HOTĂRÂRE nr. 245 din 4 martie 2003pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 25 martie 2003



    În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 103 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002,Guvernul României adopta prezenta hotărâre.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, denumit în continuare minister, îşi exercită autoritatea în domeniul transportului naval prin direcţia de specialitate, prin Autoritatea Navala Română, denumita în continuare ANR, şi prin administraţiile portuare şi de cai navigabile, denumite în continuare administraţii.  +  Articolul 2 (1) Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, pe timpul cat navighează sau stationeaza în apele naţionale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislaţiei naţionale şi trebuie să fie conforme cu regulile ANR, aprobate de minister, privind siguranţa constructivă a navelor şi condiţiile de muncă şi viaţa de la bordul acestora, cu regulile prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi cu regulile de clasificare aplicabile în funcţie de tipul, serviciul şi zona de navigaţie, astfel încât sa nu constituie un pericol pentru siguranţa navigaţiei, a persoanelor şi a mărfurilor transportate, precum şi pentru mediu. (2) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, au obligaţia, atunci când se afla în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile ANR, ale capitaniilor de port şi ale administraţiilor, privind navigaţia în siguranţa, intrarea/ieşirea, staţionarea şi operarea în porturi.  +  Articolul 3 (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti se exercită de către minister, prin ANR. (2) Reprezentanţii autorizaţi ai ANR şi ai capitaniilor de port au dreptul de vizita şi control, în condiţiile legii, la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti.  +  Articolul 4Accesul la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, aflate în porturi româneşti sau în afară acestora, în limitele apelor naţionale navigabile, al reprezentanţilor organelor abilitate pentru inspecţii, intervenţii, reconstituiri sau cercetări se face în asistenţa căpitanului portului sau a reprezentantului acestuia, care, conform atribuţiilor sale de serviciu, va putea semna actele încheiate cu aceasta ocazie, la solicitarea celor interesaţi.  +  Articolul 5 (1) Pentru siguranţa navigaţiei, lucrările în albia căilor navigabile, lucrările de subtraversare şi traversare a acestora, lucrările în acvatoriile porturilor şi radelor, extractia de produse de balastiera prin dragaj şi altele asemenea se executa numai cu avizul capitaniilor de port. (2) Executanţii lucrărilor sunt obligaţi să asigure marcajul şi semnalizarea corespunzătoare a zonei de lucru conform reglementărilor legale în vigoare şi să le menţină în stare de funcţionare pe toată durata lucrărilor. (3) Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează obiective ori amplasamente care necesita efectuarea de inspecţii privind siguranţa navigaţiei au obligaţia de a permite accesul liber al reprezentanţilor ANR şi ai capitaniilor de port.  +  Capitolul 2 Evidenta şi înmatricularea navelor  +  Secţiunea 1 Evidenta navelor  +  Articolul 6 (1) În numele Guvernului, ministerul, prin ANR, acorda dreptul de arborare a pavilionului român şi dispune suspendarea sau retragerea acestui drept. (2) Navele care arboreaza pavilionul român se supun legilor statului român.  +  Articolul 7Naţionalitatea română şi dreptul de arborare a pavilionului român se atesta printr-un act de naţionalitate, semnat de directorul general al ANR şi eliberat de căpitănia portului.  +  Articolul 8În funcţie de tipul navei, actele de naţionalitate sunt: a) certificat de naţionalitate - pentru navele maritime de categoria I, destinate pentru voiaje internaţionale; b) atestat de bord - pentru celelalte nave, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) şi a navelor de agrement; c) certificat de ambarcatiune de agrement - pentru navele de agrement.  +  Articolul 9Actele de naţionalitate au valabilitate 5 ani şi se pot prelungi pe perioade de câte 5 ani.  +  Articolul 10 (1) Tipul, forma şi conţinutul actelor de naţionalitate se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, la propunerea ANR. (2) Pentru situaţii particulare ANR decide asupra tipului actului de naţionalitate şi a condiţiilor de acordare a acestuia.  +  Articolul 11Evidenta navelor sub pavilion român se tine de ANR şi de capitaniile de port.  +  Articolul 12 (1) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în: a) registrul matricol al navelor de categoria I - navele de categoria I; b) registrul matricol al navelor de categoria a II-a - navele de categoria a II-a şi navele de agrement. (2) După înmatriculare navele de categoria I se înscriu şi în registrul de evidenta centralizata. (3) În registrul de evidenta centralizata se înscriu şi navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român în baza contractelor de bare-boat sau leasing.  +  Articolul 13Evidenta navelor aflate în construcţie pe teritoriul României, indiferent de pavilionul pe care urmează sa îl arboreze, se tine în registrul de evidenta a navelor în construcţie.  +  Articolul 14 (1) Registrul de evidenta centralizata se tine de ANR. (2) Registrele matricole şi registrele de evidenta a navelor în construcţie se ţin de capitaniile de port, stabilite prin decizie a directorului general al ANR.  +  Articolul 15În registrele prevăzute la art. 12 se transcriu cel puţin următoarele date: a) numele/numărul navei; b) numele proprietarului; c) data punerii chilei; d) principalele caracteristici tehnice; e) numărul matricol şi, după caz, numărul IMO; f) constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale şi a sarcinilor asupra navelor; g) procesele-verbale de sechestru; h) acordarea, suspendarea sau retragerea dreptului de arborare a pavilionului român; i) eliberarea actului de naţionalitate; j) orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus.  +  Articolul 16În registrul de evidenta a navelor în construcţie se vor transcrie cel puţin: a) denumirea/numele şantierului constructor şi al beneficiarului; b) denumirea, numărul şi data emiterii autorizaţiei de construcţie; c) contractul de construcţie şi/sau de armare a navei; d) principalele date privind documentaţia tehnica în baza căreia s-a emis autorizaţia; e) principalele caracteristici tehnice ale navei ce urmează a fi construită; f) data punerii chilei; g) constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navei; h) numărul şi data proceselor-verbale de recepţie şi/sau de predare-primire; i) eliberarea permisului provizoriu de arborare a pavilionului român în perioada probelor de mars şi în perioada de valabilitate a acestuia; j) data lansării la apa; k) orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus.  +  Secţiunea a 2-a Înmatricularea navelor care arboreaza pavilionul român  +  Articolul 17În cazul navelor nou-construite ori dobândite de la persoane fizice sau juridice străine, pentru acordarea dreptului de arborare a pavilionului român şi înmatricularea navelor în registrele matricole sunt necesare următoarele documente: a) cerere scrisă din partea proprietarului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume pentru nava; b) titlul de proprietate; c) actele de stare tehnica, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de minister; d) certificatul de înmatriculare al proprietarului şi, după caz, certificatul constatator emis persoanelor juridice de Oficiul registrului comerţului, din care să reiasă structura actionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice; e) pentru navele nou-construite, documentul emis de autoritatea statului în care au fost construite, prin care se constată că sunt nave nou-construite şi neinmatriculate, iar pentru navele dobândite, certificatul de radiere, emis de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior; f) în cazul în care nava este grevata de garanţii mobiliare şi/sau de sarcini, declaraţia pe propria răspundere a proprietarului de preluare a acestora şi acordul scris al creditorilor respectivi; g) doua fotografii 13/18 ale navei.  +  Articolul 18Pentru acordarea dreptului provizoriu de arborare a pavilionului român şi înmatricularea navelor proprietatea persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate pe o perioadă mai mare de un an, în regim de leasing sau bareboat, de operatori, persoane fizice sau juridice române, care solicită arborarea pavilionului român pe perioada contractului, sunt necesare următoarele documente: a) cerere scrisă din partea operatorului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume, dacă se doreşte schimbarea numelui navei, însoţită de acordul scris al proprietarului; b) contractul de leasing sau de bare-boat; c) actele de stare tehnica, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de minister; d) certificatul de înmatriculare al operatorului şi, după caz, certificatul constatator emis de Oficiul registrului comerţului, din care să reiasă structura actionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice; e) certificatul de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, emis de autoritatea competentă a statului în care a fost înmatriculată nava, care să ateste şi eventualele garanţii reale mobiliare şi/sau sarcini ce grevează nava; f) în cazul în care nava este grevata de garanţii reale mobiliare şi/sau de sarcini, acordul expres al creditorilor respectivi privind închirierea navei şi înmatricularea în registrele matricole prevăzute la art. 12.  +  Articolul 19În cazurile prevăzute la art. 18, după înmatricularea în registrele matricole se va elibera un act de naţionalitate corespunzător tipului navei, în care se vor menţiona atât numele proprietarului navei, cat şi cel al operatorului.  +  Articolul 20Dreptul de arborare a pavilionului român pentru navele închiriate în bare-boat sau cumpărate în leasing se acordă pe perioada derulării contractului.  +  Articolul 21În vederea înmatriculării, în situaţiile prevăzute la art. 17 se accepta ca titlu de proprietate unul dintre următoarele înscrisuri: a) contract de vânzare-cumpărare; b) contract de construcţie, în care se va menţiona expres proprietarul construcţiei sau al navei; c) act de donaţie; d) certificat de moştenitor; e) factura fiscală; f) hotărâre judecătorească privind recunoaşterea, transmiterea sau dobândirea proprietăţii.  +  Articolul 22Documentele prevăzute la art. 17 şi 18 se depun la căpitănia portului unde urmează să fie înmatriculată nava.  +  Articolul 23Actul de naţionalitate al navei se eliberează de căpitănia portului de înmatriculare, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor necesare.  +  Articolul 24Orice modificare privind numele navei, caracteristicile tehnice principale sau altele asemenea se face la cererea proprietarului, cu aprobarea ANR, şi se înscrie în registrele matricole. După înscrierea menţiunilor în registrele matricole se eliberează un nou act de naţionalitate, în care sunt operate respectivele modificări.  +  Articolul 25Procedurile privind evidenta navelor în construcţie, acordarea, suspendarea, retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, înmatricularea, scoaterea din evidenta a navelor, precum şi transcrierea drepturilor reale mobiliare şi/sau a sarcinilor asupra navelor se aproba de minister, la propunerea ANR.  +  Secţiunea a 3-a Evidenta navelor în construcţie  +  Articolul 26Persoanele fizice şi juridice, române sau străine, care construiesc nave pe teritoriul României, sunt obligate să obţină o autorizaţie de construcţie eliberata de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicţie se afla locul construcţiei.  +  Articolul 27Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la art. 26 constructorul prezintă la căpitănia portului documentaţia tehnica avizată de ANR sau de autoritatea competentă a statului unde urmează să fie înmatriculată nava ori de o societate de clasificare agreată de acestea, precum şi contractul de construcţie, în care se va preciza în mod expres numele proprietarului.  +  Articolul 28După eliberarea autorizaţiei de construcţie şi până la terminarea construcţiei şi radierea navei din registrul de evidenta a navelor în construcţie căpitănia de port va face menţiunile corespunzătoare în acest registru.  +  Secţiunea a 4-a Transcrierea constituirii, transmiterii şi stingerii de drepturi reale asupra navelor  +  Articolul 29 (1) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arboreaza pavilionul român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele matricole, pentru navele de categoria I şi în registrul de evidenta centralizata, iar pentru navele în construcţie, în registrul de evidenta a navelor în construcţie, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate. (2) Pentru transcrierea în registrele prevăzute la art. 12 a drepturilor reale şi/sau a sarcinilor, părţile interesate vor depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz de garanţie reală, semnat de ambele părţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.  +  Articolul 30 (1) După transcriere drepturile prevăzute la art. 29 alin. (1) se adnoteaza în actul de naţionalitate, după cum urmează: a) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în ţara, de către căpitănia portului unde este înmatriculată nava, dacă nava se afla în apele naţionale navigabile, sau de către misiunea diplomatică a României, la cererea ANR, dacă nava se afla într-un port străin; b) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în străinătate, de către misiunea diplomatică a României acreditata pentru statul respectiv, dacă nava se afla într-un port străin, sau de către căpitănia unde este înmatriculată nava, după primirea confirmării de adnotare din partea misiunii diplomatice a României, dacă nava se afla în apele naţionale navigabile. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) autorităţile consulare au obligaţia de a transmite de îndată ANR o copie legalizată a înscrisului constitutiv de drepturi reale.  +  Articolul 31Transcrierea contractelor de garanţii reale mobiliare, ordinea de prioritate, publicitatea şi executarea garanţiilor reale sau a sarcinilor constituite asupra navelor se vor face conform prevederilor legale referitoare la regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare.  +  Articolul 32Radierea transcrierilor garanţiilor reale şi/sau a sarcinilor constituite asupra navelor se efectuează numai cu consimţământul scris al părţilor interesate sau în baza unei hotărâri judecătoreşti ori arbitrale rămase definitivă.  +  Articolul 33 (1) Contractele de închiriere a navelor, inclusiv contractele de leasing şi de management al acestora, se transcriu în registrele matricole, la solicitarea proprietarului, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate. (2) Pentru transcrierea în registrele matricole a contractelor prevăzute la alin. (1) proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz semnat de părţile contractante.  +  Articolul 34 (1) În registrele matricole se înscriu şi procesele-verbale de aplicare a sechestrului. (2) Căpitănia portului nu va efectua în foaia matricola a navei nici o transcriere a constituirii, transmiterii sau stingerii de drepturi reale şi/sau de sarcini constituite asupra navei de la data aplicării sechestrului până la ridicarea acestuia. (3) Radierea menţiunii privind sechestrul se va face în baza procesului-verbal de ridicare a sechestrului.  +  Secţiunea a 5-a Suspendarea şi retragerea dreptului de arborare a pavilionului român. Scoaterea din evidenta a navelor  +  Articolul 35 (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se suspenda la solicitarea proprietarului navei. (2) În cazul în care proprietarul navei solicita suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente: a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava; b) acordul scris al creditorilor pentru înmatricularea navei în alt registru pe perioada contractului de bare-boat sau leasing, în cazul în care nava este grevata de sarcini transcrise în registrele matricole; c) actul de naţionalitate al navei. (3) După suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, dacă nava respectiva se afla în apele naţionale navigabile ale României, aceasta poate naviga cu un certificat de naţionalitate emis de autoritatea competentă a statului unde a fost înmatriculată sau cu un permis provizoriu eliberat de misiunea diplomatică a statului respectiv.  +  Articolul 36 (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se poate retrage în următoarele situaţii: a) la solicitarea proprietarului navei; b) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile de arborare a pavilionului român; c) când nava nu respecta în mod repetat cerinţele prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) În cazul în care proprietarul navei solicita retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente: a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava; b) acordul scris al creditorilor pentru scoaterea din evidenta a navei, în cazul în care nava este grevata de sarcini, transcrise în registrele matricole; c) actul de naţionalitate al navei.  +  Articolul 37În cazul retragerii de către ANR a dreptului de arborare a pavilionului român, proprietarul navei are obligaţia de a preda actul de naţionalitate al navei în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.  +  Articolul 38 (1) După retragerea dreptului de arborare a pavilionului român navele se radiază din registrele matricole şi din registrul de evidenta centralizata. (2) Radierea navelor din registrele matricole şi din registrul de evidenta centralizata se efectuează şi în cazul pierderii totale ca urmare a naufragiului, eşuării, incendiului, scufundarii sau în cazul dezmembrarii. (3) Pentru efectuarea radierii în cazul pierderii totale proprietarul va depune la căpitănia portului de înmatriculare următoarele documente: a) solicitarea scrisă de scoatere din evidenta a navei; b) declaraţie de abandon, autentificată de un notar public; c) actul de naţionalitate, dacă acesta a fost recuperat. (4) Pentru radierea navelor dezmembrate din registrele matricole proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava următoarele documente: a) solicitarea scrisă; b) procesul-verbal de dezmembrare a navei, vizat de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicţie a fost dezmembrata nava; c) actul de naţionalitate.  +  Articolul 39 (1) Pentru dezmembrarea navei proprietarul trebuie să obţină de la căpitănia portului în a carei zona de jurisdicţie urmează să se efectueze operaţiunea o autorizaţie de dezmembrare. (2) Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la alin. (1) proprietarul navei va depune: a) solicitare scrisă; b) acordul scris al creditorilor pentru dezmembrarea navei, în cazul în care aceasta este grevata de sarcini, dacă sunt transcrise în registrele matricole.  +  Secţiunea a 6-a Certificatele şi documentele necesare navelor  +  Articolul 40Orice nava, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, pe timpul cat se afla în apele naţionale navigabile trebuie să aibă la bord actul de naţionalitate, precum şi certificatele şi documentele stabilite prin reglementările naţionale în vigoare şi convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 41 (1) Certificatele şi documentele obligatorii pentru navele care arboreaza pavilionul român se împart în: a) certificate privind siguranţa constructivă a navelor, siguranţa persoanelor şi a mărfurilor aflate la bordul acestora, prevenirea poluarii apelor, echipajul minim de siguranţă şi altele asemenea; b) documente privind evidenta activităţilor ce se desfăşoară la bord - jurnalul de bord, jurnalul de masina, jurnalul de evidenta a hidrocarburilor şi a reziduurilor menajere, jurnalul radiotelegrafic sau radiotelefonic şi altele asemenea. Aceste documente se numeroteaza, se vizează şi se parafeaza de autorităţile competente române şi străine. (2) Tipul, forma şi conţinutul certificatelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc de minister şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Tipul, forma şi conţinutul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc de ANR. (4) Certificatele şi documentele necesare pentru fiecare tip de nava se stabilesc de ANR în conformitate cu reglementările naţionale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale şi se aduc la cunoştinţa celor interesaţi prin capitaniile de port. (5) Certificatele prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează de ANR sau de alte autorităţi competente din România, abilitate în acest sens, ori de societăţi de clasificare recunoscute de minister, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. (6) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) se pun la dispoziţie proprietarilor şi operatorilor de către ANR.  +  Articolul 42Pentru navele care arboreaza pavilion străin ANR recunoaşte documentele emise de autorităţile competente din statele al căror pavilion îl arboreaza sau de societăţi de clasificare recunoscute de acestea.  +  Articolul 43 (1) La navele care au echipaj la bord, pe timpul cat navighează în apele naţionale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei. (2) La navele fără echipaj, atunci când navighează în apele naţionale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei care impinge/remorcheaza aceste nave. (3) Procedurile privind păstrarea şi circuitul documentelor, pe timpul cat navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, stationeaza sau operează în porturile româneşti, sunt cele prevăzute prin legislaţia naţionala în vigoare şi prin convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 44Certificatele prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a) se preschimba ori de câte ori apar modificări privind numele sau numărul, tipul şi caracteristicile navei, schimbarea portului de înmatriculare sau în cazul deteriorării ori pierderii acestora.  +  Capitolul 3 Despre personalul navigant  +  Secţiunea 1 Eliberarea carnetului de marinar.Imbarcarea şi debarcarea personalului navigant  +  Articolul 45 (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetăţenie română şi care poseda un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi care da dreptul acestora sa îndeplinească funcţii la bordul navelor. (2) Evidenta personalului navigant român se tine de ANR în registrele de evidenta a personalului navigant.  +  Articolul 46 (1) Pe timpul cat este ambarcat personalul navigant şi auxiliar român trebuie să posede un carnet de marinar, care reprezintă actul de identitate al acestuia. (2) Carnetul de marinar se eliberează de căpitănia portului persoanei care îndeplineşte condiţiile de vârsta, sănătate şi calificare profesională necesare pentru îndeplinirea unei funcţii la bordul navei. (3) Căpitănia portului tine evidenta carnetelor de marinar eliberate.  +  Articolul 47Pentru eliberarea carnetului de marinar se depun următoarele documente: a) cerere scrisă din partea solicitantului; b) aviz medical şi psihologic eliberat de o instituţie medicală autorizata de minister; c) dovada absolvirii cursurilor de perfecţionare şi pregătire obligatorii, după caz; d) brevetul sau certificatul de capacitate; e) documentele, în original şi în copie, care atesta calificarea profesională pentru personalul auxiliar; f) buletinul/cartea de identitate; g) doua fotografii 4/6 cm.  +  Articolul 48 (1) Valabilitatea carnetului de marinar este de maximum 2 ani, în funcţie de valabilitatea avizului medical prevăzut la art. 47 lit. b). (2) Periodicitatea examinării medicale şi psihologice a personalului navigant şi auxiliar se stabileşte prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei. (3) Valabilitatea carnetului de marinar se prelungeşte, la cererea titularului, de către capitaniile de port. Pentru prelungire se va prezenta un nou aviz medical eliberat de unităţile sanitare autorizate de minister. (4) În situaţii excepţionale căpitănia portului poate prelungi valabilitatea carnetului de marinar pe o perioadă de maximum 3 luni de la data expirării, fără prezentarea unui aviz medical. (5) Dacă posesorul se afla în străinătate, valabilitatea carnetului de marinar poate fi prelungită până la sosirea în ţara, dar nu mai mult de 3 luni, de către misiunea diplomatică a României, fără prezentarea unui aviz medical.  +  Articolul 49 (1) În carnetul de marinar se înscriu datele de ambarcare şi debarcare, precum şi navele pe care îşi desfăşoară activitatea personalul navigant. (2) Datele prevăzute la alin. (1) folosesc la stabilirea perioadei de ambarcare.  +  Articolul 50 (1) Perioadele de ambarcare se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obţinerea de brevete sau certificate de capacitate, la reconfirmarea acestora şi pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale. (2) Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant la bordul navelor sub pavilion român se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a carei evidenta este înregistrat: a) carnetul de marinar cu operaţiunile de ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate şi stampilate cu ştampila navei; b) adeverinta de ambarcare, eliberata de comandantul, armatorul sau operatorul navei. (3) Forma şi conţinutul adeverintei de stagiu se stabilesc prin decizie a directorului general al ANR.  +  Articolul 51Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant, ambarcat printr-o agenţie de personal navigant autorizata sau pe cont propriu la bordul navelor sub pavilion străin, se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a carei evidenta este înregistrat: a) carnetul de marinar cu menţiunile referitoare la ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate şi stampilate cu ştampila navei; b) copia contractului individual de ambarcare; c) adeverinta privind perioada de ambarcare, eliberata de comandantul, armatorul sau operatorul navei.  +  Articolul 52În situaţia în care ambarcarea nu se face prin intermediul unei agenţii de personal autorizate, solicitantul va depune înaintea plecării în voiaj şi o declaraţie pe propria răspundere, în care va preciza denumirea şi sediul companiei angajatoare, funcţia şi durata contractului.  +  Secţiunea a 2-a Eliberarea unui nou carnet de marinar  +  Articolul 53Eliberarea unui nou carnet de marinar se efectuează de capitaniile de port în următoarele situaţii: a) epuizarea rubricilor din carnetul precedent; b) schimbarea căpităniei de înregistrare; c) deteriorarea documentului; d) pierderea documentului.  +  Articolul 54 (1) În cazurile prevăzute la art. 53 lit. a), b) şi c), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune la căpitănia portului următoarele documente: a) cerere scrisă; b) vechiul carnet de marinar; c) doua fotografii 6/4 cm. (2) După primirea documentelor prevăzute la alin. (1) vechiul carnet de marinar se anulează şi se preda posesorului, după care se eliberează un alt carnet de marinar.  +  Articolul 55În cazul prevăzut la art. 53 lit. d), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune următoarele documente: a) cerere scrisă; b) declaraţia solicitantului cu privire la împrejurările în care a fost pierdut carnetul; c) anunţul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu privire la declararea nulităţii documentului pierdut, cu menţionarea numărului carnetului şi a căpităniei de înmatriculare; d) avizul medical eliberat de o unitate sanitară autorizata de minister; e) chitanţa de plată a amenzii; f) doua fotografii 6/4 cm.  +  Articolul 56Eliberarea unui nou carnet de marinar se va adnota în foaia matricola din registrul de evidenta, menţionându-se totodată motivul eliberării acestuia.  +  Articolul 57 (1) Pentru motive întemeiate, precum schimbarea domiciliului, a locului de muncă şi altele asemenea, personalul navigant poate solicita schimbarea căpităniei în a carei evidenta este înmatriculat. (2) În acest sens solicitantul va depune la căpitănia la care este înregistrat o cerere scrisă privind transferul foii matricole, urmând ca după aprobarea transferului foaia matricola să se transmită la noua capitanie.  +  Secţiunea a 3-a Atestarea profesională a personalului navigant  +  Articolul 58 (1) Funcţiile la bordul navelor care arboreaza pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care poseda brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, cu excepţia personalului navigant auxiliar. (2) Brevetele şi certificatele de capacitate ale personalului navigant se eliberează de ANR în condiţiile prevăzute de reglementările naţionale în vigoare şi de convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 59 (1) Examenele pentru obţinerea brevetelor şi certificatelor de capacitate se organizează de ANR. (2) Regulamentul privind desfăşurarea sesiunilor de examene, comisia de examinare şi preşedintele acesteia se aproba prin decizie a directorului general al ANR.  +  Articolul 60Confirmarea, reconfirmarea, suspendarea sau anularea brevetelor ori a certificatelor de capacitate se face de ANR, potrivit reglementărilor legale în vigoare.  +  Capitolul 4 Supravegherea şi controlul navigaţiei  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 61 (1) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, sunt obligate să respecte dispoziţiile ANR şi ale capitaniilor de port privind intrarea, navigaţia, staţionarea, operarea şi plecarea în şi din apele naţionale navigabile. (2) Navele care transporta mărfuri periculoase se vor supune şi reglementărilor speciale privind aceste transporturi, prevăzute în legislaţia naţionala şi în convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 62Navele care navighează în apele naţionale navigabile, indiferent de pavilionul acestora, au obligaţia de a folosi schemele de separare a traficului şi de a respecta dispoziţiile transmise de centrele de supraveghere, management şi dirijare a traficului naval.  +  Articolul 63Pe timpul cat se afla în apele naţionale navigabile navele trebuie să aibă la bord şi în buna stare de funcţionare semnele şi echipamentele de semnalizare de zi şi de noapte, mijloacele de salvare, de vitalitate, de stingere a incendiilor, de exploatare în siguranţa a navei şi de protecţia muncii, precum şi documentaţia de navigaţie necesară, în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 64 (1) Navele româneşti arboreaza la pupa pavilionul naţional, de la răsăritul şi până la apusul soarelui. (2) Navele străine aflate în apele naţionale româneşti arboreaza la pupa pavilionul statului în care sunt înmatriculate, iar la catargul sau la bastonul prova, pavilionul român, de la răsăritul şi până la apusul soarelui. (3) Toate navele aflate în radele şi porturile româneşti sunt obligate sa arboreze micul sau marele pavoaz, la cererea căpităniei portului.  +  Articolul 65Pentru navele aflate în parc rece, iernatic, conservare şi în alte cazuri deosebite, măsurile de siguranţă, de semnalizare, ordine şi paza se stabilesc de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicţie se afla şi sunt obligatorii pentru toţi proprietarii, operatorii, comandantii şi echipajele navelor.  +  Articolul 66Armatorii sau operatorii navelor care arboreaza pavilionul român sunt obligaţi: a) sa înmatriculeze navele şi sa notifice ANR orice modificări intervenite, în termen de 15 zile lucrătoare de la dobândirea titlului de proprietate sau de la data apariţiei modificărilor; b) să asigure toate certificatele ori documentele necesare navelor, precum şi prelungirea valabilităţii acestora la termen; c) să asigure publicaţiile nautice şi documentaţia de navigaţie pentru zonele în care urmează sa navigheze nava; d) sa nu efectueze construcţii, modificări, transformări, reconstructii ale navelor fără aprobarea sau avizul ANR; e) sa menţină în perioada dintre efectuarea operaţiunilor de supraveghere şi inspecţie starea tehnica a navei, condiţiile pentru navigaţia în siguranţa şi pentru protecţia mediului, condiţiile de muncă şi viaţa a echipajului navelor; f) să asigure în permanenta echipajul de siguranţă; g) sa ambarce la bordul navelor numai personal navigant ale cărui documente de atestare a competentei sunt valabile pentru respectivul tip de nava; h) să asigure comandantului posibilitatea să-şi îndeplinească atribuţiile şi să-şi respecte obligaţiile; i) să raporteze manipularile ori transportul de substanţe periculoase, toxice sau nocive; j) sa nu permită plecarea în voiaj a navei în situaţia în care aceasta nu este în buna stare de navigabilitate din toate punctele de vedere sau dacă echipajul nu îndeplineşte toate condiţiile legale.  +  Articolul 67Comandantul şi echipajele navelor sunt obligaţi să respecte avizele către navigatori privind ordinea şi siguranţa navigaţiei în apele naţionale navigabile emise de ANR sau de capitaniile de port, care le fac publice către cei interesaţi prin afişare, prin comunicare sau în forma electronică.  +  Secţiunea a 2-a Reguli cu privire la sosirea şi manevra navelor în porturi  +  Articolul 68 (1) Capitaniile de port efectuează controlul navelor care stationeaza, operează sau fac escala într-un port românesc, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) La sosirea navelor în port căpitănia portului verifica existenta şi valabilitatea actelor, certificatelor şi documentelor prevăzute la art. 40 şi eliberează permisul de intrare care reprezintă acceptul căpităniei de intrare în port. (3) La navele care sosesc din voiaje internaţionale controlul prevăzut la alin. (1) se poate efectua numai după obţinerea liberei practici sanitare. (4) În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul ANR se poate deplasa fără plata cu navele unităţilor aflate sub autoritatea sau în subordinea ministerului.  +  Articolul 69Pe timpul stationarii în port navele trebuie să aibă la bord personalul minim necesar efectuării în siguranţa a manevrelor.  +  Articolul 70Căpitănia portului aproba sau, după caz, dispune ancorarea, acostarea şi manevra navelor în porturile, radele ori apele naţionale navigabile, precum şi schimbarea locului de ancorare sau acostare.  +  Articolul 71În toate cazurile de forta majoră, sinistru, calamitate sau de interes general capitanul portului poate dispune navelor aflate în port ori în rada, echipajelor acestora, precum şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în port sa participe la acţiunile având ca scop siguranţa navelor şi a infrastructurilor de transport naval.  +  Articolul 72 (1) Legarea navelor în porturi se face numai la instalaţiile portuare cu aceasta destinaţie. (2) Navele pot acosta sau ancora şi în alte locuri decât cele cu aceasta destinaţie numai cu aprobarea căpităniei de port.  +  Articolul 73 (1) În maximum 12 ore de la sosirea unei nave maritime comandantul acesteia sau reprezentantul sau este obligat să depună la căpitănia portului declaraţia de sosire împreună cu certificatele şi documentele şi, dacă este cazul, să solicite vizarea jurnalului de bord, a jurnalului de maşini şi a jurnalului radiotelegrafic sau radiotelefonic. În acelaşi termen de vor depune şi eventualele proteste de mare sau rapoarte privind evenimentele petrecute pe timpul voiajului până la sosirea în port. (2) Depunerea certificatelor şi documentelor nu este obligatorie pentru navele în tranzit, care nu solicita libera practica şi al căror echipaj nu ia contact cu uscatul, precum şi pentru cele care remorcheaza, imping ori duc cuplat alte nave şi care ating portul numai pentru a lasă sau a lua nave din/în convoi şi pentru navele sosite în port pentru adapost ori în caz de forta majoră.  +  Articolul 74 (1) În cazul în care încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri sau imbarcarea ori debarcarea pasagerilor trebuie să înceapă înainte de termenul prevăzut la art. 73 alin. (1), depunerea actelor de bord se va efectua înainte de începerea acestor operaţiuni. (2) Se exceptează situaţiile de urgenta, când căpitănia portului poate autoriza începerea operaţiunilor înainte de depunerea actelor.  +  Articolul 75În cazul în care pe timpul voiajului nava a suferit avarii majore, comandantul este obligat să raporteze despre acestea, la sosire, înainte de intrarea în port. Intrarea navei în port se va face numai cu aprobarea expresă a căpitanului portului.  +  Articolul 76În cazul în care la intrarea în port la bordul navei se afla o persoană decedata, comandantul navei este obligat sa anunţe căpitănia portului, care, împreună cu reprezentanţii instituţiilor abilitate, verifica circumstanţele decesului şi semnează procesul-verbal de constatare.  +  Secţiunea a 3-a Reguli de siguranţă pentru navele aflate în port, rada sau în navigaţie  +  Articolul 77 (1) Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia în siguranţa şi de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncă şi viaţa a echipajului navei. (2) Comandantii navelor sunt obligaţi sa ia toate măsurile pentru evitarea oricărui pericol sau producerii de avarii la nave şi la infrastructurile de transport naval. (3) În cazul producerii unor evenimente sau accidente comandantul este obligat sa anunţe imediat căpitănia portului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (4) În situaţia în care evenimentele sau accidentele se produc în timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare şi au legătură cu aceste operaţiuni, comandantul navei va anunta administraţia portului şi operatorul portuar.  +  Articolul 78Încărcarea navei se va face în conformitate cu cargoplanul prezentat autorităţilor, luându-se toate măsurile pentru a nu depăşi pescajul maxim comunicat pentru locul de operare.  +  Articolul 79Pe timpul cat navele se afla în port nu sunt permise lăsarea liberă a animalelor la bord, efectuarea de lucrări cu foc deschis, lucrări de reparaţii care presupun imobilizarea navei în dana, probe la motoarele principale sau lucrări care pot duce la poluarea mediului fără obţinerea unei autorizaţii prealabile din partea căpităniei de port, emiterea de semnale fonice, luminoase sau fumigene neregulamentare, manipularea substanţelor toxice şi periculoase fără respectarea reglementărilor specifice.  +  Articolul 80 (1) ANR verifica modul de asigurare a condiţiilor minime de navigaţie în apele naţionale navigabile şi în porturi, în ceea ce priveşte adancimile, semnalizarea, instalaţiile de acostare şi altele asemenea, şi, în cazul în care constata ca exista deficiente, va informa despre aceasta administraţiile portuare sau de cai navigabile responsabile, care sunt obligate sa ia în timp util măsurile corespunzătoare. (2) Administraţiile portuare şi de cai navigabile sunt obligate sa pună la dispoziţie ANR şi capitaniilor de port toate datele privind asigurarea condiţiilor minime de navigaţie.  +  Articolul 81Toate activităţile de cercetare ştiinţifică care se desfăşoară în apele naţionale navigabile, în incinta portuara şi în rade, precum şi explorarea şi exploatarea marii sau a fundului marii pot fi făcute în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu avizul prealabil al ANR.  +  Articolul 82Operarea navelor şi depozitarea mărfurilor sau a altor materiale pe platformele portului, pe cheiuri, maluri sau în alte locuri din porturi se fac fără a bloca sau stanjeni accesul în zonele respective, fără a împiedica vizibilitatea semnelor şi semnalelor de navigaţie şi fără a pune în pericol siguranţa navelor şi a infrastructurii.  +  Articolul 83 (1) Este interzisă aruncarea resturilor de marfa sau a oricăror materiale de la bordul navelor în apele naţionale navigabile. (2) Predarea resturilor menajere, a gunoiului, apelor uzate, amestecurilor de hidrocarburi de la nave se face la agenţii economici autorizaţi, sub supravegherea căpităniei portului, cu înregistrarea operaţiunii la uscat şi la bord în registrele special destinate. (3) Operaţiunile de buncherare la nave, precum şi cele cu mărfuri periculoase se fac cu autorizarea şi sub supravegherea căpităniei portului.  +  Articolul 84 (1) Este interzis scaldatul în zona portului, a ecluzelor şi a stavilarelor. (2) Pentru amenajarea şi funcţionarea de plaje, baze nautice şi de agrement este obligatoriu avizul căpităniei portului.  +  Articolul 85Organizarea de serbari sau manifestări nautice de orice fel în porturile şi pe apele naţionale navigabile se poate face numai cu autorizarea şi sub supravegherea căpităniei portului.  +  Articolul 86Pentru navele de pasageri imbarcarea/debarcarea pasagerilor se face numai în porturi sau în locuri special amenajate stabilite de administratorul portului sau al caii navigabile, împreună cu căpitănia portului.  +  Articolul 87 (1) În caz de forta majoră navele pot ancora sau acosta în apele naţionale, în afară limitelor radelor sau porturilor, cu obligativitatea comunicării în cel mai scurt timp la căpitănia portului a cauzelor stationarii şi cu menţinerea permanenta a contactului radio. (2) Efectuarea de operaţiuni portuare în locuri situate în afară limitelor porturilor se va realiza numai cu aprobarea prealabilă a căpităniei portului.  +  Articolul 88În cazul în care pe o nava care arboreaza pavilion român aflată în mars are loc o naştere, o căsătorie sau un deces, comandantul navei va efectua înregistrarea acestora în conformitate cu prevederile legale privind actele de stare civilă.  +  Articolul 89 (1) Navele maritime sub pavilion străin, pe timpul cat se afla în porturile româneşti, sunt supuse controlului statului portului - PSC. (2) Modul de derulare a acestei activităţi de către personalul care participa la efectuarea controlului este conform cu procedurile şi prevederile cuprinse în reglementările în vigoare şi în convenţiile internaţionale la care România este parte. (3) Navele sub pavilion român sunt supuse controlului statului de pavilion - FSC - în condiţiile legii. Pentru navele de navigaţie interioară controlul se efectuează de regula pe timpul cat navele se afla în porturile/radele româneşti, iar în urma controlului se eliberează un raport de inspecţie.  +  Articolul 90Comandantii navelor care navighează în tranzit pe căile navigabile interioare au obligaţia de a respecta reglementările în vigoare privind dirijarea şi supravegherea traficului fluvial, exploatarea navelor fără echipaj, navigaţia convoaielor impinse şi de a transmite la capitaniile de port din zona prin care navighează datele cu privire la nava şi incarcatura.  +  Secţiunea a 4-a Reguli la plecarea navelor din port  +  Articolul 91 (1) Navele aflate în porturi pot pleca în voiaj numai după obţinerea permisului de plecare eliberat de căpitănia de port. (2) Permisul de plecare se eliberează cu condiţia ca nava sa fi obţinut, după caz, acceptul de la toate autorităţile competente, să depună permisul de intrare în port completat cu toate datele referitoare la operaţiunile de încărcare/descărcare efectuate de nava şi un exemplar vizat de vama al manifestului mărfurilor şi sa ridice certificatele şi documentele navei. (3) După obţinerea permisului de plecare navele pot începe manevra de plecare numai cu aprobarea centrelor de supraveghere, management şi dirijare a traficului naval sau a căpităniei portului, după caz. (4) Pentru navele fluviale care efectuează voiaje între porturile româneşti regulile privind sosirea şi plecarea acestora în şi din porturi se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.  +  Articolul 92Comandantul navei care, după ce a primit actele de plecare, prelungeşte staţionarea navei în port mai mult de 24 de ore trebuie să le depună din nou la căpitănia portului, unde vor rămâne până la plecarea efectivă, când se va face menţiune pe permisul de plecare despre aceasta întârziere.  +  Articolul 93La solicitare sau din oficiu, după caz, capitaniile de port vor constata prin procese-verbale şi vor elibera la cerere certificate, duplicate sau copii de pe acestea, în situaţiile când exista sesizări cu privire la: a) avarii la nava, marfa, cheiuri şi instalaţii portuare; b) întârzieri în operaţiuni, timp nefavorabil, cazuri de forta majoră; c) eventuale accidente navale, precum şi poluari; d) avarii ale sistemului de semnalizare al portului.  +  Articolul 94 (1) Pentru prestaţiile efectuate cu privire la operaţiunile de dirijare, supraveghere şi control, cat şi pentru alte prestaţii ANR percepe tarifele stabilite prin dispoziţiile legale. (2) Pentru creanţele ANR al căror debitor este armatorul unei nave capitaniile de port au dreptul de a refuza eliberarea documentelor navei şi a permisului de plecare până la plata efectivă a acestora sau până la depunerea unor garanţii suficiente.  +  Articolul 95 (1) Interdicţia de plecare a navei operează din momentul depunerii de către nava sau agentul acesteia a avizului de plecare. (2) Capitaniile vor retine documentele navelor la solicitarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări, în condiţiile legii. (3) Nava cu actele la bord şi gata de plecare nu mai poate fi reţinută. Se considera ca nava este gata de plecare din momentul în care comandantul are la bord certificatele şi documentele navei, precum şi permisul de plecare, eliberate de căpitănia portului.  +  Secţiunea a 5-a Reguli cu privire la asistenţa şi salvarea pe mare.Recompensa de salvare  +  Articolul 96Activitatea de căutare şi salvare în apele naţionale navigabile se desfăşoară sub coordonarea ANR.  +  Articolul 97 (1) În marea teritorială şi în porturile maritime activitatea de căutare şi salvare este coordonata de centrul de coordonare organizat în cadrul ANR. (2) Coordonarea operaţiunilor de intervenţie în caz de evenimente, sinistru sau calamitati naturale pe căile navigabile interioare şi în porturile situate pe acestea revine căpitanului-şef al portului din zona.  +  Articolul 98 (1) Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de căutare şi salvare prevăzute la art. 97, ANR va elabora planurile şi instrucţiunile privind conducerea acestor activităţi. (2) Planurile şi instrucţiunile de conducere prevăzute la alin. (1) se aproba de minister.  +  Articolul 99 (1) În conformitate cu planurile şi instrucţiunile de conducere a activităţilor de căutare şi salvare a persoanelor, navelor şi aeronavelor, prevăzute la art. 98, ANR va face publice frecventele şi staţiile radio, precum şi numerele de telefon la care se receptioneaza apelurile de urgenta. (2) ANR va încheia protocoale de lucru cu toate instituţiile şi agenţii economici care prin activitatea, dotările şi atribuţiile lor pot asigura desfăşurarea în condiţii de eficienta maxima a operaţiunilor şi a exerciţiilor de căutare şi salvare, acestea având obligaţia sa participe în orice situaţie la astfel de activităţi potrivit legii. (3) Asistenţa şi salvarea persoanelor, navelor şi aeronavelor, aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile, se desfăşoară în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 100 (1) În timpul desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare care se desfăşoară în marea teritorială sau în porturile maritime dispoziţiile directorului general al ANR, ale reprezentanţilor acestuia şi ale operatorilor din centrul de coordonare sunt obligatorii pentru toţi cei implicaţi. (2) În afară celor cu care a încheiat protocoale de lucru potrivit art. 99 alin. (2), directorul general al ANR poate dispune participarea la activităţile de căutare şi salvare a tuturor navelor, instituţiilor şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi de transport naval în zona de desfăşurare a acestor operaţiuni.  +  Articolul 101 (1) Operaţiunile de căutare şi salvare pe căile navigabile se desfăşoară în coordonarea căpităniei portului în a carei zona de jurisdicţie a avut loc evenimentul. (2) În timpul desfăşurării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) capitanul portului poate dispune participarea la operaţiuni a tuturor navelor, instituţiilor şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi de transport naval, care se afla în zona. Dispoziţiile căpitanului portului sunt obligatorii.  +  Articolul 102Modalităţile de desfăşurare a activităţilor de căutare şi salvare, conservarea şi valorificarea bunurilor salvate şi recuperarea cheltuielilor aferente se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 103Activităţile de intervenţie, salvare, prevenire şi eliminare a efectelor poluarii apelor naţionale navigabile de către nave sunt coordonate de ANR prin centrul de coordonare înfiinţat în cadrul acestei instituţii, atunci când poluarea are loc în marea teritorială şi în porturile maritime, şi prin capitaniile de port în a căror zona de jurisdicţie a avut loc evenimentul, în cazul în care poluarea s-a produs pe căile navigabile interioare şi în porturile situate pe acestea.  +  Articolul 104 (1) În timpul operaţiunilor prevăzute la art. 103 directorul general al ANR şi, respectiv, capitanul de port pot dispune tuturor unităţilor care deţin mijloacele necesare sa participe la aceste acţiuni. (2) Dispoziţiile directorului general al ANR şi, respectiv, ale căpitanului de port sunt obligatorii.  +  Articolul 105Modul de desfăşurare a activităţilor de prevenire, salvare, intervenţie şi eliminare a efectelor poluarii, conservare a bunurilor, precum şi recuperarea cheltuielilor aferente activităţilor de depoluare şi de limitare şi eliminare a efectelor poluarii se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Secţiunea a 6-a Scoaterea navelor scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile  +  Articolul 106Navele eşuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naţionale constituie pericole pentru siguranţa navigaţiei.  +  Articolul 107 (1) În cazul scufundarii sau eşuării unei nave, căpitănia de port în a carei zona de jurisdicţie a avut loc accidentul va solicita proprietarului sau armatorului navei luarea tuturor măsurilor în vederea ranfluarii sau dezesuarii navei. (2) În funcţie de zona unde a avut loc evenimentul şi de gravitatea pericolului pe care îl prezintă nava esuata sau scufundata pentru navigaţie, capitanul portului va stabili şi va notifica proprietarului sau armatorului navei termenul limita de începere a lucrărilor, care nu va depăşi 60 de zile de la data notificării.  +  Articolul 108În cazul în care proprietarul sau armatorul navei nu ia măsurile necesare privind dezesuarea sau ranfluarea navei, capitanul portului va solicita administraţiei portuare sau de cai navigabile în a carei zona de jurisdicţie se afla nava să efectueze aceste operaţiuni.  +  Articolul 109În cazuri excepţionale, când administraţia portuara sau de cai navigabile este în imposibilitate să efectueze aceste operaţiuni sau când nava s-a scufundat ori a eşuat într-un loc din afară zonelor de jurisdicţie ale administraţiilor portuare şi de cai navigabile, căpitănia de port poate lua toate măsurile ce se impun în vederea ranfluarii sau dezesuarii.  +  Articolul 110În toate cazurile acţiunile de ranfluare sau dezesuare se desfăşoară sub coordonarea capitaniilor de port. Dispoziţiile căpitanului de port sunt obligatorii pentru toţi cei implicaţi.  +  Articolul 111Modul de derulare a acţiunilor, precum şi modul de conservare şi valorificare a navelor şi bunurilor ranfluate sau dezesuate şi de recuperare a cheltuielilor aferente acestor operaţiuni sunt stabilite de legislaţia în vigoare şi de convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Articolul 112Navele abandonate sau părăsite în apele naţionale navigabile al căror proprietar este necunoscut şi rămâne necunoscut după efectuarea tuturor demersurilor legale pentru cunoaşterea acestuia se valorifica în condiţiile legii.  +  Secţiunea a 7-a Controlul statului pavilionului  +  Articolul 113ANR are dreptul şi obligaţia de a controla şi de a monitoriza toate navele care arboreaza pavilion român în ceea ce priveşte respectarea de către acestea a reglementărilor naţionale în vigoare şi a prevederilor convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la siguranţa construcţiei navei, standardele tehnice şi dotarea navelor, valabilitatea actelor de naţionalitate şi a celorlalte documente şi certificate obligatorii, la echipajul minim de siguranţă şi la competentele profesionale ale echipajului de la bord, la respectarea cerinţelor privind prevenirea poluarii mediului şi a celor privind condiţiile de viaţa şi munca la bordul navei.  +  Articolul 114 (1) Acţiunile de control şi monitorizare se desfăşoară de experţi specializaţi din cadrul ANR şi desemnaţi în acest sens de către directorul general al ANR. (2) Acţiunile prevăzute la art. 113 se desfăşoară pentru navele care arboreaza pavilion român, când se afla atât în apele naţionale navigabile, cat şi în afară acestora.  +  Articolul 115Sistemul de efectuare a acţiunilor de control şi monitorizare, precum şi măsurile ce se iau de către ANR în cazurile în care navele care arboreaza pavilion român nu respecta regulile prevăzute la art. 113 sunt cele prevăzute în legislaţia română în vigoare şi în convenţiile internaţionale la care România este parte.  +  Secţiunea a 8-a Controlul statului portului  +  Articolul 116ANR are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arboreaza pavilion străin în ceea ce priveşte modul de respectare a convenţiilor internaţionale la care România este parte, pe timpul cat acestea navighează în apele naţionale navigabile.  +  Articolul 117Controlul se efectuează de experţi specializaţi din cadrul ANR şi desemnaţi în acest sens de către directorul general al ANR.  +  Articolul 118Controalele se vor desfăşura indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza nava şi indiferent dacă statul de pavilion a ratificat sau nu convenţiile internaţionale la care România este parte şi ale căror cerinţe fac obiectul controlului statului portului.  +  Articolul 119În cazul în care se constata deficiente şi în funcţie de gravitatea acestora, ANR, prin capitaniile de port, poate lua următoarele măsuri, până la remedierea defectiunilor constatate: a) sa interzică intrarea navei în port; b) sa interzică plecarea din port şi, după caz, sa oprească operaţiunile de încărcare/descărcare a navei.  +  Articolul 120Sistemul de desfăşurare a controlului statului portului şi măsurile ce se iau împotriva navelor la care se constata deficiente sunt stabilite de legislaţia în vigoare şi de prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.  +  Secţiunea a 9-a Reguli cu privire la activitatea de pilotaj şi remorcaj  +  Articolul 121Ministerul stabileşte, la propunerea ANR, zonele în care serviciile de siguranţă sunt obligatorii.  +  Articolul 122 (1) Pilotarea navelor se face cu mijloace specializate de către persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumite în continuare piloti, în baza buletinului de pilotaj, avizat de căpitănia portului. (2) Pilotul trebuie să fie cetăţean român şi să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigura pilotajul navei, eliberat de ANR. (3) Din punct de vedere al brevetarii şi certificării, pilotii se supun aceluiaşi regim ca şi personalul navigant.  +  Articolul 123 (1) Nava aflată în manevra va fi în permanenta legătură cu căpitănia portului, informand asupra începerii, condiţiilor derulării şi finalizarii manevrei, precum şi asupra producerii oricărui incident sau eveniment. (2) În caz de eveniment pilotul va depune la căpitănia portului un raport scris în acest sens. (3) Pilotul nu este răspunzător de incidentele sau accidentele produse în timpul manevrei, cu excepţia cazurilor în care acestea s-au produs ca urmare a informaţiilor incomplete sau incorecte pe care le-a furnizat comandantului navei.  +  Articolul 124 (1) Comandantul navei poate refuza un pilot din motive bine justificate, cum ar fi: oboseala, stare de ebrietate sau alte cauze care ar putea afecta siguranţa navei. (2) Solicitarea de schimbare a pilotului se face la căpitănia portului de către comandantul navei, care va informa totodată şi agenţia de pilotaj.  +  Articolul 125 (1) În porturile maritime româneşti remorcajul sau asistenţa cu remorchere la manevre este obligatorie pentru tancuri, nave ce transporta mărfuri periculoase şi pentru toate celelalte nave cu un tonaj registru net mai mare de 1.000. (2) Modul de desfăşurare a activităţilor de pilotaj, remorcaj şi asistenţa cu remorchere la manevre se reglementează prin regulamentele de exploatare şi funcţionare a porturilor.  +  Articolul 126 (1) Comandantii remorcherelor şi marinarii-legători executa dispoziţiile primite de la comandantul navei prin pilot. (2) În cazul manevrei "la ureche" cu nava fluviala fără propulsie, conducerea manevrei şi răspunderea asupra acesteia revin comandantului remorcherului/impingatorului.  +  Articolul 127Comandantul navei va efectua manevrele astfel încât acţiunea propulsorului sau orice alt rezultat al manevrei sa nu producă avarii altor nave sau infrastructurii, suprastructurii şi instalaţiilor portuare.  +  Articolul 128În cazul în care se foloseşte manevra de impingere, locul de acţiune al remorcherului asupra navei va fi stabilit de comandantul navei impinse, care îşi asuma întreaga răspundere pentru avariile produse din cauza alegerii unui loc de sprijin necorespunzător.  +  Articolul 129Remorcherele vor părăsi nava numai după ce aceasta a fost acostata şi legată în siguranţa la cheu şi numai cu acordul comandantului navei.  +  Articolul 130Remorcherele nu vor elibera paramele/cablurile de legătură cu navele remorcate sau pe care le manevreaza, înainte ca aceste nave să fie ancorate sau acostate în siguranţa.  +  Articolul 131 (1) Centrul de coordonare a traficului sau căpitănia de port, după caz, poate cere întreruperea remorcajului în curs pentru acordarea de asistenţa altei nave sau pentru a preveni alte pericole asupra portului, numai dacă aceasta cerinţa nu generează pericole mai mari decât acestea pentru nava remorcata, determinate de lipsa remorcajului sau a asistenţei. (2) Remorcherul care a părăsit manevra în aceste circumstanţe nu va fi răspunzător pentru nici o pierdere, avarie, prejudiciu sau întârziere cauzată navei remorcate, ca o consecinţa a acestui fapt.  +  Articolul 132Pescuitul, instalarea de garduri, plase, carlige, unelte fixe sau altele asemenea sunt interzise în limitele porturilor, în rade, canale de acces, senale navigabile şi în toate locurile în care s-ar stanjeni navigaţia.  +  Capitolul 5 Dispoziţii finale  +  Articolul 133ANR eliberează certificate privind menţiunile cuprinse în registrele matricole sau de evidenta la cererea celor interesaţi.  +  Articolul 134Situaţiile particulare privind evidenta şi înmatricularea navelor, personalul navigant, precum şi supravegherea şi controlul navigaţiei, care nu sunt prevăzute în prezentul regulament, vor fi reglementate prin decizie a directorului general al ANR.PRIM-MINISTRUADRIAN NASTASEContrasemnează:---------------p. Ministrul lucrărilor publice,transporturilor şi locuinţei,Ileana Tureanu,secretar de statBucureşti, 4 martie 2003.Nr. 245.------------