CONVENȚIA NAȚIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982asupra dreptului mării*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 21 noiembrie 1996



    *) TraducereStatele părți la convenție,animate de dorința de a reglementa, într-un spirit de înțelegere și cooperare reciprocă, toate problemele privind dreptul marii și constiente de insemnatatea istorica a prezentei convenții, care constituie o contribuție importanța la menținerea păcii, justiției și progresului pentru toate popoarele lumii,constatind ca faptele noi care s-au produs de la conferințele Națiunilor Unite asupra dreptului marii, care s-au ținut la Geneva în anii 1958 și 1960, au intarit necesitatea unei noi convenții general acceptabile asupra dreptului marii,constiente ca problemele spațiilor marine sunt strins legate între ele și ca ele trebuie să fie privite în ansamblu,recunoscind ca este de dorit a se stabili prin aceasta convenție, tinindu-se seama, în modul cuvenit, de suveranitatea tuturor statelor, o ordine juridică pentru mari și oceane, care să faciliteze comunicațiile internaționale și sa favorizeze folosirea pașnică a marilor și oceanelor, folosirea echitabila și eficace a resurselor lor, conservarea resurselor biologice și studierea, protejarea și păstrarea mediului marin,considerind ca realizarea acestor obiective va contribui la instaurarea unei ordini economice internaționale juste și echitabile, în care să se țină seama de interesele și nevoile întregii umanitati și, în mod deosebit, de interesele și nevoile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, fie ca sunt riverane sau fără litoral,dorind sa dezvolte, prin convenție, principiile conținute în Rezoluția nr. 2.749 (XXV) din 17 decembrie 1970, prin care Organizația Națiunilor Unite a declarat în mod solemn ca zona fundului marilor și oceanelor, precum și subsolul lor, dincolo de limitele jurisdicției naționale și resursele acestei zone, sunt patrimoniu comun al umanității și ca explorarea și exploatarea zonei se vor face în interesul întregii umanitati, independent de situația geografică a statelor,convinse ca codificarea și dezvoltarea progresiva a dreptului marii, realizate în prezenta convenție, vor contribui la întărirea păcii, securității, cooperării și relațiilor prietenești între toate natiunile, în conformitate cu principiile justiției și egalității în drepturi, și vor favoriza progresul economic și social al tuturor popoarelor lumii, potrivit scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite, astfel cum ele sunt enunțate în Carta Națiunilor Unite,afirmind ca chestiunile care nu sunt reglementate prin convenție vor continua să fie guvernate de regulile și principiile dreptului internațional general,au convenit asupra celor ce urmează:  +  Partea I Introducere  +  Articolul 1Folosirea termenilor și sfera de aplicare1. În sensul prezentei convenții:(1) prin zona se înțelege fundurile marilor și ale oceanelor și subsolul lor dincolo de limitele jurisdicției naționale;(2) prin autoritate se înțelege autoritatea internaționala pentru fundul marilor și oceanelor;(3) prin activități desfășurate în zona se înțelege toate activitățile de explorare și de exploatare a resurselor zonei;(4) prin poluarea mediului marin se înțelege introducerea de către om, direct sau indirect, de substanțe sau de energie în mediul marin, inclusiv în estuare, când aceasta are sau poate avea efecte vătămătoare, cum ar fi daune aduse resurselor biologice, faunei și florei marine, riscuri pentru sănătatea omului, piedici pentru activitățile maritime, inclusiv pescuitul și celelalte utilizări legitime ale marii, alterarea calității apei marii din punctul de vedere al întrebuințării acesteia și degradarea valorilor sale de agrement;(5) a) prin imersiune se înțelege:(i) orice evacuare deliberata de deșeuri sau de alte materii de pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare;(ii) orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrări.b) Termenul imersiune nu vizează:(i) evacuarea de deșeuri sau de alte materii provenind direct sau indirect din exploatarea normală a navelor, aeronavelor, platformelor sau a altor lucrări plasate pe mare, precum și de la echipamentul acestora, cu excepția deșeurilor sau a altor materii transportate de nave sau transbordate pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare, care sunt folosite pentru eliminarea acestor materii sau derivate din tratarea unor asemenea deșeuri sau a altor materii la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrări;(ii) depozitarea unor materii în alt scop decît simpla lor eliminare, sub rezerva ca aceasta depozitare sa nu contravina scopurilor prezentei convenții.2. (1) Prin state părți se înțelege statele care au consimțit să fie legate prin prezenta convenție și în privința cărora convenția este în vigoare;(2) prezenta convenție se aplică mutatis mutandis entităților menționate la art. 305 paragraful 1 lit. b), c), d), e) și f), care devin părți la convenție potrivit condițiilor care le privesc pe fiecare dintre ele; în această măsură, prin termenul state părți se înțelege aceste entități.  +  Partea II Marea teritorială și zona contiguă  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 2Regimul juridic al marii teritoriale, al spațiului aerian de deasupra și a fundului acestei mari și subsolului ei1. Suveranitatea statului riveran se întinde dincolo de teritoriul sau și de apele sale interioare, iar în cazul unui stat-arhipelag, dincolo de apele sale arhipelagice, asupra unei zone a marii adiacente desemnate sub numele de mare teritorială.2. Aceasta suveranitate se întinde asupra spațiului aerian de deasupra marii teritoriale, precum și asupra fundului acestei mari și subsolului ei.3. Suveranitatea asupra marii teritoriale se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei convenții și de celelalte reguli de drept internațional.  +  Secţiunea a 2-a Limitele marii teritoriale  +  Articolul 3Lățimea marii teritorialeOrice stat are dreptul de a fixa lățimea marii sale teritoriale; aceasta lațime nu depășește 12 mile marine, măsurate de la liniile de baza stabilite în conformitate cu prezenta convenție.  +  Articolul 4Limita exterioară a marii teritorialeLimita exterioară a marii teritoriale este constituită de o linie având fiecare punct la o distanta egala cu lățimea marii teritoriale, din punctul cel mai apropiat al liniei de baza.  +  Articolul 5Linia de baza normalăDacă în prezenta convenție nu se prevede altfel, linia de baza normală de la care se măsoară lățimea marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul țărmului, astfel cum aceasta este indicată pe hărțile marine, la scara mare, recunoscute oficial de statul riveran.  +  Articolul 6RecifeÎn cazul părților insulare ale unei formațiuni de atoli sau al unor insule marginite de recife dantelate, linia de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale este linia refluxului înspre larg al recifului, asa cum este indicată pe hărțile marine recunoscute oficial de statul riveran.  +  Articolul 7Liniile de baza drepte1. Acolo unde țărmul prezintă crestaturi și tăieturi adinci, sau dacă exista un șir de insule de-a lungul țărmului în imediata apropiere a acestuia, poate fi folosită metoda liniilor de baza drepte care leagă punctele corespunzătoare, pentru trasarea liniei de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale.2. Acolo unde țărmul este extrem de instabil datorită prezentei unei delte și a altor caracteristici naturale, punctele corespunzătoare pot fi alese de-a lungul liniei celei mai avansate a refluxului și, chiar în caz de retragere ulterioară a liniei refluxului, aceste linii de baza drepte rămân în vigoare atât timp cît ele nu au fost modificate de către statul riveran conform convenției.3. Traseul liniilor de baza drepte nu trebuie să se îndepărteze într-un mod sensibil de la direcția generală a țărmului, iar intinderile de mare situate spre țărm trebuie să fie suficient legate de domeniul terestru pentru a fi supuse regimului apelor interioare.4. Liniile de baza drepte nu trebuie să fie trase spre ridicaturile fundului marii ce rămân descoperite în timpul refluxului sau sa pornească de la acestea, decît în cazul în care pe ele sunt amplasate faruri sau instalații similare, care se afla în permanenta deasupra nivelului marii sau în cazul în care traseul unor asemenea linii de baza drepte a făcut obiectul unei recunoasteri internaționale generale.5. În cazurile în care metoda liniilor de baza drepte se aplică în virtutea paragrafului 1, se poate tine seama, pentru stabilirea anumitor linii de baza, de interesele economice proprii regiunii respective, a căror realitate și importanța sunt în mod clar atestate de o folosire îndelungată.6. Metoda liniilor de baza drepte nu poate fi aplicată de către un stat în asa fel încât sa taie legătura dintre marea teritorială a altui stat cu largul marii sau cu zona economică exclusiva.  +  Articolul 8Apele interioare1. Sub rezerva dispozițiilor părții a IV-a, apele situate între linia de baza a marii teritoriale și țărm fac parte din apele interioare ale statului.2. În cazul în care traseul unei linii de baza drepte, stabilită conform metodei descrise la art. 7, are ca rezultat includerea în apele interioare a unor ape care nu erau mai înainte considerate ca atare, dreptul de trecere inofensiva prevăzut de convenție se va aplica acestor ape.  +  Articolul 9Gurile fluviilorDacă un fluviu se vărsa în mare fără a forma un estuar, linia de baza este o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului între punctele limita ale refluxului pe tarmuri.  +  Articolul 10Golfurile1. Prezentul articol nu se referă decît la golfurile la care un singur stat este riveran.2. În sensul prezentei convenții, prin golf se înțelege o crestatura bine marcată, a carei pătrundere în uscat, în raport cu largimea gurii sale, este astfel încât apele pe care le include sunt înconjurate de țărm, constituind mai mult decît o simpla curbura a țărmului. Totuși o crestatura nu este considerată drept un golf decît dacă suprafața sa este cel puțin egala aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia dreapta trasa de-a curmezisul intrării crestaturii.3. Suprafața unei crestaturi se măsoară între linia refluxului de-a lungul țărmului crestaturii și linia dreapta unind liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci când, din cauza prezentei unor insule, o crestatura are mai multe intrari, semicercul are drept diametru suma lungimilor liniilor care inchid diferitele intrari. Suprafața insulelor situate în interiorul unei crestaturi este cuprinsă în suprafața totală a acesteia.4. Dacă distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf nu depășește 24 de mile marine, poate fi trasata o linie de delimitare între aceste doua limite ale refluxului, iar apele astfel închise de aceasta linie sunt considerate ca ape interioare.5. În cazul în care distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf depășește 24 de mile marine, o linie de baza dreapta de 24 de mile marine se traseaza în interiorul golfului în asa fel încât sa inchida o suprafața de apa maxima.6. Dispozițiile precedente nu se aplică golfurilor numite istorice și nici în cazurile în care se aplică metoda liniilor de baza drepte, prevăzută la art. 7.  +  Articolul 11PorturileÎn scopul delimitării marii teritoriale, instalațiile permanente care fac parte integrantă dintr-un sistem portuar și care înaintează cel mai mult spre larg sunt considerate ca fac parte din țărm. Instalațiile din largul tarmurilor și insulelor artificiale nu sunt considerate ca instalații portuare permanente.  +  Articolul 12RadeleDacă servesc în mod obișnuit încărcării, descărcării și ancorarii navelor, radele, care, în mod normal, s-ar afla în întregime sau parțial dincolo de limita exterioară a marii teritoriale, sunt considerate ca fac parte din marea teritorială.  +  Articolul 13Funduri marine care pot rămâne descoperite1. Prin funduri marine care pot rămâne descoperite se înțelege ridicaturile naturale de teren care sunt înconjurate de mare, descoperite în timpul refluxului și acoperite în timpul fluxului. În cazurile în care fundurile marine care pot rămâne descoperite se găsesc, în întregime sau parțial, la o distanta de continent sau de o insula care nu depășește lățimea marii teritoriale, linia refluxului la aceste funduri marine poate fi luată ca linie de baza pentru a se măsura lățimea marii teritoriale.2. În cazurile în care fundurile marine care pot rămâne descoperite se afla în întregime la o distanta de continent sau de o insula, care depășește lățimea marii teritoriale, ele nu au o mare teritorială proprie.  +  Articolul 14Combinarea metodelor utilizate pentru stabilirea liniilor de bazaStatul riveran poate, în funcție de diferitele situații, sa stabilească liniile de baza după una sau mai multe dintre metodele prevăzute la articolele precedente.  +  Articolul 15Delimitarea marii teritoriale dintre state ale căror tarmuri sunt adiacente sau situate fața în fațaÎn cazul în care țărmurile a doua state sunt adiacente sau situate fața în fața, nici unul dintre aceste state nu are dreptul, în lipsa unui acord contrar între ele, să-și extindă marea sa teritorială dincolo de linia mediana ale carei puncte sunt la distanțe egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale a fiecăruia dintre cele doua state. Aceasta dispoziție nu se aplică totuși în cazul în care, din cauza existenței unor titluri istorice sau a altor împrejurări speciale, este necesar ca marea teritorială a celor două state să fie delimitata în alt mod.  +  Articolul 16Hărțile marine și listele coordonatelor geografice1. Liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, stabilite conform art. 7, 9 și 10, sau limitele care decurg din aceasta și liniile de delimitare trasate conform art. 12 și 15 sunt indicate pe harți marine la o scara corespunzătoare pentru determinarea poziției lor. În lipsa unor asemenea harți, poate fi folosită o lista a coordonatelor geografice ale punctelor, precizînd sistemul geodezic folosit.2. Statul riveran asigura publicitatea necesară acestor harți sau liste de coordonate geografice și depune un exemplar la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.  +  Secţiunea a 3-a Trecerea inofensiva în marea teritorială  +  Articolul 17Dreptul de trecere inofensivaSub rezerva convenției, navele tuturor statelor riverane sau fără litoral se bucura de dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială.  +  Articolul 18Semnificația termenului "trecere"1. Prin trecere se înțelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:a) de a traversa fără a intră în apele interioare ori a face escala într-o rada sau o instalatie portuara situata în afară apelor interioare; saub) de a intră în apele interioare sau de a le părăsi, sau de a face escala într-o asemenea rada sau instalatie portuara, sau de a o părăsi.2. Trecerea trebuie să fie continua și rapida. Cu toate acestea, trecerea include oprirea și ancorarea, dar numai dacă acestea constituie incidente obișnuite ale navigației sau se impun ca urmare a unui caz de forta majoră sau de avarie sau în scopul ajutorarii persoanelor, navelor sau aeronavelor aflate în pericol sau avariate.  +  Articolul 19Semnificația expresiei "trecere inofensiva"1. Trecerea este inofensiva atât timp cît nu aduce atingere păcii, ordinii sau securității statului riveran. Ea trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile convenției și cu celelalte reguli de drept internațional.2. Trecerea unei nave străine este considerată ca aduce atingere păcii, ordinii sau securității statului riveran, dacă, în marea teritorială, o asemenea nava se angajează în una dintre activitățile următoare:a) amenințarea sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a statului riveran sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional enunțate în Carta Națiunilor Unite;b) exercițiu sau manevra cu arme de orice fel;c) culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității statului riveran;d) propaganda vizind prejudicierea apărării sau securității statului riveran;e) lansarea, aterizarea pe nave sau imbarcarea de aeronave;f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militară;g) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau persoane contrar legilor și reglementărilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statului riveran;h) poluarea deliberata și grava, prin violarea prezentei convenții;i) pescuitul;j) cercetări sau ridicari hidrografice;k) perturbarea funcționarii oricărui sistem de comunicare sau a oricărui alt echipament sau instalatie a statului riveran;l) orice alta activitate care nu are legătura directa cu trecerea.  +  Articolul 20Submarine și alte vehicule submersibileÎn marea teritorială, submarinele și celelalte vehicule submersibile sunt obligate sa navigheze la suprafața și sa arboreaza pavilionul lor.  +  Articolul 21Legi și reglementări ale statului riveran referitoare la trecerea inofensivă1. Statul riveran poate adopta, în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții și cu celelalte reguli ale dreptului internațional, legi și reglementări referitoare la trecerea inofensiva în marea sa teritorială, care pot privi următoarele probleme:a) securitatea navigației și reglementarea traficului maritim;b) protecția echipamentelor și a sistemelor de asigurare a navigației și a altor echipamente sau instalații;c) protecția cablurilor și a conductelor;d) conservarea resurselor biologice ale marii;e) prevenirea infracțiunilor la legile și reglementările statului riveran privind pescuitul;f) păstrarea mediului înconjurător al statului riveran și prevenirea, reducerea și controlul poluarii sale;g) cercetarea științifică marina și ridicările hidrografice;h) prevenirea infracțiunilor la legile și reglementările vamale, fiscale, de imigrare sau sanitare ale statului riveran.2. Aceste legi și reglementări nu se aplică cu privire la concepția, construcția sau echiparea navelor străine, decît dacă sunt consecința aplicării unor reguli sau norme internaționale general acceptate.3. Statul riveran asigura publicitatea necesară tuturor acestor legi și reglementări.4. Navele străine care exercită dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială se vor conformă acestor legi și reglementări, precum și tuturor reglementărilor internaționale general acceptate privind prevenirea abordajelor pe mare.  +  Articolul 22Cai de navigație și dispozitive de separare a traficului în marea teritorială1. Statul riveran poate, când securitatea navigației o impune, sa pretindă navelor străine care-și exercită dreptul de trecere inofensiva în marea sa teritorială sa utilizeze căile de navigație desemnate de el și să respecte dispozitivele de separare a traficului prescrise de el pentru reglementarea trecerii navelor.2. Îndeosebi navelor-cisterne, navelor cu propulsie nucleara și navelor care transporta substanțe sau materiale radioactive sau orice alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nocive li se poate cere sa nu utilizeze decît aceste cai de navigație.3. Atunci când desemnează cai de navigație și prescrie dispozitive de separare a traficului în virtutea prezentului articol, statul riveran tine seama de:a) recomandările organizațiilor internaționale competente;b) toate senalele utilizate în mod obișnuit pentru navigația maritima internaționala;c) caracteristicile deosebite ale unor nave și senale; șid) densitatea traficului.4. Statul riveran indica în mod clar asemenea cai de navigație și dispozitive de separare a traficului pe harți maritime, cărora le asigura publicitatea necesară.  +  Articolul 23Nave străine cu propulsie nucleara și nave care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nociveNavele străine cu propulsie nucleara, precum și cele care transporta substanțe radioactive sau alte substanțe care sunt prin ele însele periculoase sau nocive sunt obligate, atunci când își exercită dreptul de trecere inofensiva în marea teritorială, să aibă asupra lor documente și sa ia măsurile speciale de precauție prevăzute de acordurile internaționale pentru aceste nave.  +  Articolul 24Obligațiile statului riveran1. Statul riveran nu trebuie să împiedice trecerea inofensivă a navelor străine în marea teritorială, în afară de cazurile prevăzute de prezenta convenție. Îndeosebi când el aplica convenția sau orice legi ori reglementări adoptate în conformitate cu convenția, statul riveran nu trebuie:a) sa impună navelor străine obligații care să aibă drept urmare împiedicarea sau restrîngerea exercitării dreptului de trecere inofensiva a acestor nave;b) sa exercite o discriminare de drept sau de fapt împotriva navelor unui anumit stat sau navelor care transporta mărfuri provenind dintr-un anumit stat sau cu destinația spre un anumit stat, sau în numele unui anumit stat.2. Statul riveran semnaleaza printr-o publicitate adecvată orice pericol pentru navigație în marea sa teritorială, despre care are cunoștința.  +  Articolul 25Drepturile de protecție ale statului riveran1. Statul riveran poate lua, în marea sa teritorială, măsurile necesare pentru a împiedica orice trecere care nu este inofensiva.2. În ceea ce privește navele care se îndreaptă spre apele interioare sau spre o instalatie portuara în afară apelor interioare, statul riveran are, de asemenea, dreptul de a lua măsurile necesare pentru a preveni orice violare a condițiilor cărora le este subordonata admiterea acestor nave în apele sau în instalațiile portuare sus-amintite.3. Statul riveran poate, fără a stabili vreo discriminare de drept sau de fapt între navele străine, sa suspende temporar, în anumite zone ale marii sale teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor străine, dacă aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securității sale, între altele pentru a putea executa exerciții militare. Suspendarea nu va avea efect decît după publicarea ei în modul cuvenit.  +  Articolul 26Taxe care pot fi percepute de la navele străine1. Nu se pot percepe taxe de la navele străine pentru simpla lor trecere în marea teritorială.2. Nu se pot percepe taxe de la o nava străină care trece în marea teritorială decît pentru remunerarea unor servicii determinate, prestate acestei nave. Aceste taxe sunt percepute fără discriminare.  +  Articolul 27Jurisdicția penală la bordul unei nave străine1. Statul riveran nu va trebui să-și exercite jurisdicția penală la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială pentru a proceda la arestarea unei persoane sau la efectuarea unor acte de cercetare penală, ca urmare a unei infracțiuni comise la bordul acestei nave în timpul trecerii, cu excepția următoarelor cazuri:a) dacă consecințele infracțiunii se extind asupra statului riveran;b) dacă infracțiunea este de natura sa tulbure pacea tarii sau ordinea în marea teritorială;c) dacă asistența autorităților locale a fost cerută de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcționar consular al statului pavilionului; saud) dacă aceste măsuri sunt necesare pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope.2. Dispozițiile paragrafului 1 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua toate măsurile prevăzute de dreptul sau intern, în scopul de a proceda la arestari sau la acte de cercetare penală la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială după ce a părăsit apele interioare.3. În cazurile prevăzute la paragrafele 1 și 2, statul riveran trebuie, la cererea căpitanului, sa notifice în prealabil orice măsură unui agent diplomatic sau funcționar consular al statului pavilionului și trebuie să faciliteze contactul între acest agent sau acest funcționar și echipajul navei. Totuși, în caz de urgenta, aceasta notificare poate fi făcuta în timp ce măsurile sunt în curs de executare.4. Atunci când examinează oportunitatea și modalitățile de arestare, autoritatea locală va trebui sa țină seama în modul cuvenit de interesele navigației.5. Cu excepția cazurilor de aplicare a părții a XII-a sau în caz de încălcare a legilor și reglementărilor adoptate în conformitate cu partea a V-a, statul riveran nu poate lua nici o măsura la bordul unei nave străine care trece în marea teritorială, în scopul de a proceda la o arestare sau la acte de cercetare penală pentru o infracțiune comisă înainte de intrarea navei în marea teritorială, dacă nava, venind dintr-un port străin, nu face decît sa treacă în marea teritorială fără să între în apele interioare.  +  Articolul 28Jurisdicția civilă față de navele străine1. Statul riveran nu va trebui sa oprească sau sa modifice ruta unei nave străine trecind în marea teritorială pentru a-și exercită jurisdicția civilă asupra unei persoane care se găsește la bordul navei.2. Statul riveran nu va putea lua măsuri de executare sau măsuri de conservare în materie civilă cu privire la aceasta nava decît pentru obligații contractate sau responsabilități asumate de nava respectiva în timpul sau în vederea trecerii prin apele statului riveran.3. Dispozițiile paragrafului 2 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua măsurile de executare sau măsurile conservatorii în materie civilă, prevăzute de dreptul sau intern, față de o nava străină care staționează în marea teritorială sau care trece în marea teritorială după ce a părăsit apele interioare.  +  Articolul 29Definiția navei de războiÎn sensul convenției, prin nava de război se înțelege orice nava care face parte din forțele armate ale unui stat și poarta semnele exterioare distinctive ale navelor militare ale naționalității sale, care este plasata sub comanda unui ofițer de marina aflat în serviciul acestui stat și înscris pe lista ofițerilor sau pe un document echivalent și al carei echipaj este supus regulilor disciplinei militare.  +  Articolul 30Nerespectarea de către o nava de război a legilor și reglementărilor statului riveranDacă o nava de război nu respecta legile și reglementările statului riveran privind trecerea în marea teritorială și nu tine seama de invitația care i-a fost adresată de a se conformă lor, statul riveran poate cere ca nava respectiva sa părăsească imediat marea teritorială.  +  Articolul 31Responsabilitatea statului pavilionului pentru daune cauzate de o nava de război sau de o alta nava de statStatul pavilionului poarta răspunderea internaționala pentru orice pierdere sau dăuna cauzată statului riveran ca urmare a nerespectării, de către o nava de război sau de orice alta nava de stat utilizata în scopuri necomerciale, a legilor și reglementărilor statului riveran privind trecerea în marea teritorială sau a dispozițiilor prezentei convenții, sau a altor reguli de drept internațional.  +  Articolul 32Imunitatea navelor de război și a altor nave de stat utilizate în scopuri necomercialeSub rezerva excepțiilor prevăzute în subsecțiunea A și la art. 30 și 31, nici o dispoziție din prezenta convenție nu aduce atingere imunităților de care se bucura navele de război și celelalte nave de stat utilizate în scopuri necomerciale.  +  Secţiunea a 4-a Zona contiguă  +  Articolul 33Zona contiguă1. Într-o zona adiacenta marii sale teritoriale, desemnată sub numele de zona contigua, statul riveran poate exercita controlul necesar în scopul:a) de a preveni încălcările legilor și reglementărilor sale vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială;b) de a reprima încălcările acestor legi și reglementări comise pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială.2. Zona contigua nu poate să se extindă peste 24 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale.  +  Partea III Strâmtori servind navigației internaționale  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 34Regimul juridic al apelor strimtorilor care servesc navigației internaționale1. Regimul trecerii prin strimtorile care servesc navigației internaționale stabilit în prezenta parte nu afectează din nici un alt punct de vedere regimul juridic al apelor acestor strimtori, nici exercitarea, de către statele riverane, a suveranității sau jurisdicției lor asupra acestor ape, a fundurilor marine corespunzătoare și a subsolului lor, precum și a spațiului aerian de deasupra.2. Statele riverane la strimtori își exercită suveranitatea sau jurisdicția în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei părți și de celelalte reguli ale dreptului internațional.  +  Articolul 35Câmpul de aplicare a prezentei părțiNici una dintre dispozițiile prezentei părți nu afectează:a) apele interioare care fac parte dintr-o strimtoare, cu excepția cazului în care traseul unei linii de baza drepte, stabilită conform metodei descrise la art. 7, include în apele interioare ape care nu erau considerate anterior ca atare;b) regimul juridic al apelor situate dincolo de marea teritorială a statelor riverane la strimtori, fie ca fac parte dintr-o zona economică exclusiva sau din marea libera;c) regimul juridic al strimtorilor în care trecerea este reglementată, în totalitate sau în parte, prin convenții internaționale existente de mult timp, încă în vigoare, și care le vizează anume.  +  Articolul 36Rutele marii libere sau rutele care trec printr-o zona economică exclusiva în strimtorile care servesc navigației internaționalePrezenta parte nu se aplică strimtorilor care servesc navigației internaționale, dacă este posibil să fie traversate pe o ruta de mare libera sau pe o ruta trecind printr-o zona economică exclusiva, tot atât de comoda din punct de vedere al navigației și al caracteristicilor hidrografice; în ceea ce privește aceste rute, sunt aplicabile celelalte părți pertinente ale convenției, inclusiv dispozițiile referitoare la libertatea de navigație și de survol.  +  Secţiunea a 2-a Trecerea în tranzit  +  Articolul 37Câmpul de aplicare al prezentei secțiuniPrezenta secțiune se aplică strimtorilor care servesc navigației internaționale între o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva și o altă parte a marii libere sau o zona economică exclusiva.  +  Articolul 38Dreptul de trecere în tranzit1. În strimtorile vizate la art. 37, toate navele și aeronavele beneficiază de dreptul de trecere în tranzit fără piedici, cu restrictia ca acest drept nu se extinde asupra strimtorilor formate de teritoriul continental al unui stat și o insula aparținând acestui stat, dacă exista în largul insulei o ruta de mare libera sau o ruta care trece printr-o zona economică exclusiva la fel de comoda din punct de vedere al navigației și al caracteristicilor hidrografice.2. Prin trecere în tranzit se înțelege exercitarea, conform prezentei părți, a libertății de navigație și de survol numai în scopul unui tranzit continuu și rapid prin strimtoare între o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva și o altă parte a marii libere sau zona economică exclusiva. Totuși cerința continuității și a rapiditatii tranzitului nu interzice trecerea prin strimtoare pentru a ajunge la teritoriul unui stat riveran, a-l părăsi sau a ieși de acolo, sub rezerva condițiilor de intrare pe teritoriul acestui stat.3. Orice activitate care nu tine de exercitarea dreptului de trecere în tranzit prin strimtori rămâne subordonata celorlalte dispoziții aplicabile ale prezentei convenții.  +  Articolul 39Obligațiile navelor și aeronavelor în timpul trecerii în tranzit1. În exercitarea dreptului de trecere în tranzit, navele și aeronavele:a) traversează sau survoleaza strimtorile fără întârziere;b) se abtin de a recurge la amenințarea sau la folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a statelor riverane la strimtoare sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional, enunțate în Carta Națiunilor Unite;c) se abtin de la orice alte activități decît cele pe care le implica un tranzit continuu și rapid, potrivit modului lor normal de navigație, în afară cazului de forta majoră sau de avarie;d) se conformează celorlalte dispoziții pertinente ale prezentei părți.2. În timpul trecerii în tranzit, navele se conformează:a) reglementărilor, procedurilor și practicilor internaționale general acceptate în materie de securitate a navigației, inclusiv Regulamentului internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare;b) reglementărilor, procedurilor și practicilor internaționale general acceptate, vizind prevenirea, reducerea și controlul poluării de către nave.3. În timpul trecerii în tranzit, aeronavele:a) respecta reglementările aeriene stabilite de Organizația Aviației Civile Internaționale, aplicabile aeronavelor civile; aeronavele de stat se conformează în mod normal măsurilor de securitate prevăzute de aceste reglementări și manevreaza ținând seama în orice moment în mod cuvenit de securitatea navigației;b) supraveghează în permanenta frecventa radio pe care i-a atribuit-o autoritatea competentă desemnată pe plan internațional pentru controlul navigației aeriene sau frecventa internaționala pentru avarie.  +  Articolul 40Cercetarea și ridicările hidrograficeÎn timpul trecerii în tranzit, navele străine, inclusiv navele care sunt afectate cercetării științifice marine sau ridicarilor hidrografice, nu pot fi folosite pentru cercetări sau ridicari fără autorizația prealabilă a statelor riverane.  +  Articolul 41Căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului în strimtorile care servesc navigației internaționale1. Conform dispozițiilor prezentei părți, statele riverane la strimtori pot, atunci când securitatea trecerii navelor în strimtori o cere, sa desemneze cai de navigație și sa prescrie dispozitivele de separare a traficului.2. Aceste state pot, când împrejurările o cer și după ce au asigurat publicitatea adecvată acestei măsuri, sa desemneze noi cai de navigație sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, înlocuind orice cale sau orice dispozitiv pe care l-a desemnat sau prescris anterior.3. Căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului trebuie să fie conforme reglementărilor internaționale general acceptate. 4. Înainte de a desemna sau de a înlocui cai de navigație ori de a prescrie sau de a înlocui dispozitive de separare a traficului, statele riverane la strimtori vor supune propunerile lor, pentru adoptare, organizației internaționale competente. Aceasta organizație nu poate adopta decît căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statele riverane; acestea pot apoi să le desemneze, să le prescrie sau să le înlocuiască.5. Când se propune să se stabilească într-o strimtoare cai de navigație sau dispozitive de separare a traficului ce interesează apele mai multor state riverane, statele interesate vor coopera pentru formularea propunerilor, consultindu-se cu organizația internaționala competența.6. Statele riverane la strimtori vor indica în mod clar, pe harți maritime cărora le vor asigura publicitatea necesară, toate căile de navigație sau dispozitivele de separare a traficului pe care le-au stabilit.7. În timpul trecerii în tranzit, navele vor respecta căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozițiilor prezentului articol.  +  Articolul 42Legi și reglementări ale statelor riverane la strimtori privind trecerea în tranzit1. Sub rezerva dispozițiilor prezentei secțiuni, statele riverane la o strimtoare pot adopta legi și reglementări referitoare la trecerea prin strimtoare, cu privire la:a) securitatea navigației și reglementarea traficului maritim, asa cum este prevăzut la art. 41;b) prevenirea, reducerea și controlul poluarii, dând efect reglementărilor internaționale aplicabile referitoare la deversarea de hidrocarburi în strimtori, reziduuri de hidrocarburi și de alte substanțe nocive;c) navele de pescuit, interzicerea pescuitului, inclusiv reglementarea depozitarii instrumentelor de pescuit;d) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, de fonduri bănești sau de persoane, cu încălcarea legilor și reglementărilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statelor riverane.2. Aceste legi și reglementări nu trebuie să antreneze nici o discriminare de drept sau de fapt între navele străine, iar aplicarea lor nu trebuie să aibă drept efect împiedicarea, restrîngerea sau stînjenirea exercitării dreptului de trecere în tranzit, asa cum este definit în prezenta secțiune.3. Statele riverane vor asigura publicitatea necesară tuturor acestor legi și reglementări.4. Navele străine care exercită dreptul de trecere în tranzit prin strimtoare trebuie să se conformeze acestor legi și reglementări.5. În caz de încălcare a acestor legi și reglementări sau a dispozițiilor prezentei părți de către o nava sau aeronava care se bucura de imunitate suverana, statul sub pavilionul navei sau statul de înmatriculare a aeronavei poarta răspunderea internaționala pentru orice pierdere sau paguba care poate rezultă din aceasta pentru statele riverane.  +  Articolul 43Instalații de securitate, de asigurare a navigației și alte echipamente; prevenirea, reducerea și controlul poluariiStatele care folosesc strimtorile și statele riverane vor trebui, pe bază de acord, sa coopereze pentru:a) stabilirea și întreținerea în strimtori a instalațiilor necesare de securitate și de asigurare a navigației, ca și a celorlalte echipamente destinate a facilita navigația internaționala; șib) prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave.  +  Articolul 44Obligațiile statelor riverane la strimtoriStatele riverane la strimtori nu trebuie să stînjenească trecerea în tranzit și trebuie să semnaleze printr-o publicitate adecvată orice pericol pentru navigația în strimtori sau pentru survolul în strimtori, despre care au cunoștința. Exercitarea dreptului de trecere în tranzit nu poate fi suspendată.  +  Secţiunea a 3-a Trecerea inofensiva  +  Articolul 45Trecerea inofensiva1. Regimul trecerii inofensive prevăzut în secțiunea a 3-a a părții a II-a se aplică strimtorilor folosite pentru navigația internaționala care:a) sunt excluse de la aplicarea regimului de trecere în tranzit în virtutea art. 38 paragraful 1; saub) leagă marea teritorială a unui stat și o parte a marii libere sau o zona economică exclusiva a unui alt stat.2. Exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste strimtori nu poate fi suspendată.  +  Partea IV State arhipelag  +  Articolul 46Înțelesul termenilorÎn sensul prezentei convenții, se înțelege prin:a) stat arhipelag: un stat constituit în întregime din unul sau din mai multe arhipelaguri și, eventual, din alte insule;b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv părți de insule, apele inconjuratoare și celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi atât de strinse încât ele formează, în mod intrinsec, o entitate geografică, economică și politica sau care sunt considerate, din punct de vedere istoric, ca atare.  +  Articolul 47Linii de baza arhipelagice1. Un stat arhipelag poate trasa linii de baza arhipelagice drepte care leagă punctele extreme ale insulelor cele mai indepartate și ale recifelor descoperite ale arhipelagului, cu condiția ca traseul acestor linii de baza sa inglobeze insulele principale și sa definească o zona în care raportul dintre suprafața apelor și cea de uscat, inclusiv atolurile, să fie între 1 la 1 și 9 la 1.2. Lungimea acestor linii de baza nu trebuie să depășească 100 de mile marine; totuși, maximum 3% din numărul total al liniilor de baza ce inconjura un arhipelag oarecare pot avea o lungime superioară, fără a depăși 125 de mile marine.3. Traseul acestor linii de baza nu trebuie să se îndepărteze în mod sensibil de conturul general al arhipelagului.4. Aceste linii de baza nu pot fi trase spre sau de la ridicaturile fundului marii ce rămân descoperite, în afară de cazul în care au fost construite faruri sau instalații similare care se afla în permanenta deasupra nivelului marii, sau dacă una dintre aceste ridicaturi de teren ce rămân descoperite nu este în întregime sau în parte situata la o distanta de insula cea mai apropiată care să nu depășească lățimea marii teritoriale.5. Statul arhipelag nu poate aplica metoda de trasare a acestor linii de baza într-un asemenea mod încât sa taie de marea libera sau de zona economică exclusiva marea teritorială a unui alt stat.6. Când o anumită parte a apelor arhipelagice ale unui stat arhipelag este situata între doua porțiuni ale teritoriului unui stat limitrof, drepturile și orice alte interese legitime, pe care statul din urma le-a exercitat în mod tradițional în aceste ape, precum și toate drepturile decurgând din acorduri încheiate între cele doua state vor subzistă și vor fi respectate.7. În scopul calculării raportului dintre suprafața apelor și suprafața de uscat, prevăzut la paragraful 1, pot fi considerate ca făcând parte din suprafața de uscat apele situate între recifele dantelate ce marginesc insulele și atolurile, ca și orice parte a unui platou oceanic cu flancuri abrupte, care s-ar afla în întregime sau aproape în întregime inglobata de un lant de insule calcaroase și de recife descoperite.8. Liniile de baza trasate conform prezentului articol trebuie să fie indicate pe harți maritime la scări adecvate, pentru a li se determina amplasarea. În locul acestor harți se pot folosi liste cu coordonatele geografice ale punctelor, cu precizarea sistemului geodezic folosit.9. Statul arhipelag va asigura acestor harți sau listelor cu coordonatele geografice publicitatea corespunzătoare și va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.  +  Articolul 48Măsurarea latimii marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive și a platoului continentalLățimea marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive și a platoului continental se măsoară începând de la liniile de baza arhipelagice, conform dispozițiilor art. 47.  +  Articolul 49Regimul juridic al apelor arhipelagice și al spațiului aerian de deasupra acestora, ca și al fundurilor marine respective și al subsolului lor1. Suveranitatea statului arhipelag se întinde asupra apelor situate în interiorul liniilor de baza arhipelagice trasate conform art. 47, desemnate sub numele de ape arhipelagice, independent de adîncimea lor sau de distanta dintre ele și țărm.2. Aceasta suveranitate se întinde asupra spațiului aerian de deasupra apelor arhipelagice, ca și fundului acestor ape și subsolului corespunzător, precum și asupra resurselor pe care le conțin.3. Aceasta suveranitate se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei părți.4. Regimul trecerii prin arhipelag, stabilit în prezenta parte, nu afectează în nici o alta privința regimul juridic al apelor arhipelagice, inclusiv cel al căilor de navigație, nici exercitarea de către statul arhipelag a suveranității sale asupra acestor ape, spațiul aerian de deasupra, fundului acestor ape și subsolului lor, ca și asupra resurselor pe care le conțin.  +  Articolul 50Delimitarea apelor interioareÎn interiorul apelor sale arhipelagice statul arhipelag poate trasa linii de închidere pentru a delimita apele sale interioare, conform dispozițiilor art. 9, 10 și 11.  +  Articolul 51Acorduri existente, drepturi de pescuit tradiționale și cabluri submarine existente1. Fără a se aduce atingere art. 49, statele arhipelagice vor respecta acordurile existente încheiate cu alte state și vor recunoaște drepturile de pescuit tradiționale și activitățile legitime exercitate de statele limitrofe în anumite zone care fac parte din apele arhipelagice. Condițiile și modalitățile exercitării acestor drepturi și activități, inclusiv natura lor, întinderea lor și zonele în care ele se exercită vor fi, la cererea unuia dintre statele interesate, definite prin acorduri bilaterale încheiate între aceste state. Aceste drepturi nu pot face obiectul vreunui transfer sau partaj în beneficiul statelor terțe sau al cetățenilor lor.2. Statul arhipelag va respecta cablurile submarine existente, care au fost puse de alte state și care trec prin apele sale fără sa atinga țărmul. El va autoriza întreținerea și înlocuirea acestor cabluri, după ce va fi fost informat asupra amplasării lor și a lucrărilor de reparație sau de înlocuire avute în vedere.  +  Articolul 52Dreptul de trecere inofensiva1. Sub rezerva art. 53 și fără a se aduce atingere art. 50, navele tuturor statelor se bucura, în apele arhipelagice, de dreptul de trecere inofensiva, definit la secțiunea a 3-a a părții a II-a.2. Statul arhipelag poate, fără a stabili discriminări de drept sau de fapt între navele străine, sa suspende temporar, în zone determinate din apele sale arhipelagice, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor străine, dacă aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securității sale. Suspendarea nu se aplică decît după ce a fost în mod corespunzător publicată.  +  Articolul 53Dreptul de trecere prin apele arhipelagice1. În apele sale arhipelagice și în marea sa teritorială adiacenta, statul arhipelag poate desemna cai de navigație și, în spațiul aerian de deasupra acestor cai, rute aeriene care să permită trecerea continua și rapida a navelor și aeronavelor străine.2. Toate navele și aeronavele se bucura de dreptul de trecere prin apele arhipelagice, pe aceste cai de navigație și rute aeriene.3. Prin trecere prin apele arhipelagice se înțelege exercitarea, conform convenției, de către nave și aeronave, potrivit modului lor normal de navigație și fără obstacole, a drepturilor de navigație și de survol, numai în scopul de a asigura un tranzit continuu și rapid între un punct din marea libera sau dintr-o zona economică exclusiva și un alt punct din marea libera sau dintr-o zona economică exclusiva.4. Aceste cai de navigație și rute aeriene, care traversează apele arhipelagice și marea teritorială adiacenta sau spațiul aerian de deasupra, trebuie să cuprindă toate rutele care servesc în mod normal navigației internaționale în apele arhipelagice și spațiul aerian de deasupra; căile de navigație trebuie să urmeze toate senalele care servesc în mod normal navigației, înțelegindu-se că nu este necesar să se stabilească, între un punct de intrare și un punct de ieșire dat, mai multe cai de comoditate comparabila.5. Aceste cai de navigație și rute aeriene vor fi definite printr-o serie de linii axiale continue, unind punctele lor de intrare și de ieșire. În timpul trecerii, navele și aeronavele nu se vor îndepărta cu mai mult de 25 de mile marine de aceste linii axiale, înțelegindu-se ca ele nu vor naviga la o distanta față de țărm inferioară unei zecimi din distanta care separa punctele cele mai apropiate ale insulelor care marginesc o cale de navigație.6. Statul arhipelag care desemnează cai de navigație în virtutea prezentului articol poate, de asemenea, sa prescrie dispozitive de separare a traficului pentru a asigura securitatea trecerii navelor care navighează pe senale înguste în interiorul acestor cai.7. Când împrejurările o impun, statul arhipelag poate, după ce a dat acestei măsuri publicitatea necesară, sa desemneze noi cai de navigație sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, înlocuind toate căile sau dispozitivele pe care le-a stabilit anterior.8. Aceste cai de navigație sau dispozitive de separare a traficului trebuie să fie conforme cu reglementările internaționale general acceptate.9. Atunci când desemnează sau înlocuiește cai de navigație sau prescrie ori înlocuiește dispozitive de separare a traficului, statul arhipelag va supune spre aprobare propunerile sale organizației internaționale competente. Aceasta organizație nu poate adopta decît căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statul arhipelag; acesta poate apoi să le desemneze, să le prescrie sau să le înlocuiască.10. Statul arhipelag va indica în mod clar pe harți maritime, cărora le asigura publicitatea corespunzătoare, liniile axiale ale căilor de navigație pe care le desemnează și dispozitivele de separare a traficului pe care le prescrie.11. La trecerea prin apele arhipelagice, navele vor respecta căile de navigație și dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozițiilor prezentului articol.12. Dacă statul arhipelag nu a stabilit cai de navigație maritima sau rute aeriene, dreptul de trecere prin apele arhipelagice se poate exercita folosindu-se căile și rutele care servesc în mod normal navigației internaționale.  +  Articolul 54Obligațiile navelor și ale aeronavelor în timpul trecerii lor, activități de cercetare și de ridicari hidrografice, obligațiile statelor arhipelag și legile și reglementările statului arhipelag privind trecerea prin apele arhipelagicePrevederile art. 39, 40, 42 și 44 se aplică mutatis mutandis la trecerea prin apele arhipelagice.  +  Partea V Zona economică exclusivă  +  Articolul 55Regimul juridic special al zonei economice exclusiveZona economică exclusiva este o zona situata dincolo de marea teritorială și adiacenta acesteia, supusă regimului juridic special stabilit prin prezenta parte, în virtutea căruia drepturile și jurisdicția statului riveran și drepturile și libertățile celorlalte state sunt guvernate de dispozițiile pertinente ale prezentei convenții.  +  Articolul 56Drepturile, jurisdicția și obligațiile statului riveran în zona economică exclusivă1. În zona economică exclusivă, statul riveran are:a) drepturi suverane în scopul explorării și exploatării, conservării și gestiunii resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului marii, ale subsolului acestuia și ale apelor de deasupra, ca și cu privire la celelalte activități de explorare și exploatare a zonei în scopuri economice, cum ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curenților și al vîntului;b) (i) amplasarea și folosirea de insule artificiale, instalații și lucrări;(ii) cercetarea științifică marina;(iii) protecția și conservarea mediului marin;c) celelalte drepturi și obligații prevăzute de convenție.2. În exercitarea drepturilor și în îndeplinirea obligațiilor pe care le are, conform convenției, în zona economică exclusiva, statul riveran va tine seama în mod corespunzător de drepturile și obligațiile celorlalte state și va acționa într-un mod compatibil cu convenția.3. Drepturile cu privire la fundul marii și la subsolul acestuia, enunțate în prezentul articol, vor fi exercitate în conformitate cu partea a VI-a.  +  Articolul 57Lățimea zonei economice exclusiveZona economică exclusiva nu se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale.  +  Articolul 58Drepturi și obligații ale celorlalte state în zona economică exclusiva1. În zona economică exclusiva, toate statele, fie ca sunt riverane sau fără litoral, se bucura, în condițiile prevăzute de dispozițiile pertinente ale convenției, de libertățile de navigație și de survol și de a pune cabluri și conducte submarine, menționate la art. 87, ca și de libertatea de a folosi marea în alte scopuri licite pe plan internațional, legate de exercitarea acestor libertăți și compatibile cu celelalte prevederi ale convenției, îndeosebi în cadrul exploatării navelor, aeronavelor și cablurilor și conductelor submarine.2. Prevederile art. 88-115, ca și celelalte reguli pertinente ale dreptului internațional se aplică zonei economice exclusive, în măsura în care nu sunt incompatibile cu prezenta parte.3. În exercitarea drepturilor și în îndeplinirea obligațiilor ce le revin, potrivit convenției, în zona economică exclusiva, statele vor tine seama în mod corespunzător de drepturile și obligațiile statului riveran și vor respecta legile și reglementările adoptate de acesta în conformitate cu dispozițiile convenției și, în măsura în care ele nu sunt incompatibile cu prezenta parte, celelalte reguli de drept internațional.  +  Articolul 59Baza soluționării conflictelor în cazul în care convenția nu atribuie drepturi și jurisdicție în interiorul zonei economice exclusiveÎn cazurile în care convenția nu atribuie drepturi sau jurisdicție nici statului riveran, nici altor state în interiorul zonei economice exclusive, și în care apare un conflict între interesele statului riveran și cele ale unuia sau ale mai multor state, acest conflict va trebui să fie rezolvat pe baza echității și ținând seama de toate circumstanțele pertinente, luând în considerare importanța pe care interesele în cauza le prezintă pentru părțile respective și pentru comunitatea internaționala, în ansamblu.  +  Articolul 60Insule artificiale, instalații și lucrări în zona economică exclusiva1. În zona economică exclusiva, statul riveran are dreptul exclusiv de a proceda la construirea și de a autoriza și reglementa construirea, exploatarea și utilizarea de:a) insule artificiale;b) instalații și dispozitive utilizate în scopurile prevăzute de art. 56 sau în alte scopuri economice;c) instalații și lucrări care pot împiedica exercitarea drepturilor statului riveran în zona.2. Statul riveran are jurisdicție exclusiva asupra acestor insule artificiale, instalații și lucrări, inclusiv în materie de legi și reglementări vamale, fiscale, sanitare, de securitate și de imigrare.3. Construirea acestor insule artificiale, instalații și lucrări trebuie să fie notificată în mod corespunzător, iar mijloacele permanente care le semnalizează prezenta trebuie să fie menținute în buna stare de funcționare. Toate instalațiile sau toate lucrările abandonate sau dezafectate trebuie să fie ridicate, în scopul de a se asigura securitatea navigației, ținând seama de normele internaționale general acceptate, stabilite în aceasta materie de către organizația internaționala competența. Se va proceda la îndepărtarea lor, tinindu-se seama, în mod cuvenit, și de pescuit, de protecția mediului marin și de drepturile și obligațiile celorlalte state. Se va face o publicitate adecvată în ceea ce privește poziția, dimensiunile și adîncimea elementelor care vor rămâne dintr-o instalatie sau lucrare ce nu a fost complet ridicată.4. Statul riveran poate, dacă va fi necesar, să stabilească în jurul acestor insule artificiale, instalații sau lucrări, zone de securitate de dimensiuni rezonabile, în care el va putea lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea atât a navigației, cît și a insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor.5. Lățimea zonelor de securitate este stabilită de statul riveran, ținând seama de normele internaționale aplicabile. Aceste zone de securitate sunt concepute astfel încât sa răspundă în mod convenabil naturii și funcțiilor insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor, și ele nu pot depăși o distanta de 500 m în jurul insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor, masurata pornind de la fiecare punct al marginii lor exterioare, cu excepția unei derogări autorizate de normele internaționale general acceptate sau recomandate de către organizația internaționala competența. Întinderea zonelor de securitate va fi notificată în mod corespunzător.6. Toate navele trebuie să respecte aceste zone de securitate și să se conformeze normelor internaționale general acceptate privind navigația în vecinătatea insulelor artificiale, instalațiilor, lucrărilor și a zonelor de securitate.7. Nu pot fi amplasate insule artificiale, instalații sau lucrări și nu pot fi stabilite zone de securitate în jurul lor, atunci când ar putea rezultă din aceasta o piedica în folosirea căilor de navigație recunoscute ca esențiale pentru navigația internaționala.8. Insulele artificiale, instalațiile și lucrările nu au statut de insule. Ele nu au mare teritorială care să le fie proprie, iar prezenta lor nu are incidența asupra delimitării marii teritoriale, a zonei economice exclusive sau a platoului continental.  +  Articolul 61Conservarea resurselor biologice1. Statul riveran stabilește volumul autorizat al capturilor în ce privește resursele biologice în zona sa economică exclusiva.2. Ținând seama de datele științifice cele mai sigure de care dispune, statul riveran va lua măsuri adecvate de conservare și de gestiune, astfel încât menținerea resurselor biologice ale zonei sale economice exclusive sa nu fie periclitata de supraexploatare. Statul riveran și, după caz, organizațiile internaționale competente, subregionale, regionale sau mondiale vor coopera în acest scop.3. Aceste măsuri vor urmări să asigure menținerea sau restabilirea stocurilor de specii exploatate la nivelurile care să asigure randamentul constant cel mai ridicat posibil, ținând seama de factorii ecologici și economici pertinenți, inclusiv nevoile economice ale colectivităților riverane care trăiesc din pescuit și nevoile speciale ale țărilor în curs de dezvoltare și ținând seama de metodele în materie de pescuit, de interdependenta stocurilor și de orice norme minime internaționale general recomandate pe plan subregional, regional sau mondial.4. Adoptînd asemenea măsuri, statul riveran ia în considerare efectele lor asupra speciilor înrudite cu speciile exploatate sau dependente de acestea, pentru a menține sau a restabili stocurile acestor specii înrudite sau dependente la nivelurile la care reproducerea lor sa nu fie serios pusă în pericol.5. Informațiile științifice disponibile, statisticile referitoare la capturi și la efortul de pescuit și celelalte date privind conservarea stocurilor de peste vor fi difuzate și schimbate la intervale regulate, prin intermediul organizațiilor internaționale competente, subregionale, regionale sau mondiale, după caz, cu participarea tuturor statelor interesate, în special a celor ai căror cetățeni sunt autorizați sa pescuiasca în zona economică exclusiva.  +  Articolul 62Exploatarea resurselor biologice1. Statul riveran va promova obiectul exploatării optime a resurselor biologice din zona economică exclusiva, fără a se aduce atingere art. 61.2. Statul riveran va determina capacitatea sa de a exploata resursele biologice din zona economică exclusiva. Dacă aceasta capacitate de exploatare este inferioară volumului total autorizat al capturilor, el va permite altor state, prin acorduri sau prin alte aranjamente și potrivit modalităților, condițiilor, legilor și reglementărilor menționate la paragraful 4, sa exploateze excedentul volumului autorizat. Procedând astfel, el va tine seama, îndeosebi, de dispozițiile art. 69 și 70, mai ales în ceea ce privește statele în curs de dezvoltare menționate de acestea.3. Atunci când acorda altor state accesul la zona sa economică exclusiva, în virtutea prezentului articol, statul riveran va ține seama de toți factorii pertinenți, între altele: importanța pe care o prezintă resursele biologice ale zonei pentru economia sa și pentru celelalte interese naționale ale sale, dispozițiile art. 69 și 70, nevoile statelor în curs de dezvoltare din regiune sau din subregiune în ceea ce privește exploatarea unei părți a excedentului și de necesitatea de a reduce la minimum perturbatiile economice în statele ai căror cetățeni practica în mod obișnuit pescuitul în zona sau care au contribuit în mod deosebit la cercetarea și identificarea stocurilor.4. Cetățenii altor state, care pescuiesc în zona economică exclusiva, se vor conformă măsurilor de conservare și celorlalte modalități și condiții stabilite prin legile și reglementările statului riveran. Aceste legi și reglementări trebuie să fie compatibile cu convenția și pot să se refere, îndeosebi, la următoarele probleme:a) eliberarea de permise pescarilor sau pentru vasele și uneltele de pescuit, inclusiv plata de taxe și orice alte compensații care, în cazul statelor riverane în curs de dezvoltare, pot consta într-o contribuție adecvată la finanțarea, echiparea și dezvoltarea tehnica a industriei pescuitului;b) determinarea speciilor al căror pescuit este autorizat și stabilirea de cote, fie pentru stocurile sau grupurile de stocuri deosebite sau pentru capturile pe fiecare nava pentru o anumită perioada de timp, fie pentru capturile cetățenilor unui stat în timpul unei perioade date;c) reglementarea campaniilor și zonelor de pescuit, a tipului, mărimii și numărului instrumentelor, ca și a tipului, mărimii și numărului navelor de pescuit care pot fi utilizate;d) stabilirea vîrstei și mărimii pestilor și a altor specii care pot fi pescuite;e) informațiile cerute de la navele de pescuit, îndeosebi statisticile privitoare la capturi și la efortul de pescuit și comunicarea poziției navelor;f) obligația de a executa, cu autorizarea și controlul statului riveran, programe de cercetare determinate în domeniul pescuitului și reglementarea efectuării acestor cercetări, inclusiv luarea de eșantioane din capturi, destinația eșantioanelor și comunicarea datelor științifice conexe;g) plasarea, de către statul riveran, de observatori sau stagiari la bordul vaselor respective;h) descărcarea tuturor capturilor sau a unei părți din capturile acestor nave în porturile statului riveran;i) modalități și condiții aplicabile întreprinderilor mixte sau alte aranjamente de cooperare;j) condiții cerute în materie de formare a personalului și transferul de tehnici în domeniul pescuitului, inclusiv întărirea capacității de cercetare în domeniul pescuitului a statului riveran;k) măsuri de executare.5. Statele riverane vor notifica în mod corespunzător legile și regulamentele pe care le adopta în materie de conservare și de gestiune.  +  Articolul 63Stocuri de peste aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atât în zona economică exclusiva, cît și într-un sector adiacent zonei1. În cazul în care același stoc de peste sau stocuri de specii înrudite se afla în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane, aceste state se vor strădui, direct sau prin intermediul organizațiilor subregionale sau regionale corespunzătoare, să se înțeleagă asupra măsurilor necesare în vederea coordonării și asigurării conservării și dezvoltării acestor stocuri, fără a se aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentei părți.2. În cazul în care același stoc de peste sau stocuri de specii înrudite se afla atât în zona economică exclusiva, cît și într-un sector adiacent zonei, statul riveran și statele care exploatează aceste stocuri în sectorul adiacent se vor strădui, direct sau prin intermediul organizațiilor subregionale sau regionale corespunzătoare, să se înțeleagă asupra măsurilor necesare pentru conservarea acestor stocuri în sectorul adiacent.  +  Articolul 64Mari migratori1. Statul riveran și celelalte state ai căror cetățeni practica în regiune pescuitul marilor migratori, care figurează pe lista anexei nr. I, vor coopera direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale corespunzătoare în scopul asigurării conservării speciilor în cauza și promovării exploatării optime a acestor specii în ansamblul regiunii, atât în zona economică exclusiva, cît și dincolo de aceasta. În regiunile pentru care nu exista o organizație internaționala corespunzătoare, statul riveran și celelalte state, ai căror cetățeni exploatează aceste specii în regiune, vor coopera pentru a crea o asemenea organizație și a participa la lucrările sale.2. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică în legătură cu celelalte dispoziții ale prezentei părți.  +  Articolul 65Mamifere marineNici o prevedere a prezentei părți nu restringe dreptul unui stat riveran de a interzice, de a limita sau de a reglementa exploatarea mamiferelor marine mai riguros decît o prevede respectiva parte, nici, eventual, competența unei organizații internaționale de a face aceasta. Statele vor coopera în vederea asigurării protecției mamiferelor marine și vor acționa, în special prin intermediul organizațiilor internaționale corespunzătoare, pentru protejarea, controlul și studierea cetaceelor.  +  Articolul 66Stocuri de pești anadromi1. Statele în ale căror cursuri de apa se reproduc stocuri de pești anadromi au un interes primordial și răspunderea principala față de acestea.2. Statul de unde sunt originare stocurile de pești anadromi va veghea la conservarea lor prin adoptarea de măsuri adecvate de reglementare a pescuitului în toate apele situate în interiorul limitelor exterioare ale zonei sale economice exclusive, precum și a pescuitului vizat la paragraful 3 lit. b). Statul de origine poate, după ce a consultat celelalte state vizate la paragrafele 3 și 4, care exploatează aceste stocuri de pești, sa fixeze volumul total autorizat al capturilor de pești originari din cursurile sale de apa.3. a) Stocurile de pești anadromi nu pot fi pescuite decît în apele situate în interiorul limitelor exterioare ale zonelor economice exclusive, în afară cazurilor în care aplicarea acestor dispoziții ar antrena perturbari economice pentru un stat, altul decît statul de origine. În ceea ce privește pescuitul dincolo de limitele exterioare ale zonelor economice exclusive, statele interesate se vor consulta pentru a se înțelege asupra modalităților și condițiilor acestui pescuit, ținând seama, în mod corespunzător, de cerințele de conservare și de necesitățile statului de origine în ceea ce privește stocurile în cauza.b) Statul de origine va contribui la reducerea la minimum a perturbatiilor economice din celelalte state care exploatează aceste specii, ținând seama de capturile normale ale acestor state și de modul în care ele exploatează aceste stocuri, precum și de toate sectoarele în care acestea sunt exploatate.c) Statele vizate la lit. b), care participa, prin acord cu statul de origine, la măsuri care urmăresc reînnoirea stocurilor de pești anadromi, îndeosebi prin contribuții la finanțarea acestor măsuri, vor fi luate în considerare cu prioritate de statul de origine pentru exploatarea stocurilor originare din cursurile sale de apa.d) Respectarea reglementărilor privind stocurile de pești anadromi dincolo de zona economică exclusiva va fi asigurata prin acord între statul de origine și celelalte state interesate.4. Când stocurile de pești anadromi migrează spre ape sau traversează ape situate în interiorul limitelor exterioare ale zonei economice exclusive a unui alt stat decît statul de origine, acest stat va coopera cu statul de origine în vederea conservării și gestiunii acestor stocuri.5. Statul de unde sunt originare stocurile de pești anadromi și celelalte state care practica pescuitul acestor pești vor încheia aranjamente în vederea aplicării prevederilor prezentului articol, dacă este cazul prin intermediul unor organizații regionale.  +  Articolul 67Specii catadrome1. Un stat riveran în apele căruia specii catadrome își petrec cea mai mare parte a existenței lor poarta răspunderea pentru gestiunea acestor specii și asigura intrarea și ieșirea pestilor migratori.2. Exploatarea speciilor catadrome nu poate avea loc decît în apele situate în interiorul limitei exterioare a zonelor economice exclusive. În zonele economice exclusive, exploatarea va fi supusă prevederilor prezentului articol și celorlalte prevederi ale convenției, referitoare la pescuitul în aceste zone.3. În cazurile în care pestii catadromi, fie ca au ajuns sau nu la maturizare, migrează prin zona economică exclusiva a unui alt stat, gestiunea acestor pești, inclusiv exploatarea lor, va fi reglementată prin acord între statul vizat la paragraful 1 și celălalt stat interesat. Un asemenea acord trebuie să asigure gestionarea rațională a speciei în cauza și sa țină seama de responsabilitățile statului vizat la paragraful 1, în ceea ce privește conservarea acestor specii.  +  Articolul 68Specii sedentarePrezenta parte nu se aplică speciilor sedentare, asa cum sunt ele definite la art. 77 paragraful 4.  +  Articolul 69Dreptul statelor fără litoral1. Statul fără litoral are dreptul de a participa, pe baze echitabile, la exploatarea unei părți corespunzătoare din excedentul resurselor biologice ale zonelor economice ale statelor riverane din regiune sau subregiune, ținând seama de factorii economici și geografici pertinenți ai statelor interesate și în conformitate cu prezentul articol și cu art. 61 și 62.2. Condițiile și modalitățile acestei participări vor fi stabilite de statele interesate prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale, ținând seama, îndeosebi, de:a) necesitatea evitării oricăror efecte care ar aduce prejudicii comunităților de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane;b) măsura în care statul fără litoral, conform prezentului articol, participa sau are dreptul de a participa, în virtutea acordurilor bilaterale, subregionale sau regionale existente, la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state riverane;c) măsura în care alte state fără litoral sau state dezavantajate din punct de vedere geografic participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei economice exclusive a statului riveran și necesitatea evitării de a impune acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de grea;d) nevoi la alimentare ale populației din statele respective.3. Atunci când capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul care i-ar permite sa exploateze întregul volum al capturilor autorizate ale resurselor biologice din zona sa economică exclusiva, acest stat și celelalte state interesate vor coopera în vederea încheierii de aranjamente echitabile, bilaterale, subregionale sau regionale, care să permită statelor în curs de dezvoltare fără litoral din aceeași regiune sau subregiune sa participe la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale statelor riverane din subregiune sau regiune, după cum va fi cazul, ținând seama de împrejurări și în condiții satisfăcătoare pentru toate părțile. În aplicarea prezentei dispoziții se va tine seama, de asemenea, de factorii menționați la paragraful 2.4. Statele dezvoltate fără litoral nu au dreptul sa participe la exploatarea resurselor biologice, în virtutea prezentului articol, decît în zonele economice exclusive ale statelor riverane dezvoltate din aceeași regiune sau subregiune și ținând seama de măsura în care statul riveran, permitind altor state accesul la resursele biologice din zona sa economică exclusiva, a luat în considerare necesitatea de a reduce la minimum efectele care ar aduce prejudicii comunităților de pescari, ca și perturbarile economice în statele ai căror cetățeni practica în mod obișnuit pescuitul în zona.5. Prevederile de mai sus se aplică fără a se aduce atingere eventualelor aranjamente încheiate în subregiunile și regiunile în care statele riverane pot acorda statelor fără litoral din aceeași subregiune sau regiune drepturi egale sau preferențiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusiva.  +  Articolul 70Drepturile statelor dezavantajate din punct de vedere geografic1. Statele dezavantajate din punct de vedere geografic au dreptul sa participe, pe baze echitabile, la exploatarea unei părți corespunzătoare din excedentul resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale statelor riverane din aceeași regiune sau subregiune, ținând seama de caracteristicile economice și geografice pertinente ale tuturor statelor interesate și în conformitate cu prezentul articol și cu art. 61 și 62.2. Pentru scopurile acestei părți a convenției, prin expresia state dezavantajate din punct de vedere geografic se înțelege statele riverane, inclusiv statele riverane la o mare închisă sau semiînchisă, pe care situația lor geografică le face sa depindă de exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state din regiune sau subregiune, pentru o aprovizionare suficienta cu peste destinată nevoilor alimentare ale populației lor sau ale unei părți din populație, precum și statele riverane care nu pot pretinde o zona economică exclusiva proprie.3. Condițiile și modalitățile acestei participări vor fi stabilite, de către statele interesate, prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale, ținând seama, îndeosebi, de:a) necesitatea evitării oricăror efecte care ar aduce prejudicii comunităților de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane;b) măsura în care statul dezavantajat din punct de vedere geografic, conform prezentului articol, participa sau are dreptul de a participa, în virtutea acordurilor bilaterale subregionale sau regionale existente, la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state riverane;c) măsura în care alte state dezavantajate din punct de vedere geografic și state fără litoral participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei economice exclusive a statului riveran și necesitatea de a evita să se impună acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de grea;d) nevoile alimentare ale populației statelor respective.4. Atunci când capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul care i-ar permite sa exploateze întregul volum al capturilor autorizate ale resurselor biologice din zona sa economică exclusiva, acest stat și celelalte state interesate vor coopera în vederea încheierii de aranjamente echitabile, bilaterale, subregionale sau regionale, care să permită statelor în curs de dezvoltare dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeași regiune sau subregiune sa participe la exploatarea resurselor biologice din zonele economice exclusive ale statelor riverane din subregiune sau regiune, după cum va fi cazul, ținând seama de împrejurări și în condiții satisfăcătoare pentru toate părțile. În aplicarea prezentei dispoziții, se va tine seama, de asemenea, de factorii menționați la paragraful 3.5. Statele dezvoltate dezavantajate din punct de vedere geografic nu au dreptul sa participe la exploatarea resurselor biologice, în virtutea prezentului articol, decît în zonele economice exclusive ale statelor riverane dezvoltate din aceeași regiune sau subregiune, ținând seama de măsura în care statul riveran, permitind altor state accesul la resursele biologice din zona sa economică exclusiva, a luat în considerare necesitatea de a reduce la minimum efectele care ar aduce prejudicii comunităților de pescari, ca și perturbarile economice în statele ai căror cetățeni practica în mod obișnuit pescuitul în zona.6. Prevederile de mai sus se aplică fără a se aduce atingere eventualelor aranjamente încheiate în regiunile sau subregiunile în care statele riverane pot acorda statelor dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeași regiune sau subregiune drepturi egale sau preferențiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusiva.  +  Articolul 71Cazuri în care prevederile art. 69 și 70 nu sunt aplicabilePrevederile art. 69 și 70 nu se aplică statelor riverane a căror economie este în mod covârșitor dependenta de exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusiva.  +  Articolul 72Restricții la transferul de drepturi1. Drepturile de exploatare a resurselor biologice, prevăzute la art. 69 și 70, nu pot fi transferate în mod direct sau indirect unor terțe state sau cetățenilor acestora, nici prin arendare sau concesionare, nici prin crearea de întreprinderi mixte, nici printr-un alt aranjament care ar avea ca efect un asemenea transfer, cu excepția cazului în care statele interesate convin altfel.2. Prevederea de mai sus nu interzice statelor interesate să obțină de la statele terțe sau de la organizații internaționale o asistența tehnica sau financiară destinată să le faciliteze exercitarea drepturilor, conform art. 69 și 70, cu condiția ca aceasta sa nu producă efectul vizat la paragraful 1.  +  Articolul 73Asigurarea respectării legilor și a reglementărilor statului riveran1. În exercitarea drepturilor sale suverane de explorare, exploatare, conservare și gestionare a resurselor biologice din zona economică exclusiva, statul riveran poate lua orice măsuri, inclusiv abordarea, inspectarea, sechestrarea și urmărirea judiciară, după cum va fi necesar pentru asigurarea respectării legilor și a regulamentelor pe care le-a adoptat potrivit prezentei convenții.2. Nava reținută și echipajul sau vor fi eliberate imediat după depunerea unei cauțiuni sau a unei alte garanții corespunzătoare.3. Sancțiunile prevăzute de statul riveran pentru încălcarea legilor și regulamentelor în materie de pescuit în zona economică exclusiva nu pot cuprinde pedepse cu închisoarea, în afară doar de cazul în care statele interesate convin altfel, și nici o alta pedeapsa corporală.4. În caz de reținere sau de imobilizare a unei nave străine, statul riveran va notifica fără întârziere statului pavilionului, pe cai adecvate, măsurile luate, precum și sancțiunile pronunțate în consecința.  +  Articolul 74Delimitarea zonei economice exclusive între state ale căror tarmuri sunt limitrofe sau situate fața în fața1. Delimitarea zonei economice exclusive între state ale căror tarmuri sunt limitrofe sau sunt situate fața în fața se face pe bază de acord, potrivit dreptului internațional, asa cum se indica în art. 38 din Statutul Curții Internaționale de Justiție, astfel încât să se ajungă la o soluție echitabila.2. Dacă nu se ajunge la un acord într-un termen rezonabil, statele interesate pot recurge la procedurile prevăzute în partea a XV-a.3. Până la încheierea acordului vizat de paragraful 1, statele interesate, într-un spirit de înțelegere și cooperare, vor face tot posibilul pentru a încheia aranjamente provizorii cu caracter practic și pentru a nu compromite sau împiedica, în timpul acestei perioade de tranzitie, încheierea acordului definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciază delimitarea finala.4. Dacă exista un acord în vigoare între statele interesate, problemele referitoare la delimitarea zonei economice exclusive vor fi soluționate potrivit prevederilor acelui acord.  +  Articolul 75Hărți maritime și liste de coordonate geografice1. Sub rezerva prezentei părți, limitele exterioare ale zonei economice exclusive și liniile de delimitare trasate conform art. 74 vor fi indicate pe harți maritime la o scara corespunzătoare, pentru a li se determina amplasarea. Dacă va fi cazul, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate fi înlocuită cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea sistemului geodezic utilizat.2. Statul riveran va asigura publicitatea adecvată hărților sau listelor de coordonate geografice și va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.  +  Partea VI Platoul continental  +  Articolul 76Definiția platoului continental1. Platoul continental al unui stat riveran cuprinde fundul marii și subsolul regiunilor submarine situate dincolo de marea sa teritorială, pe toată întinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru al acestui stat, până la limita externa a marginii continentale sau până la o distanta de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, atunci când limita exterioară a marginii continentale se afla la o distanta inferioară.2. Platoul continental al unui stat riveran nu se întinde dincolo de limitele prevăzute de paragrafele 4-6.3. Marginea continentala este prelungirea sub apa a masei terestre a statului riveran; ea este constituită din fundul marii corespunzător platoului, pantei și povârnișului, ca și din subsolul acestora. Ea nu cuprinde nici marile funduri oceanice, cu dorsalele lor, nici subsolul lor.4. a) În scopurile prezentei convenții, statul riveran definește limita exterioară a marginii continentale, atunci când aceasta se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, prin:(i) o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe extreme în care grosimea rocilor sedimentare este egala cu cel puțin o sutime din distanta cea mai scurta între punctul respectiv și piciorul pantei continentale; sau(ii) o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe situate la maximum 60 de mile marine față de piciorul pantei continentale.b) În lipsa unei dovezi contrare, piciorul pantei continentale coincide cu ruptura de versant maxima la baza pantei.5. Punctele fixe, care definesc linia care marchează, pe fundul mării, limita exterioară a platoului continental, trasată potrivit paragrafului 4 lit. a) pct. (i) și (ii), sunt situate fie la o distanță care nu va depăși 350 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea mării teritoriale, fie la o distanță care nu va depăși 100 de mile marine de la izobata de 2.500 m, care este linia ce leagă punctele de 2.500 m adîncime.6. În pofida prevederilor paragrafului 5, pe o dorsala submarina, limita exterioară a platoului continental nu va depăși o linie trasata la 350 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară largimea marii teritoriale. Prezentul paragraf nu se aplică ridicaturilor de teren submarine care constituie elemente naturale ale marginii continentale, cum sunt platourile, pragurile, crestele, bancurile sau pintenii, pe care le are aceasta.7. Statul riveran va trasa limita exterioară a platoului sau continental, când acest platou se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale, folosindu-se de linii drepte cu o lungime care să nu depășească 60 de mile marine între punctele fixe definite prin coordonate de longitudine și latitudine.8. Statul riveran va comunică Comisiei pentru limitele platoului continental, constituită în virtutea anexei nr. II, pe baza unei reprezentari geografice echitabile, informații asupra limitelor platoului sau continental, atunci când acesta se întinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară largimea marii teritoriale. Comisia va adresa statelor riverane recomandări asupra problemelor referitoare la fixarea limitelor exterioare ale platourilor lor continentale. Limitele fixate de către un stat riveran, pe baza acestor recomandări, vor fi definitive și cu caracter obligatoriu.9. Statul riveran va transmite secretarului general al Organizației Națiunilor Unite hărțile și informațiile pertinente, inclusiv datele geodezice, care indica în mod permanent limitele exterioare ale platoului sau continental. Secretarul general va asigura acestor documente o publicitate corespunzătoare.10. Prevederile prezentului articol nu aduc atingere problemei delimitării platoului continental între statele ale căror tarmuri sunt limitrofe sau se afla fața în fața.  +  Articolul 77Drepturile statului riveran asupra platoului continental1. Statul riveran exercita drepturi suverane asupra platoului continental în scopul explorării lui și exploatării resurselor sale naturale.2. Drepturile vizate la paragraful 1 sunt exclusive, în sensul că dacă statul riveran nu exploreaza platoul continental sau nu-i exploatează resursele naturale, nimeni nu poate să întreprindă astfel de activități fără consimțământul sau expres.3. Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu depind de ocupația acestuia, efectivă sau fictiva, și nici de vreo declarație expresă.4. Resursele naturale vizate de prezenta parte cuprind resursele minerale și alte resurse nebiologice ale fundului marii și subsolului acesteia, ca și organismele vii care aparțin speciilor sedentare, adică organismele care, în stadiul în care pot fi pescuite, sunt fie imobile pe fundul marii sau sub acest fund, fie incapabile de a se deplasa altfel decît dacă rămân în mod constant în contact cu fundul marii sau cu subsolul acesteia.  +  Articolul 78Regimul juridic al apelor și al spațiului aerian de deasupra, drepturile și libertățile celorlalte state1. Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu aduc atingere regimului juridic al apelor de deasupra sau al spațiului aerian situat deasupra acestor ape.2. Exercitarea de către statul riveran a drepturilor sale asupra platoului continental nu trebuie să aducă atingere navigației sau altor drepturi și libertăți recunoscute altor state de către convenție și nici sa limiteze în mod nejustificat exercitarea acestora.  +  Articolul 79Cabluri și conducte submarine pe platoul continental1. Toate statele au dreptul de a pune cabluri și conducte submarine pe platoul continental conform dispozițiilor prezentului articol.2. Sub rezerva dreptului sau de a lua măsuri rationale pentru explorarea platoului continental, pentru exploatarea resurselor sale naturale și pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către conducte, statul riveran nu poate împiedica punerea sau întreținerea unor asemenea cabluri sau conducte.3. Traseul conductelor puse pe platoul continental este supus consimtamintului statului riveran.4. Nici o dispoziție din prezenta parte nu afectează dreptul statului riveran de a impune condiții aplicabile cablurilor sau conductelor care intra pe teritoriul sau sau în marea sa teritorială și nici jurisdicția sa asupra cablurilor și conductelor construite sau utilizate în legătură cu explorarea platoului sau continental sau cu exploatarea resurselor sale, sau cu exploatarea insulelor artificiale, a instalațiilor și lucrărilor aflate sub jurisdicția sa.5. Atunci când pun cabluri sau conducte submarine, statele vor tine seama, în mod corespunzător, de cablurile și conductele deja instalate. Ele vor veghea, îndeosebi, sa nu fie afectată posibilitatea de a le repara.  +  Articolul 80Insule artificiale, instalații și lucrări pe platoul continentalPrevederile art. 60 se aplică, mutatis mutandis, insulelor artificiale, instalațiilor și lucrărilor situate pe platoul continental.  +  Articolul 81Foraje pe platoul continentalStatul riveran are dreptul exclusiv de a autoriza și de a reglementa forajele pe platoul continental, oricare ar fi scopurile acestora.  +  Articolul 82Contribuții în bani sau în natura pentru exploatarea platoului continental dincolo de 200 de mile marine1. Statul riveran va plati contribuții în bani sau în natura pentru exploatarea resurselor nebiologice ale platoului continental dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se măsoară lățimea marii teritoriale.2. Contribuțiile se vor plati anual, pentru totalitatea producției dintr-un loc de exploatare dat, după primii 5 ani de exploatare din acel loc. În cel de-al saselea an, procentul contribuției va fi de 1% din valoarea sau din volumul producției din locul de exploatare. Acest procent se va mari apoi cu 1% în fiecare an, până la cel de-al doisprezecelea an, raminind la 7% după această dată. Producția nu cuprinde resursele utilizate în legătură cu exploatarea.3. Orice stat în curs de dezvoltare, care este importator net al unei resurse minerale extrase din platoul continental, este scutit de asemenea contribuții în ceea ce privește aceasta resursa minerala.4. Contribuțiile se vor efectua prin intermediul autorității, care le va repartiza între statele părți pe baza unor criterii de împărțire echitabila, ținând seama de interesele și de nevoile statelor în curs de dezvoltare, îndeosebi ale celor mai puțin avansate sau fără litoral.  +  Articolul 83Delimitarea platoului continental între state ale căror țărmuri sunt limitrofe sau situate față în față1. Delimitarea platoului continental între state ale căror țărmuri sunt limitrofe sau situate față în față se efectuează prin acord între ele, potrivit dreptului internațional, așa cum este indicat în art. 38 al Statutului Curții Internaționale de Justiție, astfel încât să se ajungă la o soluție echitabilă.2. Dacă nu se ajunge la un acord într-un termen rezonabil, statele interesate vor recurge la procedurile prevăzute în partea a XV-a.3. Până la încheierea acordului menționat la paragraful 1, statele interesate, într-un spirit de înțelegere și colaborare, vor face tot posibilul pentru a încheia aranjamente practice provizorii și pentru a nu compromite sau împiedica, în timpul acestei perioade de tranzitie, încheierea acordului definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciază delimitarea finala.4. Dacă exista un acord în vigoare între statele interesate, problemele referitoare la delimitarea platoului continental vor fi soluționate potrivit dispozițiilor acelui acord.  +  Articolul 84Harți maritime și liste de coordonate geografice1. Sub rezerva prezentei părți, limitele exterioare ale platoului continental și liniile de delimitare trasate conform art. 83 vor fi indicate pe harți maritime la o scara corespunzătoare, pentru a le determina amplasarea. La nevoie, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate fi înlocuită cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea sistemului geodezic utilizat.2. Statul riveran va asigura publicitatea corespunzătoare hartilor sau listelor de coordonate geografice și va depune un exemplar din acestea la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, iar în cazul celor care indica amplasarea limitei exterioare a platoului continental, la secretarul general al autorității.  +  Articolul 85Săparea de galeriiPrezenta parte nu afectează dreptul statului riveran de a exploata subsolul recurgind la săparea unor galerii, oricare ar fi adîncimea apei în locul respectiv.  +  Partea VII Marea liberă  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 86Cîmpul de aplicare a prezentei părțiDispozițiile acestei părți se aplică tuturor părților marii care nu sunt cuprinse nici în zona economică exclusiva, în marea teritorială sau în apele interioare ale unui stat, nici în apele arhipelagice ale unui stat arhipelag. Prezentul articol nu restringe în nici un fel libertățile de care se bucura toate statele în zona economică exclusiva în virtutea art. 58.  +  Articolul 87Libertatea marii libere1. Marea libera este deschisă tuturor statelor, fie ele riverane, fie fără litoral. Libertatea marii libere se exercită în condițiile prevăzute de dispozițiile convenției și de celelalte reguli de drept internațional. Ea cuprinde în special pentru state, fie ca sunt riverane sau fără litoral:a) libertatea de navigație;b) libertatea de survol;c) libertatea de a pune cabluri și conducte submarine, sub rezerva părții a VI-a;d) libertatea de a construi insule artificiale și alte instalații autorizate de dreptul internațional, sub rezerva părții a VI-a;e) libertatea pescuitului, sub rezerva condițiilor enunțate la secțiunea a 2-a;f) libertatea cercetării științifice, sub rezerva părților a VI-a și a XIII-a.2. Fiecare stat exercita aceste libertăți ținând seama, în mod corespunzător, de interesul pe care exercitarea libertății marii libere îl prezintă pentru celelalte state, ca și de drepturile recunoscute de convenție în ceea ce privește activitățile desfășurate în zona.  +  Articolul 88Utilizarea marii libere în scopuri pașniceMarea libera va fi folosită în scopuri pașnice.  +  Articolul 89Inadmisibilitatea revendicarilor de suveranitate asupra marii libereNici un stat nu poate pretinde în mod legitim sa supună o parte oarecare a marii libere suveranității sale.  +  Articolul 90Dreptul de navigațieOrice stat, fie ca este riveran, fie fără litoral, are dreptul ca navele sub pavilionul sau sa navigheze în marea libera.  +  Articolul 91Naționalitatea navelor1. Fiecare stat stabilește condițiile potrivit cărora el acorda navelor naționalitatea sa, condițiile de înmatriculare a navelor pe teritoriul sau și condițiile cerute pentru ca acestea să aibă dreptul de a purta pavilionul sau. Navele au naționalitatea statului care le-a autorizat sa poarte pavilionul sau. Trebuie sa existe o legătura substantiala între stat și nava.2. Fiecare stat eliberează documente corespunzătoare navelor cărora le-a acordat dreptul de a purta pavilionul sau.  +  Articolul 92Condiția juridică a navelor1. Navele navighează sub pavilionul unui singur stat și sunt puse, în afară cazurilor excepționale prevăzute în mod expres de tratatele internaționale sau de prezenta convenție, jurisdicției exclusive a acestuia în marea libera. Nici o schimbare de pavilion nu poate interveni în cursul unei călătorii sau al unei escale, în afară de cazul de transfer real al proprietății sau de schimbare a înmatriculării.2. O nava care navighează sub pavilioanele mai multor state, de care se folosește după cum dorește, nu se poate prevala, față de orice stat terț, de nici una dintre aceste naționalitati și poate să fie asimilată unei nave fără naționalitate.  +  Articolul 93Navele care poarta pavilionul Organizației Națiunilor Unite, al instituțiilor specializate ale Națiunilor Unite sau al Agenției Internaționale pentru Energia AtomicăPrevederile articolelor precedente nu prejudiciază cu nimic problema navelor afectate serviciului oficial al Organizației Națiunilor Unite, al instituțiilor sale specializate sau al Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, care poarta pavilionul organizației.  +  Articolul 94Obligații ale statului pavilionului1. Orice stat trebuie să exercite în mod efectiv jurisdicția și controlul sau în domeniile administrativ, tehnic și social asupra navelor care poarta pavilionul sau.2. În mod deosebit, orice stat:a) va tine un registru naval în care să figureze numele și caracteristicile navelor purtind pavilionul sau, cu excepția acelora care, din cauza dimensiunilor lor mici, nu sunt vizate de reglementările internaționale general acceptate;b) își va exercita jurisdicția conform dreptului sau intern asupra oricărei nave care poarta pavilionul sau, ca și asupra căpitanului, ofițerilor și echipajului, pentru problemele de ordin administrativ, tehnic și social, referitoare la nava.3. Orice stat va lua măsurile necesare cu privire la navele care poarta pavilionul sau pentru a asigura securitatea pe mare, îndeosebi în ce privește:a) construcția și echiparea navei și navigabilitatea acesteia;b) componenta, condițiile de muncă și pregătirea echipajelor, ținând seama de instrumentele internaționale aplicabile;c) folosirea semnalelor, buna funcționare a comunicațiilor și prevenirea abordajelor.4. Aceste măsuri conțin cele necesare pentru a se asigura că:a) orice navă este inspectată, înaintea înscrierii sale în registru și, ulterior, la intervale corespunzătoare, de către un inspector maritim calificat și că are la bordul sau hărți maritime, publicații de navigație, precum și instrumente și echipament de navigație, impuse de securitatea navigației;b) orice nava este încredințată unui căpitan și unor ofițeri care poseda calificările necesare, îndeosebi în ce privește manevra, navigația, comunicațiile și conducerea mașinilor și ca echipajul poseda calificarea necesară și este suficient de numeros în raport cu tipul, dimensiunea, mașinile și echipamentul navei;c) capitanul, ofițerii și, în măsura necesară, echipajul cunosc perfect și sunt obligați să respecte regulile internaționale aplicabile privind salvarea vieții omenești pe mare, prevenirea abordajelor, prevenirea, reducerea și controlul poluarii marii și menținerea legăturilor prin radio.5. Luând măsurile vizate la paragrafele 3 și 4, fiecare stat este obligat să se conformeze regulilor, procedurilor și practicilor internaționale general acceptate și sa ia toate măsurile pentru a le asigura respectarea.6. Orice stat, care are motive serioase sa creadă ca jurisdicția și controlul corespunzător asupra unei nave n-au fost exercitate, poate informa statul pavilionului despre aceste fapte. De îndată ce a fost sesizat, acesta va proceda la o ancheta și va lua, dacă este cazul, măsurile necesare pentru a remedia situația.7. Fiecare stat va ordona deschiderea unei anchete, care să fie efectuată de către sau în fața uneia sau a mai multor persoane calificate în mod corespunzător, asupra oricărui accident pe mare sau incident de navigație survenit în marea libera, în care este implicata o nava purtind pavilionul sau și care a cauzat pierderea de vieți omenești sau a produs răniri grave cărora le-au căzut victima cetățenii unui alt stat, sau pagube serioase unor nave sau instalații ale altui stat sau mediului marin. Statul pavilionului și celălalt stat vor coopera la efectuarea oricărei anchete conduse de acesta din urma, cu privire la orice accident pe mare sau incident de navigație de acest fel.  +  Articolul 95Imunitatea navelor de război în marea liberaNavele de război se bucura în marea libera de imunitate completa de jurisdicție față de orice alt stat decît statul pavilionului.  +  Articolul 96Imunitatea navelor afectate în mod exclusiv unui serviciu public necomercialNavele aparținând unui stat sau exploatate de acesta și afectate exclusiv unui serviciu public necomercial se bucura, în marea libera, de imunitate completa de jurisdicție față de oricare alt stat decît statul pavilionului.  +  Articolul 97Jurisdicția penală în materie de abordaj sau în ce privește orice alt incident de navigație maritima1. În caz de abordaj sau de orice alt incident de navigație maritima în marea libera, de natura sa angajeze responsabilitatea penală sau disciplinară a căpitanului sau a oricărei alte persoane în serviciul navei, nici o urmărire penală sau disciplinară nu poate fi intentată decît înaintea autorităților judiciare sau administrative, fie ale statului pavilionului, fie ale statului a cărui cetățenie o au cei în cauza.2. În materie disciplinară, statul care a eliberat un brevet de comandant, un certificat de capacitate sau permis este singurul competent sa pronunțe, cu respectarea căilor legale, retragerea acestor certificate, chiar dacă titularul nu are cetățenia acestui stat.3. Nu se poate ordona reținerea sau imobilizarea navei, chiar în executarea actelor de ancheta, de către alte autorități decît acelea ale statului pavilionului.  +  Articolul 98Obligația de a acorda asistența1. Orice stat trebuie să ceara căpitanului navei care navighează sub pavilionul sau, în măsura în care este posibil, fără a se pune în primejdie serioasă nava, echipajul sau pasagerii:a) sa acorde asistența oricărei persoane aflate în pericol pe mare;b) să se îndrepte cu toată viteza posibila în ajutorul persoanelor în primejdie, dacă este informat ca ele au nevoie de ajutor, în măsura în care se poate conta în mod rezonabil pe aceasta acțiune din partea sa;c) în caz de abordaj, sa acorde asistența celeilalte nave, echipajului sau pasagerilor săi și, în măsura posibilului, sa indice celeilalte nave numele propriei sale nave, portul de înregistrare al propriei nave și portul cel mai apropiat la care va ajunge.2. Toate statele riverane vor favoriza crearea și funcționarea unui serviciu permanent de căutare și salvare, adecvat și eficace, pentru asigurarea securității maritime și aeriene și, dacă este cazul, vor colabora în acest scop cu vecinii lor în cadrul unor aranjamente regionale.  +  Articolul 99Interdicția transportului de sclaviFiecare stat va lua măsuri eficace pentru a preveni și reprima transportul de sclavi pe vasele autorizate sa arboreaza pavilionul sau și pentru a împiedica uzurparea pavilionului sau în acest scop. Orice sclav care se refugiaza pe o nava, oricare ar fi pavilionul acesteia, este liber ipso facto.  +  Articolul 100Obligația de a coopera la reprimarea piraterieiToate statele vor coopera, în măsura posibilului, la reprimarea pirateriei pe marea libera sau în orice alt loc care nu se afla sub jurisdicția vreunui stat.  +  Articolul 101Definiția piraterieiPrin piraterie se înțelege oricare dintre actele următoare:a) orice act ilicit de violenta sau de detențiune, sau orice jefuire, comise de echipajul sau de pasagerii unei nave particulare sau ai unei aeronave particulare, actionind în scopuri personale, și îndreptate:(i) împotriva unei alte nave sau aeronave, sau împotriva persoanelor sau bunurilor de la bordul acestora, în marea liberă;(ii) împotriva unei nave sau aeronave, a persoanelor sau bunurilor, într-un loc care nu se afla sub jurisdicția vreunui stat;b) orice act de participare voluntara la folosirea unei nave sau aeronave, când autorul are cunoștința despre fapte din care decurge ca aceasta nava sau aeronava este o nava sau aeronava pirat;c) orice act care are ca scop sa incite la comiterea actelor definite la lit. a) sau b) sau care este comis cu intenția de a le facilita.  +  Articolul 102Pirateria comisă de o nava de război, o nava de stat sau de o aeronava de stat al carei echipaj s-a razvratitActele de piraterie, astfel cum sunt definite la art. 101, săvârșite de o nava de război, o nava de stat sau o aeronava de stat al carei echipaj razvratit a preluat controlul sunt asimilate actelor comise de o nava sau o aeronava particulară.  +  Articolul 103Definiția unei nave sau aeronave piratSunt considerate ca nave sau aeronave pirat navele sau aeronavele de care persoanele sub controlul cărora se găsesc efectiv intenționează să se servească pentru a comite unul dintre actele vizate la art. 101. În aceeași situație se afla și navele sau aeronavele care au servit la comiterea unor astfel de acte, atât timp cît ele rămân sub controlul persoanelor vinovate de aceste acte.  +  Articolul 104Menținerea sau pierderea naționalității unei nave sau aeronave piratO nava sau o aeronava devenită pirat își poate menține naționalitatea. Menținerea sau pierderea naționalității sunt determinate de dreptul intern al statului care i-a conferit-o.  +  Articolul 105Reținerea unei nave sau a unei aeronave piratOrice stat poate, în marea libera sau în orice alt loc care nu se află sub jurisdicția vreunui stat, sa retina o nava sau o aeronava pirat, sau o nava ori o aeronava capturata în urma unui act de piraterie și care este în miinile piratilor, sa aresteze persoanele și sa sechestreze bunurile care se găsesc la bord. Tribunalele statului care a efectuat reținerea pot să se pronunțe asupra pedepselor de aplicat, precum și asupra măsurilor de luat în ceea ce privește nava, aeronava sau bunurile, sub rezerva drepturilor persoanelor terțe de buna-credința.  +  Articolul 106Responsabilitatea în caz de reținere arbitrarăCând reținerea unei nave sau aeronave suspecte de piraterie a fost efectuată fără un motiv întemeiat, statul care a procedat astfel este răspunzător, față de statul a cărui naționalitate o are nava sau aeronava, de orice pierdere sau paguba cauzată prin aceasta.  +  Articolul 107Nave și aeronave care au dreptul de a efectua o reținere pentru motive de piraterieO reținere pentru motive de piraterie nu poate fi executată decît de navele de război sau aeronavele militare, sau de alte nave sau aeronave purtind semnele distinctive exterioare, indicind clar ca sunt afectate unui serviciu public, și care sunt autorizate în acest scop.  +  Articolul 108Trafic ilicit de stupefiante și de substanțe psihotrope1. Toate statele vor coopera la reprimarea traficului ilicit de stupefiante și de substanțe psihotrope practicat de nave, în marea libera, cu încălcarea convențiilor internaționale.2. Orice stat care are motive serioase de a crede ca o nava care-i poarta pavilionul practica traficul ilicit de stupefiante sau de substanțe psihotrope poate solicita cooperarea altor state pentru a pune capăt acestui trafic.  +  Articolul 109Emisiuni neautorizate difuzate din marea libera1. Toate statele vor coopera la reprimarea emisiunilor neautorizate difuzate din marea libera.2. În sensul prezentei convenții, prin emisiuni neautorizate se înțelege emisiunile de radio sau de televiziune destinate a fi recepționate de marele public, difuzate de pe o nava sau o instalatie din marea libera, cu încălcarea reglementărilor internaționale, cu excepția transmiterii apelurilor de salvare.3. Oricare persoana care difuzează emisiuni neautorizate poate fi urmărită în justiție de:a) statul sub pavilionul căruia se afla nava emițătoare;b) statul de înmatriculare a instalației;c) statul al cărui cetățean este persoana în cauza;d) orice stat în care pot fi captate emisiunile;e) orice stat ale cărui comunicații radio autorizate sunt bruiate de aceste emisiuni.4. În marea libera, un stat având drept de jurisdicție, conform paragrafului 3, poate, în conformitate cu art. 110, sa aresteze orice persoană sau sa imobilizeze orice nava care difuzează emisiuni neautorizate și sa sechestreze aparatajul de emisie.  +  Articolul 110Dreptul de vizita1. În afară cazurilor în care intervenția este bazată pe puteri acordate prin tratat, o nava de război care intilneste în marea libera o nava străină, alta decît o nava care se bucura de imunitatea prevăzută la art. 95 și 96, nu o poate supune controlului decît dacă are motive serioase de a banui ca aceasta nava:a) practica pirateria;b) practica transportul de sclavi;c) servește unor emisiuni neautorizate, iar statul pavilionului navei de război are drept de jurisdicție conform art. 109;d) este fără naționalitate; saue) este în realitate o nava de aceeași naționalitate cu nava de război, deși poarta un pavilion străin sau refuza sa arboreaza pavilionul sau.2. În cazurile vizate de paragraful 1, nava de război poate proceda la verificarea documentelor, autorizând purtarea pavilionului. În acest scop, ea poate trimite la nava suspecta o ambarcatiune sub comanda unui ofițer. Dacă, după verificarea documentelor, banuielile persista, ea poate să continue controlul la bordul navei, actionind cu toată considerația posibila.3. Dacă banuielile se dovedesc neintemeiate, nava supusă controlului este despagubita pentru orice eventuala pierdere sau paguba, cu condiția ca ea sa nu fi comis nici un act care să o facă suspecta.4. Prezentele dispoziții se aplică mutatis mutandis aeronavelor militare.5. Prezentele dispoziții se aplică, de asemenea, oricăror alte nave sau aeronave autorizate în mod corespunzător, care poarta semne distinctive exterioare, indicind clar ca sunt afectate unui serviciu public.  +  Articolul 111Dreptul de urmărire1. Urmărirea unei nave străine poate fi întreprinsă dacă autoritățile competente ale statului riveran au motive întemeiate sa creadă ca aceasta nava a contravenit legilor și reglementărilor acestui stat. Aceasta urmărire trebuie să înceapă când nava străină sau una dintre ambarcatiunile sale se afla în apele interioare, în apele arhipelagice, în marea teritorială sau în zona contigua a statului care întreprinde urmărirea și nu poate să fie continuată dincolo de limitele marii teritoriale sau ale zonei contigue decît cu condiția sa nu fi fost întreruptă. Nu este necesar ca nava care ordona oprirea unei nave străine ce navighează în marea teritorială sau în zona contigua să se găsească, de asemenea, acolo în momentul în care nava vizata primește ordinul de oprire. Dacă nava străină se găsește în zona contigua, astfel cum este definită la art. 33, urmărirea nu poate fi începută decît dacă ea a încălcat drepturile care sunt protejate prin instituirea acestei zone.2. Dreptul de urmărire se aplică mutatis mutandis incalcarilor legilor și reglementărilor statului riveran, aplicabile, conform convenției, zonei economice exclusive sau platoului continental, inclusiv zonelor de securitate care inconjoara instalațiile situate pe platoul continental, dacă aceste încălcări au fost comise în zonele menționate.3. Dreptul de urmărite încetează de îndată ce nava urmărită intră în marea teritorială a propriului stat sau a unui alt stat.4. Urmărirea nu se considera începută decît dacă nava care urmărește s-a asigurat, prin toate mijlocele utilizabile de care dispune, ca nava urmărită sau una dintre ambarcatiunile sale, sau alte ambarcațiuni care acționează împreună și folosesc nava urmărită ca nava-baza se găsesc în interiorul limitelor marii teritoriale sau, după caz, în zona contigua, în zona economică exclusiva sau deasupra platoului continental. Urmărirea nu poate fi începută decît după emiterea unui semnal de oprire, vizual sau sonor, dat la o distanta care să permită navei în cauza sa-l perceapă.5. Dreptul de urmărire nu poate fi exercitat decît de navele de război sau de aeronavele militare, sau de alte nave sau aeronave purtind semne exterioare care să indice clar ca sunt afectate unui serviciu public și ca sunt autorizate în acest scop.6. În cazul în care nava este urmărită de o aeronava:a) dispozițiile paragrafelor 1-4 se aplică mutatis mutandis;b) aeronava care da ordinul de oprire trebuie ea însăși sa urmărească nava până ce o nava sau o alta aeronava a statului riveran, avertizata de prima aeronava, soseste la fața locului pentru a continua urmărirea, în afară de cazul în care aeronava nu poate ea însăși sa retina nava. Pentru a justifica oprirea unei nave în afară marii teritoriale nu este suficient ca aceasta sa fi fost doar reperata de aeronava ca ar fi comis o încălcare sau ca fiind suspecta de încălcare; mai este necesar ca ea sa fi fost, totodată, avertizata sa oprească și urmărită de aeronava care a reperat-o sau de alte aeronave ori nave, fără ca urmărirea sa fi fost întreruptă.7. Eliberarea unei nave, reținută în cadrul jurisdicției unui stat și escortata către un port al acestui stat în vederea anchetarii de către autoritățile competente, nu poate să fie cerută numai pentru motivul ca nava, în cursul călătoriei sale, a fost escortata în timp ce traversa o parte a zonei economice exclusive sau a marii libere, dacă acest fapt a fost impus de împrejurări.8. O nava care a fost oprită sau reținută în afară marii teritoriale, în împrejurări care nu justifica exercitarea dreptului de urmărire, trebuie să fie despagubita pentru orice eventuala pierdere sau paguba.  +  Articolul 112Dreptul de a pune cabluri sau conducte submarine1. Orice stat are dreptul de a pune cabluri sau conducte submarine pe fundul marii libere, dincolo de platoul continental.2. Dispozițiile art. 79 paragraful 5 se aplică acestor cabluri și conducte.  +  Articolul 113Ruperea sau deteriorarea unui cablu sau a unei conducte submarineFiecare stat va adopta legile și reglementările necesare pentru ca ruperea sau deteriorarea de către o nava purtind pavilionul sau sau de către o persoană supusă jurisdicției sale, făcuta în mod intentionat sau prin neglijența culpabilă, a unui cablu de înalta tensiune sau a unei conducte submarine în marea libera, ca și a unui cablu telefonic sau telegrafic submarin, care ar putea avea drept rezultat perturbarea sau întreruperea comunicațiilor telegrafice sau telefonice, sa constituie încălcări pasibile de sancționare. Aceasta dispoziție se aplică, de asemenea, oricărui comportament susceptibil de a provoca ruperea sau deteriorarea unor asemenea cabluri sau conducte sau urmărind aceasta în mod deliberat. Totuși ele nu se aplică dacă ruptura sau deteriorarea unor asemenea cabluri sau conducte s-a făcut de către persoane care, după ce au luat toate măsurile de precauție necesare pentru a le evita, nu au acționat decît în scopul legitim de a-și salva viața sau nava.  +  Articolul 114Ruperea sau deteriorarea unui cablu sau a unei conducte submarine de către proprietarul unui alt cablu sau conducte submarineFiecare stat va adopta legile și reglementările necesare pentru ca, în caz de rupere sau de deteriorare în marea libera a unui cablu sau a unei conducte submarine, cauzată prin punerea unui alt cablu sau a unei alte conducte aparținând unei persoane aflate sub jurisdicția sa, persoana respectiva sa suporte cheltuielile de reparare a daunelor pe care le-a provocat.  +  Articolul 115Despăgubirea pentru pierderile provocate de evitarea deteriorării unui cablu sau a unei conducte submarineFiecare stat va adopta legile și reglementările necesare pentru ca proprietarul unei nave care face dovada ca a sacrificat o ancora, o plasa sau o alta unealta de pescuit pentru a nu aduce pagube unui cablu sau unei conducte submarine să fie despăgubit de proprietarul cablului sau al conductei, cu condiția ca proprietarul navei sa fi luat în prealabil toate măsurile de precauție rezonabile.  +  Secţiunea a 2-a Conservarea și gestionarea resurselor biologice ale marii libere  +  Articolul 116Dreptul de pescuit în marea liberaToate statele au dreptul ca cetățenii lor sa exercite pescuitul în marea libera, sub rezerva:a) obligațiilor lor convenționale;b) drepturilor și obligațiilor, precum și intereselor statelor riverane, asa cum sunt prevăzute, între altele, la art. 63 paragraful 2 și la art. 64-67; șic) dispozițiilor prezentei secțiuni.  +  Articolul 117Obligația statelor de a lua față de cetățenii lor măsuri de conservare a resurselor biologice ale marii libereToate statele sunt obligate sa adopte măsuri aplicabile cetățenilor lor, care pot să fie necesare pentru conservarea resurselor biologice ale marii libere, sau sa coopereze cu alte state pentru adoptarea unor asemenea măsuri.  +  Articolul 118Cooperarea statelor în conservarea și gestionarea resurselor biologiceStatele vor coopera pentru conservarea și gestionarea resurselor biologice în marea libera. Statele ai căror cetățeni exploatează resurse biologice diferite situate în aceeași zona sau resurse biologice identice vor negocia în vederea adoptării măsurilor necesare conservării resurselor respective. În acest scop, ele vor coopera, dacă este nevoie, pentru a crea organizații de pescuit subregionale sau regionale.  +  Articolul 119Conservarea resurselor biologice ale marii libere1. Atunci când fixează volumul autorizat al capturilor și iau alte măsuri în vederea conservării resurselor biologice ale marii libere, statele:a) urmăresc, pe baza datelor științifice disponibile cele mai sigure, sa mențină sau sa restabileasca stocurile de specii exploatate la niveluri care să asigure randamentul constant maxim, având în vedere factorii ecologici și economici pertinenți, inclusiv nevoile speciale ale statelor în curs de dezvoltare, și ținând seama de metodele în materie de pescuit, de interdependenta stocurilor și de toate normele minime internaționale, general recomandate pe plan subregional, regional sau mondial;b) iau în considerare efectele acestor măsuri asupra speciilor asociate speciilor exploatate sau dependente de acestea, în vederea menținerii sau restabilirii stocurilor acestor specii asociate sau dependente la un asemenea nivel încât reproducerea lor sa nu poate fi pusă în mod serios în pericol.2. Informațiile științifice disponibile, statisticile referitoare la capturi și la efortul de pescuit și celelalte date privind conservarea stocurilor de peste vor fi difuzate și schimbate cu regularitate prin intermediul organizațiilor internaționale competente subregionale, regionale sau mondiale, după cum este cazul, și cu participarea tuturor statelor interesate.3. Statele interesate vor veghea ca măsurile de conservare și aplicarea lor sa nu antreneze nici o discriminare de drept sau de fapt împotriva vreunui pescar, oricare ar fi statul al cărui cetățean este.  +  Articolul 120Mamifere marinePrevederile art. 65 se aplică, de asemenea, la conservarea și gestionarea mamiferelor marine în marea libera.  +  Partea VIII Regimul insulelor  +  Articolul 121Regimul insulelor1. O insula este o întindere naturala de pământ inconjurata de apa, care rămâne descoperită în timpul fluxului.2. Sub rezerva paragrafului 3, marea teritorială, zona contigua, zona economică exclusiva și platoul continental al unei insule sunt delimitate conform dispozițiilor prezentei convenții, aplicabile altor intinderi terestre.3. Stâncile care nu sunt propice locuirii umane sau unei vieți economice proprii nu au zona economică exclusiva și nici platou continental.  +  Partea IX Mari închise sau semiînchise  +  Articolul 122DefinițieÎn sensul prezentei convenții, prin expresia mare închisă sau semiînchisă se înțelege un golf, un bazin sau o mare, înconjurate de mai multe state și legate de o alta mare sau de ocean printr-un pasaj ingust sau format, în întregime sau în principal, de marile teritoriale și zonele economice exclusive ale mai multor state.  +  Articolul 123Cooperarea între statele riverane la mari închise sau semiinchiseStatele riverane la o mare închisă sau semiînchisă ar trebui sa coopereze între ele în exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor care le revin conform prezentei convenții. În acest scop, ele se vor strădui, direct sau prin intermediul unei organizații regionale corespunzătoare:a) sa coordoneze gestionarea, conservarea, explorarea și exploatarea resurselor biologice ale marii;b) să-și coordoneze exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor ce le revin în ce privește protecția și apărarea mediului marin;c) să-și coordoneze politica în materie de cercetare științifică și să efectueze, dacă este cazul, programe comune de cercetare științifică în zona respectiva;d) sa invite, dacă va fi cazul, alte state sau organizații internaționale interesate sa coopereze cu ele în aplicarea prezentului articol.  +  Partea X Dreptul de acces al statelor fără litoral la mare și de la mare și libertatea de tranzit  +  Articolul 124Sensul termenilor1. În sensul prezentei convenții, se înțelege prin:a) stat fără litoral, orice stat care nu poseda tarmuri maritime;b) stat de tranzit, orice stat, cu sau fără tarmuri maritime, situat între un stat fără litoral și mare, prin teritoriul căruia trece traficul în tranzit;c) trafic în tranzit, tranzitul de persoane, de bagaje, de bunuri și de mijloace de transport prin teritoriul unuia sau al mai multor state de tranzit, când trecerea prin acest teritoriu, cu sau fără transbordare, depozitare, întrerupere de încărcătura sau schimbarea modului de transport, nu reprezintă decît o fracțiune dintr-o călătorie completa care începe sau se termina pe teritoriul statului fără litoral;d) mijloace de transport:(i) orice material feroviar rulant, navele care servesc navigației maritime, pe lacuri sau fluviale și vehiculele rutiere;(ii) acolo unde condițiile locale o impun, hamalii și animalele de povara.2. Statele fără litoral și statele de tranzit pot conveni includerea în mijloacele de transport a conductelor petroliere și a celor de gaze și a mijloacelor de transport, altele decît cele menționate la paragraful 1.  +  Articolul 125Dreptul de acces la mare și de la mare și libertatea de tranzit1. Statele fără litoral au dreptul de acces la mare și de la mare pentru a exercita drepturile prevăzute în convenție, inclusiv cele relative la libertatea marii libere și la patrimoniul comun al umanității. În acest scop, ele se bucura de libertatea de tranzit prin teritoriul statelor de tranzit cu orice mijloace de transport.2. Condițiile și modalitățile exercitării libertății de tranzit vor fi convenite între statele fără litoral și statele de tranzit interesate, pe cale de acorduri bilaterale, subregionale sau regionale.3. În exercitarea deplinei suveranitati pe teritoriul lor, statele de tranzit au dreptul de a lua toate măsurile pentru a se asigura ca drepturile și facilitățile stipulate în prezenta parte, în favoarea statelor fără litoral, nu aduc în nici un fel atingere intereselor lor legitime.  +  Articolul 126Excluderea de la aplicare a clauzei națiunii celei mai favorizateDispozițiile prezentei convenții, precum și acordurile speciale referitoare la exercitarea dreptului de acces la și de la mare, care prevăd drepturi și facilități în favoarea statelor fără litoral datorită situației lor geografice deosebite, sunt excluse de la aplicarea clauzei națiunii celei mai favorizate.  +  Articolul 127Taxe vamale, taxe și alte redevențe1. Traficul în tranzit nu este supus nici unui fel de taxe vamale, taxe sau alte redevențe, cu excepția drepturilor percepute pentru servicii particulare în legătură cu acest trafic.2. Mijloacele de transport în tranzit și celelalte facilități de tranzit prevăzute pentru statul fără litoral și folosite de către acesta nu vor fi supuse unor taxe sau redevențe mai mari decît cele percepute pentru folosirea mijloacelor de transport ale statului de tranzit.  +  Articolul 128Zonele libere și alte facilități vamalePentru a facilita traficul în tranzit, pot fi prevăzute zone libere sau alte facilități vamale în porturile de intrare și de ieșire ale statelor de tranzit, prin acorduri între aceste state și statele fără litoral.  +  Articolul 129Cooperarea în construirea și ameliorarea mijloacelor de transportDacă în statul de tranzit nu exista mijloace de transport care să permită exercitarea efectivă a libertății de tranzit sau dacă mijloacele existente, inclusiv instalațiile și echipamentele portuare, sunt neadecvate într-o privința oarecare, statul de tranzit și statul fără litoral interesat pot coopera pentru construirea acestora sau ameliorarea celor existente.  +  Articolul 130Măsuri pentru evitarea întârzierilor sau a dificultăților cu caracter tehnic la efectuarea traficului în tranzit sau pentru eliminarea cauzelor acestora1. Statul de tranzit va lua toate măsurile corespunzătoare pentru evitarea întârzierilor sau a altor dificultăți cu caracter tehnic în efectuarea traficului în tranzit.2. Dacă survin intirzieri sau dificultăți, autoritățile competente ale statului de tranzit și cele ale statului fără litoral vor coopera pentru eliminarea rapida a cauzelor acestora.  +  Articolul 131Egalitatea de tratament în porturile maritimeNavele care poarta pavilionul unui stat fără litoral se bucura de un tratament egal cu cel care este acordat celorlalte nave străine în porturile maritime.  +  Articolul 132Acordarea de facilități de tranzit mai largiPrezenta convenție nu implica în nici un fel retragerea facilităților de tranzit, care sunt mai extinse decît acelea care sunt prevăzute de prezenta convenție, care sunt convenite între statele părți la prezenta convenție sau acordate de un stat parte. De asemenea, prezenta convenție nu interzice în nici un fel statelor părți de a acorda în viitor facilități mai extinse.  +  Partea XI Zona  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 133Sensul termenilorÎn sensul prezentei părți:a) prin resurse se înțelege toate resursele minerale solide, lichide sau gazoase în situ care, în zona, se găsesc pe fundul marilor sau în subsolul acestora, inclusiv nodulii polimetalici;b) resursele, o dată ce au fost extrase din zona, sunt denumite minerale.  +  Articolul 134Cîmpul de aplicare a prezentei părți1. Aceasta parte a prezentei convenții se aplică zonei.2. Activitățile desfășurate în zona sunt guvernate de prevederile prezentei părți.3. Depunerea hartilor sau a listelor de coordonate geografice care indica amplasarea limitelor vizate la primul articol paragraful 1, ca și asigurarea publicității acestor harți și liste, sunt guvernate de prevederile părții a VI-a.4. Nici o dispoziție a prezentului articol nu afectează definirea limitei exterioare a platoului continental, conform părții a VI-a, sau validitatea acordurilor referitoare la delimitarea între statele ale căror tarmuri sunt limitrofe sau se afla fața în fața.  +  Articolul 135Regimul juridic al apelor și al spațiului aerian de deasupra lorPrevederile acestei părți a prezentei convenții și drepturile care sunt acordate sau sunt exercitate în conformitate cu aceasta nu afectează regimul juridic al apelor de deasupra zonei sau al spațiului aerian situat deasupra acestor ape.  +  Secţiunea a 2-a Principiile care reglementează zona  +  Articolul 136Patrimoniul comun al umanitățiiZona și resursele sale sunt patrimoniu comun al umanității.  +  Articolul 137Regimul juridic al zonei și al resurselor sale1. Nici un stat nu poate să revendice sau sa exercite suveranitate sau drepturi suverane asupra unei părți oarecare a zonei sau asupra resurselor sale; nici un stat și nici o persoană fizica sau juridică nu poate să-și însușească vreo parte oarecare a zonei sau a resurselor sale. Nici o asemenea revendicare, nici o exercitare a suveranității sau a unor drepturi suverane și nici un act de apropiere nu vor fi recunoscute.2. Toate drepturile asupra resurselor zonei aparțin întregii umanitati în numele căreia va acționa autoritatea. Aceste resurse sunt inalienabile. Mineralele extrase din zona pot fi totuși înstrăinate, însă numai în conformitate cu aceasta parte și cu regulile, reglementările și procedurile adoptate de către autoritate.3. Nici un stat și nici o persoană fizica sau juridică nu poate să revendice, sa dobindeasca sau sa exercite drepturi asupra mineralelor extrase din zona, decît în conformitate cu prevederile prezentei părți. Drepturile revendicate, dobîndite sau exercitate în alt mod nu vor fi recunoscute.  +  Articolul 138Conduita generală a statelor cu privire la zonaÎn conduita lor generală cu privire la zona, statele se vor conformă prezentei părți, principiilor enunțate în Carta Națiunilor Unite și celorlalte reguli de drept internațional, manifestând preocupare pentru menținerea păcii și securității, pentru promovarea cooperării internaționale și a înțelegerii reciproce.  +  Articolul 139Obligația de a veghea la respectarea dispozițiilor convenției și responsabilitatea în caz de daune1. Statelor părți le revine obligația de a veghea ca activitățile desfășurate în zona, fie de către ele însele, fie de către întreprinderile lor de stat sau de către persoane fizice sau juridice care poseda naționalitatea lor ori sunt controlate în mod efectiv de către ele sau de către cetățenii lor, să fie conforme cu dispozițiile prezentei părți. Aceeași obligație revine și organizațiilor internaționale pentru activitățile pe care acestea le desfășoară în zona.2. Fără a contraveni principiilor de drept internațional și prevederilor art. 22 din anexa nr. III, un stat parte sau o organizație internaționala va răspunde pentru daunele rezultate în urma nerespectării obligațiilor care le revin în conformitate cu prezenta parte; statele părți sau organizațiile internaționale care acționează împreună își asuma aceasta răspundere împreună și solidar. Totuși, statul parte nu este răspunzător de daunele rezultate din încălcarea obligației de către o persoană garantată de el conform art. 153 paragraful 2 lit. b), dacă a luat toate măsurile necesare și corespunzătoare pentru a asigura respectarea efectivă a prevederilor prezentei părți și ale anexelor pertinente, asa cum prevăd art. 153 paragraful 4 și art. 4 paragraful 3 din anexa nr. III.3. Statele părți care sunt membre ale organizațiilor internaționale vor lua măsuri corespunzătoare pentru a asigura aplicarea prezentului articol în ceea ce privește aceste organizații.  +  Articolul 140Interesul umanității1. Activitățile din zona vor fi desfășurate, asa cum este prevăzut în mod expres în prezenta parte, în interesul întregii umanitati, independent de situația geografică a statelor, fie ca este vorba de state riverane sau de tari fără litoral, și ținând seama în mod deosebit de interesele și nevoile statelor în curs de dezvoltare și ale popoarelor care nu au dobândit deplina independenta sau un regim de autonomie recunoscut de Natiunile Unite, conform Rezoluției nr. 1.514/XV și altor rezoluții pertinente ale adunării generale.2. Autoritatea va asigura împărțirea echitabila, pe baze nediscriminatorii, a avantajelor financiare și a altor avantaje economice rezultate din activitățile desfășurate în zona, printr-un mecanism corespunzător, conform art. 160 paragraful 2 lit. f) pct. (i).  +  Articolul 141Utilizarea zonei în scopuri exclusiv pașniceZona este deschisă utilizării în scopuri exclusiv pașnice de către toate statele, fie ca este vorba de state riverane sau de state fără litoral, fără discriminări și fără a se aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentei părți.  +  Articolul 142Drepturile și interesele legitime ale statelor riverane1. În cazul zăcămintelor de resurse ale zonei, ce se extind dincolo de limitele acesteia, activitățile din zona se vor desfășura ținând seama în modul cuvenit de drepturile și de interesele legitime ale statului riveran sub jurisdicția căruia se întind aceste zăcăminte.2. Se va institui un sistem de consultări cu statul interesat, inclusiv de notificare prealabilă, pentru a se evita orice încălcare a acestor drepturi și interese. În cazul în care activitățile desfășurate în zona pot antrena exploatarea unor resurse ce se găsesc în limitele jurisdicției naționale a unui stat riveran, este necesar consimțământul prealabil al acestuia.3. Prevederile prezentei părți și drepturile acordate sau exercitate în virtutea acestora nu vor afecta dreptul statelor riverane de a lua măsurile compatibile cu dispozițiile pertinente ale părții a XII-a, care pot să fie necesare pentru a preveni, a atenua sau elimina un pericol grav și iminent pentru litoralul lor sau pentru interese conexe care s-ar datora unei poluari sau amenințări de poluare rezultind din activitățile duse în zona sau din orice alte accidente cauzate prin asemenea activități.  +  Articolul 143Cercetarea științifică marina1. Cercetarea științifică marina în zona se va efectua în scopuri exclusiv pașnice și în interesul întregii umanitati în conformitate cu partea a XIII-a.2. Autoritatea poate efectua cercetări științifice marine asupra zonei și resurselor sale și poate încheia contracte în acest scop. Ea va favoriza și incuraja cercetări științifice marine în zona și va coordona și difuza rezultatele acestor cercetări și analize, atunci când sunt disponibile.3. Statele părți pot să efectueze cercetări științifice marine în zona. Ele vor favoriza cooperarea internaționala în domeniul cercetării științifice marine în zona:a) participind la programe internaționale și încurajând cooperarea în domeniul cercetării științifice marine efectuate de personalul diferitelor tari și de cel al autorității;b) veghind ca programele să fie elaborate prin intermediul autorității sau al altor organizații internaționale, după caz, în folosul statelor în curs de dezvoltare și al statelor mai puțin avansate din punct de vedere tehnologic, în vederea:(i) întăririi potențialului lor de cercetări;(ii) formării personalului lor și al autorității în domeniul tehnicilor și al aplicării cercetării;(iii) favorizării antrenării personalului lor calificat la activitățile de cercetare desfășurate în zonă;c) difuzând în mod efectiv rezultatele cercetărilor și analizelor, atunci când sunt disponibile, prin intermediul autorității sau al altor mecanisme internaționale, după caz.  +  Articolul 144Transferul de tehnologie1. Conform convenției, autoritatea ia măsuri:a) pentru a obține tehnologiile și cunoștințele științifice referitoare la activitățile desfășurate în zona; șib) pentru a favoriza și a incuraja transferul, către statele în curs de dezvoltare, a acestor tehnologii și cunoștințe științifice, în asa fel încât toate statele părți să poată beneficia de ele.2. În acest scop, autoritatea și statele părți vor coopera pentru promovarea transferului de tehnologie și de cunoștințe științifice referitoare la activitățile desfășurate în zona, astfel ca întreprinderea și toate statele părți să poată beneficia de ele. Îndeosebi, ele vor iniția și incuraja:a) programe pentru transferul către întreprindere și către țările în curs de dezvoltare de tehnologii referitoare la activitățile desfășurate în zona, inclusiv, între altele, facilitarea accesului întreprinderii și al statelor în curs de dezvoltare la tehnologiile pertinente, potrivit unor modalități și în condiții juste și rezonabile;b) măsuri pentru a asigura dezvoltarea tehnologiilor întreprinderii și a tehnologiilor indigene ale statelor în curs de dezvoltare și în mod deosebit pentru a oferi personalului întreprinderii și din aceste state posibilități de a se pregati în domeniul științei și tehnologiei marine și de a participa pe deplin la activitățile desfășurate în zona.  +  Articolul 145Protecția mediului marinÎn ce privește activitățile desfășurate în zona, vor fi luate, potrivit convenției, măsurile necesare pentru a asigura o protecție eficace a mediului marin împotriva efectelor dăunătoare care pot rezultă din aceste activități. În acest scop, autoritatea adopta regulile, reglementările și procedurile corespunzătoare, îndeosebi pentru:a) prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin, inclusiv a litoralului, și pentru a face fața altor riscuri care îl amenința, precum și oricărei perturbari a echilibrului ecologic al mediului marin, acordind o atenție deosebită necesității de a-l proteja împotriva efectelor nocive ale unor activități, cum ar fi: forarile, dragajele, excavatiile, deversarile de deșeuri, construirea și exploatarea sau întreținerea instalațiilor, conductelor și altor dispozitive utilizate pentru aceste activități;b) protejarea și conservarea resurselor naturale ale zonei și prevenirea cauzarii de pagube pentru flora și fauna mediului marin.  +  Articolul 146Protecția vieții omeneștiÎn ceea ce privește activitățile desfășurate în zona, se vor lua măsurile necesare pentru a se asigura o protecție eficace a vieții omenești. În acest scop, autoritatea va adopta reguli, reglementări și proceduri corespunzătoare pentru a completa dreptul internațional existent cuprins în tratatele în materie.  +  Articolul 147Compatibilitatea dintre activitățile desfășurate în zona și celelalte activități întreprinse în mediul marin1. Activitățile în zona se vor desfășura ținând seama în mod rezonabil de celelalte activități întreprinse în mediul marin.2. Instalațiile utilizate pentru activitățile desfășurate în zona vor îndeplini următoarele condiții:a) vor fi montate, amplasate și indepartate numai în conformitate cu dispozițiile prezentei părți și în condițiile fixate de regulile și de reglementările adoptate de către autoritate. Montarea, amplasarea și îndepărtarea lor vor fi notificate în mod corespunzător, iar mijloacele permanente pentru semnalarea prezentei lor vor fi întreținute;b) nu vor fi amplasate în locuri în care ar putea sa stînjenească folosirea căilor recunoscute de navigație de importanța vitala pentru navigația internaționala sau în zonele de pescuit intensiv;c) vor fi înconjurate de zone de securitate marcate în mod corespunzător prin balize, pentru a asigura securitatea instalațiilor insesi și a navigației. Configurația și amplasamentul acestor zone de siguranță se vor stabili astfel încât ele sa nu formeze o centura care să împiedice accesul licit al navelor la anumite zone marine sau navigația în culoarele care servesc navigației internaționale;d) vor fi utilizate în scopuri exclusiv pașnice;e) aceste instalații nu au statut de insule. Ele nu au o mare teritorială proprie, iar prezenta lor nu influențează delimitarea marii teritoriale a zonei economice exclusive sau a platoului continental.3. Celelalte activități întreprinse în mediul marin vor fi efectuate ținând seama, în mod rezonabil, de activitățile din zona.  +  Articolul 148Participarea statelor în curs de dezvoltare la activitățile desfășurate în zonaParticiparea efectivă a statelor în curs de dezvoltare la activitățile desfășurate în zona este incurajata, asa cum se stipulează în mod specific în prezenta parte, ținând seama, în mod cuvenit, de nevoile și de interesele deosebite ale acestor state și, mai ales, ale acelora dintre ele care sunt fără litoral sau sunt dezavantajate din punct de vedere geografic, pentru a le permite să depășească obstacolele pe care le intimpina datorită situației lor defavorabile, mai ales datorită departarii lor de zona și dificultăților de acces în zona și din aceasta.  +  Articolul 149Obiecte arheologice și istoriceToate obiectele cu caracter arheologic sau istoric găsite în zona sunt păstrate sau cedate în interesul întregii umanitati, tinindu-se seama în mod deosebit de drepturile preferențiale ale statului sau ale tarii de origine, sau ale statului de origine culturală ori ale statului de origine istorica sau arheologică.  +  Secţiunea a 3-a Punerea în valoare a resurselor zonei  +  Articolul 150Principii generale referitoare la activitatea în zonaActivitățile din zona vor fi desfășurate, asa cum se prevede în mod expres în prezenta parte, astfel încât sa favorizeze dezvoltarea armonioasă a economiei mondiale și creșterea echitabila a comerțului internațional, sa promoveze cooperarea internaționala, pentru dezvoltarea generală a tuturor țărilor, și mai ales a statelor în curs de dezvoltare, și, îndeosebi, în scopul de a asigura:a) punerea în valoare a resurselor zonei;b) gestionarea sistematica, sigura și rațională a resurselor zonei, veghind, îndeosebi, ca activitățile desfășurate să fie eficiente și în conformitate cu principiile judicioase de conservare, evitând orice risipa inutila;c) creșterea posibilității de participare la aceste activități, îndeosebi într-un mod compatibil cu art. 144 și 148;d) participarea autorității la veniturile și la transferul de tehnologie către întreprindere și către statele în curs de dezvoltare, conform convenției;e) sporirea, în funcție de necesitați, a disponibilităților de minerale, produse pe baza resurselor zonei, concomitent cu mineralele provenind din alte resurse, pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor cu asemenea minerale;f) favorizarea, în ceea ce privește mineralele produse atât pe baza resurselor zonei, cît și a altor resurse, unor prețuri juste și stabile, remuneratorii pentru producători și juste pentru consumatori, și asigurarea pe termen lung a echilibrului dintre oferta și cerere;g) acordarea de posibilități tot mai mari pentru toate statele părți, indiferent de sistemul lor social și economic sau de situarea lor geografică, de a participa la punerea în valoare a resurselor zonei și prevenirea monopolizarii activităților desfășurate în zona;h) protejarea statelor în curs de dezvoltare împotriva efectelor defavorabile pe care le-ar putea avea asupra economiilor lor sau asupra cistigurilor lor din export, scăderea prețului unui mineral figurind printre cele extrase din zona sau reducerea volumului exportului lor de asemenea minerale, în măsura în care aceste scăderi sau reduceri sunt datorate activităților desfășurate în zona, conform art. 151;i) punerea în valoare a patrimoniului comun în interesul întregii umanitati;j) condiții de acces pe piețe pentru importul mineralelor produse pe baza resurselor zonei și pentru importul de produse extrase din aceste minerale, care să nu fie mai favorabile decît condițiile cele mai favorabile aplicabile importurilor provenite din alte resurse.  +  Articolul 151Principii referitoare la producție1. a) Fără a contraveni obiectivelor enunțate la art. 150 și în vederea aplicării art. 150 lit. g), autoritatea, actionind prin intermediul forurilor existente sau, dacă este nevoie, în cadrul unor noi aranjamente sau acorduri cu participarea tuturor părților interesate, inclusiv cu producătorii și cu consumatorii, va lua măsurile necesare pentru a favoriza creșterea, eficacitatea și stabilirea piețelor pentru produsele de baza rezultate din mineralele provenind din zona, la prețuri remuneratorii pentru producători și juste pentru consumatori. Toate statele părți vor coopera în acest scop.b) Autoritatea va avea dreptul sa participe la orice conferința asupra produselor, ale carei lucrări se referă la aceste produse de baza și la care iau parte toate părțile interesate, inclusiv producătorii și consumatorii. Ea are dreptul sa devină parte la orice aranjament sau acord încheiat în cadrul unor asemenea conferințe. Ea va participa, pentru tot ceea ce privește producția din zona, la orice organ creat în baza unor asemenea aranjamente sau acorduri, în conformitate cu regulamentul interior al organului în cauza.c) Autoritatea se va achită de obligațiile care îi revin în conformitate cu aranjamentele sau cu acordurile menționate mai sus, pentru a asigura aplicarea lor uniforma și nediscriminatorie față de întreaga producție de minerale în cauza, din zona. Făcând aceasta, ea va acționa într-un mod compatibil cu clauzele contractelor în vigoare și cu dispozițiile planurilor de lucrări aprobate de întreprindere.2. a) În timpul perioadei interimare specificate în paragraful 3, producția comercială nu va începe pe baza unui plan de lucrări aprobat, decît dacă exploatantul a solicitat și obținut de la autoritate o autorizație de producție; aceasta autorizație nu poate fi cerută cu mai mult de 5 ani înainte de data planificata pentru începerea producției comerciale pe baza planului de lucrări, în afară de cazul în care autoritatea ar prescrie alt termen prin regulile, regulamentele și procedurile sale, având în vedere natura și calendarul de executare a proiectelor.b) În cererea sa de autorizare, exploatantul va specifică cantitatea anuală de nichel pe care prevede că o va extrage în baza planului de lucrări aprobat. Cererea cuprinde un tabel de cheltuieli care, după primirea autorizației, vor fi făcute de către exploatant și care au fost calculate rezonabil, în asa fel încât să-i permită sa înceapă producția comercială la data prevăzută.c) În scopul aplicării prevederilor de la lit. a) și b), autoritatea va adopta norme de eficacitate potrivit art. 17 din anexa nr. III.d) Autoritatea va elibera o autorizație de producție pentru cantitatea specificată în cerere, cu condiția ca suma dintre aceasta cantitate și cantitățile autorizate mai înainte sa nu depășească, pentru un an oarecare de producție din perioada interimara, plafonul producției de nichel, calculat conform paragrafului h), pentru anul în cursul căruia este eliberata autorizația.e) O dată eliberata, autorizația de producție și cererea aprobată devin parte integrantă a planului de lucrări aprobat.f) Dacă cererea de autorizare prezentată de către exploatant este respinsă în baza prevederilor de la lit. d), solicitantul va putea, oricând, să prezinte autorității o noua cerere.3. Perioada interimara începe cu 5 ani înainte de data de 1 ianuarie a nului prevăzut pentru începerea producției comerciale în baza planului de lucrări aprobat. În cazul în care începerea producției comerciale se amina cu un an față de cel prevăzut inițial, începutul perioadei interimare și plafonul producției inițial calculat vor fi modificate în consecința. Perioada interimara se va încheia după 25 de ani sau la sfârșitul conferintei de revizuire, menționată la art. 155, sau în ziua în care vor intră în vigoare noile acorduri și aranjamente menționate la paragraful 1, după cum unul dintre aceste evenimente va surveni mai curînd. Dacă aceste aranjamente sau acorduri devin caduce sau încetează sa mai fie valabile din alte motive, autoritatea redobindeste, pentru restul perioadei interimare, puterile prevăzute în prezentul articol.4. a) Plafonul producției, valabil pentru un an oarecare din perioada interimara, este dat de suma celor două elemente (i) și (ii) de mai jos:(i) diferența dintre valorile curbei de tendința a consumului anual de nichel pentru anul care precede anul de începere a primei producții comerciale și valoarea acestei curbe pentru anul care precede începutul perioadei interimare, aceste valori fiind calculate în conformitate cu prevederile lit. b); și(ii) 60% din diferența dintre valoarea curbei de tendința a consumului de nichel pentru anul pentru care a fost solicitată autorizația de producție și valoarea acestei curbe pentru anul care precede anul de începere a primei producții comerciale, aceste valori fiind calculate în conformitate cu prevederile de la lit. b).b) În scopul subparagrafelor de la lit. a):(i) valorile curbei de tendința folosite pentru calculul plafonului producției de nichel vor fi valorile anuale ale consumului de nichel, indicate de o curba de tendința stabilită în cursul anului în care a fost eliberata autorizația de producție. Curba de tendința se obține prin regresia lineara a logaritmilor datelor referitoare la consumul anual efectiv de nichel, corespunzător perioadei de 15 ani, cea mai recenta, pentru care se dispune de date, timpul fiind luat drept o variabila independenta. Aceasta curba de tendința se va numi curba de tendința inițială;(ii) dacă rata anuală de creștere indicată de curba de tendința este mai mica de 3%, se va înlocui aceasta curba pentru determinarea cantităților vizate la lit. a) cu o curba de tendința construită în asa fel încât sa taie curba de tendința inițială în punctul care reprezintă valoarea consumului pentru primul an al perioadei de 15 ani luate în considerare, iar panta sa sa corespundă unei creșteri anuale de 3% . Totuși plafonul de producție fixat pentru un an oarecare al perioadei interimare nu poate, în nici un caz, să depășească diferența dintre valoarea curbei de tendința inițială pentru anul luat în considerare și valoarea acestei curbe pentru anul care precede începerea perioadei interimare.5. Autoritatea va rezerva întreprinderii, pentru producția sa inițială, o cantitate de 38.000 tone metrice de nichel din cantitatea fixată ca plafon de producție, conform lit. b).6. a) Exploatantul poate, în cursul unui an oarecare, sa nu atinga volumul producției anuale de minerale provenite din noduli polimetalici, care este specificată în autorizația sa de producție, sau să depășească aceasta producție cu maximum 8%, cu condiția ca producția totală sa nu depășească volumul specificat în autorizație. Orice depășire cuprinsă între 8% și 20% pentru un an oarecare sau orice depășire pentru un an care urmează unei perioade de 2 ani consecutivi, în cursul cărora volumul fixat a fost deja depășit, va face obiectul negocierilor cu autoritatea care poate cere exploatantului să solicite o autorizație de producție suplimentară.b) Cererile referitoare la aceasta producție suplimentară nu vor fi examinate de autoritate decît după ce ea s-a pronunțat asupra tuturor cererilor de autorizație nerezolvate și după ce ea va fi luat în considerare, în mod cuvenit, eventualitatea unor alte cereri prezentate de alți solicitanți. Autoritatea se va ghida în aceasta privința după principiul ca, în cursul unui an oarecare din perioada interimara, producția totală autorizata în virtutea formulei de limitare a producției nu trebuie să fie depășită. Ea nu va autoriza, pentru nici un plan de lucrări, producția unei cantități de nichel mai mare de 46.500 tone metrice pe an.7. Producția altor metale, cum ar fi cuprul, cobaltul și manganul, care sunt obținute din nodulii polimetalici extrasi pe baza unei autorizații de producție, nu trebuie să depășească nivelul pe care l-ar fi atins dacă exploatantul ar fi produs din acești noduli cantitatea maxima de nichel calculată conform prezentului paragraf. Autoritatea va stabili, potrivit art. 17 din anexa nr. III, reguli, reglementări și proceduri pentru punerea în aplicare a prezentului paragraf.8. Drepturile și obligațiile referitoare la practicile economice incorecte, care sunt prevăzute în cadrul acordurilor comerciale multilaterale pertinente, se vor aplica la explorarea și exploatarea mineralelor din zona. Pentru soluționarea diferendelor care vor aparea din aplicarea prezentei prevederi, statele părți care participa la aceste acorduri comerciale multilaterale vor recurge la procedurile de soluționare a diferendelor prevăzute de acestea.9. Autoritatea are puterea sa limiteze nivelul producției de minerale în zona, altele decît mineralele extrase din noduli polimetalici, în condițiile și după metodele pe care le va considera corespunzătoare, adoptînd reglementări în conformitate cu art. 161 paragraful 8.10. La recomandarea consiliului, bazată pe avizul Comisiei de planificare economică, adunarea va institui un sistem de compensație sau va lua alte măsuri de asistența, de natura sa faciliteze adaptarea economică, inclusiv cooperarea cu instituțiile specializate și cu alte organizații internaționale, în scopul de a veni în ajutorul statelor în curs de dezvoltare ale căror economii naționale și venituri provenite din export vor fi în mod grav afectate datorită efectelor negative pe care le-ar putea avea scăderea prețului unui mineral care figurează printre cele extrase din zona sau datorită reducerii volumului exportului lor de asemenea minerale, în măsura în care această scădere sau reducere este datorată activităților desfășurate în zona. La cerere, autoritatea va întreprinde studii asupra problemelor pe care le-ar avea statele care risca să fie cel mai grav afectate, în vederea reducerii la minimum a dificultăților lor și pentru a le ajuta să-și adapteze economia.  +  Articolul 152Exercitarea atribuțiilor și funcțiilor autorității1. În exercitarea atribuțiilor și funcțiilor sale, autoritatea va evita orice discriminare, îndeosebi când acorda posibilitatea de a desfășura activități în zona.2. Totuși ea va acorda, în virtutea dispozițiilor exprese ale prezentei părți, o atenție deosebită statelor în curs de dezvoltare și, între acestea, mai ales statelor fără litoral sau dezavantajate din punct de vedere geografic.  +  Articolul 153Sistemul de explorarea și exploatare1. Activitățile desfășurate în zona vor fi organizate, realizate și controlate de către autoritate, în numele întregii umanitati, conform prezentului articol și altor dispoziții pertinente ale prezentei părți și ale anexelor corespunzătoare, precum și regulilor, reglementărilor și procedurilor autorității.2. Activitățile din zona se desfășoară conform paragrafului 3:a) de către întreprindere; șib) în asociere cu autoritatea, de către statele părți sau de către întreprinderi de stat, ori de către persoane fizice sau juridice care au naționalitatea unui stat parte ori sunt efectiv controlate de un stat sau de cetățenii unui asemenea stat, atunci când sunt patronate de către state sau de către orice grup dintre categoriile menționate, care îndeplinește condițiile stipulate în prezenta parte și în anexa nr. III.3. Activitățile din zona se desfășoară conform unui plan de muncă oficial și scris, stabilit conform anexei nr. III și aprobat de consiliu, după examinarea lui de către comisia juridică și tehnica. În cazul activităților întreprinse în zona, cu autorizația autorității, de către entitățile sau persoanele menționate la paragraful 2 lit. b), acest plan de muncă îmbracă forma unui contract, asa cum este prevăzut în art. 3 din anexa nr. III. Acest contract poate prevedea aranjamente de coparticipare conform art. 11 din anexa nr. III.4. Autoritatea va exercita asupra activităților întreprinse în zona controlul necesar pentru a asigura respectarea dispozițiilor pertinente ale prezentei părți și ale anexelor corespunzătoare, ca și a regulilor, reglementărilor și procedurilor autorității, precum și a planurilor de muncă aprobate conform paragrafului 3. Statele părți vor ajuta autoritatea, luând toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea acestor texte, conform art. 139.5. Autoritatea are dreptul sa ia, în orice moment, orice măsură prevăzută în prezenta parte pentru a-i asigura respectarea și, în același timp, pentru a-și putea exercita funcțiile de control și de reglementare care îi incumba în virtutea convenției sau a unui contract. Autoritatea poate inspecta toate instalațiile situate în zona, care sunt utilizate pentru activitățile desfășurate în zona.6. Orice contract încheiat conform paragrafului 3 va prevedea garantarea titlului. El nu va putea, deci, să fie revizuit, suspendat sau reziliat decît în conformitate cu prevederile art. 18 și 19 din anexa nr. III.  +  Articolul 154Examinarea periodicăLa fiecare 5 ani de la intrarea în vigoare a convenție, adunarea va proceda la o examinare generală și sistematica a modului în care regimul internațional al zonei, stabilit prin convenție, a funcționat în practica. În lumina acestei examinări, adunarea va putea adopta sau recomanda altor organe sa adopte măsuri conforme cu dispozitile și cu procedurile prevăzute în prezenta parte și în anexele corespunzătoare, care să ducă la îmbunătățirea funcționarii regimului.  +  Articolul 155Conferința de revizuire1. 15 ani după data de 1 ianuarie a anului în care începe prima producție comercială în baza unui plan de muncă aprobat, adunarea va convoca o conferința pentru revizuirea dispozițiilor prezentei părți și ale anexelor corespunzătoare, care reglementează sistemul de explorare și de exploatare a resurselor zonei. Conferința de revizuire va examina, în detaliu, în lumina experienței acumulate în timpul perioadei care s-a scurs:a) dacă dispozițiile prezentei părți, care reglementează sistemul de explorare și de exploatare a resurselor zonei, și-au atins obiectivele în toate privintele și, mai ales, dacă au fost profitabile întregii umanitati;b) dacă în acest interval de 15 ani sectoarele rezervate au fost exploatate în mod eficient și echilibrat în raport cu sectoarele nerezervate;c) dacă valorificarea și utilizarea zonei și a resurselor sale au fost întreprinse într-un mod care să favorizeze dezvoltarea armonioasă a economiei mondiale și expansiunea echilibrata a comerțului internațional;d) dacă s-a preîntâmpinat monopolizarea activităților duse în zona;e) dacă au fost respectate principiile enunțate în art. 150 și 151; șif) dacă sistemul a permis o distribuire echitabila a avantajelor de pe urma activităților din zona, având în vedere, îndeosebi, interesele și nevoile statelor în curs de dezvoltare.2. Conferința de revizuire va trebui sa vegheze ca principiul patrimoniului comun al umanității, regimul internațional vizind exploatarea sa echitabila în folosul tuturor țărilor, mai ales al statelor în curs de dezvoltare, și existenta unei autorități însărcinate cu desfășurarea, organizarea și controlul activităților din zona să fie menținute. Ea va veghea, de asemenea, pentru a fi menținute principiile enunțate în prezenta parte în ce privește excluderea oricărei revendicari și neexercitarea suveranității asupra vreunui sector al zonei, drepturile statelor și conduita lor generală referitoare la zona, precum și participarea lor la activitățile întreprinse în zona, conform convenției, prevenirea monopolizarii activităților desfășurate în zona, folosirea zonei exclusiv în scopuri pașnice, aspectele economice ale activităților desfășurate în zona, cercetarea științifică marina, transferul de tehnologii, protejarea mediului marin și a vieții umane, drepturile statelor riverane, regimul juridic al apelor și al spațiului aerian de deasupra zonei și compatibilitatea dintre activitățile desfășurate în zona și alte activități exercitate în mediul marin.3. Conferința de revizuire va folosi procedura de adoptare a deciziilor, care a fost aplicată și în cadrul celei de-a treia Conferințe a Națiunilor Unite asupra dreptului marii. Conferința va depune toate eforturile pentru a se ajunge la un acord prin consens asupra tuturor eventualelor amendamente și nu se va recurge la vot asupra acestor chestiuni decît după ce vor fi epuizate toate eforturile în vederea ajungerii la consens.4. Dacă, după 5 ani de la deschiderea sa, Conferința de revizuire nu va fi ajuns la un acord asupra sistemului de explorare și exploatare a resurselor zonei, ea va putea, în următoarele 12 luni, sa decidă, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul statelor părți, adoptarea și impunerea spre ratificare sau aderare de către statele părți a amendamentelor pe care le va considera necesare și potrivite pentru revizuirea sau modificarea sistemului. Aceste amendamente vor intră în vigoare, pentru toate statele părți, la 12 luni de la data depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare de către trei pătrimi din numărul statelor părți.5. Amendamentele adoptate de conferința de revizuire în aplicarea prezentului articol nu vor aduce atingere drepturilor cîștigate în virtutea contractelor existente.  +  Secţiunea a 4-a Autoritatea  +  Articolul 156Crearea autorității1. Prin prezenta convenție se creează o autoritate internaționala a teritoriilor submarine, care va funcționa conform dispozițiilor prezentei părți.2. Toate statele părți sunt ipso facto membre ale autorității.3. Observatorii pe lângă cea de-a treia Conferința a Națiunilor Unite asupra dreptului marii, care au semnat Actul final și care nu sunt vizati la art. 305 paragraful 1 lit. c), d), e) sau f), au dreptul de a participa la lucrările autorității în calitate de observatori, potrivit regulilor, regulamentelor și procedurilor acesteia.4. Autoritatea își are sediul în Jamaica.5. Autoritatea poate să înființeze centrele sau birourile regionale pe care le considera necesare pentru exercitarea funcțiunilor sale.  +  Articolul 157Natura autorității și principiile fundamentale care guvernează funcționarea sa1. Autoritatea este organizația prin intermediul căreia statele părți organizează și controlează activitățile desfășurate în zona, în special în vederea administrării resurselor acesteia, conform dispozițiilor prezentei părți.2. Autoritatea deține atribuțiile și funcțiile care îi sunt conferite în mod expres prin convenție. Autoritatea poseda atribuții subsidiare, compatibile cu convenția, pe care le implica cu necesitate exercitarea prerogativelor și funcțiilor sale în privința activităților desfășurate în zona.3. Autoritatea este fondată pe principiul egalității suverane a tuturor membrilor săi.4. Pentru a asigura fiecăruia dintre ei drepturile și avantajele ce decurg din calitatea de membru, toți membrii autorității se vor achită cu buna-credința de obligațiile pe care și le-au asumat în conformitate cu prezenta parte.  +  Articolul 158Organele autorității1. Prin prezenta convenție se creează, ca organe principale ale autorității, o adunare, un consiliu și un secretariat.2. Prin prezenta convenție se creează o întreprindere care este organul prin intermediul căruia autoritatea exercita funcțiile vizate la art. 170 paragraful 1.3. Organele subsidiare considerate ca necesare pot fi create în conformitate cu prezenta parte.4. Organele principale și întreprinderea sunt, fiecare în parte, însărcinate sa exercite atribuțiile și funcțiile care le-au fost conferite. În exercitarea acestor atribuții și funcții, fiecare organ va evita sa acționeze într-un mod care ar putea aduce atingere sau sa dăuneze exercitării puterilor și funcțiilor speciale conferite unui alt organ.  +  Articolul 159Componenta, procedura și vot1. Adunarea se compune din toți membrii autorității.Fiecare membru are un reprezentant în adunare, care poate fi însoțit de supleanți și de consilieri.2. Adunarea se întrunește în sesiune ordinară în fiecare an și în sesiune extraordinară atunci când decide ea sau când este convocată de către secretarul general, la cererea consiliului sau a majorității membrilor autorității.3. Sesiunile adunării, dacă aceasta nu decide altfel, au loc la sediul autorității.4. Adunarea adopta propriul sau regulament interior. La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare, ea își alege președintele și alți membri ai biroului, atâți citi vor fi necesari. Ei rămân în funcție până la alegerea unui nou președinte și a unui nou birou la sesiunea ordinară următoare.5. Cvorumul este constituit de majoritatea membrilor.6. Fiecare membru al adunării dispune de un vot.7. Deciziile asupra problemelor de procedura, inclusiv convocarea unei sesiuni speciale a adunării, vor fi luate cu majoritatea membrilor prezenți și votanti.8. Deciziile asupra problemelor de fond vor fi luate cu majoritatea a două treimi a membrilor prezenți și cu drept de vot, cu condiția ca aceasta majoritate sa includă majoritatea membrilor participanți la sesiune. În cazul în care se va pune problema stabilirii dacă o problemă este sau nu de fond, problema dezbatuta va fi tratata ca fiind de fond, în afară de cazul în care adunarea va hotărî altfel, cu majoritatea cerută pentru luarea deciziilor în problemele de fond.9. Atunci când o problemă de fond urmează a fi supusă la vot pentru prima oara, președintele va putea sau va trebui, dacă cel puțin o cincime din numărul membrilor adunării cere acest lucru, sa amine supunerea la vot a acestei probleme pentru un termen ce nu depășește 5 zile calendaristice. Aceasta regula nu poate fi aplicată decît o singură dată în legătură cu aceeași problema, iar aplicarea ei nu poate să ducă la amînarea problemei după data închiderii sesiunii.10. Atunci când președintele este sesizat de către cel puțin un sfert din numărul membrilor autorității cu o cerere scrisă pentru obținerea unui aviz consultativ asupra conformității cu convenția a unei măsuri propuse de ea în legătură cu orice problema, adunarea va cere un aviz consultativ Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului Internațional pentru Dreptul Marii. Votul va fi aminat până când Camera își da avizul. Dacă acest aviz nu este comunicat înainte de ultima saptamina a sesiunii în cursul căreia a fost cerut, adunarea va hotărî asupra momentului în care se va întruni pentru a vota asupra problemei aminate.  +  Articolul 160Atribuții și funcții1. Adunarea, singurul organ al autorității care este compus din toți membrii acesteia, este considerată ca organ suprem al autorității, față de care celelalte organe principale sunt răspunzătoare, asa cum este prevăzut în mod expres în convenție. Adunarea este abilitata sa stabilească, în conformitate cu dispozițiile pertinente ale convenției, politica generală a autorității cu privire la orice problema sau subiecte ținând de competența acesteia.2. Adunarea mai are următoarele atribuții și funcții:a) sa aleagă membrii consiliului, în conformitate cu art. 161;b) sa aleagă secretarul general dintre candidații propuși de către consiliu;c) sa aleagă, la recomandarea consiliului, membrii consiliului de administrație al întreprinderii și directorul general al acesteia;d) sa creeze organele subsidiare pe care le va considera necesare pentru a se achită de funcțiile sale, conform dispozițiilor prezentei părți. La determinarea componentei unor asemenea organe, se va tine seama în mod cuvenit de principiul repartiției geografice echitabile a locurilor, de interesele deosebite și de necesitatea de a asigura acestor organe concursul unor membri calificați și competenți în domeniile tehnice de care aceștia se ocupa;e) sa fixeze contribuția membrilor la bugetul de administrație al autorității, conform unui barem convenit, bazat pe baremul utilizat pentru bugetul ordinar al Organizației Națiunilor Unite, până când autoritatea își va asigura din alte surse încasări suficiente pentru a face fața cheltuielilor sale de administrare;f) (i) să examineze și să aprobe, la recomandarea consiliului, regulile, reglementările și procedurile referitoare la repartizarea echitabila a avantajelor financiare și a altor avantaje economice care decurg din activitățile întreprinse în zona, precum și a contribuțiilor prevăzute la art. 82, ținând seama, îndeosebi, de interesele și de nevoile statelor în curs de dezvoltare și ale popoarelor care nu și-au cucerit deplina independenta sau un alt regim de autonomie. Dacă adunarea nu aproba recomandările consiliului, le restituie pentru ca acesta să le reexamineze în lumina opiniilor pe care ea le-a formulat;(ii) să examineze și să aprobe regulile, reglementările și procedurile autorității, precum și orice amendamente la aceste texte, pe care consiliul le-a adoptat provizoriu în aplicarea prevederilor art. 162 paragraful 2 lit. o) (îi). Aceste reguli, reglementări și proceduri se vor referi la prospectarea, explorarea și exploatarea în zona, la gestiunea financiară și la administrația interna a autorității și, la recomandarea consiliului de administrație al întreprinderii, la virările de fonduri de la întreprindere către autoritate;g) sa decidă, conform convenției, regulilor, reglementărilor și procedurilor autorității, asupra împărțirii echitabile a avantajelor financiare și a celorlalte avantaje economice obținute din activitățile desfășurate în zona;h) sa examineze și sa aprobe proiectul de buget anual al autorității, prezentat de către consiliu;i) sa examineze rapoartele periodice ale consiliului și ale întreprinderii, precum și rapoartele speciale cerute consiliului și oricărui alt organ al autorității;j) sa dispună efectuarea de studii și sa formuleze recomandări în scopul promovării cooperării internaționale cu privire la activitățile desfășurate în zona și sa încurajeze dezvoltarea progresiva și codificarea dreptului internațional în acest domeniu;k) sa examineze problemele cu caracter general ce se pun în legătură cu activitățile desfășurate în zona, în special pentru statele în curs de dezvoltare, precum și problemele ce se pun în legătură cu aceleași activități anumitor state, datorită situarii lor geografice, îndeosebi statelor fără litoral și statelor dezavantajate din punct de vedere geografic;l) sa instituie, la recomandarea consiliului, pe baza avizului Comisiei de planificare economică, un sistem de compensații sau sa ia alte măsuri de asistența care să faciliteze adaptarea economică, asa cum se prevede la art. 151 paragraful 4;m) sa suspende exercitarea drepturilor și privilegiilor inerente calității de membru, în aplicarea prevederilor art. 185;n) sa dezbata orice problema sau subiect ce tine de competența autorității și sa decidă, într-un mod compatibil cu repartizarea atribuțiilor și funcțiilor între organele autorității, care dintre aceste organe se va ocupa de o anumită problema sau de un anumit subiect a cărui examinare nu a fost în mod expres încredințată unuia dintre ele.  +  Articolul 161Componenta, procedura și votul1. Consiliul se compune din 36 de membri ai autorității, aleși de către adunare în următoarea ordine:a) 4 (patru) membri aleși dintre statele părți ale căror consumuri sau importuri nete de produse de baza din categoria mineralelor ce urmează să fie extrase din zona au depășit, în cursul ultimilor 5 ani pentru care exista statistici, 2% din totalul mondial al consumului sau al importurilor acestor produse de baza, dintre care cel puțin un stat va fi din regiunea Europei de Est (țara socialistă);b) 4 (patru) membri aleși dintre cele 8 (opt) state părți care au făcut, fie direct, fie prin intermediul cetățenilor lor, investițiile cele mai importante pentru pregătirea și realizarea activităților desfășurate în zona, dintre care cel puțin o țara va fi din regiunea Europei rasaritene (tari socialiste);c) 4 (patru) membri aleși dintre statele părți care, după cifrele de producție din zonele supuse jurisdicției lor, se numara printre principalii exportatori ai categoriilor de minerale ce urmează să fie extrase din zona, dintre care cel puțin 2 (doua) state în curs de dezvoltare, a căror economie este serios dependenta de exporturile lor de asemenea minerale;d) 6 (șase) membri aleși dintre statele părți în curs de dezvoltare, care reprezintă interese deosebite. Interesele deosebite reprezentate includ interesele statelor cu populație numeroasa, ale statelor care sunt fără litoral sau dezavantajate din punct de vedere geografic, ale statelor care figurează printre principalii importatori ai categoriilor de minerale ce urmează să fie extrase din zona, ale statelor potențial producătoare de astfel de minerale și ale statelor cel mai puțin dezvoltate;e) 18 (optsprezece) membri aleși în conformitate cu principiul asigurării unei repartizari geografice echitabile a ansamblului locurilor din consiliu, cu înțelegerea ca cel puțin un stat din fiecare regiune geografică să fie ales membru în aplicarea acestei prevederi. În sensul prezentei prevederi, regiunile geografice sunt: Africa, America Latina, Asia, Europa rasariteana (tari socialiste), Europa occidentala și alte state.2. În alegerea membrilor consiliului conform paragrafului 1, adunarea va urmări ca:a) reprezentarea statelor fără litoral și a statelor dezavantajate din punct de vedere geografic să fie aproximativ proporțională cu reprezentarea lor în adunare;b) reprezentarea statelor riverane, în special a statelor în curs de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile enunțate la paragraful 1 lit. a)-c) sau d) să fie aproximativ proporțională cu reprezentarea lor în adunare;c) fiecare grup de state părți care trebuie să fie reprezentate în consiliu să fie eventual reprezentate de către membrii desemnați de către grup.3. Alegerile vor avea loc în cadrul sesiunilor ordinare ale adunării și fiecare membru va fi ales pentru un mandat de 4 ani. Totuși, la prima alegere, jumătate din numărul membrilor reprezentind fiecare dintre grupurile vizate la paragraful 1 va fi aleasă pentru un mandat de 2 ani.4. Membrii consiliului sunt reeligibili, dar ca regula generală, va trebui să se țină seama în modul cuvenit de faptul ca este de dorit să se asigure o rotație a locurilor.5. Consiliul își exercită funcțiile la sediul autorității; el se reuneste ori de cîte ori o cer activitățile autorității și, în orice caz, cel puțin de trei ori pe an.6. Cvorumul este constituit din majoritatea membrilor consiliului.7. Fiecare membru al consiliului dispune de un vot.8. a) Deciziile asupra problemelor de procedura se iau cu majoritatea membrilor prezenți și votanți.b) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun în legătură cu art. 162 paragraful 2 lit. f), g), h), i, n), p), v) și cu art. 191 vor fi luate cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor prezenți și votanti, cu condiția ca aceasta majoritate sa includă majoritatea membrilor consiliului.c) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun în legătură cu dispozițiile enumerate mai jos vor fi luate cu majoritatea a trei pătrimi din numărul membrilor prezenți și votanti, sub rezerva ca aceasta majoritate sa includă majoritatea membrilor consiliului: art. 162 paragraful 1; art. 162 paragraful 2 lit. a), b), c), d), e), l), q), r), s), t); art. 162 paragraful 2 lit. u), în caz de nerespectare de către un contractant sau un stat care-l patroneaza; art. 162 paragraful 2 lit. w), înțelegindu-se ca ordinele emise în virtutea acestei prevederi nu pot fi obligatorii mai mult de 30 de zile, dacă nu sunt confirmate de o hotărâre luată conform lit. d); art. 162 paragraful 2 lit. x), y) și z); art. 163 paragraful 2; art. 174 paragraful 3; art. 11 din anexa nr. IV.d) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun în legătură cu dispozițiile art. 162 paragraful 2 lit. m) și o), precum și în legătură cu adoptarea amendamentelor de la partea a XI-a sunt adoptate prin consens.e) În sensul prevederilor lit. d), f) și g), prin consens se înțelege absenta oricărei obiecții explicite. În următoarele 14 zile după prezentarea unei propuneri consiliului, președintele va stabili dacă exista o obiectie la adoptarea acesteia. Dacă președintele consiliului constata ca o asemenea obiectie a fost formulată, el va constitui și va convoca în următoarele 3 zile o comisie de conciliere, compusă din cel mult 9 (noua) membri ai consiliului și prezidata de el însuși, în vederea eliminării divergențelor de opinii și elaborării unei propuneri susceptibile de a fi adoptată prin consens. Comisia de conciliere se va achită prompt de sarcina sa și va raporta consiliului în termen de 14 zile de la constituirea sa. Dacă comisia nu va fi în măsura sa recomande o propunere susceptibilă de a fi adoptată prin consens, ea va expune în raportul sau motivele opoziției față de propunere.f) Deciziile asupra problemelor nemenționate mai sus, pe care consiliul este abilitat să le ia în virtutea regulilor, reglementărilor și procedurilor autorității sau în baza oricărui alt titlu, vor fi adoptate în conformitate cu prevederile prezentului articol, specificate în reguli, reglementări și proceduri sau, în lipsa unei asemenea dispoziții, în conformitate cu prevederea pe care o va stabili consiliul prin consens.g) În cazul în care se va pune problema stabilirii dacă o problemă intră în categoria celor de la lit. a), b), c) sau d), problema va fi considerată ca decurgând din prevederile care cer majoritatea cea mai mare sau consensul, după caz, afară de cazul în care consiliul ar decide altfel, cu aceasta majoritate sau prin consens.9. Consiliul va stabili o procedură prin care să se permită unui membru al autorității, care nu este reprezentat în consiliu, sa trimită un reprezentant la o ședința a consiliului, dacă acest membru prezintă o cerere în acest scop sau dacă consiliul discuta o problemă care-l interesează în mod special. Reprezentantul acestui membru poate participa la dezbateri fără drept de vot.  +  Articolul 162Atribuții și funcții1. Consiliul este organul executiv al autorității. El are atribuția de a stabili, în conformitate cu prevederile convenției și cu politica generală stabilită de către adunare, obiectivele specifice pe care trebuie să le promoveze autoritatea în orice problema sau subiect de competența sa.2. În plus, consiliul:a) supraveghează și coordonează aplicarea dispozițiilor prezentei părți în orice problema sau subiect de competența autorității și atrage atenția adunării asupra cazurilor de nerespectare;b) supune adunării o lista de candidați pentru postul de secretar general;c) recomanda adunării candidați pentru funcția de membru al consiliului de administrație al întreprinderii și pentru postul de director general al întreprinderii;d) creează, după cum este cazul și ținând seama în modul cuvenit de ratiunile de economie și de eficienta, organele subsidiare pe care le va considera necesare pentru exercitarea funcțiilor sale în conformitate cu dispozițiile prezentei părți. În ceea ce privește componenta acestor organe, se va pune accentul pe necesitatea ca membrii lor să fie calificați și competenți în domeniile tehnice de care se ocupa, ținând totuși seama, în modul cuvenit, de principiul repartiției geografice echitabile și de interesele speciale;e) adopta regulamentul sau interior, în care fixează și modul de desemnare a președintelui sau;f) încheie, în numele autorității, acorduri cu Organizația Națiunilor Unite și cu alte organizații internaționale, în limita competentei sale și sub rezerva aprobării adunării;g) examinează rapoartele întreprinderii și le transmite adunării, însoțite de recomandările sale;h) prezintă adunării rapoarte anuale și rapoartele speciale pe care aceasta i le va cere;i) emite directive pentru întreprindere, conform art. 170;j) aprobă planurile de muncă conform art. 6 din anexa nr. III. Consiliul se pronunța asupra fiecărui plan de muncă într-un termen de 60 de zile de la data supunerii acestuia unei sesiuni a consiliului de către comisia juridică și tehnica, conform procedurilor care urmează:(i) dacă comisia recomanda aprobarea unui plan de muncă, acesta este considerat ca fiind acceptat de către consiliu, dacă nici un membru al acestuia nu prezintă președintelui, într-un interval de 14 zile, o obiectie scrisă expresă care să invoce nerespectarea condițiilor enunțate la art. 6 din anexa nr. III. Dacă se formulează o asemenea obiectie, se va aplica procedura de conciliere prevăzută de art. 161 paragraful 8 lit. e). Dacă, conform acestei proceduri, obiecția este menținută, planul de muncă va fi considerat ca fiind aprobat de către consiliu, afară de cazul în care consiliul l-ar respinge prin consens, cu excluderea statului sau a statelor care au făcut cererea sau care l-au patronat pe solicitant;(ii) dacă comisia recomanda respingerea unui plan de muncă sau nu formulează recomandări, consiliul poate decide aprobarea planului de muncă cu o majoritate de trei pătrimi din numărul membrilor prezenți și votanti, cu condiția ca aceasta majoritate sa includă pe majoritatea membrilor participanți la sesiune;k) aproba planurile de muncă prezentate de întreprindere conform art. 12 din anexa nr. IV, aplicînd mutatis mutandis procedurile prevăzute la lit. j);l) exercita controlul asupra activităților desfășurate în zona, conform art. 153 paragraful 4 și regulilor, reglementărilor și procedurilor autorității;m) adopta, la recomandarea comisiei de planificare economică, conform art. 150 lit. h), măsurile necesare și corespunzătoare pentru protejarea statelor în curs de dezvoltare împotriva efectelor economice defavorabile specificate de aceasta prevedere;n) face recomandări adunării, pe baza avizului comisiei de planificare economică, referitoare la instituirea unui sistem de compensație și la alte măsuri de asistența de natura sa faciliteze adaptarea economică, asa cum se prevede la art. 151 paragraful 10;o) (i) recomandă adunării regulile, reglementările și procedurile referitoare la împărțirea echitabilă a avantajelor financiare și a altor avantaje economice rezultate din activitățile duse în zona, precum și cu privire la contribuțiile prevăzute la art. 82, ținând, îndeosebi, seama de interesele și de nevoile statelor în curs de dezvoltare și ale popoarelor care nu și-au cucerit independenta completa sau un alt regim de autonomie;(ii) adoptă și aplică provizoriu, până la aprobarea lor de către adunare, regulile, reglementările și procedurile autorității și orice amendamente la aceste texte, ținând seama de recomandările comisiei juridice și tehnice sau ale oricărui alt organ subordonat interesat. Aceste reguli, reglementări și proceduri se vor referi la prospectarea, explorarea și exploatarea în zona, precum și la gestiunea financiară a autorității și la administrația sa interna. Se va acordă prioritate adoptării de reguli, reglementări și proceduri cu privire la explorarea și exploatarea nodulilor polimetalici. Regulile, reglementările și procedurile referitoare la explorarea și exploatarea altor resurse decît nodulii polimetalici vor fi adoptate într-un termen de 3 ani de la data la care autoritatea a fost sesizată cu o cerere în acest sens din partea unuia dintre membrii săi.Aceste reguli, reglementări și proceduri rămân în vigoare, cu titlu provizoriu, până la aprobarea lor de către adunare sau până la modificarea lor de către consiliu, ținând seama de opiniile exprimate de adunare;p) veghează la plata tuturor sumelor datorate de autoritate sau autorității în legătură cu operațiunile efectuate în conformitate cu prezenta parte;q) efectuează opțiunea între solicitanții de autorizații de producție, în aplicarea prevederilor art. 7 din anexa nr. III, în cazul prevăzut de acest articol;r) supune adunării, pentru aprobare, proiectul de buget anual al autorității;s) face recomandări adunării privind principiile de urmat pentru rezolvarea oricăror probleme sau subiect care tine de competența autorității;t) face recomandări adunării privind suspendarea exercitării drepturilor și privilegiilor care sunt inerente calității de membru în aplicarea art. 185;u) sesizează, în numele autorității, Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, în caz de nerespectare;v) notifica adunării deciziile date de Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, sesizată conform lit. u) și îi face recomandările pe care le considera necesare cu privire la măsurile de luat;w) emite ordine în caz de urgenta, inclusiv ordinul de suspendare sau de modificare a operațiunilor, pentru a preveni orice daune grave care ar putea fi cauzate mediului marin de pe urma unei activități desfășurate în zona;x) decide excluderea de la punerea în exploatare a unor sectoare de către contractanți sau de către întreprindere, atunci când exista motive serioase să se creadă ca din aceasta ar rezultă riscul de a se produce daune grave mediului marin;y) creează un organ subsidiar însărcinat cu elaborarea de proiecte, de reguli, reglementări și proceduri financiare referitoare la:(i) gestiunea financiară conform art. 171-175;(ii) aranjamentele financiare prevăzute la art. 13 și art. 17 paragraful 1 lit. c) din anexa nr. III;z) înființează mecanisme corespunzătoare pentru a conduce și supraveghea un corp de inspectori care să urmărească activitățile duse în zona pentru a determina dacă prezenta parte, regulile, reglementările și procedurile autorității și clauzele și condițiile din contractele încheiate cu autoritatea sunt respectate.  +  Articolul 163Organele consiliului1. Prin prezenta convenție se creează, ca organe ale consiliului:a) o comisie de planificare economică;b) o comisie juridică și tehnica.2. Fiecare comisiei este compusă din 15 membri aleși de către consiliu dintre candidații prezentați de statele părți. Cu toate acestea, dacă este necesar, consiliul poate să decidă lărgirea compunerii oricărei comisii, ținând seama în mod cuvenit de ratiunile de economie și de eficacitate.3. Membrii unei comisii trebuie să aibă calificarea necesară în domeniile de competența ale acesteia. Pentru a se asigura funcționarea eficace a comisiilor, statele părți vor prezenta candidați având o înalta competență și o integritate ireprosabila, precum și calificarea cerută în domeniile pertinente.4. La alegerea membrilor comisiilor se va tine seama, în mod cuvenit, de necesitatea unei repartizari geografice echitabile a locurilor și a reprezentării intereselor speciale.5. Nici un stat parte nu poate prezenta mai mult de un candidat pentru aceeași comisiei. Nimeni nu poate fi ales în mai multe comisii.6. Membrii unei comisii sunt aleși pentru 5 ani. Ei sunt reeligibili pentru un nou mandat.7. În caz de deces, de incapacitate sau de demisie a unui membru al unei comisii înainte de expirarea mandatului sau, consiliul va alege, pentru restul mandatului respectiv, un membru din aceeași regiune geografică sau reprezentind aceeași categorie de interese.8. Membrii comisiilor nu trebuie să aibă interese financiare în nici una dintre activitățile de explorare și exploatare din zona. Sub rezerva obligațiilor lor față de comisia din care fac parte, ei nu trebuie să divulge, nici după încetarea funcțiilor lor, secrete industriale sau date care sunt proprietate industriala și care a fost transferata autorității în aplicarea prevederilor art. 14 din anexa nr. III, și nici alte informații confidențiale de care au luat cunoștința datorită funcțiilor lor.9. Fiecare comisie se achită de funcțiile sale conform principiilor și directivelor stabilite de consiliu.10. Fiecare comisie elaborează și prezintă consiliului, pentru aprobare, regulile și reglementările bunei sale funcționari.11. Procedurile de luare a deciziilor de către comisii sunt stabilite prin reguli, reglementări și proceduri ale autorității. Dacă este cazul, recomandările adresate consiliului vor fi însoțite de un rezumat al divergențelor de opinii care au apărut în cadrul comisiei.12. Comisiile își exercită în mod normal funcțiile la sediul autorității și se reunesc ori de cîte ori este necesar pentru a se achită în mod eficace de sarcina lor.13. În exercitarea funcțiilor sale, fiecare comisie consulta, dacă este cazul, o alta comisie sau orice organ competent al Organizației Națiunilor Unite și al instituțiilor sale specializate, sau orice alta organizație internaționala competența în domeniul respectiv.  +  Articolul 164Comisia de planificare economică1. Membrii comisiei de planificare economică trebuie să posede calificarea necesară în materie de extracție miniera, de gestiune a resurselor minerale, de comerț și de economie internaționala. Consiliul se va strădui să-i asigure comisiei o componenta, astfel încât aceasta sa dispună de evantaiul complet al competentelor necesare. Comisia va include cel puțin 2 (doi) membri din statele în curs de dezvoltare a căror economie este dependenta în mare măsura de exporturile unor categorii de minerale care urmează să fie extrase din zona.2. Comisia:a) propune, la cererea consiliului, măsuri pentru punerea în aplicare a hotărîrilor luate conform convenției în ceea ce privește activitățile desfășurate în zona;b) studiază tendintele ofertei și ale cererii de materii prime ce pot fi extrase în zona, precum și ale prețurilor acestora, ca și factorii care afectează aceste elemente, ținând seama de interesele importatorilor, ca și de ale exportatorilor, în special de ale acelora dintre ei care sunt state în curs de dezvoltare;c) examinează orice situație susceptibilă de a antrena efectele defavorabile vizate la art. 150 lit. h), care îi vor fi aduse la cunoștința de către statul parte sau statele părți interesate și face recomandările corespunzătoare consiliului;d) propune consiliului, spre a fi supus adunării, asa cum se prevede la art. 151 paragraful 10, un sistem de compensații în favoarea statelor în curs de dezvoltare care au de suferit efecte defavorabile datorită activităților desfășurate în zona, sau alte măsuri de asistența pentru a facilita adaptarea lor economică, și face consiliului recomandările necesare în vederea punerii în aplicare, în cazuri concrete, a acestui sistem și a măsurilor adoptate de adunare.  +  Articolul 165Comisia juridică și tehnica1. Membrii comisiei juridice și tehnice trebuie să aibă calificarea necesară în materie de prospectare, exploatare și de tratare a resurselor minerale ca și de oceanologie și de protecție a mediului marin, sau în ceea ce privește problemele economice sau juridice referitoare la extracția miniera din mare sau în alte domenii conexe. Consiliul se va strădui să-i asigure comisiei o componenta, astfel încât aceasta sa dispună de evantaiul complet al competentelor necesare.2. Comisia:a) prezintă consiliului, la cererea acestuia, recomandările privind exercitarea funcțiilor autorității;b) examinează planurile de muncă scrise privind activitățile ce urmează a fi desfășurate în zona, în conformitate cu art. 153 paragraful 3, și prezintă recomandările corespunzătoare consiliului. Comisia își fundamentează recomandările numai pe prevederile enunțate în anexa nr. III și prezintă consiliului un raport complet asupra subiectului;c) supraveghează, la cererea consiliului, activitățile desfășurate în zona, dacă este cazul, consultindu-se și colaborind cu orice entitate sau persoana care desfășoară aceste activități sau cu statul ori statele interesate și întocmește raport consiliului;d) face evaluările ecologice ale activităților desfășurate în zona;e) face recomandări consiliului asupra protejării mediului marin, ținând seama de opiniile experților recunoscuți în materie;f) elaborează și supune consiliului regulile, reglementările și procedurile vizate la art. 162 paragraful 2 lit. o), ținând seama de toți factorii pertinenți, inclusiv de evaluarea incidentelor ecologice ale activităților desfășurate în zona;g) reexamineaza din când în când aceste reguli, reglementări și proceduri și recomanda consiliului amendamentele pe care le considera necesare sau de dorit;h) face recomandări consiliului privind înființarea unui program de supraveghere constînd în observarea, măsurarea, evaluarea și analiza periodică, prin metode științifice recunoscute, a riscurilor și efectelor activităților desfășurate în zona, în ceea ce privește poluarea mediul marin; se asigura ca reglementările existente sunt adecvate și respectate și coordonează aplicarea programului de supraveghere aprobat de consiliu;i) recomanda consiliului sa intenteze acțiuni, în numele autorității, în fața Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, în conformitate cu prezenta parte și cu anexele pertinente, ținând seama, îndeosebi, de art. 187;j) după ce Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, sesizată conform lit. i), a dat decizia, face recomandări consiliului privind măsurile de luat;k) face recomandări consiliului pentru ca acesta sa emita ordine în caz de urgenta, eventual ordinul de suspendare sau de modificare a operațiunilor, pentru a preveni orice daune grave ce ar putea fi cauzate mediului marin datorită activităților desfășurate în zona; consiliul examinează aceste recomandări cu prioritate;l) recomanda consiliului sa excludă punerea în exploatare a unor sectoare de către contractanți sau de către întreprindere, dacă exista motive serioase de a crede ca vor rezultă daune grave pentru mediul marin;m) face recomandări consiliului pentru conducerea și îndrumarea unui corp de inspectori care să supravegheze activitățile desfășurate în zona și sa determine dacă prezenta parte, regulile, reglementările și procedurile stabilite de autoritate, precum și clauzele și condițiile oricărui contract încheiat cu autoritatea sunt respectate;n) calculează plafonul de producție și eliberează autorizații de producție în numele autorității, în aplicarea prevederilor art. 151 paragrafele 2-7, după ce consiliul a efectuat, după caz, opțiunea necesară între cei care solicită autorizații de producție, conform art. 7 din anexa nr. III.3. La cererea oricărui stat parte sau a oricărei părți interesate, membrii comisiei vor fi însoțiți de un reprezentant al acestui stat sau al acestei părți interesate, atunci când își îndeplinesc funcțiile de supraveghere și inspecție.  +  Articolul 166Secretariatul1. Secretariatul autorității cuprinde un secretar general și personalul de care autoritatea are nevoie.2. Secretarul general este ales de adunare dintre candidații propuși de consiliu, pentru o durată de 4 ani și poate fi reales.3. El este cel mai înalt funcționar al autorității și acționează în aceasta calitate la toate reuniunile adunării, ale consiliului și ale oricărui organ subsidiar; el îndeplinește orice alte funcții administrative cu care este însărcinat de unul dintre aceste organe.4. Secretarul general prezintă adunării un raport anual asupra activității autorității.  +  Articolul 167Personalul autorității1. Personalul autorității cuprinde persoanele calificate în domeniile științific și tehnic și în alte domenii de care aceasta are nevoie pentru a-și exercită funcțiile administrative.2. Considerentul dominant în recrutarea și în stabilirea condițiilor de folosire a personalului este de a asigura autorității serviciilor unor persoane posedind cele mai înalte calități în munca, competența și integritate. Sub rezerva acestui considerent, se va tine seama, în modul cuvenit, de importanța unei recrutari efectuate pe o baza geografică cît se poate de larga.3. Personalul este numit de către secretarul general. Condițiile și modalitățile de numire, de remunerare și de desfacere a contractului personalului trebuie să fie în concordanta cu regulile, reglementările și cu procedurile autorității.  +  Articolul 168Caracterul internațional al secretariatului1. În exercitarea funcțiilor lor, secretarul general și personalul nu vor solicita și nu vor accepta instrucțiuni de la nici un guvern și de la nici o alta sursa exterioară autorității. Ei se vor abține de la orice act incompatibil cu calitatea lor de funcționari internaționali care nu sunt răspunzători decît față de autoritate. Fiecare stat parte se angajează să respecte caracterul exclusiv internațional al funcțiilor secretarului general și ale personalului și sa nu caute să-i influenteze în executarea sarcinii lor. Orice încălcare a obligațiilor din partea unui funcționar va fi supusă unui tribunal administrativ, desemnat după regulile, reglementările și procedurile autorității.2. Secretarul general și personalul nu trebuie să dețină vreun interes financiar în nici una dintre activitățile de explorare și exploatare desfășurate în zona. Sub rezerva răspunderii lor față de autoritate, ei nu trebuie să divulge, chiar după încetarea activității lor, nici un secret industrial, nici o informație care constituie proprietate industriala și care a fost transferata autorității în aplicarea prevederilor art. 14 din anexa nr. III și nici vreo alta informație confidențială de care au putut avea cunoștința datorită funcțiilor lor.3. În cazul încălcării de către un funcționar al autorității a obligațiilor enunțate în paragraful 2, autoritatea va intenta, la cererea unui stat parte lezat printr-o astfel de încălcare sau a unei persoane fizice sau juridice patronate de un stat parte, conform art. 153 paragraful 2 lit. b), și lezate de o asemenea încălcare, o acțiune împotriva funcționarului în cauza, în fața unui tribunal desemnat după regulile, reglementările și procedurile autorității. Partea lezata are dreptul sa participe la procedura. Dacă tribunalul o recomanda, secretarul general îl va concedia pe funcționarul în cauza.4. Modalitățile de aplicare a prezentului articol vor fi precizate în regulile, reglementările și procedurile autorității.  +  Articolul 169Consultări și cooperarea cu organizațiile internaționale și organizațiile neguvernamentale1. Pentru problemele care sunt de resortul autorității, secretarul general, cu aprobarea consiliului, va încheia înțelegeri pentru a avea consultări și a coopera cu organizațiile internaționale și cu organizațiile neguvernamentale recunoscute de Consiliul economic și social al Organizației Națiunilor Unite.2. Orice organizație cu care secretarul general a încheiat o înțelegere, în virtutea paragrafului 1, poate să desemneze reprezentanți pentru a asista, în calitate de observatori, la reuniunile organelor autorității, conform regulamentului interior al acestor organe. Se vor stabili proceduri care să permită acestor organizații să-și facă cunoscute părerile în cazurile corespunzătoare.3. Secretarul general poate distribui statelor părți rapoarte scrise, prezentate de organizațiile neguvernamentale vizate la paragraful 1, cu privire la subiecte care țin de competența lor specială și se referă la lucrările autorității.  +  Articolul 170Întreprinderea1. Întreprinderea este organul autorității care desfășoară în mod direct activități în zona, în aplicarea art. 153 paragraful 2 lit. a), ca și activități de transport, de prelucrare și de comercializare a mineralelor extrase din zona.2. În cazul autorității, persoana juridică internaționala, întreprinderea are capacitatea juridică prevăzută în anexa nr. IV. Întreprinderea acționează în conformitate cu convenția și cu regulile, reglementările și procedurile autorității, precum și cu politica generală stabilită de adunare, respecta directivele consiliului și este supusă controlului sau.3. Întreprinderea își are oficiul principal la sediul autorității.4. Întreprinderea va fi dotată, în conformitate cu art. 173 paragraful 2 și cu art. 11 din anexa nr. IV, cu resursele financiare de care are nevoie pentru exercitarea funcțiilor sale și va dispune de mijloacele tehnice care îi vor fi transferate în aplicarea art. 144 și a altor dispoziții pertinente ale convenției.  +  Articolul 171Resursele financiare ale autoritățiiResursele financiare ale autorității cuprind:a) contribuțiile statelor părți fixate conform art. 160 paragraful 2 lit. e);b) încasările făcute de autoritate în aplicarea art. 13 din anexa nr. IV, în legătură cu activitățile desfășurate în zona;c) sumele virate de întreprindere conform art. 10 din anexa nr. IV;d) fondurile împrumutate conform art. 174;e) contribuțiile voluntare făcute de statele părți sau provenind din alte surse; șif) plățile efectuate la fondul de compensație, în conformitate cu art. 151 paragraful 10, ale cărui surse urmează să le recomande comisia de planificare economică.  +  Articolul 172Bugetul anual al autoritățiiSecretarul general stabilește și prezintă consiliului proiectul de buget anual al autorității. Consiliul examinează acest proiect și-l supune adunării, cu recomandările sale. Adunarea examinează și aproba proiectul de buget conform art. 160 paragraful 2 lit. h).  +  Articolul 173Cheltuielile autorității1. Contribuțiile vizate la art. 171 lit. a) vor fi vărsate într-un cont special și vor servi la acoperirea cheltuielilor de administrație ale autorității, până în momentul în care aceasta va dispune, în acest scop, de încasări suficiente provenind din alte surse.2. Resursele financiare ale autorității servesc mai întâi pentru reglarea cheltuielilor de administrație. Cu excepția contribuțiilor vizate la art. 171 lit. a), fondurile care rămân după plata cheltuielilor de administrație pot, între altele:a) să fie împărțite conform art. 140 și art. 160 paragraful 2 lit. g);b) sa servească pentru dotarea întreprinderii cu resursele financiare vizate la art. 170 paragraful 4;c) sa servească la despăgubirea statelor în curs de dezvoltare, conform art. 151 paragraful 10 și art. 160 paragraful 2 lit. l).  +  Articolul 174Capacitatea autorității de a contracta împrumuturi1. Autoritatea are capacitatea de a contracta împrumuturi.2. Adunarea va stabili limitele acestei capacități în regulamentul financiar adoptat conform art. 160 paragraful 2 lit. f).3. Consiliul va exercita aceasta capacitate.4. Statele părți nu răspund de datoriile autorității.  +  Articolul 175Verificarea anuală a conturilorRapoartele, registrele și conturile autorității, inclusiv statele sale financiare anuale, vor fi verificate în fiecare an de către un controlor independent numit de adunare.  +  Articolul 176Statutul juridicAutoritatea poseda personalitate juridică pe plan internațional și are capacitatea juridică ce îi este necesară pentru a-și exercită funcțiile și pentru a-și atinge scopurile.  +  Articolul 177Privilegii și imunitățiPentru a-și putea exercita funcțiile, autoritatea se bucura, pe teritoriul fiecărui stat parte, de privilegiile și imunitățile enunțate în prezenta subsecțiune. Privilegiile și imunitățile referitoare la întreprindere sunt prevăzute la art. 13 din anexa nr. IV.  +  Articolul 178Imunitatea de jurisdicție și de executareAutoritatea, precum și bunurile și proprietățile sale se bucura de imunitate de jurisdicție și executare, în afară de cazurile și în măsura în care ea a renunțat în mod expres la aceste imunități într-un caz special.  +  Articolul 179Scutirea de la perchezitie și orice alta forma de constringereBunurile și proprietățile autorității, oriunde se găsesc și oricare ar fi deținătorul lor, sunt scutite de la perchezitie, rechiziție, confiscare, expropriere și de la orice alta forma de constringere în baza unei decizii a autorităților executive sau legislative.  +  Articolul 180Scutirea de la orice control, restricție, reglementare sau moratoriuBunurile și proprietățile autorității sunt scutite de la orice control, restricție, reglementare sau moratoriu.  +  Articolul 181Arhivele și comunicațiile oficiale ale autorității1. Arhivele autorității sunt inviolabile, oriunde se găsesc ele.2. Datele care sunt proprietate industriala, informațiile care constituie un secret industrial și informațiile analoage, ca și dosarele personalului nu trebuie păstrate în arhivele la care are acces publicul.3. Fiecare stat parte va acorda autorității, în ceea ce privește comunicațiile sale oficiale, un tratament cel puțin tot atât de favorabil ca cel acordat celorlalte organizații internaționale.  +  Articolul 182Privilegiile și imunitățile de care se bucura persoanele care acționează în cadrul autoritățiiReprezentanții statelor părți care iau parte la reuniunile adunării, ale consiliului sau ale organelor adunării sau consiliului, ca și secretarul general și personalul autorității, se bucura, pe teritoriul fiecărui stat membru de:a) imunitate de jurisdicție și execuție pentru actele săvârșite de ei în exercițiul funcțiilor lor, în afară de cazurile speciale când statul pe care îl reprezintă sau autoritatea, după caz, a renunțat în mod expres la aceasta imunitate;b) aceleași scutiri pe care statul pe teritoriul căruia se găsesc le acorda reprezentanților, persoanelor oficiale și funcționarilor de rang comparabil ai celorlalte state părți în ceea ce privește condițiile de imigrare, formalitățile de înregistrare a străinilor și obligațiile de serviciu național, precum și aceleași facilități referitoare la reglementarea schimbului valutar și același tratament în ceea ce privește deplasările, în afară de cazul în care aceștia sunt cetățeni ai statului gazda.  +  Articolul 183Scutiri de impozite sau taxe, inclusiv taxe vamale1. Autoritatea, în exercitarea funcțiilor sale, precum și bunurile, proprietățile și veniturile sale, ca și activitățile și tranzacțiile sale autorizate de convenție vor fi scutite de orice impozit direct, iar bunurile pe care ea le importa sau le exporta pentru folosința sa oficială vor fi scutite de orice taxe vamale. Autoritatea nu poate cere nici o scutire în ceea ce privește taxele percepute drept remunerare a serviciilor prestate.2. Când sunt efectuate, de către autoritate sau în numele sau, achiziții de bunuri sau contractări de servicii de o valoare substantiala, care sunt necesare exercitării funcțiilor autorității, iar prețurile acestor bunuri sau servicii includ și impozite sau taxe, statele părți vor lua, pe cît posibil, măsurile corespunzătoare pentru a acorda scutire pentru aceste impozite sau taxe sau pentru a asigura restituirea lor. Bunurile importate sau cumpărate sub regimul de scutire prevăzut de prezentul articol nu trebuie să fie vîndute sau înstrăinate în vreun fel pe teritoriul statului parte care a acordat scutirea, în afară cazului în care s-a convenit altfel cu acest stat.3. Statele părți nu vor percepe nici un fel de impozit direct sau indirect asupra retributiilor și indemnizațiilor sau oricăror alte sume plătite de autoritate secretarului sau general și membrilor personalului autorității, precum și experților care executa misiuni pentru autoritate, în afară cazului în care aceștia sunt cetățenii lor.  +  Articolul 184Suspendarea dreptului de votUn stat parte care este în întârziere cu plata contribuțiilor sale către autoritate nu poate participa la vot, dacă suma totală a restantelor sale este egala sau superioară sumei totale a contribuțiilor sale datorate pentru cei 2 ani precedenti completi. Cu toate acestea, adunarea poate autoriza pe acest membru sa participe la vot dacă ea constata ca neplata se datorează unor circumstanțe independente de voința sa.  +  Articolul 185Suspendarea exercitării drepturilor și privilegiilor inerente calității de membru1. Un stat parte care a încălcat grav și în mod repetat dispozițiile prezentei părți poate fi suspendat din exercițiul drepturilor și privilegiilor inerente calității de membru de către adunare, la recomandarea consiliului.2. Nici o decizie nu poate fi luată în virtutea paragrafului 1 atât timp cît Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine nu a constatat ca statul parte în cauza a încălcat grav și în mod repetat dispozițiile prezentei părți.  +  Secţiunea a 5-a Soluționarea diferendelor și avizele consultative  +  Articolul 186Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului internațional al dreptului mariiPrezenta secțiune, partea a XV-a și anexa nr. VI reglementează constituirea Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine și modul în care aceasta își exercită competența.  +  Articolul 187Competența Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine are competența, în virtutea prevederilor prezentei părți și ale anexelor care se referă la aceasta, să soluționeze următoarele categorii de diferende rezultate din activitățile desfășurate în zona:a) diferendele dintre statele părți referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentei părți și a anexelor care se referă la aceasta;b) diferendele dintre un stat parte și autoritare referitoare la:(i) actele sau omisiunile imputabile autorității sau unui stat parte, despre care se susține ca ar contraveni dispozițiilor prezentei părți sau ale anexelor care se referă la aceasta, sau regulilor, reglementărilor sau procedurilor adoptate de autoritate conform acestor dispoziții; sau(ii) actele autorității, despre care se susține ca depășesc competența sa sau ca ele constituie o încălcare a atribuțiilor;c) diferendele dintre părțile la un contract, fie ca este vorba de state părți, de autoritate sau de întreprindere, ori de întreprinderi de stat sau de persoanele fizice sau juridice vizate la art. 153 paragraful 2 lit. b), referitoare la:(i) interpretarea sau executarea unui contract sau a unui plan de muncă; sau(ii) actele sau omisiunile imputabile unei părți la contract, referitoare la activitățile desfășurate în zona, și care afectează cealaltă parte sau aduc direct atingere intereselor sale legitime;d) diferendele dintre autoritate și un solicitant care este patronat de un stat conform art. 153 paragraful 2 lit. b) și care a îndeplinit condițiile cerute de art. 4 paragraful 6 și de art. 13 paragraful 2 din anexa nr. III, referitoare la un refuz de a contracta sau la o problemă juridică survenită în timpul negocierii contractului;e) diferendele dintre autoritate și un stat parte, o întreprindere de stat sau o persoană fizica sau juridică patronata de un stat parte conform art. 153 paragraful 2 lit. b), dacă se susține ca răspunderea autorității este angajata în virtutea art. 22 din anexa nr. III;f) orice alt diferend pentru care competența Camerei este expres prevăzută de convenție.  +  Articolul 188Supunerea diferendelor unei camere speciale a Tribunalului internațional al dreptului marii sau unei camere ad-hoc a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine sau unui arbitraj comercial obligatoriu1. Diferendele dintre statele părți vizate la art. 187 lit. a) pot fi supuse:a) unei camere speciale a Tribunalului internațional al dreptului marii, constituită conform art. 15 și 17 din anexa nr. VI, la cererea părților în diferend; saub) unei camere ad-hoc a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, constituită conform art. 36 din anexa nr. VI, la cererea oricărei părți în diferend.2. a) Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea unui contract vizat la art. 287 lit. c) pct. (i) sunt supuse, la cererea oricărei părți în diferend, unui arbitraj comercial obligatoriu, în afară cazului când părțile în diferend au convenit altfel. Tribunalul arbitral comercial sesizat cu un astfel de diferend nu are competența să se pronunțe asupra unei cereri privind interpretarea convenției. Dacă diferendul comporta un aspect privind interpretarea părții a XI-a și a anexelor care se referă la aceasta, în legătură cu activitățile desfășurate în zona, acest aspect este trimis, spre a decide, Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine.b) Dacă, la începutul sau în cursul unei astfel de proceduri de arbitraj, tribunalul arbitral comercial, actionind la cererea uneia dintre părțile în diferend sau din oficiu, constata ca hotărârea sa este subordonata unei hotărâri a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, el aduce la cunoștința acest aspect Camerei, pentru a decide. Tribunalul arbitral da apoi sentinta sa în conformitate cu hotărârea Camerei.c) În absenta, în contract, a unei dispoziții referitoare la procedura arbitrală aplicabilă diferendului, arbitrajul se va desfășura, dacă părțile n-au convenit altfel, pe baza Regulamentului de arbitraj al Comisiei Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional sau a oricărui regulament de arbitraj care ar putea fi prevăzut în regulile, reglementările și procedurile autorității.  +  Articolul 189Limitarea competentei în ceea ce privește hotărârile autoritățiiCamera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine nu are competența de a se pronunța asupra exercitării de către autoritate, conform prezentei părți, a atribuțiilor sale discretionare; în nici un caz ea nu se poate substitui autorității în exercitarea atribuțiilor discretionare ale acesteia. Fără a contraveni dispozițiilor art. 191, atunci când își exercită competența care îi este recunoscută în virtutea art. 187, Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine nu se pronunța asupra conformității cu convenția a unei reguli, a unei reglementări sau proceduri a autorității și nu poate declara nule aceste reguli, reglementări sau proceduri. Competența să se limitează la a stabili dacă aplicarea regulilor, reglementărilor sau procedurilor autorității, în cazuri particulare, ar fi în conflict cu obligațiile contractuale ale părților în diferend sau cu obligațiile care le incumba în virtutea convenției, și de a soluționa recursurile pentru incompetenta sau privind depășirea atribuțiilor, ca și cererile pentru daune-interese și alte cereri pentru repararea prejudiciilor, introduse de către una dintre părți împotriva alteia, în legătură cu nerespectarea de către aceasta a obligațiilor contractuale sau a obligațiilor care îi incumba în virtutea prevederilor convenției.  +  Articolul 190Participarea la procedura și introducerea în proces a statelor părți care au acordat patronajul1. Statul parte care patroneaza o persoană fizica sau juridică, parte într-un diferend vizat la art. 187, va primi o notificare cu privire la diferend și va avea dreptul de a participa la procedura, prezentind observații scrise sau orale.2. Atunci când se intenteaza o acțiune împotriva unui stat parte de către o persoană fizica sau juridică patronata de un alt stat parte, pentru un diferend vizat la art. 187 lit. c), statul pârât poate cere statului care patroneaza aceasta persoana sa compara în numele acesteia. Dacă statul care patroneaza refuza sa compara, statul pârât poate însărcina pe o persoană juridică având naționalitatea sa sa-l reprezinte în acest proces.  +  Articolul 191Avize consultativeCamera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine da avize consultative, la cererea adunării sau a consiliului, asupra problemelor juridice care se pun în cadrul activității lor. Aceste avize se dau în cel mai scurt timp posibil.  +  Partea XII Protejarea și conservarea mediului marin  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 192Obligații de ordin generalStatele au obligația de a proteja și conserva mediul marin.  +  Articolul 193Dreptul suveran al statelor de a exploata resursele lor naturaleStatele au dreptul suveran de a exploata resursele lor naturale, potrivit politicii lor în materie de mediu înconjurător și în conformitate cu obligația lor de a proteja și de a conserva mediul marin.  +  Articolul 194Măsuri pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin1. Statele vor lua, separat sau împreună, după caz, toate măsurile compatibile cu prezenta convenție, care sunt necesare pentru a preveni, reduce și controla poluarea mediului marin, oricare ar fi sursa acesteia; ele vor recurge, în acest scop, la mijloacele cele mai bine adaptate de care dispun, în funcție de posibilitățile lor, și se vor strădui să-și amortizeze politicile în aceasta privința.2. Statele vor lua toate măsurile necesare pentru ca activitățile de sub jurisdicția sau de sub controlul lor să fie conduse într-un asemenea mod, încât sa nu cauzeze, prin poluare, prejudicii altor state și mediului lor înconjurător, astfel încât poluarea datorată unor incidente sau unor activități de sub jurisdicția sau de sub controlul lor sa nu se intinda dincolo de zonele în care ele exercita drepturi suverane în conformitate cu prevederile convenției.3. Măsurile luate în aplicarea prezentei părți vizează toate sursele de poluare a mediului marin. Ele includ, în special, măsurile ce tind a limita, pe cît posibil:a) evacuarea de substanțe toxice, dăunătoare sau nocive, mai ales de substanțe nedegradabile, provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin imersiune;b) poluarea de către nave, îndeosebi măsurile pentru prevenirea accidentelor și pentru a se face fața cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operațiunilor pe mare, a se preveni deversarile, fie ca sunt intenționate sau nu, și a se reglementa proiectarea, construcția, echiparea și exploatarea navelor și componenta personalului afectat acestora;c) poluarea provenind de la instalațiile sau aparatura utilizate pentru explorarea sau exploatarea resurselor naturale de pe fundul marilor și din subsolul lor, în mod deosebit măsurile pentru prevenirea accidentelor și pentru a se face fața cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operațiunilor pe mare și a se reglementa proiectarea, construcția, echiparea și exploatarea acestor instalații și aparaturi și componenta personalului afectat acestora;d) poluarea provenind de la celelalte instalații sau aparaturi care funcționează în mediul marin, în special măsurile de prevenire a accidentelor și pentru a se face fața cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operațiunilor pe mare și a se reglementa proiectarea, construcția, echiparea și exploatarea acestor instalații și aparaturi, precum și componenta personalului afectat acestora.4. Atunci când iau măsuri pentru prevenirea, reducerea sau controlul poluarii mediului marin, statele se vor abține de la orice amestec nejustificat în activitățile întreprinse de alte state în exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor lor, în conformitate cu prevederile convenției.5. Măsurile luate potrivit prezentei părți cuprind măsurile necesare pentru protejarea și conservarea ecosistemelor rare sau delicate, ca și a mediului de viața al speciilor și organismelor marine în scădere, amenintate sau pe cale de dispariție.  +  Articolul 195Obligația de a nu deplasa prejudiciul sau riscurile și de a nu înlocui un tip de poluare cu altulAtunci când iau măsuri pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin, statele vor acționa în asa fel, încât sa nu deplaseze, direct sau indirect, prejudiciul sau riscurile dintr-o zona în alta și sa nu înlocuiască un tip de poluare cu altul.  +  Articolul 196Utilizarea de tehnici sau introducerea de specii străine sau noi1. Statele vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin rezultată din utilizarea de tehnici, în cadrul jurisdicției lor sau sub controlul lor, ori din introducerea, cu intenție sau în mod accidental, într-o zona a mediului marin, de specii străine sau noi care pot provoca acestuia schimbări importante și dăunătoare.2. Prezentul articol nu afectează aplicarea dispozițiilor convenției referitoare la măsurile vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin.  +  Secţiunea a 2-a Cooperarea mondială și regionala  +  Articolul 197Cooperarea pe plan mondial sau regionalStatele vor coopera pe plan mondial și, când este cazul, pe plan regional, direct sau prin intermediul unor organizații internaționale competente, la formularea și la elaborarea de reguli și de norme, ca și de practici și proceduri recomandate, cu caracter internațional, compatibile cu convenția, pentru protecția și conservarea mediului marin, ținând seama de particularitățile regionale.  +  Articolul 198Notificarea unui risc iminent de daune sau a unei daune efectiveOrice stat care are cunoștința despre cazuri în care mediul marin este în pericol iminent de a suferi daune din cauza poluarii va informa imediat despre aceasta pe celelalte state pe care le considera expuse unor astfel de daune, precum și organizațiile internaționale competente.  +  Articolul 199Planuri de urgenta împotriva poluariiÎn cazurile vizate la art. 198, statele situate în zona afectată, după posibilitățile lor, și organizațiile internaționale competente, vor coopera, în măsura posibilului, pentru a elimina efectele poluarii și a preveni sau reduce la minimum daunele. În acest scop, statele trebuie să elaboreze și sa promoveze de comun acord planuri de urgenta pentru a face fața incidentelor care produc poluarea mediului marin.  +  Articolul 200Studii, programe de cercetare și schimb de informații și de dateStatele vor coopera, direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale competente, pentru a promova studii, a întreprinde programe de cercetare științifică și a incuraja schimbul de informații și de date obținute asupra poluarii mediului marin. Ele se vor strădui sa participe activ la programe regionale și mondiale vizind dobîndirea de cunoștințe necesare pentru a determina natura și amploarea poluarii, efectele expunerii la poluare, căile pe care ea le urmează, riscurile pe care le comporta și remediile posibile.  +  Articolul 201Criterii științifice pentru elaborarea reglementărilorȚinând seama de informațiile și datele culese în aplicarea dispozițiilor art. 200, statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale competente, în vederea stabilirii unor criterii științifice corespunzătoare pentru formularea și elaborarea de reguli și de norme, ca și de practici și de proceduri recomandate, vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin.  +  Secţiunea a 3-a Asistența tehnica  +  Articolul 202Asistența pentru statele în curs de dezvoltare în domeniile științei și tehniciiStatele trebuie, direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale competente:a) sa promoveze programe de asistența, pentru statele în curs de dezvoltare, în domeniul științei, educației, tehnicii și în alte domenii, în vederea protejării și conservării mediului marin și pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii marine. Aceasta asistența consta, în special, în:(i) pregătirea personalului științific și tehnic al acestor state;(ii) facilitarea participării lor la programe internaționale pertinente;(iii) furnizarea către aceste state a materialului și facilităților necesare;(iv) creșterea capacității lor de a fabrica ele însele acest material;(v) furnizarea serviciilor consultative și dezvoltarea mijloacelor materiale privind programele de cercetare, de supraveghere continua, de educație și alte programe;b) sa furnizeze asistența corespunzătoare, mai ales pentru statele în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta sa reducă la minimum efectele accidentelor majore care pot cauza o poluare importanța a mediului marin;c) sa furnizeze asistența corespunzătoare, mai ales pentru statele în curs de dezvoltare, pentru pregătirea de evaluări ecologice.  +  Articolul 203Tratament preferențial în favoarea statelor în curs de dezvoltareÎn vederea prevenirii, reducerii și controlului poluarii mediului marin sau a reducerii la minimum a efectelor sale, organizațiile internaționale vor acorda statelor în curs de dezvoltare un tratament preferențial în ceea ce privește:a) alocarea fondurilor și a mijloacelor de asistența tehnica adecvate; șib) utilizarea serviciilor lor specializate.  +  Secţiunea a 4-a Supravegherea continua și evaluarea ecologica  +  Articolul 204Supravegherea continua a riscurilor de poluare și a efectelor poluarii1. Statele se vor strădui, în măsura posibilului și într-un mod compatibil cu drepturile celorlalte state, fie direct, fie prin intermediul organizațiilor internaționale competente, sa observe, sa masoare, sa evalueze și sa analizeze, prin metode științifice recunoscute, riscurile de poluare a mediului marin sau efectele acestei poluari.2. În mod deosebit, ele vor supraveghea în mod constant efectele tuturor activităților pe care le autorizează sau le executa, pentru a determina dacă aceste activități risca sa polueze mediul marin.  +  Articolul 205Publicarea de rapoarteStatele vor publică rapoarte asupra rezultatelor obținute în aplicarea prevederilor art. 204 sau vor furniza, la intervale corespunzătoare, asemenea rapoarte organizațiilor internaționale competente care vor trebui să le pună la dispoziția tuturor celorlalte state.  +  Articolul 206Evaluarea efectelor potențiale ale activitățilorÎn cazul în care statele au ratiuni serioase de a considera ca activitățile pe care și le propun să le întreprindă, ținând de jurisdicția lor sau sub controlul lor, risca sa producă o poluare importanța sau modificări considerabile și dăunătoare mediului marin, ele vor evalua, în măsura posibilului, efectele potențiale ale acestor activități asupra acestui mediu și vor prezenta rezultatele acestor evaluări în modul prevăzut la art. 205.  +  Secţiunea a 5-a Reglementarea internaționala și legislația interna vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin  +  Articolul 207Poluarea de origine terestra1. Statele vor adopta legi și regulamente pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin de origine terestra, inclusiv poluarea provenind de la fluvii, rîuri, estuare, conducte și instalații de deversare, ținând seama de regulile și normele, ca și de practicile și procedurile recomandate, convenite pe plan internațional.2. Statele vor lua orice alte măsuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii terestre a mediului marin.3. Statele se vor strădui să-și armonizeze politicile lor naționale în aceasta privința, la nivelul regional corespunzător.4. Statele, actionind îndeosebi prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, se vor strădui sa adopte, pe plan mondial și regional, reguli și norme ca și practici și proceduri recomandate în vederea prevenirii, reducerii și controlului poluarii terestre a mediului marin, ținând seama de particularitățile regionale, de capacitatea economică a statelor în curs de dezvoltare și de cerințele dezvoltării lor economice. Aceste reguli și norme, ca și aceste practici și proceduri recomandate vor fi reexaminate din când în când, după necesitați.5. Legile, reglementările și măsurile, ca și regulile, normele, practicile și procedurile recomandate, vizate la paragrafele 1, 2 și 4, vor cuprinde măsuri destinate a limita, pe cît posibil, evacuarea în mediul marin a substanțelor toxice, dăunătoare sau nocive, mai ales a substanțelor nedegradabile.  +  Articolul 208Poluarea rezultind din activități referitoare la teritoriile submarine supuse jurisdicției naționale1. Statele riverane vor adopta legi și reglementări pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin, care rezultă, direct sau indirect, din activități referitoare la fundul marilor, care țin de jurisdicția lor sau care provin din insule artificiale, de la instalații și lucrări ținând de jurisdicția lor, în virtutea prevederilor art. 60 și 80.2. Statele vor lua orice alte măsuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea și controlul acestei poluari.3. Legile, reglementările și măsurile nu trebuie să fie mai puțin eficiente decît regulile și normele internaționale sau practicile și procedurile recomandate, cu caracter internațional.4. Statele se vor strădui să-și armonizeze politicile lor naționale în aceasta privința, la nivelul regional corespunzător.5. Statele, actionind mai ales prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, vor adopta, pe plan mondial și regional, reguli și norme, ca și practici și proceduri recomandate, pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin, care rezultă, direct sau indirect, din activitățile referitoare la fundul marilor, care țin de jurisdicția lor, sau care provin din insulele artificiale, de la instalațiile și lucrările ținând de jurisdicția lor, care sunt vizate la paragraful 1. Aceste reguli și norme, ca și aceste practici și proceduri recomandate vor fi reexaminate din când în când, după necesitați.  +  Articolul 209Poluarea rezultată din activități desfășurate în zona1. Vor fi adoptate reguli, reglementări și proceduri internaționale, conform părții a XI-a, pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin, rezultate din activitățile desfășurate în zona. Aceste reguli, reglementări și proceduri vor fi reexaminate din când în când, după necesitați. 2. Sub rezerva dispozițiilor pertinente ale prezentei secțiuni, statele vor adopta legi și regulamente pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin, rezultate din activitățile desfășurate în zona de către nave sau provenind de la instalații, lucrări și de la alte aparaturi arborind pavilionul lor, înmatriculate pe teritoriul lor sau aflate sub autoritatea lor, după caz. Aceste legi și reglementări nu trebuie să fie mai puțin eficiente decît regulile, reglementările și procedurile recomandate, cu caracter internațional, vizate la paragraful 1.  +  Articolul 210Poluarea prin imersiune1. Statele vor adopta legi și reglementări pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin care rezultă din imersiune.2. Statele vor lua, de asemenea, orice alte măsuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea și controlul acestei poluari.3. Aceste legi, reglementări și măsuri trebuie să garanteze ca nici o imersiune nu poate să se facă fără autorizația autorităților competente ale statelor.4. Statele, actionind mai ales prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, se vor strădui sa adopte, pe plan mondial și regional, reguli și norme, ca și practici și proceduri recomandate, pentru prevenirea, reducerea și controlul acestei poluari. Aceste reguli și norme, ca și practicile și procedurile recomandate vor fi reexaminate din când în când, după necesitați.5. Imersiunea de deșeuri în marea teritorială și în zona economică exclusiva sau pe platoul continental nu poate avea loc fără acordul prealabil expres al statului riveran; acesta are dreptul sa autorizeze, sa reglementeze și sa controleze aceasta imersiune, după ce a examinat în modul cuvenit problema împreună cu celelalte state pentru care aceasta imersiune poate avea efecte prejudiciabile datorită situației lor geografice.6. Legile și reglementările naționale, precum și măsurile naționale nu trebuie să fie mai puțin eficiente, pentru prevenirea, reducerea și controlul acestei poluari prin imersiune, decît regulile și normele cu caracter mondial.  +  Articolul 211Poluarea de către nave1. Statele, actionind prin intermediul organizației internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice generale, vor adopta reguli și norme internaționale vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin de către nave și se angajează sa favorizeze adoptarea, dacă se poate în același mod, a unor dispozitive de circulație a navelor vizind reducerea la minimum a riscului de accidente susceptibile de a polua mediul marin, inclusiv litoralul, și de a aduce atingere, prin aceasta, intereselor conexe ale statelor riverane. Aceste reguli și norme vor fi, în același mod, reexaminate din când în când, după necesitați.2. Statele vor adopta legi și reglementări pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin de către navele arborind pavilionul lor sau înmatriculate de ele. Aceste legi și reglementări nu trebuie să fie mai puțin eficiente decît regulile și normele internaționale general recunoscute, stabilite prin intermediul organizației internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice generale.3. Statele care, în scopul prevenirii, reducerii și controlului poluarii mediului marin, impun navelor străine condiții speciale pentru intrarea în porturile lor sau în apele lor interioare, sau pentru utilizarea instalațiilor terminale în larg vor face publicitatea corespunzătoare acestor condiții și le vor comunică organizației internaționale competente. Dacă, în vederea armonizării politicii urmate în materie, doua sau mai multe state riverane impun asemenea condiții sub o formă identică, se va indica, în comunicare, care sunt statele care participa la asemenea aranjamente. Fiecare stat va impune căpitanului navei arborind pavilionul sau sau înmatriculată de el ca, atunci când nava se găsește în marea teritorială a unui stat participant la aceste aranjamente comune, sa furnizeze, la cererea acestui stat, informații care să indice dacă el se îndreaptă spre un stat din aceeași regiune care participa la aceste aranjamente și, în caz afirmativ, sa precizeze dacă nava corespunde condițiilor impuse de acest stat privind intrarea în porturile sale. Prezentul articol se aplică fără sa aducă atingere continuării exercitării de către o nava a dreptului sau de trecere inofensiva sau aplicării prevederilor art. 25 paragraful 2.4. Statele riverane pot, în exercitarea suveranității lor asupra marii teritoriale, sa adopte legi și reglementări pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin de către navele străine, inclusiv de către navele care-și exercită dreptul de trecere inofensiva. Aceste legi și reglementări, conform secțiunii a 3-a a părții a II-a, nu trebuie să împiedice trecerea inofensiva a navelor străine.5. În scopul asigurării respectării, la care se referă secțiunea a 6-a, statele riverane pot sa adopte, pentru zona lor economică exclusiva, legi și reglementări vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave, care să fie conforme și sa pună în aplicare regulile și normele internaționale general acceptate, stabilite prin intermediul organizației internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice generale.6. a) Dacă regulile și normele internaționale vizate de paragraful 1 nu permit a se face fața într-un mod adecvat unor situații speciale și dacă un stat riveran are motive serioase de a considera ca o anumită zona, clar definită, din zona sa economică exclusiva necesita adoptarea unor măsuri obligatorii, speciale, pentru prevenirea poluarii de către nave, pentru ratiuni tehnice recunoscute, legate de caracteristicile oceanografice și ecologice, de utilizarea sau protejarea resurselor sale și de caracterul special al traficului, acest stat poate, în urma unor consultări corespunzătoare, prin intermediul organizației internaționale competente, cu orice alte state interesate, sa adreseze acestei organizații o comunicare privind zona în cauza, furnizind, în sprijin, justificări științifice și tehnice, ca și informații asupra instalațiilor de recepție necesare. În termen de 12 luni de la primirea comunicării, organizația va stabili dacă situația din zona în cauza îndeplinește condițiile menționate. Dacă organizația decide astfel, statul riveran poate adopta, pentru aceasta zona legi și reglementări vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave, care vor pune în aplicare regulile și normele sau practicile de navigație internaționale care au fost prevăzute de către organizația internaționala competența pentru zonele speciale;b) statul riveran va publică limitele acestor zone speciale, clar definite;c) atunci când face comunicarea menționată, statul riveran va indica, în paralel, organizației dacă are intenția sa adopte, pentru zona care face obiectul acesteia, legi și reglementări suplimentare vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave. Aceste legi și reglementări suplimentare pot să se refere la deversari sau la practici de navigație, dar nu vor obliga navele străine sa accepte alte norme în materie de proiectare, de construire și de echipare decît regulile și normele internaționale general acceptate; ele vor deveni aplicabile navelor străine la expirarea unui termen de 15 luni de la data comunicării către organizație, sub rezerva ca aceasta să le aprobe în termen de 12 luni socotite de la această dată.7. Regulile și normele internaționale vizate în prezentul articol trebuie să prevadă, între altele, obligația de a notifica fără întârziere statelor riverane, al căror litoral sau interese conexe risca să fie afectate, accidentele marine, în special cele care antrenează sau risca sa antreneze deversari.  +  Articolul 212Poluarea de origine atmosferica sau transatmosferica1. În scopul prevenirii, reducerii și controlului poluarii mediului marin de origine atmosferica sau transatmosferica, statele vor adopta legi și reglementări aplicabile spațiului aerian asupra căruia ele își exercită suveranitatea și navelor care arboreaza pavilionul lor sau navelor și aeronavelor înmatriculate de ele, ținând seama de regulile și normele, ca și de practicile și procedurile recomandate, convenite pe plan internațional, și de securitatea navigației aeriene.2. Statele vor lua și alte măsuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea și controlul acestei poluari.3. Statele, actionind, îndeosebi, prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, se vor strădui sa stabilească, pe plan mondial și regional, reguli și norme, ca și practici și proceduri recomandate pentru prevenirea, reducerea și controlul acestei poluarii.  +  Secţiunea a 6-a Asigurarea respectării  +  Articolul 213Asigurarea respectării reglementărilor în privința poluarii de origine terestraStatele vor asigura respectarea legilor și reglementărilor adoptate în concordanta cu art. 207; ele vor adopta legi și reglementări și vor lua alte măsuri necesare pentru a pune în aplicare regulile și normele internaționale aplicabile, stabilite prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin de către surse terestre.  +  Articolul 214Asigurarea respectării reglementărilor în privința poluarii rezultate din activități referitoare la fundul mariiStatele vor asigura respectarea legilor și reglementărilor adoptate în conformitate cu art. 208, vor adopta legile și reglementările și vor lua celelalte măsuri necesare pentru îndeplinirea regulilor și normelor internaționale aplicabile, stabilite prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin, care rezultă direct sau indirect din activitățile referitoare la fundul marii și care țin de jurisdicția lor sau care provin de la insulele artificiale, instalațiile și de la lucrările supuse jurisdicției lor, în virtutea prevederilor art. 60 și 80.  +  Articolul 215Asigurarea respectării reglementărilor în privința poluarii rezultate din activități desfășurate în zonaAsigurarea respectării regulilor, reglementărilor și procedurilor internaționale stabilite conform părții a XI-a pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin ce rezultă din activitățile desfășurate în zona va fi guvernata de aceasta parte.  +  Articolul 216Asigurarea respectării reglementărilor referitoare la poluarea prin imersiune1. Respectarea legilor și reglementărilor adoptate în conformitate cu aceasta convenție și a regulilor și normelor internaționale aplicabile, stabilite prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin prin imersiune, va fi asigurata de:a) statul riveran, în ceea ce privește imersiunea în limitele marii sale teritoriale sau ale zonei sale economice exclusive sau pe platoul sau continental;b) statul pavilionului, în ceea ce privește navele care arboreaza pavilionul sau sau navele și aeronavele înmatriculate de el;c) orice stat, în ceea ce privește încărcarea de deșeuri sau alte materii pe teritoriul sau la instalațiile sale terminale din larg.2. Nici un stat nu este obligat, în virtutea prezentului articol, sa intenteze o acțiune, în cazul în care o asemenea acțiune a fost deja pornită de către un alt stat conform dispozițiilor aceluiași articol.  +  Articolul 217Atribuțiile statului pavilionului1. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sau care sunt înmatriculate de ele să respecte regulile și normele internaționale aplicabile, stabilite prin intermediul organizației internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice generale, ca și legile și reglementările pe care ele le-au adoptat conform convenției, în scopul prevenirii, reducerii și controlului poluarii mediului marin de către nave și vor adopta legile și reglementările și vor lua măsurile necesare pentru a le pune în aplicare. Statul pavilionului va veghea ca aceste reguli, norme, legi și reglementări să fie în mod efectiv aplicate, indiferent de locul unde s-a comis încălcarea.2. Statele vor lua, îndeosebi, măsurile corespunzătoare pentru a interzice navelor care arboreaza pavilionul lor sau sunt înmatriculate de ele sa pornească în cursa atita timp cît ele nu corespund regulilor și normelor internaționale vizate la paragraful 1, inclusiv dispozițiilor privind proiectarea, construcția și echiparea navelor.3. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sau sunt înmatriculate de ele sa dispună de certificatele cerute și eliberate în aplicarea regulilor și normelor internaționale vizate la paragraful 1. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor să fie inspectate periodic în scopul de a se asigura ca mențiunile făcute pe certificatele respective sunt conforme stării efective a navei. Celelalte state vor accepta aceste certificate ca o dovadă a stării navei și le vor recunoaște aceeași forta ca și certificatelor pe care le eliberează ele, afară de cazul în care ar exista motive serioase de a crede ca starea navei nu corespunde, într-o măsura importanța, mențiunilor făcute pe certificate.4. Dacă o nava comite o încălcare a regulilor și normelor stabilite prin intermediul organizației internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice generale, statul pavilionului, fără a aduce atingere dispozițiilor art. 218, 220 și 228 va proceda imediat la o ancheta și, când este cazul, va intenta o acțiune cu privire la presupusa încălcare, oricare ar fi locul unde a fost comisă aceasta încălcare sau locul în care poluarea rezultind din aceasta s-a produs sau a fost constatată.5. Făcând ancheta asupra infracțiunii, statul pavilionului poate cere asistența de la oricare alt stat a cărui cooperare ar putea fi utila pentru elucidarea circumstanțelor cazului. Statele se vor strădui sa răspundă cererilor corespunzătoare ale statului pavilionului.6. Statele, la cererea scrisă a unui stat, vor ancheta asupra oricărei încălcări care ar fi fost comisă de navele care arboreaza pavilionul lor. Dacă este convins ca dispune de probe suficiente în acest sens, statul pavilionului va porni fără întârziere o acțiune în justiție în privința presupusei încălcări conform dreptului sau intern.7. Statele de pavilion vor informa imediat statul solicitant și organizația internaționala competența despre acțiunea pornită și despre rezultatele ei. Toate statele vor avea acces la informațiile astfel comunicate.8. Sancțiunile prevăzute de legile și reglementările statelor față de navele care arboreaza pavilionul lor trebuie să fie suficient de riguroase pentru a preveni încălcările în orice loc.  +  Articolul 218Atribuțiile statului portului 1. Atunci când o nava se afla de bunăvoie într-un port sau la o instalatie terminala în larg, statul portului poate să deschidă o ancheta, iar când probele o justifica, sa intenteze o acțiune pentru orice deversare făcuta de acest vas, dincolo de apele sale interioare, de marea sa teritorială sau de zona sa economică exclusiva, prin încălcarea regulilor și normelor internaționale aplicabile stabilite prin intermediul organizației internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice generale.2. Statul portului nu va intenta nici o acțiune în virtutea paragrafului 1, pentru încălcări prin deversari efectuate în apele interioare, marea teritorială sau zona economică exclusiva a unui alt stat, decît dacă aceste deversari au cauzat sau risca sa cauzeze poluarea apelor sale interioare, a propriei sale mari teritoriale sau a propriei sale zone economice exclusive, sau dacă o cere celălalt stat, statul pavilionului ori un stat care a suferit sau risca sa sufere pagube datorită deversarilor.3. Atunci când o nava se găsește de bunăvoie într-un port sau la o instalatie terminala în larg, statul portului se va strădui sa dea curs cererilor oricărui alt stat privind o ancheta asupra deversarilor susceptibile de a constitui o încălcare vizata de paragraful 1, care ar fi fost efectuate în apele interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a statului solicitant și care va fi poluat sau ar fi creat riscuri de poluare a acestor zone. Statul portului se va strădui, de asemenea, sa dea curs cererilor statului pavilionului privind o ancheta asupra unor asemenea încălcări, oricare ar fi locul în care acestea s-ar fi putut comite.4. Dosarul anchetei efectuate de către statul portului în aplicarea prevederilor prezentului articol va fi transmis statului pavilionului sau statului riveran, la cererea acestora. Orice acțiune intentată de către statul portului pe baza acestei anchete poate, sub rezerva prevederilor secțiunii a 7-a, să fie suspendată la cererea statului riveran, când încălcarea a fost comisă în apele interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a acestuia din urma. Într-un astfel de caz, probele, dosarul cauzei, precum și orice cauțiune sau alta garanție financiară depusa la autoritățile statului portului vor fi transmise statului riveran. Aceasta transmitere va exclude continuarea acțiunii în statul portului.  +  Articolul 219Măsuri de control asupra navigabilitatii vizind evitarea poluariiSub rezerva prevederilor secțiunii a 7-a, statele care au constatat, la cerere sau din proprie inițiativă, ca o nava, aflată într-unul dintre porturile lor sau la una dintre instalațiile terminale în larg, a încălcat regulile și normele internaționale aplicabile privind navigabilitatea navelor și prin aceasta amenința sa cauzeze daune mediului marin, vor lua, pe cît le sta în putința, măsuri administrative pentru a împiedica aceasta nava sa plece în cursa. Ele nu o vor autoriza decît să se îndrepte spre cel mai apropiat șantier corespunzător de reparații și, după eliminarea cauzelor încălcării, îi vor permite să-și continue drumul fără întârziere.  +  Articolul 220Atribuțiile statului riveran1. Atunci când o nava se găsește de bunăvoie într-un port sau la o instalatie terminala în larg, statul portului poate să intenteze, sub rezerva dispozițiilor secțiunii a 7-a, o acțiune cu privire la orice încălcare a legilor și reglementărilor pe care le-a adoptat în conformitate cu convenția sau cu regulile și cu normele internaționale aplicabile vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave, dacă încălcarea a fost comisă în marea sa teritorială sau în zona sa economică exclusiva.2. Atunci când un stat are motive serioase sa creadă ca o nava care navighează în marea sa teritorială a încălcat, în timpul trecerii sale, legile și reglementările pe care le-a adoptat în conformitate cu convenția sau cu regulile și cu normele internaționale aplicabile vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave, el poate, fără a aduce atingere dispozițiilor pertinente ale secțiunii a 3-a a părții a II-a, sa procedeze la o inspectare fizica a navei pentru constatarea încălcării și, atunci când elementele de proba o justifica, sa intenteze o acțiune judiciară și, între altele, sa ordone imobilizarea navei potrivit dreptului sau intern, sub rezerva prevederilor secțiunii a 7-a.3. Atunci când un stat are motive serioase sa creadă ca o nava care navighează în zona sa economică exclusiva sau în marea sa teritorială a comis în zona economică exclusiva o încălcare a regulilor și normelor internaționale aplicabile vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave, sau a legilor și reglementărilor pe care le-a adoptat în conformitate cu aceste reguli și cu norme internaționale și în aplicarea acestora, statul respectiv poate cere navei sa furnizeze informații privind identitatea sa și portul sau de înmatriculare, ultimul și următorul sau port de escala și alte informații pertinente necesare pentru a stabili dacă a fost comisă o încălcare.4. Statele vor adopta legi și reglementări și vor lua măsurile necesare pentru ca navele arborind pavilionul lor sa dea curs cererilor de informații vizate la paragraful 3.5. Atunci când un stat are motive serioase sa creadă ca o nava care navighează în zona sa economică exclusiva sau în marea sa teritorială a comis în zona economică exclusiva o încălcare vizata la paragraful 3, care a dus la deversari importante care au produs sau risca sa producă o poluare importanța, poate proceda la inspectarea fizica a navei pentru a constata dacă a avut loc o încălcare, în situația când nava a refuzat sa dea informații sau dacă informațiile furnizate sunt în contradicție flagrantă cu situația de fapt sau dacă circumstanțele cazului justifica aceasta inspecție.6. Atunci când exista dovezi evidente ca o nava care navighează în zona economică exclusiva sau în marea teritorială a unui stat a comis o încălcare vizata la paragraful 3, care a dus la deversari care au produs sau risca sa producă daune importante litoralului sau intereselor conexe ale statului riveran, sau oricăror resurse din marea sa teritorială sau din zona sa economică exclusiva, acest stat poate, sub rezerva prevederilor secțiunii a 7-a și dacă elementele de proba o justifica, sa intenteze o acțiune judiciară și, mai ales, sa ordone imobilizarea navei potrivit dreptului sau intern.7. În ciuda dispozițiilor paragrafului 6, în toate cazurile în care, prin intermediul organizației internaționale competente, au fost stabilite sau au fost convenite în vreun alt mod proceduri corespunzătoare pentru garantarea respectării obligațiilor privind depunerea unei cauțiuni sau a unei alte garanții financiare corespunzătoare, statul riveran, dacă este legat prin aceste proceduri, va autoriza nava să-și continue cursa.8. Paragrafele 3-7 se vor aplica, de asemenea, legilor și reglementărilor naționale adoptate în virtutea dispozițiilor art. 211 paragraful 6.  +  Articolul 221Măsuri destinate sa împiedice poluarea ca urmare a unui accident maritim1. Nici o dispoziție din prezenta parte nu aduce atingere dreptului pe care îl au statele, în virtutea dreptului internațional atât cutumiar, cît și convențional, de a lua măsuri proporționale cu daunele pe care le-au suferit efectiv sau de care sunt amenintate, pentru a-și proteja litoralul sau interesele conexe, inclusiv pescuitul, împotriva poluarii sau unei amenințări de poluare care rezultă dintr-un accident maritim sau din actele legate de un asemenea accident de la care sunt de așteptat consecințe prejudiciabile importante și de a asigura respectarea acestor măsuri dincolo de limitele marii teritoriale.2. În sensul prezentului articol, prin accident maritim se înțelege un abordaj, o eșuare sau alt incident de navigație ori eveniment survenit la bordul sau în exteriorul unei nave și care antrenează pagube materiale sau o amenințare iminenta de pagube materiale pentru o nava sau pentru încărcătura sa.  +  Articolul 222Asigurarea respectării reglementării referitoare la poluarea de origine atmosferica sau transatmosfericaStatele vor asigura respectarea, în limitele spațiului aerian asupra căruia ele își exercită suveranitatea sau cu privire la navele care arboreaza pavilionul lor sau la aeronavele înmatriculate de el, a legilor și reglementărilor pe care le-au adoptat conform dispozițiilor art. 212 paragraful 1 și altor dispoziții ale convenției, vor adopta legi și reglementări și vor lua alte măsuri pentru a aplica regulile și normele internaționale aplicabile stabilite prin intermediul organizațiilor internaționale competente sau al unei conferințe diplomatice, în vederea prevenirii, reducerii și controlului poluarii de origine atmosferica sau transatmosferica, a mediului marin, conform tuturor regulilor și normelor internaționale pertinente referitoare la securitatea navigației aeriene.  +  Secţiunea a 7-a Garanții  +  Articolul 223Măsuri vizind facilitarea desfășurării unei acțiuniAtunci când este intentată o acțiune în aplicarea prezentei părți, statele vor lua măsuri pentru a facilita audierea de martori și admiterea de probe prezentate de către autoritățile unui alt stat sau de către organizația internaționala competența și vor facilita participarea la dezbateri a reprezentanților oficiali ai acestor organizații, ai statului pavilionului sau ai oricărui stat afectat de poluarea rezultată din orice încălcare. Reprezentanții oficiali care participa la aceste dezbateri au drepturile și obligațiile prevăzute de dreptul intern sau de dreptul internațional.  +  Articolul 224Exercitarea atribuțiilor de constringereNumai agenții special împuterniciți, precum și navele de război sau aeronavele militare sau celelalte nave sau aeronave, care poarta semne exterioare indicind clar ca sunt afectate unui serviciu public și care sunt autorizate în acest scop, pot sa exercite acțiuni de constringere față de navele străine în aplicarea prezentei părți.  +  Articolul 225Obligația statelor de a evita consecințele nefaste pe care le pot avea acțiunile lor de constringereAtunci când exercita, în virtutea prevederilor convenției, acțiunea de constringere față de navele străine, statele nu trebuie să pună în pericol securitatea navigației sau sa expuna o nava vreunui risc, sa o conducă într-un port ori într-un loc de ancorare periculos și nici sa expuna mediul marin vreunui risc excesiv.  +  Articolul 226Anchetarea navelor străine1. a) Statele nu vor retine o nava străină mai mult decît este indispensabil scopurilor anchetei prevăzute la art. 216, 218 și 220. Inspectarea fizica a unei nave străine trebuie să fie limitată la examinarea certificatelor, a registrelor sau a altor documente pe care nava este obligată să le dețină, în virtutea regulilor și normelor internaționale general acceptate, sau a oricăror documente similare; nu se poate întreprinde o inspecție fizica mai aprofundata a unei nave decît după aceasta examinare și numai dacă:(i) există motive serioase de a crede ca starea navei și a echipamentului sau nu corespunde în mod esențial mențiunilor din documente;(ii) deținerea acestor documente nu este suficientă pentru a confirma sau a verifica încălcarea presupusă;(iii) nava nu dispune de certificate și documente valabile.b) Dacă din ancheta reiese ca s-a produs o încălcare a legilor și reglementărilor aplicabile sau a regulilor și normelor internaționale privind protejarea și conservarea mediului marin, se va proceda fără întârziere la eliberarea navei, după îndeplinirea formalităților rezonabile, cum este depunerea unei cauțiuni sau a unei alte garanții financiare;c) Fără a se aduce atingere regulilor și normelor internaționale aplicabile în materie de navigabilitate a navelor, dacă eliberarea unei nave ar urma sa antreneze un risc de daune inadmisibile pentru mediul marin, se poate refuza eliberarea navei sau i se poate permite acesteia să-și continue cursa, dar cu condiția de a fi dusa pe șantierul de reparație cel mai apropiat. În cazul în care eliberarea navei a fost refuzată sau când eliberarea navei a fost supusă unor condiții, statul pavilionului trebuie să fie informat despre aceasta, fără întârziere, și poate cere aceasta eliberare conform părții a XV-a.2. Statele vor coopera la elaborarea de proceduri vizind evitarea oricărei inspectari fizice inutile a navelor pe mare.  +  Articolul 227Nediscriminarea față de navele străineÎn exercitarea drepturilor și în îndeplinirea obligațiilor lor în virtutea prevederilor prezentei convenții, statele nu trebuie să supună navele nici unui stat vreunei discriminări de drept sau de fapt.  +  Articolul 228Suspendarea acțiunii de urmărire și restricții la inițierea urmăririi1. Atunci când un stat pornește acțiunea de urmărire în vederea reprimării unei încălcări a legilor și reglementărilor aplicabile sau a regulilor și normelor internaționale pentru prevenirea, reducerea și controlul poluarii de către nave, comisă dincolo de marea sa teritorială de o nava străină, aceasta urmărire este suspendată de îndată ce statul pavilionului a pornit el însuși urmărirea pentru aceeași încălcare în decurs de 6 luni de la introducerea primei acțiuni, cu excepția cazului în care aceasta se referă la un caz de daune grave cauzate statului riveran sau când statul pavilionului în cauza nu și-a respectat în mod repetat obligația de a asigura aplicarea efectivă a regulilor și normelor internaționale în vigoare față de încălcările comise de navele sale. Statul de pavilion care a cerut suspendarea urmăririi conform dispozițiilor prezentului articol va remite în termen adecvat primului stat un dosar complet al cauzei și minutele procesului. Atunci când tribunalele statului pavilionului s-u pronunțat asupra cauzei, se va dispune încetarea urmăririi. După acoperirea cheltuielilor de procedura, orice cauțiune sau orice garanție financiară depusa cu ocazia acestei urmăriri va fi restituită de către statul riveran.2. Nu se mai poate porni o acțiune de urmărire împotriva unor nave străine, după expirarea unui termen de 3 ani, socotit de la data comiterii încălcării, și nici un stat nu poate porni o asemenea urmărire, în cazul în care aceasta a fost deja pornită de un alt stat, sub rezerva prevederilor paragrafului 1.3. Prezentul articol nu afectează dreptul statului pavilionului de a lua orice măsuri, inclusiv dreptul de a porni urmărirea, conform dreptului sau intern, independent de urmărirea pornită anterior de un alt stat.  +  Articolul 229Acțiunea în răspundere civilăNici o dispoziție a prezentei convenții nu aduce atingere dreptului de a introduce o acțiune în răspundere civilă în caz de pierderi sau daune rezultind din poluarea mediului marin.  +  Articolul 230Sancțiuni pecuniare și respectarea drepturilor recunoscute ale acuzatului1. Numai sancțiuni pecuniare pot fi aplicate pentru încălcarea legilor și reglementărilor naționale sau a regulilor și normelor internaționale aplicabile vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin de către nave străine, dincolo de marea teritorială.2. Numai sancțiuni pecuniare pot fi aplicate pentru încălcarea legilor și reglementărilor naționale sau a regulilor și normelor internaționale aplicabile vizind prevenirea, reducerea și controlul poluarii mediului marin de către nave străine în marea teritorială, dacă nu este vorba de un act deliberat și grav de poluare.3. În desfășurarea urmăririi pornite în vederea reprimării incalcarilor de acest tip comise de o nava străină, pentru care se pot aplica sancțiuni, drepturile recunoscute ale acuzatului trebuie să fie respectate.  +  Articolul 231Notificarea statului pavilionului și celorlalte state interesateStatele vor notifica, fără întârziere, statului pavilionului și oricărui alt stat interesat orice măsuri luate față de navele străine, în aplicarea dispozițiilor secțiunii a 6-a, și vor transmite statului pavilionului toate rapoartele oficiale privind aceste măsuri. Totuși, în cazul incalcarilor comise în marea teritorială, obligațiile de mai sus ale statului riveran se aplică doar pentru măsurile luate în cadrul urmăririi. Agenții diplomatici sau funcționarii consulari și, în măsura posibilului, autoritățile maritime ale statului pavilionului vor fi informate imediat despre orice măsuri de acest fel.  +  Articolul 232Răspunderea statelor pentru măsurile de asigurare a respectăriiStatele sunt răspunzătoare de pierderile sau de pagubele care le sunt imputabile în urma unor măsuri luate cu privire la aplicarea dispozițiilor secțiunii a 6-a, atunci când aceste măsuri sunt ilicite sau depășesc ceea ce, în mod rațional, ar fi fost necesar în lumina informațiilor disponibile. Statele trebuie să prevadă cai de recurs în fața tribunalelor lor pentru acțiunile în reparație privind aceste pierderi sau pagube.  +  Articolul 233Garanții privind strimtorile folosite pentru navigația internaționalaNici o dispoziție a secțiunilor 5, 6 și 7 nu va aduce atingere regimului juridic al strimtorilor care servesc navigației internaționale. Totuși, dacă o nava străină, alta decît cele vizate la secțiunea a 10-a, a încălcat legile și reglementările vizate la art. 42 paragraful 1 lit. a) și b), cauzând sau amenintind sa cauzeze pagube importante mediului marin al strimtorilor, statele riverane la strimtori pot lua măsuri de constringere corespunzătoare, cu respectarea mutatis mutandis a prezentei secțiuni.  +  Secţiunea a 8-a Zone acoperite de gheturi  +  Articolul 234Zone acoperite de gheturiStatele riverane au dreptul sa adopte legi și reglementări nediscriminatorii și sa impună respectarea lor în vederea prevenirii, reducerii și controlului poluarii mediului marin de către nave în zonele acoperite de gheturi și cuprinse în limitele zonei lor economice exclusive, atunci când condițiile climaterice deosebit de aspre și faptul ca aceste zone sunt acoperite de gheturi în cea mai mare parte a anului constituie obstacole în calea navigației sau o fac deosebit de periculoasa și când poluarea mediului marin risca sa afecteze în mod grav echilibrul ecologic sau sa-l perturbe în mod ireversibil. Aceste legi și reglementări vor tine seama, în mod cuvenit, de navigație, ca și de protecția și conservarea mediului marin pe baza datelor științifice cele mai sigure de care se poate dispune.  +  Secţiunea a 9-a Răspundere  +  Articolul 235Răspundere1. Statele sunt ținute sa îndeplinească obligațiile internaționale în ce privește protecția și conservarea mediului marin. Ele își angajează răspunderea potrivit dreptului internațional.2. Statele vor asigura ca dreptul lor intern să ofere cai de recurs care să permită obținerea unei despăgubiri rapide și adecvate sau a oricărei alte reparații pentru daunele care rezultă din poluarea mediului marin de către persoane fizice sau juridice aflate sub jurisdicția lor.3. În vederea asigurării unei despăgubiri rapide și adecvate pentru orice daune rezultind din poluarea mediului marin, statele vor coopera pentru asigurarea aplicării și dezvoltării dreptului internațional al răspunderii în ce privește evaluarea și despăgubirea pentru daune și reglementarea diferendelor în materie, precum și, dacă este cazul, elaborarea de criterii și proceduri pentru plata unor despăgubiri adecvate, instituind, de exemplu, un sistem de asigurări obligatorii sau fonduri de despăgubiri.  +  Secţiunea a 10-a Imunitate suverana  +  Articolul 236Imunitate suveranaDispozițiile Convenției asupra protecției și conservării mediului marin nu se aplică nici navelor de război sau navelor auxiliare, nici altor nave sau aeronave care aparțin unui stat sau sunt folosite de el, dacă acesta le utilizează în momentul respectiv exclusiv în scopuri publice necomerciale. Totuși fiecare stat va lua măsurile corespunzătoare care să nu afecteze operațiunile sau capacitatea operațională a navelor sau a aeronavelor care îi aparțin sau pe care le folosește, astfel încât aceste nave și aeronave sa acționeze, pe cît posibil, într-un mod compatibil cu convenția.  +  Secţiunea a 11-a Obligațiile care decurg din alte convenții asupra protecției și conservării mediului marin  +  Articolul 237Obligațiile care decurg din alte convenții asupra protecției și conservării mediului marin1. Prezenta parte nu afectează obligațiile speciale asumate de state în virtutea unor convenții și acorduri specifice încheiate anterior în materie de protecție și de conservare a mediului marin și nici acordurile care pot fi încheiate în aplicarea principiilor generale enunțate în convenție.2. Statele se vor achită de obligațiile specifice asumate în ce privește protecția și conservarea mediului marin, în virtutea unor convenții speciale, într-um mod compatibil cu principiile și obiectivele generale ale convenției.  +  Partea XIII Cercetarea științifică marină  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 238Dreptul de a efectua cercetări științifice marineToate statele, oricare ar fi situația lor geografică, precum și organizațiile internaționale competente au dreptul de a efectua cercetări științifice marine sub rezerva drepturilor și obligațiilor altor state, asa cum sunt ele definite în convenție.  +  Articolul 239Obligația de a favoriza cercetarea științifică marinaStatele și organizațiile internaționale competente vor incuraja și facilita dezvoltarea și desfășurarea cercetării științifice marine potrivit convenției.  +  Articolul 240Principii generale care guvernează desfășurarea cercetării științifice marineCercetarea științifică marina se va conformă următoarelor principii:a) va fi efectuată exclusiv în scopuri pașnice;b) va fi efectuată utilizându-se metode și mijloace științifice corespunzătoare compatibile cu convenția;c) ea nu va stinjeni în mod nejustificat celelalte utilizări legitime ale marii, compatibile cu convenția, și va fi, în modul cuvenit, luată în considerare în cursul acestor utilizări;d) va fi efectuată conform tuturor reglementărilor pertinente adoptate în aplicarea convenției, inclusiv celor care vizează protecția și conservarea mediului marin.  +  Articolul 241Nerecunoasterea cercetării științifice marine ca fundament juridic al vreunei revendicariCercetarea științifică marina nu va constitui temei juridic pentru nici o revendicare asupra vreunei părți oarecare a mediului marin sau a resurselor sale.  +  Secţiunea a 2-a Cooperarea internaționala  +  Articolul 242Obligația de a favoriza cooperarea internaționala1. Conformindu-se principiului respectării suveranității și a jurisdicției și pe baza reciprocității avantajelor, statele și organizațiile internaționale competente vor favoriza cooperarea internaționala în materie de cercetare științifică marina în scopuri pașnice.2. În acest context și fără a aduce prejudicii drepturilor și obligațiilor statelor în virtutea convenției, un stat, actionind în aplicarea prezentei părți, va oferi altor state, după cum va fi cazul, posibilități rezonabile de a obține de la acesta sau cu cooperarea acestuia informațiile necesare pentru prevenirea și controlul efectelor dăunătoare sănătății și securității persoanelor și mediului înconjurător.  +  Articolul 243Crearea de condiții favorabileStatele și organizațiile internaționale competente vor coopera, prin încheierea de acorduri bilaterale și multilaterale, pentru a crea condiții favorabile desfășurării cercetării științifice asupra mediului marin și pentru conjugarea eforturilor cercetărilor care studiază natura fenomenelor și proceselor care se manifesta în acest mediu marin și interactiunea lor.  +  Articolul 244Publicarea și difuzarea de informații și cunoștințe1. Statele și organizațiile internaționale competente vor publică și difuza, pe cai corespunzătoare și conform convenției, informații asup