TRATAT din 3 decembrie 1958între Republica Populara Română şi Republica Populara Bulgaria privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 11 din 24 aprilie 1959



    Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şiPrezidiul Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria,în dorinţa de a întări legăturile fratesti dintre cele doua tari şi popoarele lor şi a dezvolta colaborarea în domeniul relaţiilor juridice, au hotărît sa încheie un tratat privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale şi au numit în acest scop plenipotenţiarii lor:Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pe Rudolf Rosman, Adjunct al Ministrului Justiţiei;Prezidiul Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria pe Gheorghi Mihailov, Ministrul Adjunct al Justiţieicare, după schimbul deplinelor puteri, găsite în buna şi cuvenită forma,au convenit asupra celor ce urmează:  +  Partea I DISPOZIŢII GENERALE  +  Articolul 1Ocrotirea juridică1. Cetăţenii unei Părţi Contractante şi persoanele juridice înfiinţate pe baza prevederilor legale ale acesteia (denumite în cele ce urmează "cetăţeni"), se bucura pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, în ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii proprii.2. Cetăţenii unei Părţi Contractante au dreptul să se adreseze liber şi nestînjenit instanţelor judecătoreşti, procuraturii, notariatelor de stat (denumite în cele ce urmează "instituţii judiciare"), precum şi altor instituţii ale celeilalte Părţi Contractante în competenţa cărora intra probleme de drept civil, familial şi penal, pot să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi sa introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acesteia.  +  Articolul 2Acordarea asistenţei juridice1. Instituţiile judiciare ale ambelor Părţi Contractante îşi acorda reciproc asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale.2. Instituţiile judiciare acorda asistenţa juridică şi altor instituţii în competenţa cărora intra cauzele arătate în alineatul 1.  +  Articolul 3Modul de legătură1. În realizarea asistenţei juridice, instituţiile judiciare ale celor două Părţi Contractante comunică între ele prin intermediul organelor lor centrale, în măsura în care în prezentul Tratat nu s-a stabilit în alt fel.2. Alte instituţii care au în competenţa probleme de drept civil sau familial comunică cu instituţiile judiciare ale celeilalte Părţi Contractante prin intermediul Ministerului Justiţiei.  +  Articolul 4Obiectul asistenţei juridicePărţile Contractante îşi acorda reciproc asistenţa juridică prin îndeplinirea unor activităţi procesuale cum ar fi: întocmirea, expedierea şi inminarea actelor, expedierea sau predarea probelor materiale, efectuarea expertizelor şi a cercetărilor locale, interogarea părţilor, invinuitilor, audierea martorilor, experţilor şi altor persoane, efectuarea perchezitiilor şi sechestrelor.  +  Articolul 5Limba folosită în relaţiile de asistenţa juridică1. Instituţiile judiciare şi celelalte instituţii ale Părţilor Contractante folosesc în relaţiile dintre ele limba proprie sau limba rusa.2. Cererile pentru acordarea asistenţei juridice, precum şi actele anexate trebuie să fie întocmite în limba Părţii Contractante solicitante însoţite de o traducere certificată în limba Părţii Contractante solicitate.3. Partea Contractantă solicitanta efectuează lucrările privitoare la îndeplinirea cererii de acordare a asistenţei juridice în limba sa proprie.  +  Articolul 6Cuprinsul cererii de acordare a asistenţei juridiceCererea de acordare a asistenţei juridice trebuie să conţină următoarele date: a) denumirea instituţiei solicitante; b) denumirea instituţiei solicitate; c) indicarea cauzei în care se solicita asistenţa juridică; d) numele şi prenumele părţilor, invinuitilor, inculpaţilor sau condamnaţilor, cetăţenia lor, ocupaţia şi domiciliul sau reşedinţa lor, iar în cazul cînd aceştia au reprezentanţi - numele şi adresa lor; e) datele necesare cu privire la obiectul cererii, iar în cauzele penale şi descrierea faptei.  +  Articolul 7Modul de rezolvare1. În îndeplinirea cererii de acordare a asistenţei juridice instituţia solicitată aplica normele legale ale statului sau. Instituţia solicitată poate, la cerere, aplica normele procedurale ale Părţii Contractante solicitante, dar numai în măsura în care aplicarea acestora ar fi admisibilă în raport cu legislaţia statului sau.2. Dacă instituţia solicitată nu este competenţa sa îndeplinească cererea, ea o va transmite din oficiu instituţiei competente, incunostintind totodată despre aceasta instituţia solicitanta.3. La cerere, instituţia solicitată va comunică în timp util instituţiei solicitante data şi locul îndeplinirii cererii de acordare a asistenţei juridice.4. După îndeplinirea cererii, instituţia solicitată transmite instituţiei solicitante actele respective. În cazul cînd asistenţa juridică nu a putut fi acordată, instituţia solicitată va restitui actele instituţiei solicitante, comunicindu-i totodată împrejurările care au împiedicat-o sa îndeplinească cererea.  +  Articolul 8Forma actelorActele care se transmit pe baza acestui Tratat vor trebui să fie semnate şi prevăzute cu sigiliul oficial.  +  Articolul 9Inviolabilitatea martorilor şi experţilorMartorul sau expertul care, fiind citat prin instituţia Părţii Contractante solicitate, se prezintă în faţa instituţiei Părţii Contractante solicitante, nu poate, oricare ar fi cetăţenia sa, să fie tras la răspundere penală, arestat sau supus executării unei pedepse penale, pe teritoriul acesteia, pentru infracţiunea ce formează obiectul procesului pentru care a fost citat sau pentru o alta infracţiune săvîrşită înainte de trecerea frontierei de stat.Martorul sau expertul pierde aceasta garanţie dacă nu a părăsit teritoriul Părţii Contractante solicitante în termen de o saptamina din ziua cînd instituţia care l-a ascultat îi comunică ca prezenta sa nu mai este necesară. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul nu a putut părăsi teritoriul Părţii Contractante solicitante din motive independente de voinţa sa.  +  Articolul 10Reguli privind inminarea actelor1. Instituţia solicitată inmineaza actele în conformitate cu dispoziţiile legale ale statului sau, cu condiţia ca aceste acte să fie scrise în limba sa ori să fie însoţite de o traducere certificată. În caz contrar, instituţia solicitată inmineaza actele destinatarului numai dacă acesta este de acord să le primească.2. Certificarea traducerii se face de către un traducător oficial, de instituţia de la care emana cererea, sau de un traducător numit de aceasta potrivit dispoziţiilor legale ori de către reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al uneia din Părţile Contractante.3. Cererea de inminare trebuie să conţină adresa exactă a destinatarului şi indicarea actelor ce urmează să fie inminate.4. Dacă inminarea nu poate fi efectuată la adresa indicată în cerere, instituţia solicitată va lua din proprie iniţiativă măsurile necesare pentru stabilirea adresei; dacă nu se poate stabili adresa, instituţia solicitată va incunostinta despre aceasta instituţia solicitanta şi va aştepta răspunsul.  +  Articolul 11Dovada de inminareDovada de inminare a actelor se întocmeşte în conformitate cu regulile de inminare a actelor, în vigoare pe teritoriul Părţii Contractante solicitate.  +  Articolul 12Inminarea de acte propriilor cetăţeniAmbele Părţi Contractante au dreptul sa inmineze, prin reprezentantele lor diplomatice sau oficiile consulare, acte propriilor lor cetăţeni, dacă aceştia accepta primirea.  +  Articolul 13Valabilitatea actelor1. Actele care au fost întocmite sau certificate de un organ de stat sau de către o persoană oficială pe teritoriul uneia din Părţile Contractante, în limitele competentei lor. În forma stabilită de lege şi prevăzute cu sigiliul oficial, sînt valabile pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo alta certificare. Aceasta este valabil şi pentru semnăturile car sînt legalizate conform prevederilor legale ale uneia din Părţile Contractante.2. Actele care pe teritoriul unei Părţi Contractante se considera ca fiind acte oficiale, sînt socotite şi pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante ca avînd forta probatorie a actelor oficiale.  +  Articolul 14Cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice1. Partea Contractantă solicitată nu va pretinde plata cheltuielilor ce se fac cu ocazia acordării asistenţei juridice. Părţile Contractante suporta toate cheltuielile ocazionate de acordarea asistenţei juridice pe teritoriul lor, inclusiv şi pe acelea care au fost făcute cu ocazia administrării probelor.2. Instituţia solicitată comunică instituţiei solicitante cuantumul acestor cheltuieli. Dacă instituţia solicitanta percepe aceste cheltuieli de la persoana obligată să le plătească, ele rămîn Părţii Contractante a carei instituţie le-a perceput.  +  Articolul 15Refuzul asistenţei juridiceAsistenţa juridică poate fi refuzată dacă acordarea ei ar putea aduce atingere ordinei social-economice a Părţii Contractante solicitate.  +  Articolul 16Informaţii privind probleme de dreptMinisterele de justiţie şi procuraturile generale ale celor două Părţi Contractante se informează reciproc, la cerere, asupra problemelor de drept.  +  Partea a II-a DISPOZIŢII SPECIALE  +  Capitolul 1 Asistenţa juridică în cauzele civile şi familiale  +  Secţiunea I Cheltuieli de judecată  +  Articolul 17Scutirea de garanţie procesualaCetăţenii unei Părţi Contractante, care se adresează instanţelor judecătoreşti ale celeilalte Părţi Contractante, dacă domiciliază pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante, nu pot fi obligaţi să depună cauţiuni pentru motivul ca sînt străini sau că nu au domiciliul, reşedinţa sau sediul pe teritoriul Părţii Contractante căreia aparţine instanţa solicitată.  +  Articolul 18Scutirea de taxe şi cheltuieli de judecatăCetăţenii uneia din Părţile Contractante beneficiază pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante de scutire de taxe şi cheltuieli de judecată, precum şi de asistenţa judiciară gratuita, în aceeaşi măsura şi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii proprii. Scutirea de cheltuieli cuprinde toate actele procesuale, inclusiv cele privind executarea.  +  Articolul 191. Adeverintele cu privire la starea unei persoane, precum şi cele privind situaţia familială şi materială necesare pentru obţinerea scutirii de taxe şi cheltuieli de judecată, se eliberează de organul competent al Părţii Contractante pe teritoriul căreia domiciliază sau are reşedinţa persoana care a făcut cererea.2. Dacă persoana care a făcut cererea nu are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul nici uneia dintre Părţile Contractante, este suficienta adeverinta eliberata sau certificată de reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al statului sau.3. Organul care urmează a se pronunţa asupra cererii de scutire de taxe şi cheltuieli de judecată poate cere date suplimentare.  +  Articolul 20Cetăţeanul unei Părţi Contractante care voieşte să solicite organului competent al celeilalte Părţi Contractante scutire de taxe şi cheltuieli de judecată, precum şi asistenţa judiciară gratuita, se va adresa la instituţia judiciară competenţa de la domiciliul sau reşedinţa sa. Cererea de scutire de taxe şi cheltuieli de judecată facuta în forma legală se va transmite, împreună cu actele prevăzute la punctul 1 al articolului 19, precum şi cu alte acte prezentate de persoana solicitanta, instituţiei judiciare a celeilalte Părţi Contractante.  +  Secţiunea II Statutul personal şi dreptul familiei  +  Articolul 21Capacitatea persoaneiCapacitatea persoanei se stabileşte potrivit legislaţiei Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana.  +  Articolul 22Încheierea căsătoriei1. Forma încheierii căsătoriei este determinata de legea Părţii Contractante pe al carei teritoriu se încheie căsătoria.2. Pentru căsătoria care se încheie în faţa unui reprezentant diplomatic sau consular împuternicit cu aceasta, forma încheierii căsătoriei este determinata de legea tarii căreia îi aparţine reprezentantul diplomatic sau consular.3. În ce priveşte condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei, fiecare dintre viitorii soţi este supus legii acelei Părţi Contractante al carei cetăţean este.  +  Articolul 23Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor1. Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor sînt reglementate de legea Părţii Contractante ai carei cetăţeni sînt.2. Dacă unul din soţi este cetăţean al unei Părţi Contractante iar celălalt soţ - cetăţean al celeilalte Părţi Contractante - raporturile lor personale şi patrimoniale se reglementează după legea acelei Părţi Contractante pe al carei teritoriu ei îşi au domiciliul comun.3. Dacă, în cazul prevăzut în alineatul 2, unul din soţi domiciliază pe teritoriul uneia din Părţile Contractante şi celălalt pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, raporturile lor personale şi patrimoniale se reglementează după legea Părţii Contractante pe al carei teritoriu şi-au avut ultimul domiciliu comun.  +  Articolul 24Divorţul1. Pentru divorţ, dacă amindoi sotii au cetăţenia unei Părţi Contractante şi domiciliază la data introducerii acţiunii de divorţ pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, va fi aplicabilă legea Părţii Contractante ai carei cetăţeni sînt sotii. Competente sînt instanţele ambelor Părţi Contractante.2. În caz ca la data introducerii acţiunii de divorţ, unul din soţi este cetăţean al uneia din Părţile Contractante, iar celălalt soţ este cetăţean al celeilalte Părţi Contractante şi domiciliază fie amindoi pe teritoriul aceleiaşi Părţi Contractante, fie unul pe teritoriul unei Părţi Contractante şi altul pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, sînt competente pentru divorţ instanţele ambelor Părţi Contractante. Instanţa care judeca aplica legea statului sau.  +  Articolul 25Raporturile juridice între părinţi şi copiiÎn cauzele privind contestarea şi tăgăduirea, precum şi stabilirea paternităţii şi cele privind contestarea şi stabilirea maternitatii, este aplicabilă legea Părţii Contractante al carei cetăţean este copilul.  +  Articolul 26Raporturile juridice dintre copil şi părinţi se stabilesc potrivit legii Părţii Contractante al carei cetăţean este copilul.  +  Articolul 271. Pentru rezolvarea cauzelor prevăzute în articolele 25 şi 26 sînt competente instanţele acelei Părţi Contractante al carei cetăţean este copilul.2. Dacă reclamantul şi pîrîtul domiciliază pe teritoriul aceleiaşi Părţi Contractante, sînt competente de asemenea, şi instanţele acestei Părţi Contractante, cu respectarea dispoziţiilor articolelor 25 şi 26.  +  Articolul 28Declararea dispariţiei sau morţii unei persoane şi stabilirea datei morţii1. Pentru declararea dispariţiei, morţii sau stabilirea datei morţii unei persoane, este competenţa instituţia judiciară a Părţii Contractante pe al carei teritoriu persoana disparuta sau decedata şi-a avut ultimul ei domiciliu.2. Instituţia judiciară a fiecărei Părţi Contractante este competenţa sa declare dispariţia sau moartea ori stabilirea datei morţii propriilor ei cetăţeni care şi-au avut ultimul domiciliu pe teritoriul celeilalte Părţi, în următoarele condiţii: a) dacă declararea dispariţiei sau morţii ori stabilirea datei morţii este cerută de o persoană care vrea sa valorifice un drept succesoral sau un drept izvorind din raporturile patrimoniale dintre soţi avînd ca obiect un imobil al dispărutului sau decedatului, situat pe teritoriul Părţii Contractante al carei cetăţean a fost disparutul sau decedatul; b) dacă declararea dispariţiei sau a morţii ori stabilirea datei morţii este cerută de soţ sau sotie care, la data introducerii cererii, domiciliază pe teritoriul Părţii Contractante al carei cetăţean a fost disparutul sau decedatul.3. La examinarea cauzelor de declarare a dispariţiei, a morţii, precum şi de stabilire a datei morţii, instituţiile judiciare ale Părţilor Contractante aplica legile statului lor.Tutela şi curatela  +  Articolul 291. În cauzele de tutela şi curatela privind cetăţenii Părţilor Contractante, sînt competente, în măsura în care prezentul Tratat nu prevede altfel, instituţiile Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana căreia urmează sa i se instituie tutela sau curatela.2. Cazurile şi condiţiile pentru instituirea ori desfiinţarea tutelei sau curatelei, se reglementează de legea Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana căreia urmează sa i se instituie tutela sau curatela.3. Raporturile juridice dintre tutor sau curator şi persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela, se stabilesc potrivit legii Părţii Contractante căreia îi aparţine instituţia care a instituit tutela sau curatela.4. În ceea ce priveşte obligaţia de acceptare a tutelei sau curatelei, se aplică legea Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana ce urmează a deveni tutor sau curator.  +  Articolul 301. În cazul cînd urmează să se ia măsuri privind tutela sau curatela pentru ocrotirea intereselor cetăţeanului unei Părţi Contractante al cărui domiciliu, reşedinţa sau bunuri se afla pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, instituţia acestei Părţi Contractante înştiinţează de îndată instituţia competenţa conform alineatului 1 al articolului 29.2. În cazurile care nu comporta amînare, instituţia celeilalte Părţi Contractante poate lua singura măsuri în conformitate cu legea sa, dar este obligată sa informeze de îndată instituţia competenţa conform alineatului 1 al articolului 29. Măsurile luate îşi păstrează valabilitatea pînă cînd aceasta instituţie nu a luat o alta hotărîre.  +  Articolul 311. Instituţia competenţa conform alineatului 1 al articolului 29, poate transmite competenţa privind tutela sau curatela instituţiei celeilalte Părţi Contractante, atunci cînd persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela are domiciliul, reşedinţa sau bunurile pe teritoriul acestei Părţi Contractante. Competenţa se considera transmisă, atunci cînd instituţia căreia îi este adresată cererea, accepta preluarea acestei competente şi informează despre aceasta instituţia de la care provine cererea.2. Instituţia care, conform alineatului 1, a acceptat preluarea competentei, exercita tutela sau curatela în conformitate cu legea statului sau. Totuşi, în problema capacităţii de folosinţă sau a capacităţii de exerciţiu ea va aplica legea Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela. Ea nu are dreptul sa adopte hotărîri în probleme privitoare la statutul personal al acesteia.  +  Articolul 32Înfierea1. Înfierea, precum şi desfacerea, constatarea nulităţii sau anularea înfierii se face potrivit legislaţiei Părţii Contractante al carei cetăţean este infietorul în momentul înfierii, desfacerii, constatării nulităţii sau anulării înfierii.2. În cazul cînd persoana ce urmează a se înfia este cetăţean al celeilalte Părţi Contractante, pentru înfiere se va lua, după caz, încuviinţarea acelei Părţi Contractante, părerea sau consimţămîntul celui care urmează a se înfia, consimţămîntul reprezentantului sau legal ori al autorităţii tutelare sau al altor persoane sau instituţii, dacă acestea sînt cerute de legea Părţii Contractante al carei cetăţean este copilul.3. În cazul cînd persoana ce se infiaza de către soţi, dintre care unul este cetăţean al unei Părţi Contractante iar altul al celeilalte Părţi Contractante, înfierea, desfacerea, constatarea nulităţii sau anularea înfierii se face în conformitate cu legea ambelor Părţi Contractante.4. În cauzele de înfiere, desfacere, constatare a nulităţii sau anularea înfierii, este competenţa instituţia Părţii Contractante al carei cetăţean este infietorul în momentul înfierii, desfacerii, constatării nulităţii sau anulării ei. În cazul prevăzut în alineatul 3, este competenţa instituţia acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia sotii au sau au avut domiciliul comun.  +  Secţiunea III Transmiterea actelor de stare civilă şi a altor acte  +  Articolul 331. Fiecare Parte Contractantă transmite, la cerere, celeilalte Părţi Contractante, prin organele centrale certificatele de stare civilă, actele de studii şi de stagiu în munca ale cetăţenilor celeilalte Părţi Contractante.În cerere vor fi indicate datele necesare. Actele vor fi întocmite în limba Părţii Contractante solicitate şi se vor transmite în mod gratuit.2. Transmiterea altor acte privind drepturile şi interesele personale ale cetăţenilor celeilalte Părţi Contractante se face la cerere, pe cale diplomatică.  +  Secţiunea IV Dispoziţii cu privire la succesiuni  +  Articolul 34Principiul egalităţii1. Cetăţenii unei Părţi Contractante sînt egali cu cetăţenii celeilalte Părţi Contractante, care domiciliază pe teritoriul acesteia, în ce priveşte capacitatea de a întocmi sau revoca un testament cu privire la bunurile care se găsesc şi drepturile ce urmează a fi realizate pe teritoriul acestei Părţi Contractante, precum şi în ce priveşte capacitatea de a dobîndi prin moştenire sau legat astfel de bunuri şi drepturi. Bunurile şi drepturile se transmit acestora în condiţiile stabilite pentru cetăţenii proprii care domiciliază pe teritoriul acestei Părţi Contractante.  +  Articolul 35Dreptul succesoral1. Succesiunea bunurilor mobile se reglementează de legea acelei Părţi Contractante al carei cetăţean a fost defunctul în momentul morţii.2. Succesiunea bunurilor imobile se reglementează de legea acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia se afla bunurile.  +  Articolul 36Bunuri succesorale vacanteBunurile mobile succesorale vacante revin statului al cărui cetăţean a fost defunctul în momentul morţii, iar bunurile imobile succesorale vacante revin statului pe teritoriul căruia se afla.  +  Articolul 37Testamentul1. În privinta capacităţii de a testa şi de a revoca testamentul, precum şi în privinta consecinţelor juridice ale viciilor de voinţa, se va aplica legea Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul la data întocmirii sau revocării testamentului.2. Forma întocmirii şi revocării unui testament este aceea prevăzută de legea Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul sau de legea Părţii Contractante pe teritoriul căreia aceste acte au fost făcute.  +  Articolul 38Competenţa în cauzele de succesiune1. Cauzele succesorale privind bunuri mobile, cu excepţia prevăzută la alineatul 4 al prezentului articol, sînt de competenţa instituţiilor Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul în momentul morţii.2. Cauzele succesorale privind bunurile imobile sînt de competenţa instituţiilor Părţii Contractante pe teritoriul căreia se afla aceste bunuri.3. Dispoziţiile alineatelor 1 şi 2 se vor aplica în mod corespunzător şi litigiilor care se nasc în legătură cu dreptul de succesiune.4. Dacă toate bunurile mobile succesorale rămase de la cetăţeanul uneia din Părţile Contractante sînt situate pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, la cererea oricărui succesor şi numai dacă toţi succesorii sînt de acord, competenţa revine instituţiei acestei Părţi Contractante.  +  Articolul 39Comunicarea cazurilor de deces1. În cazul cînd cetăţeanul unei Părţi Contractante moare pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, instituţia competenţa va înştiinţa de îndată reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al celeilalte Părţi Contractante despre deces, comunicînd tot ceea ce cunoaşte despre succesori, despre domiciliul sau reşedinţa lor, despre masa succesorală şi valoarea succesiunii, precum şi despre actele sau dispoziţiile testamentare ale defunctului.2. Dacă reprezentanta diplomatică sau oficiul consular deţine date cu privire la un deces în condiţiile alineatului 1, va comunică aceasta instituţiei competente pentru a lua măsurile necesare de conservare a succesiunii.  +  Articolul 40Drepturile reprezentantelor diplomatice sau oficiilor consulare în cauzele succesorale1. În toate cauzele succesorale de pe teritoriul unei Părţi Contractante, reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al celeilalte Părţi Contractante are dreptul sa reprezinte în faţa oricărei instituţii pe cetăţenii proprii, fără să fie necesar un mandat special, dacă aceştia lipsesc şi nu şi-au desemnat un mandatar.2. Dacă cetăţeanul unei Părţi Contractante moare în timpul călătoriei pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, unde nu a avut domiciliul sau reşedinţa, obiectele pe care le-a avut asupra să se pun la dispoziţia reprezentantei diplomatice sau oficiului consular al Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul, fără vreo alta procedura.  +  Articolul 41Deschiderea testamentuluiDeschiderea testamentului este în căderea instituţiei competente a Părţii Contractante pe teritoriul căreia se afla testamentul. Copia certificată a testamentului şi procesul-verbal referitor la starea şi conţinutul testamentului şi, în funcţie de împrejurări, copia certificată a procesului-verbal de deschidere a testamentului, precum şi originalul testamentului, dacă se cere şi este posibil, se trimit instituţiei competente a celeilalte Părţi Contractante, dacă defunctul a fost cetăţean al acesteia sau dacă o instituţie a acestei Părţi Contractante este competenţa să efectueze procedura succesorală.  +  Articolul 42Măsuri de conservare a succesiunii1. Instituţiile fiecărei Părţi Contractante vor lua, potrivit legii lor, măsurile necesare pentru conservarea sau administrarea bunurilor succesorale rămase pe teritoriul lor în urma decesului unui cetăţean al celeilalte Părţi Contractante.2. Ele informează fără întîrziere reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al celeilalte Părţi Contractante despre măsurile luate conform alineatului 1; reprezentanta diplomatică sau oficiul consular pot participa la realizarea acestor măsuri. La propunerea reprezentantei diplomatice sau oficiului consular, măsurile luate conform alineatului 1 vor putea fi schimbate sau anulate, iar cele ce urmează a fi luate, să fie aminate.3. Instituţia Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul şi care este competenţa potrivit articolului 38 alineatul 1, va putea cere ridicarea măsurilor luate conform alineatului 1.  +  Articolul 43Transmiterea succesiuniiÎn cazul cînd, după terminarea procedurii succesorale pe teritoriul unei Părţi Contractante, bunurile succesorale mobile sau sumele realizate din vînzarea bunurilor succesorale mobile ori imobile, vor trebui să fie predate succesorilor al căror domiciliu sau reşedinţa se afla pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, bunurile succesorale sau sumele realizate din vînzarea lor se predau reprezentantei diplomatice sau oficiului consular al acestei Părţi Contractante, dacă: a) instituţia competenţa a încunoştinţat, dacă aceasta se prevede în legea Părţii Contractante unde se găsesc bunurile succesorale, pe creditorii defunctului ca aceştia să-şi formuleze pretenţiile lor în termen de şase luni; b) toate impozitele şi taxele succesorale şi toate pretenţiile formulate au fost plătite sau asigurate; c) instituţiile competente au dat aprobarea pentru exportul obiectelor succesorale sau transferarea sumelor de bani rezultate în urma vinzarii lor.  +  Secţiunea V Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor de natura nepatrimonială  +  Articolul 441. Hotărîrile definitive de natura nepatrimonială ale instanţelor judecătoreşti şi organelor de tutela şi curatela ale uneia din Părţile Contractante, produc efecte juridice pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, fără nici o procedură, dacă nici o instanţa judecătorească sau organ de tutela sau curatela ale acestei Părţi Contractante nu a dat o hotărîre definitivă anterioară cu putere de lucru judecat, sau dacă nu are competenţa exclusiva în baza prezentului Tratat.Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor patrimoniale  +  Articolul 45Ambele Părţi Contractante recunosc şi vor incuviinta să se execute pe teritoriul lor, potrivit dispoziţiilor ce urmează: a) hotărîrile definitive de natura patrimonială, în cauzele civile şi familiale, date pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante; b) hotărîrile judecătoreşti definitive date pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante în cauzele penale, privind repararea pagubelor.  +  Articolul 461. Încuviinţarea executării se face la cerere şi este de competenţa instanţelor Părţii Contractante pe teritoriul căreia urmează să se facă executarea.2. Cererea de încuviinţare a executării se depune la tribunalul care s-a pronunţat în prima instanţa în cauza respectiva. Aceasta cerere va fi transmisă instanţei competente sa încuviinţeze executarea. Cererea va putea fi depusa şi direct la aceasta din urma instanţa.  +  Articolul 471. La cererea de încuviinţare a executării se va anexa: a) textul complet al hotărîrii, precum şi o adeverinta ca hotărîrea a rămas definitivă, dacă aceasta nu rezultă din hotărîre; b) actele originale sau copii certificate ale actelor, din care să rezulte ca persoanei obligate prin hotărîre, care nu a luat parte la proces, i s-a inminat, la timp şi în forma cuvenită, citaţia sau orice alta comunicare prevăzută de lege în legătură cu intentarea acţiunii; c) traducerea certificată a cererii şi a actelor indicate la punctele "a" şi "b".2. Odată cu cererea de încuviinţare a executării poate fi facuta şi cererea de executare.  +  Articolul 481. Procedura încuviinţării executării şi executarea se efectuează potrivit legii Părţii Contractante pe teritoriul căreia urmează să fie executată hotărîrea.2. Orice obiectiune cu privire la încuviinţarea executării se va rezolva de instanţa care a încuviinţat executarea, iar cele privitoare la executare, de către instanţa în circumscripţia căreia se face executarea.  +  Articolul 49Refuzul recunoaşterii şi executării hotărîrilorRecunoaşterea unei hotărîri sau încuviinţarea executării poate fi refuzată: a) dacă persoana obligată prin hotărîre nu a participat la proces ca urmare a împrejurării ca ei sau reprezentantului sau nu i-a fost inminata, în modul prevăzut de lege şi la timp, citaţia sau orice alta comunicare prevăzută de lege în legătură cu intentarea acţiunii ori în cazul în care citarea s-a făcut prin afişare; b) dacă hotărîrea judecătorească este în contradictie cu o hotărîre definitivă data anterior între aceleaşi părţi, avînd acelaşi obiect şi pentru acelaşi temei, de către o instanţa a Părţii Contractante pe teritoriul căreia urmează să fie recunoscută hotărîrea sau efectuată executarea. Aceasta dispoziţie nu se aplică dacă, potrivit legii instanţei care decide asupra cererii, hotărîrea anterioară poate fi modificată sau înlocuită printr-o alta hotărîre, datorită schimbării împrejurărilor care au stat la baza ei.  +  Articolul 501. Dispoziţiile art. 44-49 se aplică şi tranzacţiilor încheiate în faţa instanţelor judecătoreşti.2. Dispoziţiile art. 44-49 se aplică şi hotărîrilor şi tranzacţiilor pronunţate sau încheiate în faţa instanţelor judecătoreşti, înainte de intrarea în vigoare a prezentului Tratat.Executarea cheltuielilor de judecată  +  Articolul 511. Dacă una din părţile în proces, scutită de cauţiune conform art. 19, este obligată, printr-o hotărîre definitivă, sa plătească celeilalte părţi cheltuieli de judecată, instanţa competenţa de pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante încuviinţează, la cerere, gratuit, executarea acestor cheltuieli.2. Prin cheltuieli de judecată se înţeleg şi cheltuielile ocazionate de liberarea adeverintelor, precum şi de traducerea sau certificarea actelor prevăzute în articolul 52 alin. 2 şi art. 53 alin. 2.  +  Articolul 521. Instanţa care încuviinţează executarea hotărîrii se limitează numai la verificarea împrejurării dacă hotărîrea este definitivă.2. La cererea de încuviinţare a executării se anexează o copie certificată de pe hotărîrea privitoare la cheltuieli, o adeverinta din care să rezulte ca hotărîrea este definitivă, precum şi traducerile certificate ale acestor acte.  +  Articolul 531. În ce priveşte urmărirea cheltuielilor de judecată avansate de stat, instanţa Părţii Contractante pe al carei teritoriu s-a născut obligaţia de plată va cere instanţei competente a celeilalte Părţi Contractante sa urmărească încasarea acestor cheltuieli.Aceasta din urma instanţa efectuează executarea şi pune la dispoziţie suma încasată, reprezentantei diplomatice sau oficiului consular al celeilalte Părţi Contractante.2. La cerere se va ataşa o copie de pe hotărîrea prin care se stabileşte cuantumul cheltuielilor de judecată, o adeverinta ca hotărîrea a rămas definitivă şi o traducere certificată a acestor acte.  +  Articolul 54Predarea obiectelorPredarea obiectelor sau remiterea sumelor de bani către un creditor care are domiciliul pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare pentru exportul de obiecte sau remiterea de sume de bani.  +  Articolul 55Cheltuieli de executareÎn ceea ce priveşte cheltuielile de executare se aplică legea Părţii Contractante pe teritoriul căreia se executa hotărîrea.  +  Capitolul 2 Asistenţa juridică în cauzele penale  +  Articolul 56Obligaţia de extrădare1. Părţile Contractante se obliga să-şi extrădeze reciproc, la cerere, în condiţiile prezentului Tratat, persoane aflate pe teritoriul lor, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei.2. Extrădarea se admite numai pentru infracţiunile a căror savirsire atrage, potrivit legilor ambelor Părţi Contractante, o pedeapsă mai mare decît un an privatiune de libertate sau o pedeapsă mai grea (denumite mai departe "infracţiuni care atrag extrădarea") şi pentru executarea hotărîrilor definitive prin care s-a pronunţat o astfel de pedeapsa.  +  Articolul 57Refuzarea extrădăriiExtrădarea nu are loc, dacă: a) persoana a carei extrădare se cere este cetăţean al Părţii Contractante solicitate; b) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Părţii Contractante solicitate; c) potrivit legii Părţii Contractante solicitate acţiunea penală nu poate fi exercitată sau hotărîrea nu poate fi executată ca urmare a implinirii termenului de prescripţie sau pentru un alt temei legal; d) persoana a carei extrădare se cere a fost judecata definitiv pentru aceeaşi infracţiune sau dacă în cauza s-a dat o hotărîre sau o ordonanţa de încetare a procesului penal pe teritoriul Părţii Contractante solicitate; e) potrivit legii ambelor Părţi Contractante acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare decît la plîngerea prealabilă a părţii vătămate.  +  Articolul 58Obligaţia de a porni acţiune penală1. Fiecare Parte Contractantă se obliga ca la cererea celeilalte Părţi Contractante, sa pornească, în conformitate cu propria sa lege, acţiunea penală împotriva unui cetăţean al său cînd el a savirsit pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante o infracţiune care atrage extrădarea.2. La cerere se anexează o informare cuprinzînd date despre infracţiune şi toate probele existente cu privire la săvîrşirea infracţiunii.3. Partea Contractantă solicitată este obligată sa informeze Partea Contractantă solicitanta despre rezultatul procesului penal. Dacă s-a dat o hotărîre penală se va anexa şi o copie după aceasta hotărîre.  +  Articolul 59Modul de legăturăÎn problemele extrădării, miniştrii justiţiei şi procurorii generali ai celor două Părţi Contractante comunică direct între ei.  +  Articolul 60Actele care se anexează la cererea de extrădareLa cererea de extrădare se anexează: a) copia certificată a mandatului de arestare, iar la cererea de extrădare pentru executarea pedepsei - copia certificată a hotărîrii rămase definitive; aceste acte vor trebui sa cuprindă date asupra infracţiunii comise, asupra locului şi timpului săvîrşirii infracţiunii, precum şi calificarea ei juridică; dacă prin infracţiune s-au produs pagube materiale, se va indica cuantumul stabilit sau probabil al acestora; b) textul de lege al Părţii Contractante solicitante în care se încadrează infracţiunea; c) în măsura în care este posibil, date privind cetăţenia persoanei a carei extrădare se cere, acte şi informaţii despre domiciliul sau reşedinţa sa, date cu privire la persoana, precum şi descrierea fizionomiei, fotografii şi amprente digitale.  +  Articolul 61Date suplimentare1. În cazul cînd sînt îndoieli cu privire la săvîrşirea infracţiunii care atrage extrădarea sau dacă cererea de extrădare nu conţine toate datele necesare, Partea Contractantă solicitată poate să ceara date suplimentare, stabilind în acest scop un termen de doua luni; acest termen poate fi prelungit, dacă este necesar, la cererea Părţii Contractante solicitante.2. Dacă Partea Contractantă solicitanta nu prezintă în termenul stabilit datele suplimentare, Partea Contractantă solicitată poate elibera persoana arestata.Arestarea în vederea extrădării  +  Articolul 62După primirea cererii de extrădare, Partea Contractantă solicitată va lua neîntîrziat măsuri pentru arestarea persoanei a carei extrădare se cere.  +  Articolul 631. Arestarea unei persoane poate avea loc şi înainte de primirea cererii de extrădare, dacă s-a primit o intervenţie în acest sens de la Partea Contractantă solicitanta. Intervenţia va menţiona mandatul de arestare sau hotărîrea definitivă data împotriva acelei persoane, indicind ca cererea de extrădare va fi trimisa ulterior. Intervenţia de arestare, înainte de primirea cererii de extrădare, poate fi facuta prin posta, telegraf, telefon sau radio.2. O persoana poate fi arestata fără intervenţia prevăzută în alineatul 1, dacă exista temeiuri suficiente ca ea a savirsit pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante o infracţiune care atrage extrădarea.3. Despre arestarea facuta potrivit alineatelor 1 şi 2, va fi instiintata neîntîrziat cealaltă Parte Contractantă.  +  Articolul 64Persoana arestata conform articolului 63 va fi eliberata dacă în termen de o luna din ziua cînd s-a expediat comunicarea despre arestare nu se primeşte cererea de extrădare.  +  Articolul 65Amînarea extrădăriiDacă persoana a carei extrădare se cere este implicata într-un proces penal în curs sau dacă a fost condamnata pentru o alta infracţiune pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, extrădarea poate fi amînată pînă la sfîrşitul procesului penal, pînă la executarea completa a pedepsei pronunţate de instanţa sau pînă la eliberarea înainte de expirarea duratei acesteia.  +  Articolul 66Extrădarea temporară1. Dacă amînarea extrădării prevăzută în articolul 65 ar putea atrage după sine împlinirea termenului de prescripţie a acţiunii penale sau ar putea aduce prejudicii serioase pentru stabilirea faptelor, persoana a carei extrădare s-a cerut poate să fie extrădată temporar pe baza unei cereri motivate.2. Persoana extrădată temporar va fi înapoiată după efectuarea actelor procesuale pentru care a fost extrădată.  +  Articolul 67Cereri de extrădare din partea mai multor stateDacă se primesc cereri de extrădare din partea mai multor state, Partea Contractantă solicitată hotărăşte cărui stat se va face extrădarea.  +  Articolul 68Limitele acţiunii penale privind persoana extrădată1. Fără acordul Părţii Contractante solicitate, persoana extrădată nu poate fi trasa la răspundere penală, supusă executării pedepsei sau extrădată unui al treilea stat, pentru o infracţiune săvîrşită înaintea extrădării şi pentru care nu s-a făcut extrădarea.2. Acordul nu este necesar dacă persoana extrădată, care nu este cetăţean al Părţii Contractante pe al carei teritoriu se afla, nu părăseşte teritoriul acestei Părţi Contractante în termen de o luna de la sfîrşitul procesului penal, iar în cazul condamnării, de la executarea pedepsei sau stingerea executării ei ori dacă el se reintoarce pe teritoriul acesteia. în acest termen nu se socoteşte timpul în cursul căruia persoana extrădată nu a putut părăsi teritoriul Părţii Contractante solicitante din motive independente de voinţa sa.  +  Articolul 69PredareaPartea Contractantă solicitată este obligată sa comunice Părţii Contractante solicitante locul şi data predării. Dacă Partea Contractantă solicitanta nu ia în primire persoana ce urmează a fi extrădată, în termen de 15 zile de la data stabilită pentru predare, aceasta persoana va fi pusă în libertate.  +  Articolul 70Repetarea extrădăriiDacă persoana extrădată se sustrage de la urmărirea penală, de la judecata ori de la executarea pedepsei şi se întoarce pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, în cazul unei noi cereri, ea va fi extrădată fără a mai fi necesară prezentarea actelor prevăzute în articolele 60 şi 61.  +  Articolul 71Informaţii cu privire la rezuLtatele procesului penalPărţile Contractante îşi comunică reciproc informaţii cu privire la rezultatul procesului penal pornit împotriva persoanelor extrădate. Dacă împotriva acestor persoane a fost pronunţată o hotărîre definitivă, se va transmite şi copia hotărîrii.  +  Articolul 72Tranzitarea1. Fiecare Parte Contractantă autoriza, la cerere, transportul pe teritoriul sau a persoanelor extrădate celeilalte Părţi Contractante de către un al treilea stat.2. Cererea pentru autorizarea unui astfel de transport se înaintează şi se rezolva după aceleaşi reguli ca şi cererea de extrădare.3. Părţile Contractante nu sînt obligate sa autorizeze tranzitarea persoanelor a căror extrădare nu poate avea loc potrivit prezentului Tratat.  +  Articolul 73Transportul provizoriu al persoanelor arestate1. În cazul cînd este necesară audierea ca martori a unor persoane care se găsesc arestate pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, organele, prevăzute în articolul 59, ale acestei Părţi Contractante pot dispune transportarea lor pe teritoriul Părţii Contractante solicitante, cu condiţia ca aceste persoane să fie menţinute în stare de arest şi să fie înapoiate în cel mai scurt timp după audiere.2. În cazul cînd este necesară audierea ca martori a unor persoane care se găsesc arestate într-un al treilea stat, organele Părţii Contractante solicitate, prevăzute în articolul 59, autoriza transportul, dus şi întors, al acestor persoane pe teritoriul statului lor, cu respectarea prevederilor articolului 9.  +  Articolul 74Transmiterea obiectelor1. Părţile Contractante se obliga să-şi trimită reciproc: a) obiectele sau sumele de bani, care au fost procurate prin infracţiunea care a atras extrădarea, cu respectarea dispoziţiilor legale privind exportul de obiecte sau remiterea de sume de bani; b) obiectele care pot avea importanţa ca probe în cauza penală; aceste obiecte se transmit şi în cazul cînd extrădarea infractorului nu poate fi facuta din cauza morţii lui, sustragerii sau din alte împrejurări.2. Dacă obiectele cerute sînt necesare Părţii Contractante solicitate ca probe într-o cauza penală, transmiterea lor poate fi amînată pînă la terminarea procesului în cauza.3. Drepturile terţilor asupra obiectelor transmise rămîn neatinse. Obiectele asupra cărora exista asemenea drepturi trebuie restituite Părţii Contractante solicitate după terminarea procedurii, pentru a fi restituite celui îndreptăţit.  +  Articolul 75Comunicarea hotărîrilor de condamnarePărţile Contractante îşi comunică trimestrial, date privind hotărîrile definitive pronunţate de instanţele unei Părţi Contractante împotriva cetăţenilor celeilalte Părţi Contractante, transmiţînd totodată amprentele digitale existente ale condamnaţilor.  +  Articolul 76Informaţii asupra antecedentelor penaleLa cererea instanţelor judecătoreşti sau a procuraturilor celeilalte Părţi Contractante se vor da gratuit informaţii asupra antecedentelor penale ale persoanelor urmărite sau supuse judecaţii pe teritoriul acelei Părţi Contractante.  +  Partea a III-a DISPOZIŢII FINALE  +  Articolul 77Prezentul Tratat este supus ratificării. Schimbul instrumentelor de ratificare se va efectua la Bucureşti în timpul cel mai apropiat.  +  Articolul 78Tratatul intră în vigoare după 30 de zile de la schimbul instrumentelor de ratificare. Durata Tratatului este de 5 ani din ziua intrării în vigoare.Dacă nici una din Părţile Contractante nu denunta Tratatul cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului de cinci ani, valabilitatea lui se prelungeşte, de fiecare data, pentru alţi cinci ani.  +  Articolul 79Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Tratat îşi încetează valabilitatea: a) Convenţia judiciară între România şi Bulgaria încheiată la Bucureşti, la 19 aprilie 1924; b) Convenţia de extrădare între România şi Bulgaria încheiată la Bucureşti, la 19 aprilie 1924.Prezentul Tratat s-a întocmit, în doua exemplare, fiecare în limbile română şi bulgara, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.Drept care împuterniciţii ambelor Părţi Contractante au semnat prezentul Tratat şi au aplicat sigiliile.Făcut la Sofia în ziua de 3 decembrie 1958.--------------