DECIZIE nr. 146 din 15 martie 2005referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ale art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 11 aprilie 2005



    Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorConstantin Doldur - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorFlorentina Baltă - procurorGabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ale art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004. Excepţia a fost ridicată de Kincses El'f6d din Târgu Mureş în Dosarul nr. 4.120/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 1 martie 2005 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a studia avizul nr. 300/2004 al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept asupra Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în România, precum şi raportul Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului cu privire la Legea pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, a amânat pronunţarea la 15 martie 2005.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 17 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 4.120/2004, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ale art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004. Excepţia a fost ridicată de Kincses El'f6d într-o cauză în care acesta solicită obligarea statului român la plata unor daune morale.În motivarea excepţiei se susţine că art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004, care prevede condiţiile în care pot depune candidaturi organizaţiile minorităţilor naţionale, altele decât cele reprezentate în Parlament, art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, care conţine dispoziţii asemănătoare, precum şi anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004, ale cărei prevederi sunt discriminatorii în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, sunt neconstituţionale prin aceea că este "împiedicat în exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, fiind constrâns să candidez pe listele unor formaţiuni politice sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care au o politică şi o ideologie postcomunistă [...]". Consideră că prin aceste reglementări sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 29 alin. (1), referitoare la libertatea conştiinţei, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, şi ale art. 35, care garantează dreptul de a fi ales. Totodată, invocând art. 11 şi 20 din Constituţie, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 2 pct. 1 şi ale art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ale art. 2 pct. 1 şi 2 şi ale art. 5 pct. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. În esenţă, aceste texte dispun cu privire la dreptul oricărei persoane de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi, în condiţii generale de egalitate, statele respective garantând exercitarea drepturilor fără discriminări şi fără restricţii nerezonabile. În opinia autorului excepţiei, restricţiile rezonabile se pot referi «la impunerea împlinirii unei anumite vârste, la un anume grad de educaţie în raport de poziţia dorită, la o anume stare de sănătate psihică, dar nu permit crearea unor bariere (nici chiar prin "anexe") care împiedică accesul pe listele unor formaţiuni politice etc.» În sfârşit, se invocă încălcarea prevederilor art. 3 din Statutul Consiliului Europei, ratificat de România prin Legea nr. 64/1993, ale art. 12 şi 13 din Documentul final al reuniunii de la Viena şi ale pct. 5.7, 5.9, 6 şi 7.5 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei asupra dimensiunii umane a CSCE (OSCE), toate textele din documentele menţionate făcând referire la exercitarea efectivă a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, fără discriminări, şi garantarea exercitării acestora de către statele semnatare.În legătură cu neconstituţionalitatea prevederilor anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004, se arată că acestea au modificat legea, iar actul normativ "botezat ca hotărâre de guvern" reprezintă "o încercare de evitare a exercitării controlului de constituţionalitate de către Curtea Constituţională", care, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor Guvernului sau a unor dispoziţii din acestea. Se arată că, în realitate, actul normativ adoptat reprezintă o ordonanţă emisă în temeiul Legii speciale nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu încălcarea limitelor şi condiţiilor prevăzute de aceasta, fiind deci adoptat cu încălcarea art. 108 alin. (2) şi (3) din Constituţie.În cadrul şedinţei publice de dezbateri din data de 1 martie 2005, autorul excepţiei depune, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate formulate, extrase traduse în limba română din: Avizul nr. 300/2004 asupra Legii pentru alegerea administraţiei publice locale în România, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, prin Consiliul pentru alegeri democratice, în cea de a 11-a sesiune de la Veneţia, din data de 2 decembrie 2004, şi prin Comisia de la Veneţia, în cea de a 61-a sesiune plenară, de la Veneţia, din perioada 3-4 decembrie 2004, precum şi Raportul de evaluare al Misiunii O.S.C.E./O.I.D.D.O - Varşovia, 14 februarie 2005, asupra alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arată că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale menţionate de autorul excepţiei şi nici prevederile documentelor internaţionale enunţate, care stabilesc că, în exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, fiecare persoană este supusă numai îngrădirilor stabilite de lege, fără discriminări nerezonabile.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile art. 7 din Legea nr. 67/2004 nu contravin art. 29 alin. (1) din Constituţie, privind libertatea conştiinţei, întrucât "orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales poate candida ca independent, fără să fie astfel obligat să adere la o organizaţie a cărei ideologie nu o împărtăşeşte. În condiţiile în care, însă, persoana respectivă candidează pe lista unei organizaţii, ea reprezintă organizaţia respectivă, iar această îndatorire nu poate fi exercitată în lipsa unui consens între ideologia şi aspiraţiile organizaţiei care îl propune drept candidat şi crezul propriu". În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), consideră că susţinerea este neîntemeiată, deoarece: cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale pot depune, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, candidaturi independente, la fel ca şi cetăţenii de naţionalitate română; condiţiile stabilite în alin. (3) şi (4) ale art. 7 din Legea nr. 67/2004 trebuie să fie îndeplinite doar de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, altele decât cele reprezentate în Parlament, pentru aceleaşi raţiuni avute în vedere prin reglementarea condiţiilor pentru înscrierea partidelor politice în registrul partidelor politice, astfel cum sunt prevăzute de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003. Or, comparând condiţiile stabilite de art. 7 alin. (4) din legea criticată cu cele prevăzute de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, "rezultă că, mai degrabă, ar fi vorba de o discriminare pozitivă a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale". Cu referire la încălcarea art. 8 alin. (1) din Constituţie, privind pluralismul politic, apreciază că existenţa unei multitudini de factori, indiferent de denumirea pe care o poartă - organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament, alte organizaţii şi alianţe, precum şi cetăţeni individuali, care acţionează în procesul electoral -, este o reflectare a principiului pluralismului în societatea românească. Mai arată că nici susţinerea privind încălcarea art. 37 din Constituţie, care dispune în legătură cu dreptul de a fi ales, nu poate fi reţinută, întrucât "dispoziţiile legale criticate reglementează un segment concret din procesul electoral, şi anume depunerea candidaturilor". În sfârşit, consideră că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 20 din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 2 şi art. 21 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de vreme ce eventualele diferenţieri între condiţiile de depunere a candidaturilor pentru cetăţenii de naţionalitate română şi cei de altă naţionalitate nu sunt de natură "să creeze o discriminare pe criteriul naţionalităţii", iar stabilirea modalităţilor concrete de funcţionare a sistemului electoral reprezintă atributul unicei autorităţi legiuitoare a ţării, Parlamentul României.În legătură cu susţinerile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, care stabilesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească lista membrilor fondatori ai unui partid politic, consideră că aceasta reprezintă o problemă de oportunitate asupra căreia numai legiuitorul poate dispune.În sfârşit, arată că excepţia de neconstituţionalitate a anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 este inadmisibilă.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 şi cele ale art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 este inadmisibilă. Astfel, în legătură cu neconstituţionalitatea art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004, prin raportare la art. 37 şi 20 din Constituţie, coroborate cu art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, hotărârile nr. 37/1996, nr. 44/1996 şi nr. 2/1992. Consideră că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi art. 37 din Constituţie nu sunt încălcate prin prevederile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, precum şi că atât acest text de lege, cât şi art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 nu conţin dispoziţii contrare celor cuprinse în art. 16 şi art. 29 alin. (1) din Constituţie. În sfârşit, arată că excepţia de neconstituţionalitate a anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 este inadmisibilă, prin raportare la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ale art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004.Aceste prevederi au următorul conţinut:- Art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004: "(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective. (4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.";- Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003: "Lista trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti."În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 8 alin. (1) - "Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale", art. 16 alin. (1) - "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 35 [devenit art. 37] - "Dreptul de a fi ales" şi art. 20 din Constituţie - "Tratatele internaţionale privind drepturile omului".De asemenea, se invocă şi încălcarea art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, a art. 2 pct. 1 şi 2 şi art. 5 pct. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, a art. 12 şi 13 din Documentul final al Reuniunii de la Viena, precum şi a pct. 5.7, 5.9, 6 şi 7.5 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei asupra dimensiunii umane a CSCE (OSCE).Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională reţine următoarele:I. O primă critică de neconstituţionalitate priveşte art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004, care se referă la condiţiile în care organizaţiile minorităţilor naţionale, altele decât cele reprezentate în Parlament, pot depune candidaturi pentru alegerea autorităţilor publice locale, şi art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 referitor la cuprinsul listei semnăturilor de susţinere a unui partid politic în vederea înregistrării.În legătură cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, Curtea Constituţională constată că potrivit art. 55 din aceeaşi lege "Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47, 48 şi 53". De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta decide asupra excepţiilor care au legătură cu soluţionarea cauzei, în caz contrar, ele fiind inadmisibile. Aşadar, art. 19 din Legea nr. 14/2003 nu este incident în cauză, iar excepţia de neconstituţionalitate cu privire la aceste dispoziţii de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, din analiza cuprinsului acestor dispoziţii de lege nu rezultă că ele sunt discriminatorii în ce-i priveşte pe cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi nici că împiedică "exercitarea liberă a dreptului de a fi ales". Stabilirea, prin lege, a condiţiilor menţionate nu contravine textelor constituţionale şi convenţionale invocate ca fiind încălcate, legiuitorul având competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral.Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, o astfel de lege fiind Legea nr. 67/2004. Textul din lege criticat dispune cu privire la un segment al procesului electoral, cel referitor la depunerea candidaturilor de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, stabilind anumite condiţionări, fără ca prin acestea să îngrădească dreptul unei organizaţii din cadrul minorităţii de a participa la alegerea şi constituirea autorităţilor locale. Aşadar, condiţia prezentării unei liste cu membri ai organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pentru a putea depune candidaturi la alegerile locale nu este de natură să restrângă exerciţiul dreptului de a fi ales, având în vedere că se cere o listă cu un număr de membri egal cu 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat că aparţin minorităţii naţionale respective. Acest număr redus permite oricărei minorităţi naţionale să constituie organizaţii cu posibilităţi de a depune candidaturi, ceea ce asigură aplicarea deplină a principiului pluralismului politic. Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate, sub aspectul depunerii candidaturilor pentru consiliile locale, întrucât acestea au îndeplinit condiţii mult mai severe pentru a accede în Parlament. Astfel, conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, împreună, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat."Dispoziţiile art. 7 alin. (3) şi (4) din legea criticată sunt în interesul minorităţilor privite în ansamblul lor şi se opun unor interese divergente care s-ar putea manifesta în interiorul acestora, iar, pe de altă parte, sunt de natură să asigure înlăturarea fracţionării organelor alese şi buna funcţionare a acestora. Legea oferă posibilitatea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi să candideze fie pe listele organizaţiei din care fac parte, fie ca independent.Curtea constată că asupra constituţionalităţii prevederilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004, sub aspectul numărului membrilor organizaţiei aparţinând minorităţii naţionale legal constituite şi al dispersiei lor în teritoriu pentru a figura pe lista de membri depusă la Biroul Electoral Central, în vederea participării la alegeri, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie invocate şi în acest dosar Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004. Prin această decizie, respingând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea a reţinut că din cuprinsul art. 7 alin. (3), (4) şi (5) al legii rezultă că acesta este chiar în sensul dispoziţiilor constituţionale ale art. 37, referitoare la "Dreptul de a fi ales", dispoziţii care precizează limitele dreptului şi condiţiile care trebuie îndeplinite de cei care doresc să candideze. De asemenea, în legătură cu posibilitatea stabilită de text, în sensul depunerii de candidaturi de către organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru participarea la alegerile locale, a reţinut că această prevedere reprezintă tocmai respectarea principiului egalităţii între cetăţeni, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, iar nu încălcarea lui, precum şi că art. 8 privind "Pluralismul şi partidele politice" nu este incident în cauză.Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii.De altfel, criticile formulate, constând în esenţă în susţinerea potrivit căreia autorul excepţiei este "împiedicat în exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, fiind constrâns să candideze pe listele unor formaţiuni politice sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care au o politică şi o ideologie postcomunistă [...]", nu reprezintă aspecte de constituţionalitate, aşa încât nu pot fi reţinute.II. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004, Curtea nu este competentă să se pronunţe, având în vedere dispoziţiile art. 146 lit. d) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Potrivit acestor dispoziţii constituţionale şi legale, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi direct de Avocatul Poporului, şi asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.III. În legătură cu Avizul nr. 300/2004 asupra Legii pentru alegerea administraţiei publice locale în România, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, prin Consiliul pentru alegeri democratice, în cea de-a 11-a sesiune de la Veneţia, din data de 2 decembrie 2004, şi prin Comisia de la Veneţia, în cea de-a 61-a sesiune plenară de la Veneţia, din perioada 3-4 decembrie 2004, invocat de autorul excepţiei în sprijinul susţinerilor de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 67/2004, Curtea observă următoarele: potrivit pct. I "Introducere", Biroul Adunării parlamentare a Consiliului Europei a invitat Comisia de la Veneţia să îşi dea avizul asupra conformităţii principiilor enunţate prin Legea alegerilor locale din România cu cele din instrumentele juridice de bază ale Consiliului Europei, şi anume: Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană privind autonomia locală. Această invitaţie a fost formulată ca urmare a unei cereri vizând o propunere de hotărâre referitoare la Legea alegerilor locale în România. Ca urmare, a fost elaborat Avizul nr. 300/2004, prin care, la pct. IV intitulat "Concluzii", se reţine că legea în ansamblu se conformează normelor patrimoniului electoral european, precum şi că anumite îmbunătăţiri ar fi posibile la alegerile locale, în special în privinţa dreptului de vot pentru persoanele care nu sunt cetăţeni (români), deşi aceasta nu este încă o normă europeană. Mai mult, se reţine că aplicarea legii cu ocazia alegerilor din anul 2004 nu a ridicat nici o problemă deosebită. Precizând că observaţiile se aplică doar alegerilor locale, se arată că totuşi prevederile art. 7 din lege creează dificultăţi, prin aceea că restrâng posibilitatea ca mai mult de o grupare de persoane care aparţin unei minorităţi naţionale (în practică, în principal minoritatea maghiară) să fie reprezentată în cadrul autorităţilor la nivel local pe ansamblul ţării, iar restricţiile impuse de text nu par a fi justificate de necesitatea asigurării unităţii pentru conservarea ponderii electorale a unei minorităţi, întrucât alegătorii ştiu cum să îşi salveze interesele ca minoritate.Avizul nr. 300/2004 al Comisiei de la Veneţia nu a fost urmat de o rezoluţie referitoare la Legea privind alegerile locale în România.Curtea constată că, pentru considerentele arătate în prezenta decizie, cele semnalate în avizul menţionat nu sunt de natură să justifice pronunţarea altei soluţii decât cea de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul prezentului dosar, recomandările făcute privind îmbunătăţirea legislaţiei în materie electorală putând fi, eventual, examinate numai de Parlament.IV. În ceea ce priveşte Raportul de evaluare al Misiunii OSCE/OIDDO - Varşovia, 14 februarie 2005 -, asupra alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România 28 noiembrie şi 12 decembrie 2004 -, depus la dosar, de asemenea, de autorul excepţiei cu prilejul dezbaterilor din data de 1 martie 2005, Curtea constată că acesta se referă la Legea privind alegerile parlamentare şi prezidenţiale, or, în cauză, obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie prevederi din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Kincses El'f6d din Târgu Mureş în Dosarul nr. 4.120/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, precum şi ale anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu_______________