NORME METODOLOGICE din 18 decembrie 2003de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 914 din 20 decembrie 2003



     +  Capitolul I Prevederi generale  +  Articolul 1Creanţele bugetare rezultate din nereguli şi/sau fraude ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente reprezintă sume de recuperat la bugetul Comunităţii Europene, precum şi la bugetele din care fondurile au fost avansate, astfel: a) bugetul de stat; b) bugetul asigurărilor sociale de stat; c) bugetele fondurilor speciale; d) bugetul Trezoreriei Statului; e) bugetele instituţiilor publice autonome; f) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz; g) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice; h) bugetul fondurilor externe nerambursabile; i) bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti; j) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz; k) bugetul împrumuturilor interne şi externe, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne, contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale.  +  Articolul 2Procedura de recuperare a creanţelor bugetare menţionate la art. 1 cuprinde două etape: a) constatarea - activitatea de control prin care se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată sub forma unui titlu de creanţă; b) recuperarea propriu-zisă a creanţei bugetare, prin plata voluntară, deducerea prin declaraţiile ulterioare de cheltuieli, prin executare silită sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.  +  Capitolul II Constatarea creanţelor bugetare  +  Articolul 3Obiectul controlului îl constituie verificarea respectării legalităţii şi regularităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comisia Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, în scopul: a) identificării neregulilor, gestiunii financiare defectuoase şi a fraudelor; b) stabilirii eventualelor prejudicii; c) stabilirii persoanelor responsabile de acestea.  +  Articolul 4Controlul se declanşează în cazurile când există indicii şi/sau sesizări din partea structurilor de audit intern şi/sau extern, a altor instituţii abilitate de lege, precum şi a cetăţenilor sau mass-media cu privire la gestiunea financiară defectuoasă sau frauduloasă a fondurilor publice, inclusiv asistenţa financiară externă nerambursabilă.  +  Articolul 5Competenţa efectuării controlului o au: a) organele de inspecţie şi/sau de control ori alte structuri de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, potrivit cadrului legal specific acestora; b) structurile specializate din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, inclusiv unităţile teritoriale ale acestora, care au în administrare fonduri provenite din asistenţă financiară externă şi au asigurat cofinanţarea naţională, prin compartimentele de specialitate; c) instituţiile abilitate de lege, precum Corpul de Control al Guvernului şi organele de urmărire penală, potrivit cadrului legal specific acestora.  +  Articolul 6 (1) Responsabilitatea instituirii cadrului organizatoric necesar funcţionării structurilor specializate menţionate la art. 5 lit. b) aparţine conducătorului entităţii respective. (2) Prin decizie, acesta stabileşte: a) componenţa nominală a echipei de control; b) durata controlului care nu poate depăşi 90 de zile; c) mandatul privind verificarea confirmării sesizării, stabilirea prejudiciului şi a persoanelor responsabile. (3) Echipa de control comunică structurii supuse verificării data declanşării acţiunii cu cel puţin 5 zile înainte, precizându-se scopul şi durata acesteia; controalele declanşate ca urmare a unor sesizări nu se comunică. (4) Personalul din structura controlată, inclusiv beneficiarii asistenţei financiare publice, au obligaţia de a oferi la termenele stabilite toate datele şi documentele solicitate, precum şi tot sprijinul necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de control. (5) Controlul se efectuează în totalitate sau prin sondaj, în raport cu complexitatea activităţilor şi operaţiunilor supuse verificării, valoarea şi natura bunurilor, precum şi cu frecvenţa abaterilor constatate anterior, cuprinzându-se un număr reprezentativ de operaţiuni care să permită tragerea unor concluzii temeinice. (6) În cazul constatării de prejudicii, controlul se poate extinde asupra întregii perioade în care, potrivit legii, pot fi luate măsuri de recuperare a acestora şi de tragere la răspundere a persoanelor vinovate, prelungindu-se în mod corespunzător durata de exercitare a controlului, dar nu mai mult de 90 de zile. (7) Pe parcursul controlului la structura verificată, inclusiv la beneficiarii asistenţei financiare de fonduri publice, controlorii au acces, pentru realizarea obiectivelor controlului, la toate datele şi documentele, precum şi la toate locurile de depozitare şi producere a valorilor materiale. (8) Organele de control pot solicita date, informaţii precum şi copii ale documentelor certificate pentru conformitate de la persoanele fizice şi juridice aflate în legătură cu structura controlată, inclusiv beneficiarii asistenţei financiare de fonduri publice, iar aceştia au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată. (9) Pentru bunurile, serviciile şi lucrările executate, rezultate din activităţi şi operaţiuni financiare care fac obiectul controlului şi numai în caz de strictă necesitate pentru fundamentarea constatărilor, controlorii pot solicita efectuarea de expertize de specialitate ale persoanelor autorizate. (10) Cuantumul prejudiciului va fi stabilit de la data la care acesta a fost produs, iar în cazul în care această dată nu poate fi stabilită, de la data la care a fost constatat; creanţa bugetară va cuprinde, pe lângă prejudiciu, dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate de la data producerii/constatării prejudiciului, calculate conform prevederilor legale în vigoare referitoare la colectarea creanţelor bugetare. (11) În urma efectuării controlului se întocmeşte procesul-verbal de control, care trebuie să conţină: a) datele de identificare a organelor de control şi a persoanelor responsabile din structura controlată, sediul acesteia şi locurile unde s-a desfăşurat controlul; b) descrierea contextului în care s-au produs neregulile/frauda, actele normative încălcate, creanţa bugetară, cu defalcarea acesteia pe bugetele afectate, inclusiv fondurile europene, precum şi persoanele răspunzătoare; c) conturile bancare unde urmează a fi recuperate creanţele bugetare; d) întregul material probant care a condus la stabilirea constatărilor se constituie ca anexe. (12) Procesul-verbal de control se transmite structurii controlate pentru aducere la cunoştinţă, semnare şi formulare a eventualelor observaţii; actul de control este titlu de creanţă în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003. (13) Procesul-verbal de control, astfel întocmit, se transmite conducătorului entităţii care a dispus controlul, iar în cazul constatării prejudiciului acesta va dispune înregistrarea în contabilitate a creanţei bugetare şi va iniţia măsurile de recuperare a acesteia.  +  Capitolul III Recuperarea creanţelor bugetare  +  Articolul 7Conducătorul entităţii care a ordonat controlul va dispune transmiterea înştiinţării de plată către debitor, care are obligaţia de a înregistra în contabilitate sumele datorate şi, în termen de 15 zile de la data comunicării, să plătească obligaţiile sau să facă dovada stingerii acestora; în caz contrar, după împlinirea acestui termen, titlul de creanţă devine titlu executoriu.  +  Articolul 8Contestarea obligaţiei de plată a creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi/sau fraudă se face potrivit procedurii reglementate de legislaţia în vigoare privind contestarea obligaţiilor de plată a creanţelor bugetare.  +  Articolul 9Pentru creanţele bugetare reprezentând sumele provenind din asistenţa financiară nerambursabilă şi/sau din cofinanţarea aferentă utilizate necorespunzător, ca urmare a neregulilor şi/sau fraudei, accesoriile acestora, precum şi costurile bancare, se aplică în mod corespunzător procedura de colectare prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori de Ordonanţa Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creanţelor bugetelor locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 358/2003, după caz, precum şi de normele metodologice date în aplicarea acestora.  +  Articolul 10Sunt abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită organele sau compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice centrale sau unităţile teritoriale ale acestora, ale autorităţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate să administreze bugetele prevăzute la art. 1, după caz, denumite în cuprinsul actelor normative precizate la art. 9 organe de executare.  +  Articolul 11În cazul neachitării în termenul prevăzut la art. 7 a creanţelor bugetare de către debitor, entitatea care a efectuat controlul va transmite titlul executoriu organelor de executare competente.  +  Articolul 12Organele de control abilitate de lege să constate şi să stabilească creanţele bugetare pot dispune, în procedura administrativă, prin decizie motivată, poprirea asiguratorie asupra veniturilor şi/sau sechestrul asigurător asupra bunurilor debitorului, care vor fi duse la îndeplinire de către organele prevăzute la art. 10.  +  Articolul 13Executarea silită a creanţelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu, potrivit legii.  +  Articolul 14Cheltuielile de orice fel determinate de efectuarea procedurii de executare silită şi de ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii sunt avansate de autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale ori alte instituţii publice abilitate să administreze bugetele prevăzute la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003, care au început procedura de executare silită, din bugetul acestora.-------