DECIZIE nr. 233 din 25 mai 2004referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale art. 27 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 5 iulie 2004



    Nicolae Popa - preşedinteCostică Bulai - judecătorNicolae Cochinescu - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorLucian Stângu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorIoan Vida - judecătorFlorentina Baltă - procurorIoana Marilena Chiorean - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale art. 27 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Asociaţia "Figaro Potra" din Alba Iulia în Dosarul nr. 5.325/2002 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă.La apelul nominal răspunde Pompiliu Bota, în nume propriu, precum şi în calitate de preşedinte al Asociaţiei "Figaro Potra" - autoarea excepţiei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către Pompiliu Bota, prin care solicită tuturor judecătorilor Curţii Constituţionale înscrişi în Uniunea Avocaţilor din România să se abţină de la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Faţă de conţinutul acestei cereri, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, întrucât, potrivit art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, o dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituţionalităţii prevederilor legale criticate, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor.Deliberând asupra acestei chestiuni prealabile, în temeiul art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, Curtea va respinge cererea prin care se solicită abţinerea judecătorilor Curţii Constituţionale înscrişi în Uniunea Avocaţilor din România.Cauza fiind în stare de judecată, Pompiliu Bota solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, apreciind că dispoziţiile legale criticate, care prevăd obligaţia tuturor avocaţilor de a se înscrie în Uniunea Avocaţilor din România, unica formă de asociere a acestei categorii profesionale, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul de asociere şi celor ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. De asemenea, susţine că textele legale criticate aduc atingere şi reglementărilor internaţionale cuprinse în art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 22 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi celor ale art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Pentru aceleaşi motive, apreciază că şi dispoziţiile similare din Legea nr. 36/1995, prin care se prevede obligaţia tuturor notarilor de a se înscrie în Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, aceasta fiind unica formă de asociere a acestora, este neconstituţională.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că activitatea desfăşurată de avocaţi şi de notari este una de interes public şi, ca atare, nu se încalcă prevederile constituţionale şi nici cele ale actelor internaţionale menţionate în susţinerea excepţiei. De asemenea, cu privire la dispoziţiile criticate din Legea nr. 51/1995, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 136/2002.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 21 octombrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 5.325/2002, Curtea Supremă de Justiţie Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale art. 27 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Asociaţia "Figaro Potra" din Alba Iulia în cadrul soluţionării unui recurs în anulare introdus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, prin care se solicită casarea încheierii Judecătoriei Alba Iulia prin care s-a acordat personalitate juridică Asociaţiei "Figaro Potra".În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate îngrădesc exerciţiul dreptului la muncă, precum şi libertatea alegerii profesiei şi a locului de muncă, consacrate de Constituţie şi prevăzute de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi de Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Această îngrădire, în opinia autorului excepţiei, se realizează "prin obligarea tuturor avocaţilor din România de a se asocia într-o unică formă de asociere - Uniunea Avocaţilor din România", precum şi "prin obligarea tuturor notarilor din circumscripţia fiecărei curţi de apel de a se asocia într-o unică formă de asociere - Camera Notarilor Publici".Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul la muncă şi dreptul la asociere, ci, dimpotrivă, "prin reglementarea exercitării profesiilor de avocat şi notar public, aceste dispoziţii sunt de natură a asigura apărarea, exercitarea şi dezvoltarea în interes general şi particular, subsumat ordinii publice, a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor". În acest sens arată că dispoziţiile art. 48 alin. (1) teza întâi şi cele ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, asigură apărarea, exercitarea şi dezvoltarea în interes general şi particular a acestor drepturi fundamentale. În susţinerea acestor argumente, instanţa invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul consideră că excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi reglementărilor internaţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, în ceea ce priveşte contrarietatea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995, în raport cu art. 40 alin. (1) din Constituţie, republicată, apreciază că nici un considerent privind libertatea individuală, implicit cea de asociere, nu poate fi reţinut pentru înlăturarea dispoziţiilor din Legea nr. 51/1995, care stabilesc modalităţile organizatorice în cadrul cărora se poate exercita profesia de avocat.Totodată, apreciază că susţinerea autorului excepţiei privind încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie, republicată, este neîntemeiată, întrucât avocatura se realizează de un corp profesional cu o îndelungată tradiţie, a cărei organizare şi funcţionare este reglementată prin lege proprie. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, profesia de avocat este o profesie liberală şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile legii şi ale statutului profesiei.Referitor la încălcarea prevederilor din actele internaţionale invocate de autorul excepţiei, care garantează libertatea de întrunire şi de asociere, Guvernul apreciază că reglementarea de către legiuitor a modalităţilor organizatorice în cadrul cărora se poate exercita profesia de avocat nu reprezintă o încălcare a libertăţii de asociere.Cu privire la dispoziţiile criticate din Legea nr. 36/1995, consideră că notarii publici, precum şi avocaţii exercită un serviciu public şi este necesar ca elementele şi condiţiile de organizare a acestui serviciu public să fie stabilite "nu discreţionar, ci printr-un act normativ care să conţină reglementări de natură să reflecte necesităţile reale cu privire la organizarea activităţii notariale".Avocatul Poporului consideră că nici una dintre criticile formulate prin excepţia de neconstituţionalitate nu este fondată. În temeiul art. 40 din Constituţie, republicată, avocaţii şi notarii se pot asocia liber, dar tipurile, modurile şi condiţiile de realizare a acestor asocieri, inclusiv a celor profesionale, trebuie prevăzute de lege. Atât avocaţii, cât şi notarii realizează un serviciu public care este organizat pe baza unor legi speciale, iar "datorită specificului profesiei de avocat şi al celei de notar, este necesară stabilirea prin lege a unor condiţii de exercitare a acestora, în considerarea interesului public". Astfel, "reglementarea unor condiţionări legale pentru exercitarea profesiei de avocat şi a celei de notar nu reprezintă o îngrădire a dreptului la muncă şi nici a libertăţii de alegere a profesiei sau a locului de muncă". Avocaţii se pot constitui atât în asociaţii cu scop lucrativ (cabinete individuale, grupări de cabinete individuale, societăţi civile profesionale), ale căror organizare, funcţionare şi constituire sunt reglementate de legislaţia civilă şi Legea nr. 51/1995, cât şi în asociaţii fără scop lucrativ, ale căror organizare şi funcţionare sunt reglementate prin art. 9 şi 40 din Constituţie, republicată, precum şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prevederile art. 40 din Constituţie, republicată, care permit cetăţenilor constituirea în alte forme de asociere, au caracter mijlocit. Pe cale de consecinţă, asociaţiile profesionale fără scop lucrativ ale avocaţilor şi notarilor se pot constitui, organiza şi funcţiona doar în condiţiile prevăzute de lege.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit d) din Constituţie, republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut:- Art. 48 alin. (1) teza întâi: "Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. [...]"- Art. 57 alin. (1) şi (3): "(1) Uniunea Avocaţilor din România este formată din toţi avocaţii înscrişi în barouri şi are sediul în municipiul Bucureşti. [...]3. Nici un barou nu poate funcţiona în afara uniunii."De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl mai constituie şi prevederile art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale art. 27 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins:- Art. 26 alin. 1 şi 2: "În circumscripţia fiecărei Curţi de apel funcţionează câte o Cameră a Notarilor Publici, cu personalitate juridică.Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia Curţii de apel";- Art. 27: "Notarii publici din România se constituie în Uniunea Naţională a Notarilor Publici, organizaţie profesională cu personalitate juridică, care îşi alege un consiliu de conducere şi alte organe stabilite prin statutul propriu."În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 37 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (1), care, în urma revizuirii şi republicării Constituţiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au devenit art. 40 alin. (1) şi art. 41 alin. (1), având următorul conţinut:- Art. 40 alin. (1): "Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere";- Art. 41 alin. (1): "Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă."Autorul excepţiei consideră că textele legale criticate contravin şi reglementărilor internaţionale prevăzute de art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 22 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi celor ale art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al căror conţinut este următorul:- Art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociaţie."- Art. 22 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice: "Orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate şi de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale."- Art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: "1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protejarea sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat."Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Libertatea de asociere, consacrată de art. 40 din Legea fundamentală, nu înseamnă că orice persoană, indiferent de statutul său civil şi profesional, poate face parte din orice tip de asociaţie. Legiuitorul are libertatea de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţionează diferite tipuri şi forme de asociaţie, inclusiv să dispună constituirea obligatorie a unor asociaţii pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuţii de interes public. Această libertate se întemeiază pe prevederile art. 9 teza întâi din Constituţie, republicată, potrivit cărora: "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii."Barourile şi Uniunea Avocaţilor, precum şi camerele notarilor publici sunt asociaţii profesionale cu un specific deosebit. Întreaga activitate desfăşurată de aceste asociaţii şi de membrii lor este una de interes public, ceea ce impune o reglementare legală mai cuprinzătoare, chiar şi în ceea ce priveşte calităţile membrilor, condiţiile de organizare şi funcţionare, nedemnităţile, incompatibilităţile, răspunderea disciplinară şi altele. În acest sens, Legea nr. 51/1995, republicată, prevede la art. 2 alin. (2) că avocatul "promovează şi apără drepturile şi libertăţile omului", iar conform art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 36/1995 "Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome", respectiv "Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege". Importanţa acestor activităţi necesită o organizare şi funcţionare unitară a asociaţiilor respective, cu respectarea unor reguli de disciplină şi deontologie stricte.Curtea constată că textele de lege examinate nu obligă nici o persoană să facă parte, contrar voinţei sale, dintr-o asociaţie. Înscrierea în barourile avocaţilor sau în camerele notarilor publici constituie o condiţie legală pentru a putea exercita profesia de avocat ori pe cea de notar public. Aşadar, nu avocatul sau notarul public practicant este obligat să adere la asociaţie, ci calitatea de membru al asociaţiei condiţionează practicarea profesiei.În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 41, Curtea constată că interdicţia îngrădirii dreptului la muncă este o garanţie constituţională în sensul că orice persoană are dreptul să desfăşoare o activitate. Libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte. Alegerea profesiei şi a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea şi calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora. Această libertate este condiţionată sau limitată şi de alte criterii legale, justificate constituţional, cum ar fi, de exemplu: starea sănătăţii, aptitudinea şi altele, determinate de specificul profesiei, meseriei ori al locului de muncă.Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 136 din 23 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 28 iunie 2002, respingând excepţia de neconstituţionalitate ce viza acest text de lege. Soluţia şi considerentele acelei decizii sunt valabile şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale art. 27 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Asociaţia "Figaro Potra" din Alba Iulia în Dosarul nr. 5.325/2002 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean______________