TRATAT din 25 octombrie 1958între Republica Populara Română şi Republica Cehoslovaca privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 6 din 18 februarie 1959



    Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şiPreşedintele Republicii Cehoslovace,în dorinţa de a întări şi mai mult legăturile fratesti dintre cele doua tari şi popoarele lor şi a dezvolta colaborarea în domeniul relaţiilor juridice, au hotărît sa încheie un Tratat privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale şi au numit în acest scop plenipotenţiarii lor.Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pe Vasile Dumitrescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Preşedintele Republicii Cehoslovace pe Dr. Vaclav Skoda, ministrul justiţieicare, după schimbul deplinelor puteri, găsite în buna şi cuvenită forma, au convenit asupra celor ce urmează:  +  Partea I DISPOZIŢII GENERALE  +  Articolul 1Ocrotirea juridică1. Cetăţenii şi persoanele juridice (denumite în cele ce urmează "cetăţeni") ai unei Părţi Contractante se bucura pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, în ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii proprii.2. Cetăţenii unei Părţi Contractante au dreptul de a se adresa liber şi nestînjenit instanţelor judecătoreşti, procuraturii, notariatelor de stat (denumite în cele ce urmează "instituţii judiciare"), precum şi altor instituţii ale celeilalte Părţi Contractante, în competenţa cărora intra probleme de drept civil, familial şi penal, pot să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi sa introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acesteia.  +  Articolul 2Acordarea asistenţei juridice1. Instituţiile judiciare ale Părţilor Contractante îşi acorda reciproc asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale.2. Instituţiile judiciare acorda asistenţa juridică şi altor instituţii în competenţa cărora intra cauzele arătate în alineatul 1.  +  Articolul 3Modul de legătură1. În realizarea asistenţei juridice, instituţiile judiciare ale celor două Părţi Contractante comunică între ele prin intermediul organelor lor centrale, în măsura în care în prezentul Tratat nu s-a stabilit o alta cale.2. Alte instituţii care au în competenţa probleme de drept civil sau familial comunică cu instituţiile judiciare ale celeilalte Părţi Contractante prin intermediul Ministerului Justiţiei.  +  Articolul 4Obiectul asistenţei juridicePărţile Contractante îşi acorda reciproc asistenţa juridică prin îndeplinirea unor activităţi procesuale cum ar fi: primirea, întocmirea şi expedierea actelor, efectuarea perchezitiilor şi sechestrelor, expedierea şi predarea probelor materiale, efectuarea expertizelor, interogarea invinuitilor, ascultarea martorilor, experţilor, părţilor şi a altor persoane, efectuarea de cercetări locale precum şi prin inminarea actelor.  +  Articolul 5Limba folosită în relaţiile de asistenţa juridică1. Instituţiile judiciare şi celelalte instituţii ale Părţilor Contractante folosesc în relaţiile dintre ele limba proprie sau limba rusa.2. Actele anexate la cererea pentru acordarea asistenţei juridice trebuie să fie însoţite de o traducere certificată în limba Părţii Contractante solicitate.3. Îndeplinirea cererilor de asistenţa juridică se face în limba Părţii Contractante solicitate.  +  Articolul 6Cuprinsul cererii de acordare a asistenţei juridiceCererea de acordare a asistenţei juridice trebuie să conţină următoarele date: a) denumirea instituţiei solicitante; b) denumirea instituţiei judiciare solicitate; c) indicarea cauzei în care se solicita asistenţa juridică; d) numele şi prenumele părţilor, invinuitilor, inculpaţilor sau condamnaţilor, cetăţenia lor, ocupaţia şi domiciliul sau reşedinţa lor; pentru persoanele juridice se va indica denumirea şi sediul lor; e) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor acestora; f) datele necesare cu privire la obiectul cererii iar în cauzele penale şi descrierea infracţiunii.  +  Articolul 7Modul de rezolvare1. În îndeplinirea cererii de acordare a asistenţei juridice instituţia solicitată aplica normele legale ale statului sau. Instituţia solicitată poate, la cerere, aplica normele procedurale ale Părţii Contractante solicitante, în măsura în care ele nu contravin legislaţiei statului sau.2. Dacă instituţia solicitată nu este competenţa sa îndeplinească cererea, ea o va transmite din oficiu instituţiei competente, incunostintind totodată despre aceasta instituţia solicitanta.3. La cerere, instituţia solicitată va comunică în timp util instituţiei solicitante data şi locul îndeplinirii cererii de acordare a asistenţei juridice.4. După îndeplinirea cererii, instituţia solicitată va transmite instituţiei solicitante actele respective. În cazul cînd asistenţa juridică nu a putut fi acordată, instituţia solicitată va restitui actele instituţiei solicitante, comunicindu-i totodată împrejurările care au împiedicat-o sa îndeplinească cererea.  +  Articolul 8Forma actelorActele care se transmit pe baza acestui Tratat vor fi prevăzute cu sigiliul oficial.  +  Articolul 9Inviolabilitatea martorilor şi experţilor1. Martorul sau expertul care, fiind citat prin instituţia Părţii Contractante solicitate, se prezintă în faţa instituţiei Părţii Contractante solicitante, nu poate, oricare ar fi cetăţenia sa, să fie tras la răspundere penală, arestat sau supus executării unei pedepse penale, pe teritoriul acesteia, pentru o infracţiune săvîrşită înainte de trecerea frontierei de stat.2. Martorul sau expertul pierde aceasta garanţie, dacă nu a părăsit teritoriul Părţii Contractante solicitante, în termen de o saptamina din ziua cînd instituţia care l-a ascultat îi comunică ca prezenta sa nu mai este necesară. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul nu a putut părăsi teritoriul Părţii Contractante solicitante, din motive independente de voinţa sa.  +  Articolul 10Inminarea actelor1. Instituţia judiciară solicitată inmineaza actele în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare pe teritoriul statului sau, cu condiţia ca aceste acte să fie scrise în limba sa ori să fie însoţite de o traducere certificată. În caz contrar, instituţia judiciară solicitată inmineaza actele destinatarului numai dacă acesta este de acord să le primească.2. Certificarea traducerii se face de către un traducător oficial, de instituţia solicitanta sau de către reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al uneia din Părţile Contractante.3. Cererea de inminare trebuie să conţină adresa exactă a destinatarului şi indicarea actului ce urmează să fie inminat.4. Dacă inminarea nu poate fi efectuată la adresa indicată în cerere, instituţia judiciară solicitată va lua din proprie iniţiativă măsurile necesare pentru stabilirea adresei.  +  Articolul 11Dovada de inminareDovada de inminare a actelor se întocmeşte în conformitate cu regulile de inminare a actelor, în vigoare pe teritoriul Părţii Contractante solicitate.  +  Articolul 12Inminarea de acte propriilor cetăţeniAmbele Părţi Contractante au dreptul sa inmineze acte propriilor lor cetăţeni, prin reprezentantele lor diplomatice sau oficiile consulare.  +  Articolul 13Valabilitatea actelor1. Actele care au fost întocmite sau certificate de un organ de stat sau de către o persoană oficială pe teritoriul uneia din Părţile Contractante, în limitele competentei lor, în forma stabilită de legile în vigoare şi prevăzute cu sigiliul oficial, sînt recunoscute ca valabile pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo alta certificare. Aceasta este valabil şi pentru semnăturile care sînt legalizate conform prevederilor legale ale uneia din Părţile Contractante.2. Actele care pe teritoriul unei Părţi Contractante se considera ca fiind acte oficiale au forta probatorie a actelor oficiale şi pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante.  +  Articolul 14Cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice1. Partea Contractantă solicitată nu va pretinde restituirea cheltuielilor ocazionate de acordarea asistenţei juridice. Fiecare din Părţile Contractante suporta singure toate cheltuielile ocazionate de acordarea asistenţei juridice pe teritoriul ei, inclusiv cheltuielile făcute cu administrarea probelor.2. Instituţia judiciară solicitată comunică instituţiei solicitante cuantumul cheltuielilor făcute. Dacă instituţia solicitanta percepe aceste cheltuieli de la persoana obligată să le plătească, sumele încasate rămîn Părţii Contractante a carei instituţie le-a perceput.  +  Articolul 15Refuzul asistenţei juridiceAsistenţa juridică poate fi refuzată dacă acordarea ei ar putea aduce atingere ordinei social-economice a Părţii Contractante solicitate.  +  Articolul 16Informaţii privind probleme de dreptMinisterele de justiţie şi procuraturile generale ale celor două Părţi Contractante îşi pun la dispoziţie, la cerere, informaţii privind probleme de drept.  +  Partea a II-a DISPOZIŢII SPECIALE  +  Capitolul 1 Asistenţa juridică în cauzele civile şi familiale  +  Secţiunea I Cheltuieli de judecată  +  Articolul 17Cetăţenii unei Părţi Contractante, care se adresează instanţelor judecătoreşti ale celeilalte Părţi Contractante, dacă domiciliază pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante, nu pot fi obligaţi să depună cauţiuni pentru motivul ca sînt străini sau că nu au domiciliul, reşedinţa sau sediul pe teritoriul Părţii Contractante căreia aparţine instanţa solicitată.  +  Articolul 18Cetăţenii uneia din Părţile Contractante beneficiază pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante de scutire de taxe şi cheltuieli de judecată, precum şi de asistenţa judiciară gratuita, în aceeaşi măsura şi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii proprii.  +  Articolul 191. Adeverintele cu privire la starea unei persoane precum şi cele privind situaţia familială, veniturile şi bunurile sale, necesare pentru obţinerea scutirii de taxe şi alte cheltuieli de judecată, se eliberează de organul competent al Părţii Contractante pe teritoriul căreia domiciliază sau are reşedinţa persoana care a făcut cererea.2. Dacă persoana care a făcut cererea nu are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul nici uneia dintre Părţile Contractante, este suficienta adeverinta eliberata sau certificată de reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al statului sau.3. Organul care urmează a se pronunţa asupra cererii de scutire de taxe şi alte cheltuieli de judecată poate cere date suplimentare.  +  Articolul 201. Cetăţeanul unei Părţi Contractante care voieşte să solicite organului competent al celeilalte Părţi Contractante scutire de taxe şi cheltuieli de judecată, precum şi asistenţa judiciară gratuita, poate face oral cerere la instituţia judiciară competenţa de la domiciliul sau reşedinţa sa. Aceasta va consemna declaraţia într-un proces-verbal pe care-l va transmite împreună cu actele prevăzute la punctul 1 al articolului 19 instituţiei judiciare a celeilalte Părţi Contractante.2. Odată cu cererea de scutire de taxe şi alte cheltuieli de judecată poate fi trimisa şi cererea de chemare în judecata, precum şi alte acte prezentate de persoana solicitanta.  +  Secţiunea II Statutul personal şi dreptul familiei  +  Articolul 21Capacitatea juridică a persoaneiCapacitatea juridică a persoanei se stabileşte potrivit legislaţiei Părţii Contractante al carei cetăţean este aceasta persoana.  +  Articolul 22Încheierea căsătoriei1. Forma încheierii căsătoriei este determinata de legea Părţii Contractante pe al carei teritoriu se încheie căsătoria.2. Căsătoria se poate de asemenea încheia în faţa unui reprezentant diplomatic sau consular, dacă viitorii soţi sînt cetăţeni ai Părţii Contractante căreia îi aparţine reprezentanta diplomatică sau oficiul consular. În acest caz, forma încheierii căsătoriei este determinata de legea Părţii Contractante căreia îi aparţine reprezentanta diplomatică sau oficiul consular.3. În ce priveşte condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei (capacitatea de a încheia căsătoria), fiecare dintre viitorii soţi este supus legii acelei Părţi Contractante al carei cetăţean este.  +  Articolul 23Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor1. Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor sînt determinate de legea Părţii Contractante ai carei cetăţeni sînt.2. Dacă unul din soţi aparţine unei Părţi Contractante iar celălalt soţ celeilalte Părţi Contractante, raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor sînt determinate de legea acelei Părţi Contractante pe al carei teritoriu ei îşi au domiciliul comun.3. Dacă, în cazul prevăzut în alineatul 2, unul din soţi locuieşte pe teritoriul uneia din Părţile Contractante şi celălalt pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, raporturile lor personale şi patrimoniale sînt determinate de legea acelei Părţi Contractante pe al carei teritoriu şi-au avut ultimul domiciliu comun.  +  Articolul 24Divorţul1. Pentru divorţ, dacă amindoi sotii au cetăţenia unei Părţi Contractante şi locuiesc la data introducerii acţiunii de divorţ, pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, va fi aplicabilă legea Părţii Contractante ai carei cetăţeni sînt sotii. Competente sînt instanţele ambelor Părţi Contractante.În cazul cînd la data introducerii acţiunii de divorţ, unul din soţi locuieşte pe teritoriul unei Părţi Contractante şi celălalt pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, sînt competente instanţele Părţii Contractante ai carei cetăţeni sînt sotii.2. În caz ca la data introducerii acţiunii de divorţ, unul din soţi aparţine uneia din Părţile Contractante, iar celălalt soţ celeilalte Părţi Contractante şi locuiesc, fie amindoi pe teritoriul aceleiaşi Părţi Contractante, fie unul pe teritoriul unei Părţi Contractante şi altul pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, sînt competente pentru divorţ instanţele ambelor Părţi Contractante. Instanţa care judeca aplica legea statului sau.  +  Articolul 25Nulitatea căsătoriei1. Constatarea nulităţii (inexistenta căsătoriei) sau anularea (exprimarea nevalabilitatii) căsătoriei pentru încălcarea condiţiilor de forma ale încheierii ei se face potrivit legii locului unde s-a încheiat căsătoria, iar în cazul încheierii căsătoriei prevăzute la articolul 22 alineatul 2, potrivit legii Părţii Contractante căreia îi aparţine reprezentanta diplomatică sau oficiul consular.2. Constatarea nulităţii (inexistenta) sau anularea (exprimarea nevalabilitatii) căsătoriei pentru încălcarea condiţiilor de fond (insuficienta capacitate pentru încheierea căsătoriei) se pronunţa în baza legii aplicabile, potrivit articolului 22 alineatul 3.3. În privinta competentei, ea va fi corespunzătoare prevederilor articolului 24.Raporturile juridice între părinţi şi copii  +  Articolul 26În cauzele privind contestarea, tăgăduirea şi stabilirea paternităţii şi cele privind contestarea şi stabilirea maternitatii precum şi stabilirea naşterii copilului dintr-o anumită căsătorie este aplicabilă legea Părţii Contractante al carei cetăţean este copilul.  +  Articolul 27Raporturile juridice dintre copilul născut în afară căsătoriei şi mama acestuia - pe de o parte - şi tatăl acestuia - pe de altă parte - se stabilesc potrivit legii Părţii Contractante al carei cetăţean este copilul.  +  Articolul 281. Pentru rezolvarea cauzelor privind raporturile juridice prevăzute în articolele 26 şi 27 sînt competente instanţele acelei Părţi Contractante al carei cetăţean este copilul.2. Dacă reclamantul şi pîrîtul domiciliază pe teritoriul aceleiaşi Părţi Contractante, sînt competente de asemenea şi instanţele acestei Părţi Contractante, cu respectarea însă a dispoziţiilor articolelor 26 sau 27.  +  Articolul 29Declararea dispariţiei sau a morţii1. Pentru declararea dispariţiei sau a morţii unei persoane precum şi pentru stabilirea faptului morţii, sînt competente instituţiile judiciare ale Părţii Contractante al carei cetăţean era acea persoana la ultima data cunoscută cînd mai era în viaţa.2. Cu toate acestea instituţiile judiciare ale unei Părţi Contractante, la cererea unor persoane care locuiesc pe teritoriul acesteia sînt competente sa declare dispariţia sau moartea precum şi stabilirea faptului morţii unui cetăţean al celeilalte Părţi Contractante, dacă potrivit legii instituţiei judiciare căreia i se adresează, acele persoane au drept la o asemenea acţiune.3. În cauzele arătate în alineatele 1 şi 2, instituţiile judiciare ale Părţilor Contractante aplica legea statului lor.Tutela şi curatela  +  Articolul 301. În cauzele de tutela şi curatela privind cetăţenii Părţilor Contractante, sînt competente, în măsura în care prezentul Tratat nu prevede altfel, instituţiile Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana căreia urmează sa i se instituie tutela sau curatela.2. Cazurile şi condiţiile pentru instituirea ori desfiinţarea tutelei sau curatelei, se reglementează de legea Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana căreia urmează sa i se instituie tutela sau curatela.3. Raporturile juridice dintre tutor sau curator şi persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela, se stabilesc potrivit legii Părţii Contractante căreia îi aparţine instituţia care a instituit tutela sau curatela.4. În ceea ce priveşte obligaţia de acceptare a tutelei sau curatelei, se aplică legea Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana ce urmează a deveni tutor sau curator.  +  Articolul 311. În cazul cînd urmează să se ia măsuri privind tutela sau curatela pentru ocrotirea intereselor cetăţeanului unei Părţi Contractante al cărui domiciliu, reşedinţa sau bunuri se afla pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, instituţia acestei Părţi Contractante înştiinţează de îndată instituţia competenţa conform alineatului 1 al articolului 30.2. În cazurile care nu comporta amînare, instituţia celeilalte Părţi Contractante poate lua singura măsuri în conformitate cu legea sa, dar este obligată sa informeze de îndată instituţia competenţa conform alineatului 1 al articolului 30. Măsurile luate îşi păstrează valabilitatea pînă cînd aceasta instituţie nu a luat o alta hotărîre.  +  Articolul 321. Instituţia competenţa conform alineatului 1 al articolului 30 poate transmite competenţa privind tutela sau curatela instituţiei celeilalte Părţi Contractante, atunci cînd persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela are domiciliul, reşedinţa sau bunurile pe teritoriul acestei Părţi Contractante. Competenţa privind tutela sau curatela se considera transmisă, atunci cînd instituţia căreia îi este adresată cererea, accepta preluarea acestei competente şi informează despre aceasta instituţia de la care provine cererea.2. Instituţia care, conform alineatului 1 a acceptat preluarea competentei privind tutela sau curatela, îndeplineşte aceste măsuri în conformitate cu legea statului sau. Totuşi, în problema capacităţii de folosinţă sau a capacităţii de exerciţiu ea va aplica legea Părţii Contractante al carei cetăţean este persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela. Ea nu are dreptul sa adopte hotărîri în probleme privitoare la statutul personal al acesteia.  +  Articolul 33Înfierea1. Înfierea, precum şi desfacerea, constatarea nulităţii sau anularea înfierii se face potrivit legislaţiei Părţii Contractante al carei cetăţean este infietorul în momentul înfierii, desfacerii, constatării nulităţii sau anulării înfierii.2. În cazul cînd copilul este cetăţean al celeilalte Părţi Contractante, pentru înfiere este necesară şi încuviinţarea acesteia. Dacă potrivit legii acestei Părţi Contractante este necesar, se va lua şi consimţămîntul înfiatului, al reprezentantului sau legal, ori al organelor tutelare.3. În cazul cînd copilul se infiaza de către soţi, dintre care unul este cetăţean al unei Părţi Contractante iar altul al celeilalte Părţi Contractante, înfierea, desfacerea, constatarea nulităţii sau anularea înfierii se face în conformitate cu legea ambelor Părţi Contractante.4. În cauzele de înfiere, precum şi de desfacere, constatarea nulităţii sau anularea înfierii, este competenţa instituţia Părţii Contractante al carei cetăţean este infietorul în momentul înfierii, desfacerii, constatării nulităţii sau anulării ei. În cazul prevăzut în alineatul 3, este competenţa instituţia acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia sotii au sau au avut domiciliul comun.  +  Secţiunea III Transmiterea actelor de stare civilă şi a altor acte  +  Articolul 341. Instituţiile unei Părţi Contractante vor transmite, la cererea instituţiilor celeilalte Părţi Contractante, prin intermediul organelor lor centrale, certificatele de stare civilă, de studii şi de vechime în cîmpul muncii, ale cetăţenilor Părţii Contractante solicitante.2. În cerere vor fi indicate datele necesare. Actele vor fi întocmite în limba Părţii Contractante solicitate şi se vor transmite în mod gratuit.  +  Secţiunea IV Dispoziţii cu privire la succesiuni  +  Articolul 35Principiul egalităţii1. Cetăţenii unei Părţi Contractante sînt egali cu cetăţenii celeilalte Părţi Contractante, în ce priveşte capacitatea de a întocmi sau revoca un testament cu privire la bunurile care se găsesc şi drepturile ce urmează a fi realizate pe teritoriul acestei Părţi Contractante, precum şi în ce priveşte capacitatea de a dobîndi prin moştenire sau legat astfel de bunuri şi drepturi. Bunurile şi drepturile se transmit acestora în condiţiile stabilite pentru cetăţenii proprii care domiciliază pe teritoriul acestei Părţi Contractante.2. Certificatele cu privire la raporturile de drept succesoral, îndeosebi certificatul de moştenitor sau certificatul constatind calitatea de executor testamentar, întocmit de organul competent al unuia din Părţile Contractante, fac aceeaşi dovada pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante.  +  Articolul 36Dreptul succesoral1. Succesiunea bunurilor mobile se reglementează de legea acelei Părţi Contractante al carei cetăţean a fost defunctul în momentul morţii.2. Succesiunea bunurilor imobile se reglementează de legea acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia se afla bunurile.  +  Articolul 37Succesiuni vacanteBunurile mobile provenite din succesiunile vacante revin statului al cărui cetăţean a fost defunctul în momentul morţii, iar bunurile imobile provenite din succesiunile vacante revin statului pe teritoriul căruia se afla.  +  Articolul 38Testamentul1. În privinta capacităţii de a testa şi de a revoca testamentul, precum şi în privinta consecinţelor juridice ale viciilor de voinţa, se va aplica legea Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul la data întocmirii sau revocării testamentului. După aceeaşi lege se stabilesc de asemenea şi felurile de dispoziţii testamentare care sînt admise.2. Forma de întocmire şi revocare a unui testament este aceea prevăzută de legea Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul la data întocmirii sau revocării testamentului; este suficient însă dacă a fost respectata forma prevăzută de legea Părţii Contractante pe teritoriul căreia au fost întocmite aceste acte.  +  Articolul 39Competenţa în cauzele de succesiune1. Deschiderea succesiunii şi întreaga procedura succesorală privind bunurile mobile sînt de competenţa instituţiilor judiciare ale Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul în momentul morţii, în afară de cazul în care se face a aplicaţiunea alineatului 4.2. Deschiderea succesiunii şi întreaga procedura succesorală privind bunurile imobile sînt de competenţa instituţiilor judiciare ale Părţii Contractante pe teritoriul căreia se afla aceste bunuri.3. Dispoziţiile alineatelor 1 şi 2 se vor aplica corespunzător şi pentru determinarea competentei în litigiile succesorale.4. Dacă toate bunurile mobile succesorale rămase de la cetăţeanul uneia din Părţile Contractante sînt situate pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante şi dacă toţi moştenitorii şi legatarii sînt de acord, la cererea oricăruia dintre ei sau a altei persoane care are un drept la succesiune, competenţa revine instituţiilor judiciare ale acestei Părţi Contractante.  +  Articolul 40Comunicarea cazurilor de deces1. În cazul cînd cetăţeanul unei Părţi Contractante moare pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, instituţia competenţa va înştiinţa de îndată reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al celeilalte Părţi Contractante despre deces, comunicînd în acelaşi timp tot ceea ce cunoaşte despre succesori, despre domiciliul sau reşedinţa lor, despre masa succesorală şi valoarea succesiunii, precum şi despre testament în caz ca exista. Aceasta regula se aplică şi în cazul cînd instituţia competenţa a unei Părţi Contractante este informată ca cetăţeanul celeilalte Părţi Contractante, decedat pe teritoriul unui al treilea stat, a lăsat bunuri pe teritoriul statului ei.2. Dacă reprezentanta diplomatică sau oficiul consular deţine date cu privire la un deces, care a avut loc în condiţiile alineatului 1, va comunică aceasta instituţiei competente pentru a lua măsurile necesare de conservare a succesiunii.  +  Articolul 41Drepturile reprezentantelor diplomatice sau oficiilor consulare în cauzele succesorale1. În toate cauzele succesorale de pe teritoriul unei Părţi Contractante, reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al celeilalte Părţi Contractante are dreptul sa reprezinte în faţa oricărei instituţii pe cetăţenii proprii, fără să fie necesar un mandat special, dacă aceştia lipsesc şi nu şi-au desemnat un mandatar.2. Dacă cetăţeanul unei Părţi Contractante moare în timpul călătoriei pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, unde nu a avut domiciliul sau reşedinţa, obiectele pe care le-a avut asupra să se pun la dispoziţia reprezentantei diplomatice sau oficiului consular al Părţii Contractante, cu respectarea dispoziţiilor legale, privind exportul de obiecte sau remiterea de sume de bani.  +  Articolul 42Deschiderea testamentuluiDeschiderea şi citirea testamentului sînt de competenţa instituţiei judiciare a Părţii Contractante pe teritoriul căreia se afla testamentul. Copia certificată a testamentului şi procesul-verbal referitor la starea şi conţinutul testamentului şi, în funcţie de împrejurări, copia certificată a procesului-verbal de deschidere a testamentului, precum şi originalul testamentului, dacă se cere şi este posibil, se trimit instituţiei competente a celeilalte Părţi Contractante, dacă defunctul a fost cetăţean al acesteia sau dacă o instituţie a acestei Părţi Contractante este competenţa să efectueze procedura succesorală.  +  Articolul 43Măsuri de conservare a succesiunii1. Instituţiile fiecărei Părţi Contractante vor lua, potrivit legii lor, măsurile necesare pentru conservarea sau administrarea bunurilor succesorale rămase pe teritoriul lor în urma decesului unui cetăţean al celeilalte Părţi Contractante.2. Instituţiile fiecărei Părţi Contractante informează de îndată reprezentanta diplomatică sau oficiul consular al celeilalte Părţi Contractante despre măsurile luate conform alineatului 1; reprezentanta diplomatică sau oficiul consular pot participa la realizarea acestor măsuri. La propunerea reprezentantei diplomatice sau oficiului consular, măsurile luate conform alineatului 1 vor putea fi schimbate sau anulate, iar cele ce urmează a fi luate, vor putea fi aminate.3. Instituţia Părţii Contractante al carei cetăţean a fost defunctul şi care este competenţa potrivit articolului 39 alineatul 1, va putea cere ridicarea măsurilor luate conform alineatului 1.  +  Articolul 44Transmiterea succesiuniiÎn cazul cînd, după terminarea procedurii succesorale pe teritoriul unei Părţi Contractante, bunurile succesorale mobile sau sumele realizate din vînzarea bunurilor succesorale mobile ori imobile, vor trebui să fie predate moştenitorilor şi legatarilor al căror domiciliu sau reşedinţa se afla pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, bunurile succesorale sau sumele realizate din vînzarea lor se predau reprezentantei diplomatice sau oficiului consular al acestei Părţi Contractante, dacă: a) notariatul de stat a anuntat, în cazul ca aceasta se prevede în legea Părţii Contractante unde se găsesc bunurile succesorale, pe creditorii defunctului pentru ca aceştia să-şi formuleze pretenţiile lor în termen de 6 luni; b) toate impozitele şi taxele succesorale şi toate pretenţiile formulate au fost plătite sau asigurate; c) instituţiile competente au dat aprobarea care eventual ar fi prevăzută pentru exportul obiectelor succesorale; transmiterea sumelor de bani se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la devize.  +  Secţiunea V Recunoaşterea şi executarea silită a hotărîrilor  +  Articolul 45Recunoaşterea hotărîrilor de natura nepatrimonială1. Hotărîrile definitive nepatrimoniale ale instituţiilor judiciare şi organelor de tutela şi curatela ale uneia din Părţile Contractante, produc efecte juridice pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, fără nici o procedură, dacă nici o instituţie judiciară sau organ de tutela sau curatela ale acestei Părţi Contractante nu a dat o hotărîre definitivă anterioară în aceeaşi cauza, sau dacă nu are competenţa exclusiva în baza prezentului Tratat.2. Dispoziţia alineatului 1 se va aplica şi cu privire la hotărîrile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de faţa.Recunoaşterea şi executarea silită a hotărîrilor patrimoniale  +  Articolul 46Ambele Părţi Contractante recunosc şi vor incuviinta să se execute silit, pe teritoriul lor, potrivit dispoziţiilor ce urmează: a) hotărîrile definitive patrimoniale, în cauzele civile şi familiale, date pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante după intrarea în vigoare a prezentului Tratat; b) hotărîrile judecătoreşti definitive în cauzele penale, privind obligaţia de despăgubire a victimei pentru daunele cauzate, date pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante după intrarea în vigoare a prezentului Tratat.  +  Articolul 471. Încuviinţarea executării silite este de competenţa instanţelor Părţii Contractante pe teritoriul căreia urmează să se facă executarea silită.2. Cererea de încuviinţare a executării silite se depune la tribunalul care s-a pronunţat în prima instanţa în cauza respectiva. Aceasta cerere va fi transmisă instanţei competente sa încuviinţeze executarea silită. Cererea va putea fi depusa şi direct la aceasta din urma instanţa.3. Cererea va fi însoţită de o traducere facuta în limba Părţii Contractante solicitate, certificată potrivit alineatului 2 al articolului 10.  +  Articolul 481. La cererea de încuviinţare a executării silite se va anexa: a) textul complet al hotărîrii, precum şi o adeverinta ca hotărîrea a rămas definitivă, dacă aceasta nu rezultă din hotărîre; b) actele originale sau copii certificate ale actelor, din care să rezulte ca persoanei obligate prin hotărîre, care nu a luat parte la proces, i s-a inminat la timp, cel puţin o dată şi în forma prevăzută de lege, o citaţie; c) traducerile actelor indicate la punctele "a" şi "b", certificate potrivit alineatului 2 al articolului 10.2. Odată cu cererea de încuviinţare a executării silite poate fi facuta şi cererea de executare silită.  +  Articolul 491. Procedura încuviinţării executării silite şi executarea silită se efectuează potrivit legii Părţii Contractante pe teritoriul căreia are loc executarea silită.2. Orice obiectiune cu privire la executarea silită se va rezolva la instanţa care a încuviinţat executarea silită.  +  Articolul 50Refuzul recunoaşterii şi executăriiRecunoaşterea unei hotărîri sau încuviinţarea executării silite poate fi refuzată: a) dacă persoana obligată prin hotărîre nu a participat la proces ca urmare a faptului ca ei sau reprezentantului ei nu i-a fost inminata citaţia la timp, cel puţin o dată şi în forma prevăzută de lege, ori în cazul în care citarea s-a făcut prin afişare; b) dacă hotărîrea judecătorească este în contradictie cu o hotărîre definitivă data anterior între aceleaşi părţi, avînd acelaşi obiect şi pentru acelaşi temei, de către o instanţa a Părţii Contractante pe teritoriul căreia urmează să fie recunoscută hotărîrea sau efectuată executarea. Aceasta dispoziţie nu se aplică dacă, potrivit legii instanţei care decide asupra cererii, hotărîrea anterioară poate fi modificată sau înlocuită printr-o alta hotărîre, datorită schimbării împrejurărilor care au stat la baza ei.  +  Articolul 51Tranzacţii judiciarePrevederile articolelor 46-50 se aplică şi tranzacţiilor încheiate în faţa instanţelor judecătoreşti.Executarea cheltuielilor de judecată  +  Articolul 521. Dacă una din părţile în proces, scutită de cauţiune conform art. 17. este obligată printr-o hotărîre definitivă sa plătească celeilalte părţi cheltuieli de judecată, instanţa competenţa de pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante încuviinţează, la cerere, gratuit, executarea silită a acestor cheltuieli.2. Prin cheltuieli de judecată se înţeleg şi cheltuielile ocazionate de eliberarea adeverintelor, precum şi de traducerea sau certificarea actelor prevăzute în articolul 53.  +  Articolul 531. Instanţa care încuviinţează executarea silită a hotărîrii se limitează numai la verificarea împrejurării dacă hotărîrea este definitivă.2. La cererea de încuviinţare a executării silite se anexează o copie certificată de pe hotărîrea privitoare la cheltuieli, o adeverinta din care să rezulte ca hotărîrea este definitivă, precum şi traducerile certificate ale acestor acte.  +  Articolul 541. În ce priveşte urmărirea cheltuielilor de judecată avansate de stat, instanţa Părţii Contractante pe al carei teritoriu s-a născut obligaţia de plată va cere instanţei competente a celeilalte Părţi Contractante sa urmărească încasarea acestor cheltuieli. Aceasta din urma instanţa efectuează executarea silită şi pune la dispoziţie suma încasată reprezentantei diplomatice sau oficiului consular al celeilalte Părţi Contractante.2. La cerere se va ataşa o copie certificată de pe hotărîrea prin care se stabileşte cuantumul cheltuielilor de judecată, o adeverinta ca hotărîrea a rămas definitivă şi o traducere certificată a acestor acte.  +  Articolul 55Eliberarea de obiecteEliberarea de obiecte sau remiterea de sume de bani către un creditor care are domiciliul pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare pentru exportul de obiecte sau remiterea de sume de bani.  +  Articolul 56Cheltuielile de executare silităÎn ceea ce priveşte cheltuielile de executare silită se aplică legea Părţii Contractante pe teritoriul căreia se executa hotărîrea.  +  Capitolul 2 Asistenţa juridică în cauzele penale  +  Articolul 57Obligaţia de extrădare1. Părţile contractante se obliga să-şi extrădeze reciproc, la cerere, în condiţiile prezentului Tratat, persoanele aflate pe teritoriul lor, pentru a fi trase la răspundere penală sau pentru executarea pedepsei.2. Extrădarea se admite numai pentru infracţiunile a căror savirsire atrage, potrivit legilor ambelor Părţi Contractante, o pedeapsă mai mare decît un an privatiune de libertate sau o pedeapsă mai grea (denumite mai departe "infracţiuni care atrag extrădarea") şi pentru executarea hotărîrilor definitive prin care s-a pronunţat pentru aceste infracţiuni o astfel de pedeapsa.  +  Articolul 58Refuzarea extrădăriiExtrădarea nu are loc dacă: a) persoana a carei extrădare se cere este cetăţean al Părţii Contractante solicitate; b) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Părţii Contractante solicitate; c) potrivit legii Părţii Contractante solicitate acţiunea penală nu poate fi exercitată sau hotărîrea nu poate fi executată ca urmare a implinirii termenului de prescripţie sau pentru un alt temei legal; d) persoana a carei extrădare se cere a fost judecata definitiv pentru aceeaşi infracţiune sau dacă în cauza s-a dat o hotărîre sau o ordonanţa de încetare a procesului penal pe teritoriul Părţii Contractante solicitate.  +  Articolul 59Obligaţia de a porni o acţiune penală1. Fiecare Parte Contractantă se obliga ca la cererea celeilalte Părţi Contractante, sa pornească, în conformitate cu propria sa lege, acţiunea penală împotriva unui cetăţean al său cînd el a savirsit pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante o infracţiune care atrage extrădarea.2. La cerere se anexează o informare cuprinzînd date despre infracţiune şi toate probele existente cu privire la săvîrşirea infracţiunii.3. Partea Contractantă solicitată este obligată sa informeze Partea Contractantă solicitanta despre rezultatul procesului penal.  +  Articolul 60Modul de legăturăÎn problemele extrădării şi începerii urmăririi penale, Ministerele Justiţiei sau Procuraturile Generale ale celor două Părţi Contractante comunică direct între ele.  +  Articolul 61Actele cere se anexează la cererea de extrădareLa cererea de extrădare se anexează: a) copia certificată a mandatului de arestare, iar la cererea de extrădare pentru executarea pedepsei, copia certificată a hotărîrii rămase definitive; aceste acte vor trebui sa cuprindă date asupra infracţiunii comise, asupra locului şi timpului săvîrşirii infracţiunii, precum şi calificarea ei juridică; dacă prin infracţiune s-au produs pagube materiale, se va indica cuantumul stabilit sau probabil al acestora; b) textul de lege al Părţii Contractante solicitante în care se încadrează infracţiunea; c) în măsura în care este posibil, date privind cetăţenia persoanei a carei extrădare se cere, acte şi informaţii despre domiciliul sau reşedinţa sa, date cu privire la persoana, precum şi descrierea fizionomiei, fotografii şi amprente digitale.  +  Articolul 62Date suplimentare1. În cazul cînd sînt îndoieli cu privire la săvîrşirea infracţiunii care atrage extrădarea sau dacă cererea de extrădare nu conţine toate datele necesare, Partea Contractantă solicitată poate să ceara date suplimentare, stabilind în acest scop un termen de o luna pînă la doua luni; acest termen poate fi prelungit în cazul unor motive serioase, la cererea Părţii Contractante solicitante.2. Dacă Partea Contractantă solicitanta nu prezintă în termenul stabilit datele suplimentare, Partea Contractantă solicitată poate elibera persoana arestata.Arestarea în vederea extrădării  +  Articolul 63După primirea cererii de extrădare, Partea Contractantă solicitată va lua neîntîrziat măsuri pentru arestarea persoanei a Carei extrădare se cere.  +  Articolul 641. Arestarea unei persoane poate avea loc şi înainte de primirea cererii de extrădare, dacă s-a primit o intervenţie în acest sens de la Partea Contractantă solicitanta. Intervenţia va menţiona mandatul de arestare sau hotărîrea definitivă data împotriva acelei persoane, indicind ca cererea de extrădare va fi trimisa ulterior. Intervenţia de arestare, înainte de primirea cererii de extrădare, poate fi facuta prin posta, telegraf, telefon sau radio.2. O persoana poate fi arestata fără intervenţia prevăzută în alineatul 1, dacă exista temeiuri suficiente ca ea a savirsit pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante o infracţiune care atrage extrădarea.3. Despre arestarea facuta potrivit alineatelor 1 şi 2, va fi instiintata neîntîrziat cealaltă Parte Contractantă.  +  Articolul 65Persoana arestata conform articolului 64 poate fi eliberata dacă în termen de o luna din ziua cînd s-a expediat comunicarea despre arestare nu se primeşte cererea de extrădare.  +  Articolul 66Amînarea extrădăriiDacă persoana a carei extrădare se cere este implicata într-un proces penal în curs sau dacă a fost condamnata pentru o alta infracţiune pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, extrădarea poate fi amînată pînă la sfîrşitul procesului penal, pînă la executarea completa a pedepsei pronunţate de instanţa sau pînă la eliberare înainte de expirarea duratei acesteia.  +  Articolul 67Extrădarea temporară1. Dacă amînarea extrădării prevăzută în articolul 66 ar putea atrage după sine împlinirea termenului de prescripţie a acţiunii penale sau ar putea aduce prejudicii serioase pentru stabilirea faptelor, persoana a carei extrădare s-a cerut poate să fie extrădată temporar, pe baza unei cereri motivate.2. Persoana extrădată temporar va fi înapoiată după efectuarea actelor procesuale pentru care a fost extrădată.  +  Articolul 68Cereri de extrădare primite din partea mai multor stateDacă se primesc cereri de extrădare din partea mai multor state, Partea Contractantă solicitată hotărăşte cărui stat se va face extrădarea.  +  Articolul 69Limitele acţiunii penale1. Fără acordul Părţii Contractante solicitate, persoana extrădată nu poate fi trasa la răspundere penală, supusă executării pedepsei sau extrădată unui al treilea stat, pentru o infracţiune săvîrşită înaintea extrădării şi pentru care nu s-a făcut extrădarea.2. Acordul nu este necesar dacă persoana extrădată, care nu este cetăţean al Părţii Contractante pe al carei teritoriu se afla, nu părăseşte teritoriul acestei Părţi Contractante în termen de o luna de la sfîrşitul procesului penal iar în cazul condamnării, de la executarea pedepsei sau dacă el se reintoarce pe teritoriul acesteia. În acest termen nu se socoteşte timpul în cursul căruia persoana extrădată nu a putut părăsi teritoriul Părţii Contractante solicitante din motive independente de voinţa sa.  +  Articolul 70PredareaPartea Contractantă solicitată este obligată sa comunice Părţii Contractante solicitante locul şi data predării. Dacă Partea Contractantă solicitanta nu ia în primire persoana ce urmează a fi extrădată în termen de 15 zile de la data stabilită pentru predare, aceasta persoana poate fi pusă în libertate.  +  Articolul 71Repetarea extrădăriiDacă persoana extrădată se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecata ori de la executarea pedepsei şi se reintoarce pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, în cazul unei noi cereri, ea va fi extrădată fără a mai fi necesară prezentarea actelor prevăzute în articolele 61 şi 62.  +  Articolul 72Informaţii cu privire la rezultatele procesului penalPărţile Contractante îşi comunică reciproc informaţii cu privire la rezultatul procesului penal pornit împotriva persoanelor extrădate. Dacă împotriva acestor persoane a fost pronunţată o sentinta definitivă, se va transmite şi copia sentinţei.  +  Articolul 73Tranzitarea1. Fiecare Parte Contractantă autoriza, la cerere, transportul pe teritoriul sau a persoanelor extrădate celeilalte Părţi Contractante de către un al treilea stat.2. Cererea pentru autorizarea unui astfel de transport se înaintează şi se rezolva după aceleaşi reguli ca şi cererea de extrădare.3. Părţile Contractante nu sînt obligate sa autorize tranzitarea persoanelor a căror extrădare nu ar putea avea loc potrivit prezentului Tratat.  +  Articolul 74Transportul şi predarea provizorie a persoanelor arestate1. În cazul cînd este necesară audierea ca martori a unor persoane care se găsesc arestate pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, organele prevăzute în articolul 60, al acestei Părţi Contractante pot dispune transportarea şi predarea lor pe teritoriul Părţii Contractante solicitante, cu condiţia ca aceste persoane să fie menţinute în stare de arest şi să fie înapoiate în cel mai scurt timp după audiere.2. În cazul cînd este necesară audierea ca martori a unor persoane care se găsesc arestate într-un al treilea stat, organele Părţii Contractante solicitate prevăzute în articolul 60 autoriza transportul, dus şi întors, al acestor persoane pe teritoriul statului lor, cu respectarea prevederilor articolului 9.  +  Articolul 75Transmiterea obiectelor1. Părţile Contractante se obliga să-şi trimită reciproc: a) obiectele sau sumele de bani care au fost procurate prin infracţiunea care a atras extrădarea, cu respectarea dispoziţiilor legale privind exportul de obiecte sau remiterea de sume de bani; b) obiectele care pot avea importanţa ca probe în cauza penală; aceste obiecte se transmit şi în cazul cînd extrădarea infractorului nu poate fi facuta din cauza morţii lui, sustragerii sau din alte împrejurări.2. Dacă obiectele cerute sînt necesare Părţii Contractante solicitate ca probe într-o cauza penală, transmiterea lor poate fi amînată pînă la terminarea procesului în cauza.3. Drepturile terţilor asupra obiectelor eliberate rămîn neatinse. Obiectele asupra cărora exista asemenea drepturi trebuie restituite Părţii Contractante solicitate după terminarea procedurii.  +  Articolul 76Comunicarea hotărîrilor de condamnareAmbele Părţi Contractante îşi vor comunică reciproc date privind hotărîrile definitive pronunţate de instanţele unei Părţi Contractante împotriva cetăţenilor celeilalte Părţi Contractante, transmiţînd totodată amprentele digitale existente ale condamnaţilor.  +  Articolul 77Informaţii asupra antecedentelor penaleLa cererea instanţelor judecătoreşti sau a procuraturilor unei Părţi Contractante se vor da gratuit informaţii asupra antecedentelor penale ale persoanelor invinuite sau inculpate pe teritoriul acelei Părţi Contractante.  +  Partea a III-a DISPOZIŢII FINALE  +  Articolul 78Prezentul Tratat este supus ratificării. Schimbul instrumentelor de ratificare se va efectua la Bucureşti în timpul cel mai apropiat.  +  Articolul 79Tratatul intră în vigoare după o luna de la schimbul instrumentelor de ratificare. Durata Tratatului este de 5 ani din ziua intrării în vigoare.Dacă nici una din Părţile Contractante nu denunta Tratatul cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului de cinci ani, valabilitratea lui se prelungeşte, de fiecare data, pentru alţi cinci ani.La data intrării în vigoare a prezentului Tratat, încetează de a mai fi în vigoare între cele doua Părţi Contractante: a) Convenţia relativă la protecţia şi asistenţa judiciară reciprocă în materie de drept civil şi comercial, precum şi în afacerile necontencioase, încheiată la Bucureşti, la 7 mai 1925; b) Convenţia de extrădare şi asistenţa judiciară în materie penală, încheiată la Bucureşti, la 7 mai 1925.Prezentul Tratat s-a întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limbile română şi ceha, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.Drept care împuterniciţii ambelor Părţi Contractante au semnat prezentul Tratat şi au aplicat sigiliile.Făcut la Praga, în ziua de 25 octombrie 1958.-----------