LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002privind Statutul politistului
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 24 iunie 2002



    Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Politistul este funcţionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului. (2) Exercitarea profesiei de poliţist implica, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite. (3) Statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de arma şi de celelalte diferentieri prevăzute în prezentul statut.  +  Articolul 2 (1) Politistul este investit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competentelor stabilite prin lege. (2) Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.  +  Articolul 3Politistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminarii, proportionalitatii şi gradualitatii.  +  Articolul 4 (1) Politistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile tarii, jurământul de credinţa faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi sa îndeplinească dispoziţiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesională. (2) Politistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi executa atribuţiile de serviciu.  +  Articolul 5Şefii ierarhici din cadrul Poliţiei Române răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi sa verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi sa controleze modul de îndeplinire a lor.  +  Articolul 6Politistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implica exercitarea profesiei.  +  Articolul 7Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege.  +  Capitolul 2 Selecţionarea, pregătirea, acordarea gradelor profesionale şi încadrarea politistilor în categorii şi grade profesionale  +  Secţiunea 1 Selecţionarea şi pregătirea politistilor  +  Articolul 8Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit aceasta calitate, în condiţiile legii.  +  Articolul 9 (1) Poliţiştii provin, de regula, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne. (2) Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi, cu diploma sau licenta, ai instituţiilor de învăţământ superior de lungă sau scurta durata ale Ministerului de Interne sau ai altor instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialitatilor necesare poliţiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne. (3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale. (4) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne ori încadrarea unor specialişti în poliţie se realizează prin concurs.  +  Articolul 10 (1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne şi la încadrarea directa a unor specialişti are acces orice persoană, indiferent de rasa, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale: a) să fie apta din punct de vedere fizic şi psihic; b) sa nu aibă antecedente penale sau sa nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni; c) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduita admise şi practicate în societate. (2) Înaintea începerii activităţii poliţiştii încadraţi direct trebuie să urmeze un curs de formare în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne, iar bărbaţii trebuie să aibă îndeplinit, de regula, serviciul militar. (3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne, precum şi persoanele care urmează să fie încadrate direct în poliţie nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic. (4) Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauza sau a exmatricularii, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau politistul se afla în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatricularii, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată. (5) Criteriile privind selecţionarea politistilor candidaţi pentru concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii, precum şi selecţionarea specialiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 11 (1) Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei, asigura pregătirea continua a politistilor pentru ridicarea nivelului profesional. (2) Politistul poate fi trimis la studii în străinătate, prin concurs, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. (3) Categoriile, formele de pregătire şi modul de desfăşurare, precum şi durata de perfecţionare a pregătirii politistului sunt stabilite prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 12În programele de pregătire a viitorilor politisti, elevi sau studenţi din instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne se prevăd activităţi specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigura, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.  +  Secţiunea a 2-a Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea politistilor în categorii şi grade profesionale  +  Articolul 13 (1) Poliţiştii pot fi debutanti sau definitivi. (2) Poliţiştii debutanti sunt persoanele care ocupa, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliţiei Române.  +  Articolul 14 (1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează: a) categoria A - Corpul ofiţerilor de poliţie - cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare; b) categoria B - Corpul agenţilor de poliţie - cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diploma. (2) Categoriile de politisti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:I. Corpul ofiţerilor de poliţie: a) chestor-şef de poliţie; b) chestor-şef adjunct de poliţie; c) chestor principal de poliţie; d) chestor de poliţie; e) comisar-şef de poliţie; f) comisar de poliţie; g) subcomisar de poliţie; h) inspector principal de poliţie; i) inspector de poliţie; j) subinspector de poliţie.II. Corpul agenţilor de poliţie: a) agent-şef principal de poliţie; b) agent-şef de poliţie; c) agent-şef adjunct de poliţie; d) agent principal de poliţie; e) agent de poliţie. (3) Gradele profesionale de chestor, comisar-şef şi comisar pot fi obţinute numai de către ofiţeri cu studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licenţă sau echivalenta.  +  Articolul 15 (1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către: a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne; b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei; c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea sefilor unităţilor de poliţie. (2) Acordarea gradelor profesionale se face cu avizul consultativ al Corpului Naţional al Politistilor.  +  Articolul 16 (1) Pentru obţinerea gradului profesional următor politistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau sa îl implineasca în cursul anului calendaristic respectiv; b) sa fi fost apreciat în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad cu calificativul "excepţional" sau "foarte bun", iar în ceilalţi ani ai stagiului, cel puţin cu calificativul "bun". Anii în care politistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intră în calculul stagiului minim în grad. (2) Pentru obţinerea gradelor profesionale de comisarsef, subcomisar şi agent-şef, politistul este obligat sa absolveasca un curs de capacitate ale cărui durata şi tematica vor fi stabilite prin ordin al ministrului de interne, iar pentru obţinerea gradului profesional de chestor este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.  +  Articolul 17Stagiul minim în gradele profesionale este:I. Corpul ofiţerilor de poliţie: a) chestor-şef adjunct de poliţie - 2 ani; b) chestor principal de poliţie - 2 ani; c) chestor de poliţie - 2 ani; d) comisar-şef de poliţie - 3 ani; e) comisar de poliţie - 3 ani; f) subcomisar de poliţie - 4 ani; g) inspector principal de poliţie - 3 ani; h) inspector de poliţie - 3 ani; i) subinspector de poliţie - 4 ani.II. Corpul agenţilor de poliţie: a) agent-şef de poliţie - 5 ani; b) agent-şef adjunct de poliţie - 5 ani; c) agent principal de poliţie - 5 ani; d) agent de poliţie - 5 ani.  +  Articolul 18În situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne posturile de conducere se ocupa prin examen sau concurs, după caz.  +  Articolul 19 (1) Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiaşi categorii se face în ordinea ierarhica a gradelor, în raport cu nevoile şi posibilităţile existente, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul de interne. (2) Politistul care a dobândit titlul ştiinţific de doctor este exceptat de la condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2). (3) Politistul care a absolvit cursuri postuniversitare este exceptat de la condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2), mai puţin de la cea referitoare la acordarea gradului profesional de chestor. (4) Specialitatile studiilor superioare, ale cursurilor postuniversitare şi titlurile ştiinţifice prevăzute la alin. (2)-(4) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 20Politistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, şi gradul următor, pentru ofiţerii de poliţie.  +  Articolul 21 (1) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului de Interne li se acordă grade profesionale şi sunt încadraţi în structurile de poliţie cu perioade de stagiu. (2) La absolvirea şcolii de formare a agenţilor de poliţie, politistului i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni. (3) La absolvirea colegiului de poliţie sau a facultăţii de drept din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne, politistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de un an. (4) Politistilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de proba de 6 luni sau un an, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat. (5) La expirarea perioadei de stagiu sau de proba politistul susţine examenul de definitivare în profesie. În caz de nepromovare a examenului, acesta poate fi repetat o singură dată. Politistul declarat nepromovat este destituit din poliţie. (6) Politistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în gradul profesional obţinut. (7) Perioada de stagiu şi cea de proba constituie vechime în poliţie. (8) Condiţiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu şi a celei de proba, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 22 (1) Funcţiile politistilor se diferentiaza prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare. (2) Funcţiile politistilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B. (3) Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14. (4) Poliţiştii se încadrează în funcţii corespunzătoare gradelor profesionale pe care le au, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 18. (5) Funcţiile şi modul de salarizare ale politistilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.  +  Articolul 23 (1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau politistul încadrat direct depune jurământul de credinţa în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau a şefului unităţii de poliţie şi în prezenta a doi politisti. (2) Jurământul de credinţa are următorul conţinut: "Jur sa respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect şi fără partinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi buna credinţa îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi sa păstrez secretul profesional. Asa să-mi ajute Dumnezeu!" (3) Jurământul de credinţa se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere. (4) Jurământul de credinţa este semnat de către absolventul sau politistul încadrat direct şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii de poliţie, precum şi de către poliţiştii asistenţi. (5) Jurământul de credinţa este contrasemnat de ministrul de interne, se păstrează la dosarul personal al politistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia. (6) Semnarea jurământului de credinţa presupune şi acordul implicit al politistului pentru testarea fidelitatii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.  +  Articolul 24La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, politistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.  +  Articolul 25 (1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde: a) documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului; b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansarile în funcţii, clase, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuitati; c) declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne. (2) Se interzice introducerea în dosarul personal al politistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natură. (3) Politistul are acces la dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente în dosarul sau.  +  Articolul 26Activitatea şi conduita politistului sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în aprecierea de serviciu cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "bun", "corespunzător", "necorespunzător".  +  Articolul 27Selecţionarea, pregătirea, obţinerea gradelor profesionale şi evoluţia profesională a politistilor se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, prin Ghidul carierei politistului, aprobat prin ordin al ministrului de interne.  +  Capitolul 3 Drepturile, îndatoririle şi restrangerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale politistului  +  Secţiunea 1 Drepturile politistului  +  Articolul 28 (1) Politistul are dreptul la: a) salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzător funcţiei îndeplinite, gradului profesional deţinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanenta şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit; b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege; c) uniforma, echipament specific, alocaţii pentru hrana, asistenţa medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; d) locuinta de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii; e) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plata, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege; g) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; h) pensii, în condiţiile stabilite prin lege; i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege; j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite sau speciale de muncă, potrivit legii; l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii; m) asigurare de viaţa, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; o) asistenţa juridică asigurata de către unitate, la cerere, în cazul cercetării sale pentru faptele comise în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu. (2) Armamentul dobândit personal se deţine după pensionare pe baza permisului obţinut, în condiţiile legii.  +  Articolul 29 (1) Pentru activitatea desfăşurată politistilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii. (2) În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cat politistul a desfăşurat o alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia. (3) Poliţiştii decorati cu Ordinul Meritul Militar îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.  +  Articolul 30Condiţiile privind pensionarea şi drepturile de pensii ale politistilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.  +  Articolul 31 (1) Politistul mutat în interesul serviciului într-o alta localitate decât cea în care îşi are domiciliul, în situaţia în care nu efectuează naveta ori nu deţine locuinta proprietate personală şi nu i se poate asigura spaţiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de baza. (2) Soţul sau sotia politistului mutat/mutata în interesul serviciului în alta localitate, care a fost încadrat/încadrată în munca şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau sotia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de baza al politistului, până la o noua angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică atât politistilor absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne, care au fost repartizaţi în unităţi situate în alte localităţi decât cele de domiciliu, cat şi soţilor sau sotiilor acestora. (4) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau sotia care, la data mutării politistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca somer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege. (5) Cuantumul compensatiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de interne.  +  Articolul 32 (1) Politistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii. (2) Politistul care are o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani poate cumpara locuinta de serviciu. (3) Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 33În exercitarea atribuţiilor de serviciu politistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.  +  Articolul 34Politistului i se asigura gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.  +  Articolul 35Membrii familiei politistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de: a) asistenţa medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti; b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării politistului în interes de serviciu în alta localitate.  +  Articolul 36În sensul prevederilor prezentei legi, familia politistului cuprinde soţul/sotia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.  +  Articolul 37Copiii politistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi transferati, la cerere, la instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 38Politistul pensionat şi sotia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţa medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihna şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului de Interne.  +  Articolul 39 (1) Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămâna, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, după consultarea Corpului Naţional al Politistilor. (3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă saptamanale ce se cuvin politistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de doua ori într-o luna.  +  Articolul 40Politistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de amenintarile sau violentele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.  +  Secţiunea a 2-a Îndatoririle politistului  +  Articolul 41Politistul este dator: a) să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi sa apere valorile democraţiei; b) sa dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţa, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege; c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală; d) să fie disciplinat şi sa dovedească probitate profesională şi morala în întreaga activitate; e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni; f) sa acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu; g) sa informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi politisti, de care a luat cunoştinţa; h) prin întregul sau comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.  +  Articolul 42Politistul este obligat: a) sa păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvaluirea acestora; b) sa manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în asa fel încât sa nu beneficieze şi nici sa nu lase impresia ca beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială; c) să asigure informarea corecta a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competentelor legal stabilite; d) să aibă o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea oficială şi sa nu compromita, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.  +  Articolul 43Politistului îi este interzis, în orice împrejurare: a) sa primească, să solicite, sa accepte, direct sau indirect, ori să facă sa i se promita, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje; b) sa rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau sa intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a); c) sa folosească forta, altfel decât în condiţiile legii; d) sa provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane; e) sa colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice; f) sa redacteze, sa imprime sau sa difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplina; g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte, interese de natura sa compromita imparţialitatea şi independenta acestuia.  +  Articolul 44 (1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu. (2) Politistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afară acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii. (3) În situaţii de catastrofe, calamitati sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente politistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte. (4) La instituirea stării de urgenta sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război politistul va acţiona conform legii. (5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) politistul care se afla într-o alta localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului de Interne, informand superiorii săi despre aceasta.  +  Secţiunea a 3-a Restrangerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi  +  Articolul 45 (1) Politistului îi este interzis: a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sa desfăşoare propaganda în favoarea acestora; b) sa exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public; c) sa candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României; d) sa exprime în public opinii contrare intereselor României; e) sa declare sau sa participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic; f) sa adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege; g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori sa participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar; h) sa exercite activităţi cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea şi demnitatea politistului sau a instituţiei din care face parte; i) să deţină orice alta funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ. (2) Politistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovatie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intima, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciata finalizarea urmăririi penale într-o cauza aflată în curs de cercetare ori de judecare. (3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.  +  Articolul 46 (1) Politistul poate fi mutat în alta localitate decât cea de domiciliu în următoarele situaţii: a) în interesul serviciului; b) la cerere; c) când unitatea din care face parte se reorganizează, iar postul se desfiinţează şi nu exista posibilitatea numirii pe o funcţie corespunzătoare; d) pentru a inlatura un pericol care afectează viaţa sau integritatea sa ori a membrilor de familie, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu; e) când imaginea sa în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea este afectată. (2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e) este necesar acordul celui mutat.  +  Articolul 47Politistul poate fi delegat, detaşat ori transferat, potrivit normelor de competenţa aprobate prin ordin al ministrului de interne, în condiţiile legii.  +  Articolul 48Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.  +  Secţiunea a 4-a Corpul Naţional al Politistilor  +  Articolul 49 (1) Se înfiinţează Corpul Naţional al Politistilor, ca persoana juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a politistilor. (2) Corpul promovează interesele politistilor şi apara drepturile acestora. (3) Organizarea şi funcţionarea Corpului se realizează pe principiile teritorialitatii, eligibilităţii, mutualitatii şi ierarhiei structurilor de conducere. (4) Organele de conducere şi control ale Corpului sunt: a) congresul naţional; b) consiliul naţional; c) consiliul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, consiliile inspectoratelor judeţene de poliţie şi consiliile instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne şi teritoriale; d) cenzorii. (5) În organele de conducere ale Corpului vor fi aleşi în număr şi cu vot egal reprezentanţii tuturor categoriilor de politisti.  +  Articolul 50Prin organele sale de conducere Corpul exercita următoarele atribuţii: a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a politistilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora; b) oferă consultanţa la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la statutul politistului; c) poate face propuneri inspectorului general al poliţiei pentru numirea în funcţii de conducere sau destituirea politistilor; d) la cerere, reprezintă interesele politistilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare; e) participa la elaborarea Codului de etica şi deontologie al politistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de poliţist; f) participa la susţinerea examenelor de capacitate pentru titularizarea politistilor stagiari şi a celor încadraţi direct; g) reprezintă profesia de poliţist, împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice; h) promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare; i) tine şi actualizează permanent evidenta membrilor săi.  +  Articolul 51 (1) Veniturile Corpului se constituie din: a) taxa de înscriere, cotizatii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale; b) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale; c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţara ori din străinătate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul de interne; d) chirii, dobânzi şi orice alte surse legale. (2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cota-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament. (3) Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse şi de ajutoare, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenţa juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale politistilor şi pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.  +  Articolul 52Modul de organizare şi funcţionare a Corpului se stabileşte, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.  +  Capitolul 4 Recompense, răspunderea juridică şi sancţiuni  +  Secţiunea 1 Recompense  +  Articolul 53Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, politistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.  +  Articolul 54 (1) Pentru îndeplinirea exemplara a atribuţiilor de serviciu politistilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. (2) Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, politistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. (3) Pentru acţiuni deosebite care determina aducerea de venituri la bugetul de stat, politistul poate fi recompensat cu până la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decât venitul sau brut anual, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.  +  Secţiunea a 2-a Răspunderea juridică şi sancţiuni  +  Articolul 55Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.  +  Articolul 56Este absolvit de orice răspundere politistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.  +  Articolul 57Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie: a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului instituţiei; b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege; c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor; d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii; e) absenta nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu; f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne; g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate; h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţa; i) imixtiunea ilegala în activitatea altui poliţist; j) intervenţia pentru influentarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.  +  Articolul 58Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului sunt: a) avertismentul; b) mustrarea scrisă; c) reducerea salariului pentru funcţia îndeplinită cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni; d) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioadă de 1-2 ani; e) retrogradarea din funcţie până la cel mult nivelul de baza al gradului profesional deţinut; f) suspendarea din funcţie de la 1 la 3 luni, perioada în care politistul beneficiază numai de salariul corespunzător gradului profesional deţinut; g) destituirea din funcţia publică avută.  +  Articolul 59 (1) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea consiliilor de disciplina. (2) Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului de interne. (3) Cercetarea prealabilă se efectuează de şeful unităţii sau de politisti anume desemnaţi. (4) Cercetările referitoare la abateri, din care rezultă date şi indicii ca au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală, se vor efectua şi cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmând ca, în raport de constatări, să fie sesizate organele judiciare. (5) Ascultarea celui în cauza şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. (6) Politistul cercetat are dreptul sa cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite probe în apărare. (7) În faţa consiliilor de disciplina politistul are dreptul de a fi asistat de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de Corp. De asemenea, politistul cercetat poate fi asistat, la cererea sa, de avocat. (8) La stabilirea sancţiunii se tine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a politistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise. (9) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la luarea la cunoştinţa despre abaterea săvârşită, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei. (10) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singura sancţiune disciplinară.  +  Articolul 60 (1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne. (2) Destituirea din poliţie se dispune în mod corespunzător de persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa sa acorde gradele profesionale ale politistilor.  +  Articolul 61 (1) Politistul poate contesta sancţiunea disciplinară aplicată, în termen de 15 zile de la luarea la cunoştinţa, şefului ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea. Acesta se pronunţa prin decizie motivată, în termen de 30 de zile. (2) Împotriva sancţiunilor aplicate şi a deciziilor nefavorabile politistul nemulţumit se poate adresa Corpului, potrivit art. 50 lit. d). (3) Politistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului ori a dispoziţiei de sancţionare.  +  Articolul 62 (1) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei se constituie Consiliul superior de disciplina, iar la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie, unităţile teritoriale şi instituţiile de învăţământ ale poliţiei se constituie consilii de disciplina. (2) Consiliile de disciplina se constituie şi funcţionează pe lângă şefii unităţilor de poliţie şi au caracter consultativ. (3) Consiliile de disciplina îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 63 (1) Politistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne. (2) Politistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni desfăşurate în limitele legii.  +  Articolul 64 (1) Urmărirea penală a politistilor se efectuează de către procuror sau de către ofiţeri de poliţie anume desemnaţi prin ordin al ministrului de interne, sub supravegherea procurorului, după caz, în condiţiile legii. (2) Competenţa de a efectua supravegherea urmăririi penale şi de a judeca în fond infracţiunile săvârşite de politisti revine parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunalelor - pentru infracţiunile comise de către agenţii de poliţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi curţilor de apel - pentru infracţiunile comise de către ofiţerii de poliţie, până la gradul de comisar-şef inclusiv, respectiv Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi Curţii Supreme de Justiţie - pentru infracţiunile comise de chestorii de poliţie. (3) Urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor contra siguranţei statului săvârşite de politisti se efectuează în mod obligatoriu de către procurorii militari şi, respectiv, de instanţele militare, în condiţiile legii.  +  Articolul 65 (1) În cazul în care împotriva politistului s-a început urmărirea penală sau a fost trimis în judecata, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită. (2) Pe timpul urmăririi penale şi judecării politistul este pus la dispoziţie. Politistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite, în scris, de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de baza, şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege. (3) Pe perioada arestării preventive politistul este suspendat din funcţie. Pe timpul suspendării politistul nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute de prezenta lege. (4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.  +  Capitolul 5 Întreruperea şi încetarea raporturilor de serviciu ale politistului  +  Articolul 66 (1) Stabilitatea politistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi. (2) Raportul de serviciu al politistului ia naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.  +  Articolul 67 (1) Întreruperea activităţii la cerere reprezintă suspendarea temporară a politistului din funcţia şi gradul profesional pe care îl ocupa şi operează pentru un interes personal legitim. (2) Situaţiile în care se acordă întreruperea activităţii politistului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 68 (1) Durata întreruperii la cerere a activităţii politistului este de până la 2 ani, fără drept de prelungire. (2) Înaintea sau la expirarea perioadei de întrerupere a activităţii la cerere, politistul va solicita reintegrarea sa la unitatea la care a fost încadrat. (3) Reintegrarea politistului se face, de regula, la unitatea de la care i s-a acordat întreruperea sau la o alta unitate care are posturi vacante, similare celui din care a întrerupt activitatea.  +  Articolul 69Încetarea raporturilor de serviciu ale politistului are loc: a) la împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pensiei de serviciu; b) la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii; c) la cerere; d) la numirea într-o alta funcţie; e) prin demisie; f) la destituirea din poliţie; g) la acordarea, în 2 ani consecutiv, a calificativului "necorespunzător"; h) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpa, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15; i) când în urma reorganizării unei unităţi de poliţie sau a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de politistul respectiv nu sunt posibilităţi pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcţie similară în aceeaşi unitate sau în alte unităţi; j) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5).  +  Articolul 70Politistul care a absolvit o instituţie de învăţământ a Ministerului de Interne şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat sa restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.  +  Capitolul 6 Dispoziţii finale şi tranzitorii  +  Articolul 71 (1) Poliţiştii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârsta şi vechime pentru a li se acordă pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel: a) în ultimele 6 luni dinaintea adoptării măsurilor prevăzute la art. 69 lit. i); b) după apariţia situaţiei prevăzute la art. 69 lit. b). (2) Reconversia profesională a politistilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigura prin grija Ministerului de Interne, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens. (3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului de interne. (4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul de Interne, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop. (5) Contravaloarea cursurilor organizate în afară Ministerului de Interne în condiţiile alin. (4) se suporta din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data încetării raporturilor de serviciu.  +  Articolul 72 (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi politistilor aflaţi în funcţie nu le sunt aplicabile dispoziţiile acesteia privind condiţiile de studii şi stagiu în grad, cu excepţia cazurilor în care aceştia fac obiectul unei avansari sau promovari. (2) La aceeaşi dată politistilor absolvenţi cu diploma ai Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne sau ai altor instituţii de învăţământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin prezenta lege. (3) Poliţiştii vor depune jurământul de credinţa. Refuzul depunerii jurământului de credinţa atrage destituirea din poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).  +  Articolul 73 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale politistilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii şi studiilor fiecăruia, cu menţinerea drepturilor câştigate anterior, după cum urmează:A. Ofiţerii de poliţie: a) sublocotenent - subinspector de poliţie; b) locotenent - inspector de poliţie; c) căpitan - inspector principal de poliţie; d) maior - subcomisar de poliţie; e) locotenent-colonel - comisar de poliţie; f) colonel - comisar-şef de poliţie; g) general de brigada - chestor de poliţie; h) general-maior - chestor principal de poliţie; i) general-locotenent - chestor-şef adjunct de poliţie; j) general - chestor-şef de poliţie.B. Agenţii de poliţie: a) maistru militar clasa a IV-a şi sergent-major - agent de poliţie; b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier - agent principal de poliţie; c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier-major - agent-şef adjunct de poliţie; d) maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - agent-şef de poliţie; e) maistru militar principal şi plutonier adjutant-şef agent-şef principal de poliţie. (2) Echivalarea gradelor privind agenţii şi ofiţerii de poliţie este valabilă şi în cazul încetării raporturilor de serviciu ale politistilor, precum şi în cazul transferului în interesul serviciului al cadrelor militare sau al politistilor între unităţile de poliţie şi celelalte unităţi ale Ministerului de Interne ori alte instituţii din sistemul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, după caz. (3) La pensionare politistului i se poate acorda gradul profesional următor, în condiţiile legii. (4) Poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit studii superioare de scurta sau de lungă durata cu diploma vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente. (5) Ofiţerilor de poliţie stabiliţi la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte. (6) Agenţii de poliţie care nu au absolvit studii liceale şi postliceale cu diploma vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente. (7) Agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare de lungă durata cu diploma de licenţă sau echivalenta ori studii superioare de scurta durata cu diploma sau echivalenta vor fi încadraţi în categorii şi grade profesionale corespunzătoare studiilor, în condiţiile prezentei legi. (8) Perioada acordată politistilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcţiei pe care o deţin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dacă după expirarea perioadei de 5 ani poliţiştii nu şi-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, vor fi încadraţi în categorii şi grade profesionale corespunzătoare pregătirii. (9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b). (10) Acordarea gradelor profesionale pentru politisti se face, de regula, o dată pe an, cu prilejul "Zilei Poliţiei Române". (11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directa a politistilor se face trimestrial, prin ordin al ministrului de interne. (12) Acordarea gradelor profesionale politistilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.  +  Articolul 74 (1) Evidenta politistilor şi a operaţiunilor de mobilizare pe timpul şi după încetarea raporturilor de serviciu, precum şi modalităţile de ţinere a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului de interne. (2) La încetarea raporturilor de serviciu politistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenta ca rezervist cu specialitatea "poliţie" şi gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectiva în grupa de evidenta a Ministerului de Interne. (3) Poliţiştii luati în evidenta ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizati pentru completarea efectivelor unităţilor Ministerului de Interne, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 75Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 76Prevederile prezentei legi se aplică şi personalului Poliţiei de Frontiera Române, Direcţiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, Oficiului Naţional pentru Refugiati, Direcţiei generale de informaţii şi protecţie interna, unităţilor de învăţământ ale poliţiei şi structurilor corespondente din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza".  +  Articolul 77Plata drepturilor băneşti cuvenite politistilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.  +  Articolul 78 (1) Dispoziţiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale altor acte normative în vigoare. (2) Până la adoptarea legii privind salarizarea politistilor acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala. (3) Până la adoptarea legii privind pensiile politistilor acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare. (4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului de interne.  +  Articolul 79În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi angajaţi şi politisti care cunosc şi limba respectiva.  +  Articolul 80În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de credit pentru politisti.  +  Articolul 81 (1) Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului de interne date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia. (2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) poliţiştii beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.  +  Articolul 82 (1) Prezenta lege va intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La aceeaşi dată orice alte dispoziţii contrare se abroga.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,DORU IOAN TARACILAAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANU──────────────