul în toate operaţiunile patrimoniale; c) organizează efectuarea lucrărilor de planificare financiară, întocmirea lucrărilor cu privire la veniturile şi cheltuielile Institutului, planul de casă, fondul pentru salarii, precum şi a altor lucrări financiar-contabile, conform legii; d) organizează şi asigură controlul gestiunii şi efectuarea inventarierii patrimoniului Institutului; e) păstrează registrele şi dosarele administrative privind activitatea financiar-contabilă; f) îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter financiar-contabil prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.  +  Articolul 31Serviciul resurse umane are următoarele atribuţii: a) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, personal contractual şi funcţionari publici din cadrul Institutului; b) asigură şi răspunde de respectarea condiţiilor cerute de lege privind încadrările în grilele şi gradele salariale; c) completează carnetele de muncă şi registrul de evidenţă a salariaţilor; d) urmăreşte întocmirea fişelor de evaluare a salariaţilor; e) urmăreşte întocmirea şi păstrarea declaraţiilor de interese, declaraţiilor de avere şi a celorlalte declaraţii prevăzute de lege ale personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi ale funcţionarilor publici; f) propune actualizarea statului de funcţii şi a statului de personal; g) îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la resursele umane, încredinţate de conducerea Institutului.  +  Articolul 32Serviciul secretariat, protocol şi administrativ are următoarele atribuţii: a) păstrează dosarele auditorilor de justiţie; b) întocmeşte foile matricole, cataloagele şi alte evidenţe necesare privind activităţile de învăţământ, frecventarea şi absolvirea cursurilor şi eliberează atestate auditorilor de justiţie; c) primeşte şi distribuie corespondenţa Institutului, redactează corespondenţa trimisă de acesta sub semnătura directorului sau a directorilor adjuncţi; d) asigură arhivarea documentelor primite sau elaborate în Institut şi răspunde de păstrarea şi conservarea acestora; e) comunică celorlalte compartimente datele şi documentele necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin; f) răspunde de activitatea administrativ-gospodărească a Institutului, asigurând aprovizionarea cu bunurile necesare şi gestionarea acestora; g) duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de lucru în Institut, conform normelor de protecţie a muncii şi celor pentru paza clădirii şi a bunurilor, precum şi pentru paza contra incendiilor, conform legii; h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.  +  Capitolul VIII Personalul Institutului  +  Secţiunea I Dispoziţii comune  +  Articolul 33În cadrul Institutului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal: a) judecători şi procurori; b) personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor; c) funcţionari publici; d) personal contractual; e) cadre didactice din învăţământul superior, acreditat conform legii.  +  Articolul 34 (1) Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în cadrul Institutului, cu acordul lor şi cu avizul consiliului ştiinţific, conform legii. (2) Pentru desfăşurarea procesului de formare profesională Institutul poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Personalul de instruire al Institutului are obligaţia de a asigura desfăşurarea programelor de formare iniţială, de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor, precum şi de formare profesională a formatorilor, pe baza programelor aprobate.  +  Articolul 35 (1) Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor îndeplineşte atribuţii specifice de organizare şi instruire în cadrul departamentelor de formare iniţială, de formare continuă şi de formare a formatorilor. (2) Salarizarea personalului de instruire al Institutului prin plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau de curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de drepturile şi are îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.  +  Articolul 36 (1) Posturile de funcţionari publici se ocupă în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Ocuparea posturilor de către personalul contractual se face în conformitate cu prevederile Codului muncii. (3) Personalul de conducere al Institutului, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionarii publici şi personalul contractual răspund penal, disciplinar şi civil, conform legii.  +  Articolul 37Colaboratorii externi ai Institutului Naţional al Magistraturii sunt salarizaţi conform legii.  +  Secţiunea a II-a Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor  +  Articolul 38 (1) Poate ocupa un post de execuţie de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, în departamentele de formare a judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a promovat concursul organizat de Institut. (2) Numirea pe posturi de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) se face prin decizie a directorului Institutului.  +  Articolul 39 (1) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta următoarele acte: a) actul de identitate, în copie; b) certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, în copie; c) diploma de licenţă şi foaia matricolă a anilor de studii, în copie; d) certificatul de cazier judiciar; e) certificatul de cazier fiscal; f) cerere-tip; g) curriculum vitae; h) carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate, în copie; i) chitanţa de plată a taxei de înscriere; j) două fotografii color tip "buletin". (2) Copiile actelor menţionate la alin. (1) vor fi certificate spre conformitate. (3) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au mai fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită. (4) Candidaţii sunt obligaţi să depună la dosar o adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, din care să reiasă că sunt apţi pentru exercitarea funcţiei.  +  Articolul 40 (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise la o limbă străină, la alegere dintre engleză şi franceză, a unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unui interviu. (2) Tematica pentru probele de concurs şi bibliografia, data şi locul susţinerii concursului, numirea comisiilor de concurs, numărul de posturi scoase la concurs, precum şi cuantumul taxei de înscriere la concurs se propun de către directorul Institutului şi se aprobă de consiliul ştiinţific. (3) Data şi locul susţinerii concursului şi numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi prin afişare la sediul Institutului, prin intermediul mass-media şi prin publicarea pe pagina de Internet a Institutului, cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului. Tematica şi bibliografia se află în permanenţă pe site-ul Institutului, începând cu data anunţării concursului şi pe toată durata acestuia. (4) Cererile-tip pentru înscrierea la concurs se depun cu cel puţin 15 zile înainte de data concursului la serviciul resurse umane al Institutului. (5) Consiliul ştiinţific al Institutului numeşte comisia de examinare şi comisia de contestaţii.  +  Articolul 41 (1) Comisia de examinare întocmeşte cu o zi înaintea concursului 3 variante de subiecte pentru limba străină, care se depun în plicuri separate şi sigilate. (2) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala de desfăşurare a acestuia. (3) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului. (4) Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise la limba străină este de 2 ore din momentul comunicării subiectelor. (5) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate. După verificarea identităţii, fiecare candidat păstrează, la vedere, actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se menţionează prezenţa fiecărui candidat. (6) Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba. (7) Înainte de a se comunică subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Institutului. (8) Pe toată durata desfăşurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise. (9) În vederea elaborării lucrării scrise, candidaţii primesc coli de hârtie având ştampila Institutului. Se poate folosi numai cerneală sau pix cu pastă de culoare albastră. (10) La expirarea timpului prevăzut la alin. (4), responsabilul de sală strânge lucrările în ordinea predării lor de către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou. (11) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se întocmeşte câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală. (12) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către responsabilul de sală şi după semnarea borderoului de către candidat. (13) Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se poate face numai cu însoţitor. (14) Frauda dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri, responsabilul de sală întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal va fi comunicat candidatului şi comisiei de examinare. (15) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă la limba străină candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7. (16) Rezultatele se afişează la sediul Institutului şi pe pagina de Internet a acestuia. (17) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate la proba scrisă la limba străină pot depune contestaţie la serviciul resurse umane din cadrul Institutului în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor. (18) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţurile lucrării se lipesc din nou. (19) Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinută la contestaţii este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.  +  Articolul 42 (1) Candidaţii admişi la proba scrisă la limba străină susţin o lucrare scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice la două dintre următoarele discipline: drept civil, dreptul familiei, drept comercial, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizare judiciară, elemente de drept comunitar şi protecţia europeană a drepturilor omului. (2) Disciplinele la care candidaţii susţin lucrarea scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice se aprobă, pentru fiecare post vacant, de consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea directorului acestuia. (3) Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se stabileşte de comisia de examinare şi nu poate depăşi 4 ore. (4) Dispoziţiile art. 41 alin. (5)-(14) se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 43 (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare. (2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1 la 10. (3) Nota lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice o reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs. (4) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7, dar nu mai puţin de nota 5 la fiecare materie de concurs. (5) Dispoziţiile art. 41 alin. (16)-(19) se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 44 (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice susţin un interviu în faţa comisiei de examinare, în scopul identificării aptitudinilor specifice funcţiei pentru care candidează. (2) Prestaţia candidatului la interviu se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei. (3) Nota finală la interviu o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei. (4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la interviu.  +  Articolul 45 (1) Media generală de promovare a concursului este cel puţin 7, în limita posturilor scoase la concurs. (2) Media generală a concursului o reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă la limba străină, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice şi interviu.  +  Articolul 46 (1) În termen de 3 zile de la data finalizării concursului, comisiile de examinare predau întregul material de concurs serviciului resurse umane din cadrul Institutului, care va lua măsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul Institutului şi pe pagina de Internet a acestuia. (2) Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor şi de probele de concurs susţinute.  +  Articolul 47 (1) Lucrările scrise şi celelalte documente relevante privind concursul se anexează la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi. (2) Orice alte documente privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice. (3) Taxa de înscriere se restituie candidaţilor care îşi anunţă retragerea cu cel puţin 15 zile înainte de prima probă de concurs.  +  Capitolul IX Drepturile şi obligaţiile auditorilor de justiţie  +  Articolul 48 (1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele drepturi: a) să beneficieze de o pregătire unitară pentru funcţia de judecător sau procuror; b) să utilizeze mijloacele de documentare puse la dispoziţie prin intermediul bibliotecii Institutului; c) să beneficieze de cazare în căminul Institutului, în limita locurilor disponibile şi în ordinea rezultatelor obţinute la concursul de admitere în Institut sau, după caz, la finalul anului întâi de studiu; d) să participe la elaborarea unor publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. (2) Auditorii de justiţie au orice alte drepturi prevăzute de lege sau de regulamente.  +  Articolul 49 (1) Auditorii de justiţie au următoarele obligaţii: a) să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle ce le revin şi să-şi respecte obligaţiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu; b) să respecte regulamentul Institutului, regulamentul bibliotecii şi regulamentul căminului Institutului; c) să respecte orarul fixat de conducerea Institutului, precum şi normele de conduită prevăzute de lege; d) să nu se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingeri politice; e) să aibă o atitudine echidistantă, fără influenţe legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, precum şi de statutul socioeconomic, politic şi cultural al unei persoane ori alte asemenea criterii discriminatorii; f) să nu dezvăluie sau să folosească pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate; g) în cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, să păstreze materialele respective în incinta Institutului, instanţei sau parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament; h) să folosească resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobândirii de cunoştinţe profesionale. (2) Auditorii de justiţie au orice alte obligaţii prevăzute de lege sau de regulamente. (3) Absenţele auditorilor de justiţie de la cursuri ori de la stagiile de practică se consemnează în foile de prezenţă de către personalul de instruire sau, după caz, de tutorii de practică.  +  Articolul 50 (1) În cazul în care auditorii de justiţie săvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul Institutului sau, după caz, de consiliul ştiinţific. (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin; b) atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, de personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; c) absenţele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună. (3) Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt următoarele: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni sau proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună; c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună; d) exmatricularea din Institut.  +  Articolul 51 (1) Avertismentul se aplică, în scris, de către directorul Institutului, în termen de 30 de zile de la constatarea abaterii, şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 50 alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplică de consiliul ştiinţific al Institutului, în termenul prevăzut la alin. (1). (3) Decizia sau, după caz, hotărârea de sancţionare se motivează şi se comunică în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii. (4) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă. (5) Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie prin hotărâri irevocabile se consemnează în dosarul personal al acestora.  +  Articolul 52 (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedată de efectuarea cercetării cu privire la faptele care constituie încălcări ale prevederilor legale sau regulamentare. (2) Cercetarea prealabilă se efectuează de către unul dintre directorii adjuncţi. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea auditorului cercetat şi verificarea apărărilor acestuia. (3) Cercetarea se finalizează printr-un referat, în care se consemnează rezultatul constatărilor. Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. (4) Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.  +  Articolul 53Auditorii de justiţie răspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale.------------