HOTĂRÎRE nr. 250 din 8 mai 1992privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare
EMITENT
  • GUVERN
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 108 din 27 mai 1992



     +  Capitolul 1 Concediul de odihnă  +  Articolul 1 (1) Salariaţii din administraţia publică au dreptul, în fiecare an ca lendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată de 21 sau 25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea lor în munca, după cum urmează:
      Vechimea în muncăDurata concediului
      - pînă la 10 ani21 zile lucrătoare
      - peste 10 ani25 zile lucrătoare
    (2) Salariaţii din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit cu o durată de 18-25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în munca, după cum urmează:
      Vechimea în muncăDurata concediului
      - pînă la 5 ani18 zile lucrătoare
      - între 5 şi 15 ani21 zile lucrătoare
      - peste 15 ani25 zile lucrătoare
    (3) Pentru ţinerii în vîrsta de pînă la 18 ani, durata concediului de odihnă este de 24 zile lucrătoare. La stabilirea duratei concediului de odihnă se ia în considerare vîrsta pe care aceşti tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv. (4) Personalul din activitatea de cercetare ştiinţifică atestat, încadrat în unităţile bugetare, are dreptul la un concediu de odihnă plătit, stabilit în raport cu vechimea în munca, după cum urmează:- 24 zile lucrătoare pentru salariaţii cu o vechime în munca de pînă la 5 ani;- 26 zile lucrătoare pentru salariaţii cu o vechime în munca de 5-15 ani;- 28 zile lucrătoare pentru salariaţii cu o vechime în munca de peste 15 ani
     +  Articolul 2Salariaţii care sînt încadraţi în posturi cu fracţiuni de norma (4 sau 6 ore pe zi) au dreptul la concediu de odihnă cu durata integrală stabilită potrivit art. 1, corespunzător vechimii în munca.  +  Articolul 3 (1) Salariaţii care îndeplinesc prin cumul, pe lîngă funcţia de baza, cu o norma întreaga, o alta funcţie, au dreptul la concediul de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de baza. Unitatea în care salariaţii cumulează le va acorda, la cerere, un concediu fără plata pentru zilele de concediu de odihnă primite de la cealaltă unitate. (2) Salariaţii care sînt încadraţi cu jumătate de norma la doua unităţi au dreptul la concediu de odihnă la ambele unităţi, proporţional cu timpul lucrat. (3) Salariaţii care cumulează, la unităţi diferite, fracţiuni de norma care depăşesc o norma întreaga, îşi aleg unităţile de la care beneficiază de concediu de odihnă, în asa fel încît drepturile cuvenite potrivit acestuia sa nu depăşească pe cele cuvenite salariaţilor încadraţi cu o norma întreaga.  +  Articolul 4 (1) Vechimea în munca ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariaţii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul, stabilită potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială (2) Pentru salariaţii care se încadrează în munca în timpul anului, durata concediului de odihnă se va stabili proporţional cu perioada lucrata de la încadrare la sfîrşitul anului calendaristic respectiv, în raport cu vechimea în munca stabilită potrivit alin. (1).  +  Articolul 5 (1) Salariaţii care au lipsit de la serviciu întregul an calendaristic, fiind în concediu medical sau în concedii fără plata acordate potrivit art. 25 alin. (3), nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an. (2) În cazul în care perioadele de concedii medicale şi de concedii fără plata prevăzute la art. 25 alin. (3), insumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au intins pe 2 sau mai mulţi ani calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reinceperii activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin.(1).  +  Articolul 6 (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic, integral sau fractionat. (2) Concediul de odihnă poate fi fractionat, la cererea salariatului, cu condiţia ca una dintre fracţiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucrătoare.  +  Articolul 7 (1) Pe durata concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la o indemnizaţie stabilită în raport cu numărul de zile de concediu înmulţite cu media zilnica a salariului de baza, sporului de vechime şi după caz, indemnizaţiei pentru funcţia de conducere, luate împreună, corespunzătoare lunii în care se efectuează zilele de concediu; în cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a doua luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare luna în parte. (2) Media zilnica a veniturilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte în raport cu numărul mediu al zilelor lucrătoare pe luna. (3) Pentru cei încadraţi cu fracţiuni de norma, indemnizaţia de concediu se calculează avîndu-se în vedere veniturile prevăzute în alin. (1), cuvenite pentru fracţiunea de norma sau fracţiunile de norma care se iau în calcul. (4) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte cu cel puţin 5 zile înaintea plecării în concediu.  +  Articolul 8 (1) Conducerea unităţii are obligaţia sa ia măsurile necesare pentru ca salariaţii să efectueze, în fiecare an calendaristic, concediile de odihnă la care au dreptul. (2) Persoanele care nu au efectuat concediul în anul calendaristic respectiv vor primi o despăgubire egala cu indemnizaţia de concediu cuvenită. Despăgubirea urmează a fi suportată de cel din vina căruia persoana nu a efectuat concediul de odihnă. Nu se imputa despăgubirea plătită în cazul în care, în ultimele 2 luni, salariatul a fost în concediu medical, a fost reţinut la serviciu, existind în acest sens o decizie a conducerii unităţii, sau s-a aflat în una din situaţiile prevăzute la art. 10.  +  Articolul 9 (1) Programarea concediilor de odihnă se va face la sfîrşitul anului, pentru anul următor, de către conducerea unităţii, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor. (2) La programarea concediilor de odihnă ale salariaţilor, conducerea unităţii va tine seama, în măsura în care este posibil, şi de specificul activităţii celuilalt soţ.  +  Articolul 10 (1) Programarea concediilor de odihnă va fi modificată, la cererea salariatului, în următoarele cazuri: a) salariatul se afla în concediu medical; b) salariata cere concediu de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate; c) salariatul este chemat sa îndeplinească îndatoriri publice; d) salariatul este chemat sa satisfacă obligaţii militare, altele decît serviciul militar în termen; e) salariatul urmează sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecţionare sau specializare, în ţara ori în străinătate; f) salariatul are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o staţiune balneoclimaterica, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală; g) salariata se afla în concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vîrsta de pînă la 1 an. (2) Programarea concediului de odihnă poate fi modificată de conducerea unităţii, dacă salariatul solicita acest lucru.  +  Articolul 11 (1) Dacă în timpul concediului de odihnă intervine una dintre situaţiile menţionate la art. 10 lit. a), c), d) şi e), efectuarea acestuia se întrerupe. (2) Efectuarea concediului de odihnă se întrerupe în cazul în care salariata intră în concediu pentru maternitate, precum şi în cazul în care salariatul este rechemat, prin dispoziţia scrisă a conducerii unităţii, numai pentru nevoi de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenta salariatului în unitate. În situaţia rechemarii, cei în cauza au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu au mai putut beneficia din cauza rechemarii. (3) Pentru cazurile de întrerupere a concediului menţionate la alin. (1) şi (2), salariaţii au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, cînd aceasta nu este posibil, la data stabilită printr-o noua programare în cadrul aceluiaşi an calendaristic.  +  Articolul 12 (1) În cazul în care concediul început la o anumită data este întrerupt, indemnizaţia nu se restituie. În aceasta situaţie se va proceda la regularizarea plăţilor în raport cu indemnizaţia de concediu aferentă zilelor de concediu neefectuat şi cu salariul cuvenit salariatului pentru perioada lucrata după întreruperea concediului, sau cu drepturile cuvenite pe această perioadă, după caz, potrivit legii. (2) La data programata pentru efectuarea părţii restante a concediului de odihnă se acordă salariatului indemnizaţia de concediu cuvenită pentru aceasta parte, în condiţiile prezentei hotărîri.  +  Articolul 13 (1) Concediul de odihnă cuvenit salariaţilor detasati la alte unităţi se acordă de unităţile la care aceştia îşi desfăşoară activitatea. (2) Salariaţii detasati la o alta unitate avînd sediul în alta localitate au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus şi întors, din localitatea unde sînt detasati în localitatea unde se afla unitatea la care sînt angajaţi, pentru cazul în care concediul se efectuează în timpul detaşării.  +  Articolul 14 (1) În cazul în care, după ce salariatul a efectuat concediul de odihnă, contractul sau de muncă a încetat din motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. i), j), k), l) şi art. 135 din Codul muncii, acesta este obligat sa restituie unităţii partea din indemnizaţia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică: a) salariaţilor care au desfăcute contractele de muncă în baza art. 135 din Codul muncii, din cauza stării sănătăţii, constatată prin certificat medical, iar unitatea nu le-a putut oferi o alta munca corespunzătoare stării sănătăţii şi calificării profesionale; b) femeilor care au desfăcute contractele de muncă în baza art.135 din Codul muncii, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vîrsta de pînă la 7 ani; c) salariaţilor pentru care, după desfacerea contractului de muncă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii, a intervenit achitarea, anularea urmăririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmăririi penale; (3) Concediul de odihnă neacordat salariaţilor transferati, de către unitatea de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestora de unitatea la care au fost transferati. Indemnizaţia de concediu va fi suportată de către cele doua unităţi, proporţional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea în cursul anului calendaristic respectiv; în acelaşi mod se va proceda şi în cazul în care concediul de odihnă a fost efectuat înainte de transferare.  +  Articolul 15 (1) Concediile de odihnă neefectuate, cuvenite salariaţilor cărora le-a încetat contractul de muncă, vor fi compensate în bani. Sumele cuvenite sînt egale cu indemnizaţia de concediu aferentă perioadei efectiv lucrate. (2) Au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrata de la începutul anului calendaristic şi salariaţii chemaţi să-şi satisfacă serviciul militar în termen. (3) În cazul decesului salariatului, suma reprezentind compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va acorda membrilor săi de familie - soţ, copii, părinţi.  +  Articolul 16Orice convenţie prin care se renunţa în total sau în parte la dreptul la concediu de odihnă este interzisă.  +  Articolul 17Modul de efectuare a concediului de odihnă cuvenit personalului didactic se va stabili de Ministerul Învăţămîntului şi Ştiinţei, iar pentru personalul trimis în misiune permanenta în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe.
     +  Capitolul 2 Concediul de odihnă suplimentar  +  Articolul 18 (1) În afară concediului de odihnă, prevăzut la art. 1, salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care exista astfel de condiţii, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare. (2) Salariaţii nevăzători şi cei încadraţi în grade de invaliditate beneficiază de drepturile de concediu de odihnă suplimentar prevăzute la art.2 alin. (2) şi (3) din Legea nr.3/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor. (3) Concediile de odihnă acordate potrivit art. 1 din aceasta hotărîre se cumulează cu cele stabilite la alin. (1) sau, după caz, la alin.(2) din prezentul articol.  +  Articolul 19Stabilirea categoriilor de personal, a activităţilor şi a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum şi existenta condiţiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se fac potrivit prevederilor art. 2 şi art. 3 alin. 1 din Legea nr. 31/1991.  +  Articolul 20În cazul în care salariatul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit şi ulterior, în cursul aceluiaşi an calendaristic pentru care a primit acel concediu suplimentar, nu mai lucrează în condiţii deosebite, nu este obligat sa restituie unităţii cota-parte din indemnizaţia primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic.  +  Articolul 21 (1) Pe baza criteriilor şi a determinarilor făcute în condiţiile art. 19, durata efectivă a concediului suplimentar de odihnă se aproba după cum urmează:- de miniştrii sau de conducătorii celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru salariaţii din aparatul propriu şi din unităţile subordonate;- de prefectul judeţului, cu avizul Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, pentru salariaţii aparatului prefecturii;- de consiliul judeţean sau local, pentru salariaţii din serviciile publice, judeţene, respectiv locale, precum şi din unităţile subordonate;- de consiliul de administraţie al regiei autonome cu specific deosebit, cu avizul ministerului de resort, pentru salariaţii din aceste unităţi;- de conducătorul instituţiilor publice bugetare neguvernamentale, pentru salariaţii din aparatul propriu şi unităţile bugetare subordonate.  +  Articolul 22Pentru salariaţii din ministere, alte organe centrale ale administraţiei publice, precum şi din celelalte unităţi bugetare, trimişi sa lucreze în străinătate, în tari cu clima greu de suportat, durata efectivă a concediului de odihnă suplimentar, diferenţiat pe tari şi zone geografice, se aproba, în limitele prevăzute de art. 18 alin. (1), de miniştrii sau secretarii de stat, şefi ai departamentelor subordonate Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Departamentului de Protecţia Muncii din cadrul ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.  +  Articolul 23Prevederile cuprinse la cap. 1 din aceasta hotărîre se aplică în mod corespunzător şi salariaţilor care beneficiază de concedii de odihnă suplimentare.  +  Capitolul 3 Concediul plătit pentru evenimente familiale deosebite  +  Articolul 24(1)În afară concediului de odihnă, salariaţii din administraţie publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite: a) căsătoria salariatului - 5 zile; b) naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile; c) decesul soţului sau al unei rude de pînă la gradul 2 a salariatului - 3 zile. (2) Concediul plătit, prevăzut la alin. (1), se acordă, la cererea solicitantului, de conducerea unităţii. Indemnizaţiile cuvenite se stabilesc potrivit art. 7 alin. (1).  +  Capitolul 4 Concediul fără plata  +  Articolul 25 (1) Salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare au dreptul la concedii fără plata, a căror durata însumată nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situaţii personale: a) susţinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituţiile de învăţămînt superior, curs seral sau fără frecventa, a examenelor de an universitar, cît şi a examenului de diploma, pentru salariaţii care urmează o formă de învăţămînt superior, curs seral sau fără frecventa; b) susţinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariaţilor care nu beneficiază de burse de doctorat; c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în alta unitate. (2) Salariaţii au dreptul la concedii fără plata, fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii: a) îngrijirea copilului bolnav în vîrsta de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atît mama salariata, cît şi tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleaşi motive, de concediu fără plata; b) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru insotirea soţului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, părinte, pe timpul cît aceştia se afla la tratament în străinătate -, în ambele situaţii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătăţii. (3) Concedii fără plata pot fi acordate şi pentru interese personale, altele decît cele prevăzute la alin. (1) şi (2), pe durate stabilite prin acordul părţilor.  +  Articolul 26 (1) Pe durata concediilor fără plata, persoanele respective îşi păstrează calitatea de salariat. (2) Concediile fără plata acordate în condiţiile art. 25 alin. (1) lit. a) nu afectează vechimea în munca.  +  Capitolul 5 Dispoziţii finale  +  Articolul 27Pe durata concediilor plătite nu pot fi încadrate alte persoane, urmînd ca sarcinile de serviciu ale titularilor posturilor să fie redistribuite.  +  Articolul 28Pe durata concediilor fără plata mai mari de 30 de zile lucrătoare se pot încadra alte persoane cu contracte de muncă pe durata determinata.----------------------------