LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.197 din 14 decembrie 2004



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.  +  Articolul 2Personalul auxiliar de specialitate funcţionează în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit art. 106-108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.  +  Articolul 3 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, informaticieni, registratori. (2) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii. (3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea funcţiile de agent procedural şi aprod.  +  Articolul 4Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, prevăzut la art. 3, este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei şi să participe la formarea profesională continuă.  +  Capitolul II Recrutarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Secţiunea 1 Recrutarea grefierilor  +  Articolul 5Recrutarea grefierilor se face, de regulă, prin Şcoala Naţională de Grefieri.  +  Articolul 6 (1) Concursul de admitere în Şcoala Naţională de Grefieri se organizează anual, la nivel naţional, de către Şcoala Naţională de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Numărul de locuri se stabileşte în funcţie de necesarul de personal calificat al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. (3) Concursul se desfăşoară separat, pentru posturile de grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.  +  Articolul 7Modul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Secţiunea a 2-a Recrutarea informaticienilor  +  Articolul 8 (1) Informaticienii se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante. (2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curţi de apel sau fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel ori, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetul Naţional Anticorupţie, cu sprijinul Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei, care coordonează din punct de vedere profesional activitatea informaticienilor, sau al compartimentului informatic din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz. (3) Concursul se desfăşoară potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  +  Secţiunea a 3-a Recrutarea grefierilor arhivari, a registratorilor şi a personalului conex  +  Articolul 9 (1) Grefierii arhivari, registratorii şi personalul conex se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante. (2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curţi de apel sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul Naţional Anticorupţie, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 10Grefierii arhivari şi registratorii care promovează concursul prevăzut la art. 9 vor efectua un stagiu de specializare de două luni în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri.  +  Capitolul III Şcoala Naţională de Grefieri  +  Secţiunea 1 Organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Grefieri  +  Articolul 11 (1) Şcoala Naţională de Grefieri este o instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi formarea profesională continuă a acestora, în condiţiile legii. (2) Şcoala Naţională de Grefieri nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supusă dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ şi recunoaşterea diplomelor. (3) Şcoala Naţională de Grefieri are sediul în municipiul Bucureşti. (4) Şcoala Naţională de Grefieri îşi poate desfăşura activitatea şi în teritoriu, în centre şi puncte zonale de formare profesională, organizate potrivit legii.  +  Articolul 12 (1) Şcoala Naţională de Grefieri este condusă de consiliul de conducere, care este format din 9 membri, astfel: a) un judecător şi un procuror desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; b) 2 reprezentanţi aleşi din cadrul personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri; c) directorul Institutului Naţional al Magistraturii; d) un reprezentant al Direcţiei organizarea instanţelor şi resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; e) 2 reprezentanţi ai cursanţilor, unul dintre cursanţii cu studii superioare şi unul dintre cursanţii cu studii medii, aleşi pe durata cursurilor; f) directorul Şcolii Naţionale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere şi prezidează şedinţele acestuia. (2) Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor cursanţilor, care sunt aleşi pe durata studiilor.  +  Articolul 13Consiliul de conducere propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Grefieri, la propunerea directorului acestei instituţii.  +  Articolul 14 (1) Şcoala Naţională de Grefieri este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii. (2) Directorul Şcolii Naţionale de Grefieri este ordonator terţiar de credite.  +  Articolul 15 (1) Numărul maxim de posturi pentru Şcoala Naţională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului. (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Şcolii Naţionale de Grefieri se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 16 (1) Conducerea curentă a Şcolii Naţionale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncţi şi un director economic. (2) Directorul şi directorii adjuncţi sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul personalului de instruire care are calitatea de magistrat, pentru o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii.  +  Articolul 17Organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Grefieri se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 18 (1) Personalul de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri este numit de Consiliul Superior al Magistraturii dintre magistraţi, grefieri cu studii superioare sau alţi specialişti. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit de Consiliul Superior al Magistraturii şi prin detaşare în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.  +  Articolul 19Salarizarea personalului de conducere şi de instruire se face potrivit legii de salarizare a personalului din cadrul organelor autorităţii judecătoreşti.  +  Articolul 20 (1) Cadrele didactice din învăţământul superior juridic ce deţin funcţii de conducere sau de execuţie în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri sunt asimilate magistraţilor, pe perioada exercitării funcţiilor. (2) Grefierii cu studii superioare care desfăşoară activităţi de instruire în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri sunt încadraţi potrivit funcţiei corespunzătoare din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.  +  Secţiunea a 2-a Formarea iniţială a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 21 (1) Formarea iniţială se desfăşoară diferit pentru grefierii cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare de altă specialitate şi grefierii cu studii medii. (2) Pentru grefierii cu studii superioare juridice durata cursurilor este de un an şi constă în pregătirea teoretică şi stagiu practic. (3) Pentru grefierii cu studii superioare de altă specialitate sau studii medii durata cursurilor este de 2 ani şi include pregătire teoretică şi stagiu practic. (4) Stagiile practice se desfăşoară la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă acestea.  +  Articolul 22 (1) La absolvirea cursurilor Şcolii Naţionale de Grefieri cursanţii vor susţine un examen final. (2) Media de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri este cel puţin 6. (3) Cursanţilor care au promovat examenul de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri li se eliberează atestate.  +  Articolul 23Absolvenţii cu atestat ai Şcolii Naţionale de Grefieri vor fi repartizaţi, în ordinea mediilor de absolvire, pe posturile vacante de la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori la Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru care au susţinut concursul de admitere.  +  Articolul 24 (1) Absolvenţii care au obţinut media de absolvire cel puţin 7 vor fi încadraţi în treapta profesională imediat superioară celei de debutant. (2) Absolvenţii care au obţinut medii între 6 şi 7 vor fi încadraţi ca debutanţi.  +  Articolul 25 (1) În perioada studiilor, Şcoala Naţională de Grefieri acordă cursanţilor o indemnizaţie lunară de cursant, în cuantum egal cu salariul de bază brut pentru funcţia de grefier debutant, în raport cu nivelul studiilor absolvite. (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se plăteşte din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.  +  Articolul 26Perioada în care o persoană a avut calitatea de cursant al Şcolii Naţionale de Grefieri, dacă a promovat examenul de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri, constituie vechime în muncă şi vechime în specialitate.  +  Articolul 27 (1) Absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri au obligaţia de a rămâne 5 ani în cadrul instituţiilor autorităţii judecătoreşti. (2) În cazul în care un absolvent al Şcolii Naţionale de Grefieri este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizaţia de cursant şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).  +  Articolul 28Stagiul de specializare prevăzut la art. 10 are loc în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pentru care au susţinut concursul, sub îndrumarea personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri.  +  Secţiunea a 3-a Formarea profesională continuă  +  Articolul 29 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are obligaţia de a participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă, organizată de Şcoala Naţională de Grefieri. (2) În cazul informaticienilor, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puţin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituţii de profil, pe baza convenţiilor de colaborare încheiate cu curţile de apel ori cu parchetele de pe lângă curţile de apel sau, după caz, cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori cu Parchetul Naţional Anticorupţie.  +  Articolul 30 (1) Formarea continuă se desfăşoară sub formă de seminarii, sesiuni de pregătire, conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare în străinătate. (2) Seminariile şi sesiunile de formare continuă a grefierilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se realizează pe baza unui program anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, care este comunicat tuturor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea în luna decembrie a anului anterior. (3) Grefierii vor avea posibilitatea să opteze, în limita locurilor disponibile, pentru activităţile de formare continuă care îi interesează.  +  Articolul 31 (1) La sfârşitul fiecărui seminar sau fiecărei sesiuni de formare continuă, organizată potrivit art. 30, personalul primeşte o adeverinţă în care sunt consemnate şi rezultatele obţinute în urma evaluării cunoştinţelor acumulate. (2) Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă organizate de Şcoala Naţională de Grefieri sau, după caz, de instituţiile de profil informatic constituie un punctaj, care se are în vedere la evaluarea anuală a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.  +  Articolul 32În completarea formării continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, la nivelul fiecărei instanţe şi fiecărui parchet, se vor organiza, trimestrial, ore de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, sub îndrumarea unui magistrat desemnat de conducătorul fiecărei instanţe judecătoreşti sau fiecărui parchet de pe lângă aceasta.  +  Capitolul IV Numirea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Secţiunea 1 Numirea în funcţie  +  Articolul 33 (1) Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; c) cunoaşte limba română; d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei; e) are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere; f) este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) La numirea în funcţia de grefier, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. (3) Pentru numirea în funcţia de grefier statistician, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice. (4) Pentru numirea în funcţia de grefier documentarist, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii.  +  Articolul 34Pentru numirea în funcţia de informatician sunt necesare îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d) şi absolvirea de studii superioare de specialitate.  +  Articolul 35Funcţiile de informatician pot fi nominalizate potrivit nomenclatorului de funcţii de specialitate prevăzute de lege pentru funcţiile de specialitate informatică.  +  Articolul 36În cazuri excepţionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel naţional sau poate aviza numirea în funcţia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-e) şi au o vechime în specialitate de cel puţin 10 ani.  +  Articolul 37Grefierii şi informaticienii sunt numiţi prin decizie de către preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea, în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea.  +  Articolul 38 (1) Poate fi numită în funcţia de grefier arhivar, registrator, agent procedural sau aprod persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d). (2) Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de concurs, organizat la nivelul curţilor de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul Naţional Anticorupţie. (3) Modul de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 39Grefierii arhivari şi registratorii sunt numiţi prin decizie de către preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea ori, după caz, de preşedinţii tribunalelor sau de prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea, în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea.  +  Articolul 40 (1) Înainte de a începe să îşi exercite funcţia, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea depune jurământul în faţa conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, la care este numit. (2) Dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 41Informaticienii sunt subordonaţi, din punct de vedere administrativ, conducătorului instanţei sau parchetului din care fac parte şi, din punct de vedere profesional, Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, compartimentului corespunzător din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori Parchetului Naţional Anticorupţie.  +  Secţiunea a 2-a Promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 42 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, încadrat pentru prima dată după terminarea studiilor, are calitatea de debutant o perioadă de 6 luni de la încadrare, fiind definitivat în funcţie pe bază de examen, cu excepţia absolvenţilor prevăzuţi la art. 24 alin. (1). (2) În cazul nepromovării examenului de definitivare în funcţie, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu încă 6 luni. Nepromovarea pentru a doua oară a examenului de definitivare atrage eliberarea din funcţie ca necorespunzător profesional.  +  Articolul 43Promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.  +  Articolul 44 (1) Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen. (2) Promovarea la instanţe sau parchete superioare se face numai prin concurs, organizat la nivelul curţilor de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori la Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care este încadrat şi calificativul "foarte bine" în această perioadă. (3) Modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Pentru promovarea în funcţii de execuţie în cazul informaticienilor, la elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (3) vor fi avute în vedere, după caz, şi propunerile ministrului justiţiei, ale preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  +  Articolul 45 (1) Promovarea în funcţii de conducere - de prim-grefier, de grefier-şef sau de informatician-şef - se face de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului, după caz, pe baza candidaturilor depuse, a unui proiect de îmbunătăţire a activităţii personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a unui interviu. Pentru promovarea în funcţia de informatician-şef la curţi de apel şi tribunale, respectiv la parchetele de pe lângă aceste instanţe, la şedinţa colegiului de conducere participă şi un reprezentant al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care verifică aptitudinile profesionale ale candidaţilor, necesare implementării Strategiei de informatizare a sistemului judiciar. (2) La selecţia grefierilor şi informaticienilor pentru numirea în funcţii de conducere se are în vedere îndeplinirea următoarelor criterii: a) o vechime de minimum 5 ani în funcţia de grefier, respectiv de informatician; b) activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul "foarte bine" în ultimii 4 ani; c) calităţi manageriale.  +  Articolul 46 (1) Numirea în funcţia de prim-grefier sau grefier-şef se face pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă această instanţă. (2) Numirea în funcţia de informatician-şef se face pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă această instanţă, cu avizul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) În cazul numirii în funcţia de informatician-şef la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu este necesar avizul prevăzut la alin. (2).  +  Articolul 47Dispoziţiile art. 45 şi 46 se aplică în mod corespunzător şi în cazul promovării în funcţia de grefier arhivar-şef.  +  Secţiunea a 3-a Suspendarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 48 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este suspendat din funcţie în următoarele cazuri: a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa; b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător; c) când săvârşeşte o abatere disciplinară gravă, în condiţiile art. 88. (2) Suspendarea din funcţie se dispune de preşedintele curţii de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză. (3) În perioada suspendării din funcţie, potrivit alin. (1) lit. a) şi c), celui suspendat nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în muncă şi în specialitate.  +  Articolul 49 (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a), preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta comunică de îndată persoanei în cauză şi conducerii instanţei sau parchetului unde aceasta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie. (2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de persoana în cauză, suspendarea din funcţie încetează, iar aceasta este repusă în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsită pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în muncă şi în specialitate pentru această perioadă. (3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. c), dacă se constată nevinovăţia persoanei în cauză.  +  Articolul 50 (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate. (2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a persoanei în cauză, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, o eliberează din funcţie. (3) În perioada suspendării, persoanei în cauză i se plătesc drepturile de asigurări sociale pentru boală, potrivit legii.  +  Articolul 51Decizia de suspendare din funcţie poate fi contestată la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul.  +  Secţiunea a 4-a Eliberarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 52Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este eliberat din funcţia de execuţie sau de conducere în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, în condiţiile legii; c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere; d) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în funcţie; e) ca sancţiune disciplinară; f) condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni.  +  Articolul 53 (1) Eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus numirea în funcţie. (2) Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri, decizia de eliberare din funcţie prevăzută la alin. (1) se aduce la cunoştinţă Şcolii Naţionale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere, dacă eliberarea din funcţie are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani prevăzut de art. 27 alin. (1). (3) Pentru informaticieni, în cazul prevăzut de art. 52 lit. c), decizia de eliberare din funcţie se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Parchetului Naţional Anticorupţie.  +  Articolul 54Decizia de eliberare din funcţie prevăzută pentru cazurile menţionate la art. 52 lit. c)-f) poate fi contestată la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul.  +  Capitolul V Delegarea, detaşarea şi transferul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 55 (1) În cazul în care o instanţă judecătorească sau un parchet nu poate funcţiona normal datorită lipsei temporare a unor categorii de personal auxiliar de specialitate, a existenţei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă această instanţă, la propunerea conducătorului instanţei ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate delega personal auxiliar de specialitate din circumscripţia teritorială a aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă această instanţă. (2) Delegarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită, cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an. (3) Delegarea informaticienilor se poate dispune cu avizul prealabil al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  +  Articolul 56 (1) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, cu avizul conducătorului instanţei judecătoreşti ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate dispune detaşarea personalului auxiliar de specialitate, numai cu acordul scris al acestuia, în cadrul Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii sau al unităţilor subordonate acestora. (2) Durata detaşării este de cel mult un an. În mod excepţional, durata detaşării poate fi prelungită, pentru motive obiective, din 6 în 6 luni, cu respectarea aceloraşi condiţii.  +  Articolul 57Pe perioada delegării şi detaşării, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru personalul din unităţile bugetare. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat personalul auxiliar de specialitate sunt inferioare celor de care acesta beneficiază la instanţa judecătorească sau la parchetul de pe lângă aceasta, la care este încadrat, acesta îşi păstrează salariul de încadrare şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei pe care o deţine.  +  Articolul 58Transferul personalului auxiliar de specialitate între instanţele judecătoreşti sau parchetele de pe lângă acestea se aprobă, la cererea acestuia ori a unităţilor interesate, de preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe.  +  Capitolul VI Drepturile şi îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 59Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului auxiliar se face ţinându-se seama de locul şi rolul acestuia în desfăşurarea activităţii de justiţie, de răspunderea şi complexitatea fiecărei funcţii, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru persoanele care sunt încadrate în instituţiile publice.  +  Secţiunea a 2-a Drepturile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 60 (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege. (2) Informaticienii cu funcţii de execuţie şi funcţii de conducere beneficiază de prevederile privind salarizarea şi celelalte drepturi corespunzătoare grefierilor cu studii superioare cu funcţii de execuţie şi de conducere. (3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime şi de alte drepturi salariale, în condiţiile legii. (4) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se stabileşte prin lege specială.  +  Articolul 61Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este liber să se asocieze ori să adere la organizaţii sindicale, precum şi la organizaţii profesionale, locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale şi economice.  +  Articolul 62 (1) Personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea îi este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii, cu respectarea principiilor continuităţii şi al celerităţii activităţii de justiţie. (2) În timpul grevei se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală, asigurându-se participarea grefierilor la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanţă.  +  Articolul 63 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională. (2) Pe perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt: a) organizate la iniţiativa ori în interesul instanţei sau parchetului la care este încadrat; b) urmate la iniţiativa personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu acordul preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a căror circumscripţie teritorială funcţionează; c) organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, de centrele zonale de formare continuă, în condiţiile legii, sau de alte instituţii specializate din ţară sau din străinătate. (3) În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul instanţa sau parchetul, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile art. 57. (4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesională a personalului auxiliar de specialitate, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi, după caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.  +  Articolul 64Instanţele şi parchetele au obligaţia să asigure personalului auxiliar de specialitate condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.  +  Articolul 65 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare. (2) În perioada concediului de odihnă personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. (3) Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 164/2004, cu completările ulterioare.  +  Articolul 66 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii fără plată, pentru studii sau pentru alte evenimente, în condiţii stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 65 alin. (3). (2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii medicale, potrivit legislaţiei în vigoare.  +  Articolul 67 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate sau pensionari, precum şi soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate. (2) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 68 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum a fost prevăzut la art. 3, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (2) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la alin. (1) se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării. (3) De pensia de serviciu beneficiază şi personalul auxiliar cu o vechime între 20 şi 25 de ani în această funcţie, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) se micşorează cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală. (4) De prevederile alin. (2) beneficiază şi personalul auxiliar pensionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Soţul supravieţuitor şi copiii personalului prevăzut la alin. (1), care au dreptul la pensie de serviciu, beneficiază de pensie de urmaş dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat. (7) Pensiile de serviciu ale personalului auxiliar se actualizează în raport cu salariul de bază brut al categoriilor de personal auxiliar în activitate.  +  Articolul 69 (1) Personalul auxiliar de specialitate cu o vechime continuă în justiţie de 25 de ani înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru motive neimputabile beneficiază de o indemnizaţie egală cu trei salarii de bază de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii. (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul activităţii de personal auxiliar de specialitate şi se înregistrează în dosarul personal, potrivit legii. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul decesului personalului auxiliar de specialitate aflat în activitate. În acest caz indemnizaţia se acordă soţului sau, după caz, soţiei şi copiilor care se aflau în întreţinerea persoanei în cauză la data decesului.  +  Articolul 70Grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfăşoară această activitate.  +  Articolul 71 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate, cu o vechime de 25 de ani şi, respectiv, 20 de ani, poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar clasele II şi III, prevăzută de Legea nr. 303/2004, pentru merite deosebite în activitate, respectarea în mod exemplar a îndatoririlor de serviciu şi obţinerea în decursul întregii activităţi numai a calificativului "foarte bine". (2) Modalitatea de propunere şi condiţiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul judiciar clasele II şi III se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.  +  Articolul 72Grefierii de şedinţă au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ţinutei vestimentare corespunzătoare instanţei la care funcţionează, potrivit legii.  +  Articolul 73Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţia muncii şi de legislaţia asigurărilor sociale.  +  Articolul 74 (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este evaluată anual de către conducătorul instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta în care îşi desfăşoară activitatea, prin acordarea calificativelor "foarte bine", "bine", "satisfăcător" şi "nesatisfăcător". (2) Evaluările şi calificativele anuale se păstrează la dosarul profesional personal. (3) În cazul informaticienilor, evaluarea se realizează cu sprijinul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie şi se semnează atât de preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă această instanţă, cât şi de către şeful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Parchetului Naţional Anticorupţie.  +  Articolul 75 (1) Evoluţia activităţii personalului de la intrarea în justiţie şi până la încetarea funcţiei se consemnează în fişa profesională aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, aflată la dosarele profesionale care se întocmesc şi se păstrează de curtea de apel sau parchetul de pe lângă această instanţă, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea ori, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul Naţional Anticorupţie. (2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege. (3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar.  +  Secţiunea a 3-a Îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 76Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiţiei.  +  Articolul 77 (1) Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământ, în condiţiile legii. (2) Grefierilor le este interzis: a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. (3) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c), grefierii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.  +  Articolul 78 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. (2) Personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.  +  Articolul 79Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să respecte programul de lucru şi să rezolve lucrările în termenele stabilite.  +  Articolul 80 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează. (2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură potrivit art. 72.  +  Articolul 81Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interes.  +  Capitolul VII Răspunderea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea  +  Articolul 82Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.  +  Articolul 83Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.  +  Articolul 84Constituie abateri disciplinare: a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor; b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru; c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum şi orice ale imixtiuni în activitatea judecătorilor sau a procurorilor; d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de judecători şi procurori, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră în relaţii; e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; f) nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare faţă de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti; g) manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea; i) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor; j) încălcarea incompatibilităţilor şi a interdicţiilor prevăzute de lege; k) omisiunea gravă de a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii; l) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.  +  Articolul 85 (1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o durată de 1-3 luni; c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1-3 luni; d) revocarea din funcţia de conducere ocupată; e) mutarea disciplinară la o altă instanţă sau parchet din circumscripţia teritorială a aceleiaşi curţi de apel sau, după caz, a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel, pe o durată de 1-3 luni; f) excluderea din profesie. (2) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instanţei sau al parchetului care aplică sancţiunea poate dispune ca, pe lângă sancţiunea disciplinară aplicată, acesta să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.  +  Articolul 86 (1) Sancţiunea prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a) se aplică de conducătorul instanţei sau al parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea cel sancţionat. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b)-f) se aplică de către preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea cel sancţionat.  +  Articolul 87 (1) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea, prevăzuţi la art. 86, vor dispune efectuarea cercetării prealabile. (2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile şi se poate efectua prin judecătorii inspectori ai curţilor de apel ori, după caz, prin procurorii inspectori din cadrul curţilor de apel sau al parchetelor de pe lângă acestea ori printr-un alt judecător sau procuror desemnat de conducătorul curţii de apel ori al parchetului de pe lângă aceasta şi se finalizează printr-un act de constatare. (3) Pentru abaterile disciplinare sesizate în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, al Parchetului Naţional Anticorupţie, cercetarea prealabilă prevăzută la alin. (2) se efectuează de judecătorii desemnaţi de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Parchetului Naţional Anticorupţie. (4) În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice date concludente. (5) Citarea şi ascultarea persoanei în cauză şi verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii. (6) Refuzul persoanei cercetate de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.  +  Articolul 88 (1) Pe perioada cercetării prealabile, conducătorul curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcţie a persoanei în cauză. (2) Persoana cercetată poate contesta această măsură în termen de 30 de zile de la data comunicării, la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul.  +  Articolul 89 (1) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanţei sau al parchetului competent să aplice sancţiunea, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare. (2) Sancţiunile disciplinare se aplică prin decizie emisă în formă scrisă, în termenul prevăzut la alin. (1), şi se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii; decizia produce efecte de la data comunicării. (3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată; d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară; e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată; f) instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată. (4) Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul contestatorul. (5) Contestaţia formulată potrivit alin. (4) nu suspendă executarea. La cererea contestatorului, tribunalul poate dispune suspendarea executării.  +  Capitolul VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 90Prevederile prezentei legi se aplică şi personalului auxiliar de specialitate de la instanţele şi parchetele militare, precum şi de la Secţia militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a Parchetului Naţional Anticorupţie.  +  Articolul 91 (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplineşte condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în care este numit. (2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcţie vor fi încadraţi ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menţinerea salariilor de încadrare avute. Tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor sunt asimilaţi grefierilor.  +  Articolul 92Dispoziţiile prevăzute de prezenta lege pentru preşedinţii curţilor de apel şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe, în legătură cu numirea, promovarea, suspendarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie, precum şi cu alte aspecte privind raporturile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru personalul auxiliar de specialitate din aceste instituţii.  +  Articolul 93 (1) Perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a exercitat funcţii de aceeaşi natură în cadrul Curţii Constituţionale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicţionale ale Curţii de Conturi constituie vechime în specialitate. (2) Constituie vechime în specialitate şi perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit funcţia de secretar de procuratură, secretar-dactilograf, dactilograf, precum şi secretar la fostele arbitraje de stat sau departamentale. (3) Pentru informaticieni constituie vechime în specialitate şi perioadele lucrate în acelaşi domeniu, în alte unităţi.  +  Articolul 94 (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. (2) În termenul prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii aprobă regulamentele prevăzute la art. 7, art. 8 alin. (3), art. 9 alin. (2), art. 17, art. 38 alin. (3), art. 44 alin. (3), art. 65 alin. (3) şi art. 71 alin. (2).  +  Articolul 95 (1) Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de tribunalele de muncă şi asigurări sociale. (2) Până la înfiinţarea tribunalelor de muncă şi asigurări sociale, litigiile prevăzute la alin. (1) se soluţionează de secţiile sau completele specializate pentru soluţionarea conflictelor de muncă.  +  Articolul 96Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu excepţia dispoziţiilor privind formarea profesională, care intră în vigoare la 16 iulie 2005.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VĂCĂROIUBucureşti, 9 decembrie 2004.Nr. 567.________________