PLANURI REGIONALE din 6 decembrie 2016de servicii de sănătate
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 988 bis din 8 decembrie 2016



    Notă
    Aprobate prin ORDINUL nr. 1376 din 6 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 988 din 8 decembrie 2016.
     +  I.  Plan general regional de servicii sanitare 2021-2027 Regiunea Nord Est
    PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
    2021-2027
    REGIUNEA NORD EST
     +  CUPRINS ABREVIERI1. CAPITOLUL I: CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE Și REFERINȚE INTERNAȚIONALE1.1. CONTEXTUL NAȚIONAL1.2. METODOLOGIE Și ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE1.2.1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 20161.2.2. Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-20201.2.3. Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020-20271.3. REPERE NAȚIONALE, EUROPENE și INTERNAȚIONALE1.3.1. Asistență medicală primară1.3.2. Asistență medicală spitalicească1.3.3. Asistență ambulatorie de specialitate și spitalizare de zi1.3.4. Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung1.3.5. Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuăa. Asistență medicală primarăb. Asistență medicală ambulatorie de specialitate și spitalizarea de zic. Serviciile spitaliceștid. Îngrijiri la domiciliue. Îmbunătățirea accesului la medicamente pentru boli cronicef. Dispozitive medicaleg. Programe naționale de sănătate1.3.6. Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate1.3.7. Dezvoltarea Resurselor Umanea. Probleme identificateb. Măsuric. Necesarul de medici și modalitatea de normared. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-20182. CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-EST2.1. Caracteristici geografice2.2. Analiză demografică și socio-economică2.3. Indicatori de sănătate și principalii factori determinanți ai sănătății2.4. Principalele provocări în regiunea NE3. CAPITOLUL III: VIZIUNE Și DIRECȚII STRATEGICE3.1. Viziune strategică3.1.1. Direcții strategice4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE4.1. Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie4.1.1. Analiza situației curente și a principalelor deficite4.1.2. ȚINTE REGIONALE Și PLAN OPERAȚIONAL4.2. Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară4.2.1. Analiza situației actuale4.2.2. Ținte regionale și plan operațional4.3. Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească4.3.1. Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE4.3.2. Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare4.3.3. Direcții și ținte strategice4.3.4. Plan operațional la nivel județean4.3.5. Proiecție pentru Regiunea NE4.4. Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE4.5. Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică4.5.1. Diagnostic situație curentă și principalele deficite4.5.2. Ținte operaționale și plan regional4.6. Dezvoltarea resurselor umane va urmări:4.7. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE Și A RECUPERĂRII4.7.1. Analiza situației curente și principalele deficite4.7.2. Ținte regionale4.7.3. Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare4.8. Paturi psihiatrie la nivelul regiunii5. ANEXEAnexa nr. 1Anexa nr. 2Anexa nr. 3aAnexa nr. 3bAnexa nr. 4Anexa nr. 5Anexa nr. 6Anexa nr. 7Anexa nr. 8Anexa nr. 9  +  ABREVIERI BC Județul Bacău BT Județul Botoșani CMI- Cabinet medical individual CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate CNSISP Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică ORL Oto-rino-laringologie UE Uniunea Europeană MF Medic de familie PIB Produsul intern brut MG Medic generalist IS Județul Iași PSI Plan Strategic Instituțional ITL Îngrijire pe termen lung MS Ministerul Sănătății INSP Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare Domeniul Sanitar București NT Județul Neamț OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică CP Centru de permanență PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare RSM Rata Standardizată a Mortalității SV Județul Suceava VS Județul Vaslui OMS Organizația Mondială a Sănătății FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate SNS Strategie Națională de Sănătate1. CAPITOLUL I - CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE ȘI REFERINȚE INTERNAȚIONALE1.1. CONTEXTUL NAȚIONAL Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienței, a calității și a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 1) și-a propus să inverseze piramida serviciilor și să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populației prin intermediul serviciilor care constituie fundația sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenței comunitare, asistenței primară, a asistenței ambulatorii de specialitate și pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicești.
    Figura 1: Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate
    Programele de Guvernare din perioada 2014-2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni. Pentru perioada 2021-2027, se menține aceeași viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din România. Ministerul Sănătății pregătește o nouă strategie națională de sănătate, cu obiective strategice și plan de acțiune, documente ce vor fi finalizate în perioada 2020-2021. Pentru organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate pentru aceasta perioadă, se vor continua principalele măsuri începute în perioada 2014-2020, ținând cont de progresele și problemele întâmpinate. Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, în scopul asigurării accesului populației la serviciile medicale necesare și a sustenabilității financiare. Pentru sprijinirea implementării, în perioada 2020-2027, se vor derula de către Ministerul Sănătății acțiuni în scopul pregătirii planurilor de reorganizare locală, elaborării modelului de organizare și finanțare a serviciilor medicale de spitalizare continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgență, actualizarea legislației în vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale în spitalizarea continuă, ambulatorie și spitalizarea de zi. Având în vedere că bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor. Ministerul Sănătății, autoritățile locale, unitățile sanitare vor identifica surse de finanțare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, îmbunătățire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local. Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unităților sanitare din cele 8 regiuni.
    Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 Scop: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România
    S1 Sănătate publicăS2 Servicii sanitareS3 Acțiuni încrucișate pentru un sistem sanitar previzibil și sustenabil
    O1 Îmbunătățirea sănătății și nutriției femeii și copiluluiO2 Reducerea morbidități și mortalității prin boliletransmisibile și reducerea impactului acestora asupra indivizilor și societățiiO3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile și a poverii acestora asupra populației, prin programe sanitare preventiveO4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate și eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabileO5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil și previzibil, prin implementarea politicilor încrucișate și a programelor prioritareO6 Creșterea eficienței sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare și informareO7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel național, regional și local, în vederea în vederea reducerii inechității la accesul la serviciile sanitare
    Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale și județene, ambulatoriilor, secțiilor de primiri urgențe și secțiilor de reanimareDezvoltare e-sănătate și telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copiiDezvoltarea medicinei școlareScădere prețuri Dezvoltare de programe sanitare naționale Dezvoltare de mecanisme de compensareÎmbunătățirea planificării Îmbunătățirea programelor de rezidențiat Majorare salarii Beneficii pentru muncă în zone îndepărtateÎmbunătățire finanțare Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore Boli rareDebirocratizare accesGrupul interministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor îmbunătățirea sistemului informatic Dezvoltarea calității
    S1 Sănătate și infrastructurăS2 Capacitate de diagnosticare și tratareS3 Acces la medicamenteS4 Resurse umaneS5 Finanțare programe sanitareS6 Capacitate instituțională
    Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul SănătateScop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni
    Legenda: S - arie strategică; O - obiectiv strategic Zona de "Infrastructură sanitară" include toate obiectivele vizate de către Programul Operațional Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate și unități primiri urgențe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR așa cum acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, și nu se intenționează modificarea acestui program. Zona "Diagnostic și capacitate" include acțiuni legate de e-sănătate și telemedicină precum și elaborarea de programe de screening și programe profilactice. Zona "Resurse umane" include îmbunătățirea planificării și formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistența comunitară și stimularea activității în zone îndepărtate. Zona "Finanțarea programelor sanitare" include direcții legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menționate) și pentru bolile rare (incluse și în strategie). Domeniul "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătățirea sistemului informatic și la dezvoltarea calității, care sunt în concordantă cu obiectivele strategiei.
    1.2. METODOLOGIE ȘI ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE1.2.1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016 Pe baza liniilor directoare și de referință oferite de Strategia Națională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est*1). *1) Planurile Regionale De Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuție echitabilă și eficientă a serviciilor de ambulatoriu și îngrijire pacienți internați pentru întreaga țară, cu o distribuție adecvată între instituțiile de îngrijire primară, secundară, terțiară și pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea rețelei actuale de facilități și servicii, luând în considerare necesitățile de asistență medicală ale populației, tranziția demografică și epidemiologică, oportunitățile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puțin invazive de diagnosticare și tratament și trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:– îmbunătățirea accesului populației la serviciile de asistență medicală, sporind în același timp echitatea în furnizarea de servicii;– Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește serviciile primare și serviciile spitalicești disponibile;– îmbunătățirea eficacității și a eficienței în furnizarea de servicii în sistemul sanitar;– Asigurarea calității și siguranței asistenței medicale;– Dezvoltarea coordonării și complementarității între servicii de sănătate, servicii sociale și servicii educaționale;– Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitalicești (de exemplu: asistență ambulatorie, spitalizare de zi etc).1.2.2. Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informații detaliate și actuale asupra itinerariului operațional de implementare a activităților și țintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistență, dar și pentru consolidarea rețelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentării și slabei coordonări curente). Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la fața locului în diverse locații, întâlnirile cu autoritățile naționale și locale, precum și cu principalele părți interesate (inclusiv comitetele regionale și județene), precum și analiza: > Utilizarea rețelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente și a serviciilor acestora (după DRG, acolo unde este cazul); > Căilor și fluxurilor pacienților (pentru grupurile principale) și oportunităților pentru o organizare mai eficientă; > Indicatorilor de activitate / performanță în spital (gradul de ocupare, durata medie de ședere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.). > Compararea cu reperele Europene și internaționale (prezentate în secțiunea 2.3 de mai jos); > Timpii de acces la diferite niveluri de asistență medicală, inclusiv servicii spitalicești și de urgență; > Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistență.1.2.3. Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 - 2027 Scop: actualizare și revizuire masterplan Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute în vedere următoarele:– solicitările/propunerile reprezentanților spitalelor și autorităților locale de a lua în considerarea date și modificări ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018;– schimbările legislative din perioada 2017 până în prezent, modificări de structură și acoperire cu resurse înregistrate în sistemul de sănătate românesc în intervalul 2015-2018;– demararea/implementarea unor proiecte cu finanțări externe în perioada 2015-2019 pentru investiții în sănătate (ex. Prin POR Asistență comunitară, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esențiale de diagnostic și tratament pentru spitale județene și municipale, imagistică, săli de operație, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc., care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unități sanitare, etc.;– creșterea ponderii asistenței medicale ambulatorii și din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale și chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi și ambulatoriu de specialitate clinic;– finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iași, Cluj, Craiova și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configurația structurii acestor spitale;– necesitatea continuării optimizării serviciilor de sănătate în perioada 2020-2027, a integrării SRU Iași, Cluj, Craiova într-o rețea de servicii sustenabilă Tipul de analiză utilizat: analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziție de instituții care colectează aceste date în mod uzual. Anul de referință: 2018 sau ultimul an disponibil. Sursa datelor:– Ministerul Sănătății (MS)– Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)– Institutul Național de Sănătate Publică - Centru Național de Statistică și Informatică în Sănătate (INSP-CNSISP)– Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB) Obiective urmărite– Evaluarea acoperirii cu medici și identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune– Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele și populațiile marginalizate identificate în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România și în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România– Evaluarea acoperirii cu personal din asistența medicală comunitară (asistente medicale comunitare și mediatoare sanitare) și identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune în special în zonele rurale marginalizate conform HG nr. 459/2010.– Elaborarea unui cadru unitar și documentat care să susțină planificarea serviciilor asistență medicală primară, ambulatorie de specialitate și spitalicească, în funcție de nevoile populației deservite și reconfigurarea rețelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel județean și regional. Indicatori analizați: S-a efectuat analiza următorilor indicatori de performanță pe județ/regiune pentru următorii furnizori de îngrijiri de sănătate de la nivelul primar:a. Medicina de familie– acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP– număr de locuitori ce revin la un medic de familie - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP– număr consultații pentru un locuitor - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP– localități fără medic de familie - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de CNASb. Asistență medicală comunitară ● număr total asistenți medicali comunitari angajați ai autorității locale (sursa MS-UIS) corelat cu comunitățile vulnerabile și a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf) ● număr total mediatori sanitari angajați ai autorității locale (sursa MS-UIS), după caz corelat cu comunitățile vulnerabile și a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf) ● număr total localități rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf) ● număr total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf) ● număr total localități urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România (http://www.inforegio.ro/images/Publicații/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf) ● număr total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România (http://www.inforegio.ro/images/Publicații/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf)c. Spitale ● Număr total paturi pe spital și pe secții (acuți și cronici) ● Număr total cazuri spitalizare continuă pe spital și pe secții (acuți și cronici) ● Număr total cazuri internate în urgență pe spital și pe secții ● Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital și pe secții (acuți și cronici) ● Rata de utilizare a paturilor pe spital și pe secții (acuți și cronici)d. Servicii medicale ambulatorii ● Numărul de servicii acordate și număr furnizori de servicii ambulatorii aflați în contract cu CAS ● Acoperirea cu servicii acordate în ambulatoriu ● Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/județe ● 1 normă de medic specialist și 1 normă de asistent medical pentru fiecare dintre specialitățile clinice de bază în ambulatoriu, la 10.000 loc.; ● 1 normă de medic specialist și 1 normă de asistent medical pentru fiecare altă specialitate clinică în ambulatoriu, la 50.000 loc.; ● 1 normă de medic specialist de laborator și 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.; ● 1 normă de medic specialist radiologie-imagistică și 1 normă de asistent medical radiologie-imagistică, la 10.000 loc.; ● 1 normă de medic specialitatea reabilitare medicală (în ambulatoriu) și 2 norme asistent medical la 5.000 loc.; ● 1 normă kinetoterapeut, 1 normă psihoterapeut, 1 normă logoped la 10.000 loc.; ● Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de înaltă performanță, astfel: o 1 CT ia 200.000 loc; o 1 RMN la 250.000 loc; o 1 echograf la 10.000 loc. Criteriile utilizate în analiza sunt: ● La medicul de familie: o Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori o Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori ● La asistență medicală comunitară: o 1 asistentă medicală comunitară/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social și economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical și 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde există comunitate cu cetățeni români de etnie romă, declarați. ● La asistență medicală spitalicească: o 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităților de bază ● La îngrijiri paliative: o Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populație - 25 paturi de IP la o populație de 125.000 locuitori o Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populație - un ambulatoriu de IP la o populație de 60.000 locuitori o Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populație - o echipă de IP la domiciliu la o populație de 40.000 locuitori1.3. REPERE NAȚIONALE, EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE Înainte de a stabili obiective naționale și regionale pentru nivelurile și capacitățile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situația sistemului de sănătate din România cu alte țări Europene. Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane și financiare disponibile.1.3.1. Asistență medicală primară În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în țările UE (Figura 2). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel național. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localități.
    Figura 2: Numărul de medici generaliști per 100.000 persoane (cele mai recente date)

    Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
    Numărul mediu de furnizori de asistență primară și de asistență ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor)*2) era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) și cea a țărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*3). Această situație a fost legată de subfinanțarea constantă a serviciilor de asistență primară și ambulatorie față de alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistența primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor țări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultații. Având în vedere numărul de 17 de pacienți înregistrați la un MF, media națională a fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele internaționale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane și de 12% în cazul celor din zonele rurale. *2) Date pentru îngrijirea primară și îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toți și nu pot fi dezagregate. *3) Vlădescu C, Scînteie SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în tranziție, 18(4) În ultimii ani, în România, au fost introduse câteva mecanisme de stimulare a dezvoltării asistenței medicale primare, mai ales la nivelul comunităților defavorizate, ce sunt prezentate în capitolul "Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă.
    1.3.2. Asistență medicală spitalicească România a făcut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 și 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 și 2012. Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE (Figura 3) în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. (Figura 4).
    Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori {cele mai recente date)

    Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018

    Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)

    Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
    În cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabilă cu media UE (Figura 5 și Figura 6), ceea ce arată un progres în direcția obiectivelor asumate în Strategia Națională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.
    Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistență afecțiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date)

    Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018

    Figura 6: Numărul de externări pacienți cu afecțiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date)

    Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
    1.3.3. Asistență ambulatorie de specialitate și spitalizare de zi Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervențiilor chirurgicale mai puțin invazive și anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluție. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizată de rambursare corespunzătoare, a acestor servicii, mai avantajoase pentru pacienți și din punct de vedere financiar, în comparație cu internarea în regim de spitalizare continuu.*4) (Figura 7). *4) Sursa OCDE - Sănătatea dintr-o privire 2016
    Figura 7: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014

    Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
    Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție chirurgicală de aceeași zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeași zi (Figura 8).
    Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014

    Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
    În ultimii ani, în România, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltării serviciilor acordate în spitalizare de zi, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a proporției acestor servicii medicale și chirurgicale, (vezi capitolul Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă).
    Figura 9: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operații de zi: Marea Britanie 1974-2013
    Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistică activități spitalicești NHS (1974-97), Și Centrul de informare Sanitară și Asistență Socială: Statistici spitalicești episodice - asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14 Nota: În exemplificările de mai sus, prin asistență medicală ambulatorie, acordată în majoritatea țărilor europene se înțelege atât asistență ambulatorie de specialitate, cât și serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi.
    1.3.4. Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung În medie la nivelul țărilor OCDE (2013), au existat 16 paturi în instituțiile de ÎTL și cinci paturi în secțiile de ÎTL din spitale la 1.000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani și peste în instituții ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puțin de 20 la 1.000 de locuitori de 65 de ani și peste în instituții ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor țărilor OCDE, a existat o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1.000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 10). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.
    Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții

    Sursa: Sănătatea dintr-o privire - OCDE 2015
    Legislația națională nu definește în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie, gerontologie, neonatologie, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală cât și asistență socială în mod integrat, pe termen lung.
    1.3.5. Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă  +  o Principalele servicii medicale acordatea. Asistență medicală primară Prin serviciile de asistență se asigură furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relații continue cu pacienții, indiferent de absența sau prezența bolii. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistență medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat. Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistență medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei față de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creștere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenței primare din total FNUASS, menționăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenței medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%. De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenții de la bugetul de stat, precum și transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanență, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, cu modificările și completările ulterioare. Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 - 2019 au înregistrat o creștere anuală constantă, astfel: Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014-2019
    - mii lei -
    201420152016201720182019
    1.440.0001.455.7181.528.5041.620.2141.897.4842.426.793
    În consecință, valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară au crescut în mod constant, respectiv: Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară
    Denumireindicator201420152016201720182019
    01.01.2014- 31.05.2014 începândcu01.06.2014începândcu01.04.2015începândcu01.07.2016începândcu01.10.2016începândcu01.04.2017începândcu01.04.2018începândcu01.07.2019
    Valoarea punctului per capita3,50 lei3,75 lei4,00 lei4,30 lei4,60 lei4,80 lei5,8 lei7, 8 lei
    Valoareapunctuluiperserviciu1,80 lei1,90 lei1,90 lei2,00 lei2,10 lei2,20 lei2,80 lei3,50 lei
    Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistența medicală primară, stimularea medicilor de familie în vederea îmbunătățirii calității serviciilor, creșterea ponderii serviciilor de prevenție în asistența medicală. Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitării frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient. Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, susținerea pachetului de beneficii în asistența medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist și prin creșterea responsabilităților medicului de familie în ceea ce privește prescrierea medicamentelor pentru boli cronice. Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să inițieze îngrijiri pentru mai multe afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc. De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliți de asigurați care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgență pentru complicații care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem. Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea și decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum și recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraților de pe lista proprie. Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcție de performanță se va realiza concomitent cu:– revizuirea pachetului de servicii medicale de bază și– extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenței medicale primare și dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe și mai bune și să funcționeze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecțiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente și performante. Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în Anexa nr. 1.
    b. Asistența medicală ambulatorie de specialitate și spitalizarea de zi În România s-au făcut pași importanți pentru înlocuirea ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi și în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum și consolidarea îngrijirilor cost-eficiență, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate. Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calității de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale. Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019 este prezentată în Anexa nr. 2. Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice și terapeutice, atât medicale cât și chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple și 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerințelor de calitate și siguranță a serviciilor. Pentru întărirea eficacității actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii. Pentru medicii din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice acordate în mediul rural și în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. În acest sens, în prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistența medicală primar și celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice se majorează cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice din mediul rural și din mediul urban - pentru orașele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. În zone speciale (Rezervația Biosferei Delta Dunării) se aplică o majorare de 200%. Pentru medicii din asistența medicală stomatologică, se majorează numărul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural. În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum și în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800. Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialitățile clinice, în situațiile în care pentru anumite specialități există localități/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5. Pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitalicești în spitalizarea continuă și de zi. La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităților ce pot efectua tratamente și proceduri terapeutice și diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităților clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie și terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competență de îngrijiri paliative. Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigațiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de către medicii de specialitate. Situația detaliată pe județe în funcție de medicul care recomandă investigațiile paraclinice se regăsește la Anexa nr. 3A, respectiv în funcție de tipul investigațiilor, la Anexa nr. 3B. În spitalizarea de zi se acordă servicii atât pentru îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic. Legislația specifică criteriile de internare în spitalizare de zi și tipurile de afecțiuni medicale și chirurgicale ce se încadrează în raportarea "caz rezolvat", dar și "servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului în spitalizare de zi". Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 și Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018. În același timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă. Ca urmare a extinderii listei de servicii, ponderea acestora a crescut. Astfel în anul 2015, au fost efectuate și rambursate pe listele de servicii un număr de 2.278.223 servicii, în timp ce în anul 2018 au fost furnizate un număr de 2.762.738 servicii (atât pe listele vechi cât și pe și cele nou introduse - inclusiv efectuarea și decontarea ședințelor de chimioterapie). În raportarea pe caz rezolvat situația comparativă este următoarea: în anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un număr de 1.448.697 cazuri medicale și 228.188 cazuri chirurgicale, iar în anul 2018 au fost raportate un număr de 1.808.649 cazuri medicale și 314.775 cazuri chirurgicale. Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr ce 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:– Amigdalectomia– Chirurgia cataractei, implantul de cristalin– Rinoplastia post-traumatică– Artroscopia genunchiului– Meniscectomia artroscopică a genunchiului– Repararea ligamentului încrucișat– Hemoroidectomia– Cura chirurgicală a herniei inghinale– Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite)– Cura chirurgicală a herniei ombilicale– Cura chirurgicală a herniei epigastrice– Cura chirurgicală a eventrației postoperatorii cu proteză– Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian– Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren– Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren– Repoziționarea cristalinului artificial Exemplificând evoluția numărului unor intervenții chirurgicale acordate în spitalizarea de zi, se observă o creștere a acestor proceduri, ajungând pentru unele tipuri de intervenție să reprezinte până la 39,5% din totalul de intervenții de acel tip. Tabelul 3: Evoluția numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenții chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014
    An20142018
    Tip interventienrcazuriSZnrcazuriSCtotal% cazuri SZ din totalnrcazuriSZnrcazuriSCtotal% cazuri SZ din total
    1.îndepărtarea materialului de osteosinteza116112205133668,69%1444118351327910,87%
    2.artroscopia genunchiului037911379110,00%2634890349160,07%
    3.chirurgia corectivă a sindromului carpian2891734202314,29%7862421320724,51%
    4.chirurgia hemoroizilor5444410495410,98%7733989476216,23%
    5.chirurgia viaricelor699725279518,79%521879981321639,48%
    6.cataracta6725417604848513,87%21199383195951835,62%
    În sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi. Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:1. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)2. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deține documente medicale ce atestă existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)3. Screening prenatal (S11 - S19+6 zile)4. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestațional)5. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică ușoară)6. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III)7. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului8. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic9. Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin10. Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic11. Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie12. Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin.
    c. Serviciile spitalicești Raționalizarea capacității spitalelor a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin implementarea Planului național de reducere a paturilor din spitalele publice și private în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numărul de paturi contractabile a înregistrat următoarea evoluție:– 129.524 pentru anul 2011– 125.639 pentru anul 2012– 123.127 pentru anul 2013– 121.579 pentru anul 2014– 120.579 pentru anul 2015– 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019. Astfel, un număr de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menținându-se constant. În cazul paturilor pentru acuți, ponderea este de 4,02 %, comparabilă cu media UE. S-a îmbunătățit și modalitatea de decontare a serviciilor spitalicești. Pentru serviciile spitalicești, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract în perioada 2015-2018, se observă tendința descrescătoare de înregistrare a serviciilor prestate și nedecontate, după cum urmează: Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitalicești acordate peste valoare de contract, înregistrate și nedecontate în perioada 2015-2018
    -Lei -
    La 31 decembrie 2015La 31 decembrie 2016La 31 decembrie 2017La 31 decembrie 2018
    750.442.314686.297.554688.522.752664.491.937
    Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 față de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei. Măsurile viitoare de îmbunătățire a alocării financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijării pacienților dinspre spital către segmente asistență medicală cost eficace, prin măsuri ca:– trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primară și secundară,– furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce și managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare și îmbunătățirea conștientizării,– plata serviciilor pe criterii de performanță.
    d. Îngrijiri la domiciliu În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultații pe lună acordate la domiciliul asiguraților. Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu. Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabilește de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situația în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s-au acordat îngrijirile. În situația în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât și de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni. În prezent în România sunt înființați un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate. Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât și paliative, în acest moment fiind în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu.e. Îmbunătățirea accesului la medicamente pentru boli cronice În anul 2019, pentru a facilita accesul pacienților cu boli cronice la medicația necesară, s-au încheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum și cost volum rezultat pentru un număr de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni oftalmologice, scleroză multiplă, afecțiuni oncologice; hepatită cronică virală de tip C cu adresabilitate pentru pacienții nonresponderi la terapia fără interferon.f. Dispozitive medicale Demersuri întreprinse în perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului și îmbunătățirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu:– În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale: o noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor, o Proteză de gambă modulară cu manșon de silicon, o Proteză parțială de mână de deget funcțională simplă - se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani cu malformații congenitale.– Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani.– Extinderea termenului de înlocuire a inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni.– A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului sănătății și al președintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvențiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate– A fost adoptat Ordinul ministrului muncii și justiției sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, precum a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilități, utilizate exclusiv pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.g. Programe naționale de sănătate În perioada 2015-2019 programele naționale de sănătate publică, finanțate de MS au fost următoarele:I. Programele naționale de boli transmisibile:1. Programul național de vaccinare;2. Programul național de supraveghere și control a bolilor transmisibile prioritare;3. Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV/SIDA;4. Programul național de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei;5. Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă;III. Programul național de securitate transfuzională;IV. Programele naționale de boli netransmisibile:1. Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:1.1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou la populația feminină eligibilă în regim de screening;1.2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal;1.3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân;2. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;3. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană:3.1. Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;3.2. Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice de la donatori neînrudiți;3.3. Subprogramul de fertilizare în vitro și embriotransfer.4. Programul național de boli endocrine;5. Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;6. Programul național de management al registrelor naționale;V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate:1. Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;2. Subprogramul de prevenire și combatere a consumului de tutun;VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului:1. Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului;2. Subprogramul de sănătate a femeii. În anul 2019 în programele naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului Sănătății au fost efectuate următoarele modificări:a) includerea Programului național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;b) extinderea activităților Programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică prin inițierea unor activități noi destinate îmbunătățirii cunoștințelor specialiștilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum și ale aparținătorilor acestora;c) includerea activității privind efectuarea secvențierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie și/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului național de sănătatea femeii și copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenția "Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- și postnatal Bugetul alocat programelor naționale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei în anul 2015 la valoarea de 842.933 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 4. Programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015-2019 au fost:I. Programul național de boli cardiovasculareII. Programul național de oncologie:a. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologiceb. Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CTc. Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezared. Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulție. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zif. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.III. Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)IV. Programul național de diabet zaharatV. Program național de tratament al bolilor neurologiceVI. Program național de tratament al hemofiliei și talasemieiVII. Programul național de tratament pentru boli rareVIII. Programul național de sănătate mintalăIX. Programul național de boli endocrineX. Programul național de ortopedieXI. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umanăXII. Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronicăXIII. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepaticeXIV. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță:a. Subprogramul de radiologie intervenționalăb. Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentosc. Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copild. Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular. Elementele de noutate din cadrul programelor naționale de sănătate curative în perioada 2015 - 2019 au fost următoarele: ● Anul 2015– Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică - începând cu 01.05.2015, conform legislației în vigoare, contractele cu furnizorii privați de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate.– Programul național de oncologie - s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi. ● Anul 2017– Programul național de boli cardiovasculare - s-au asigurat și materiale sanitare și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională la bolnavii adulți.– Programul național de oncologie - Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți, pe lângă diagnostic s-a asigurat și monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți.– Programul național de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți - s-au asigurat și servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom).– Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei - s-a modificat structura programului, în concordanță cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:a) bolnavii încadrați la hemofilie între 1 și 18 ani cu substituție profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică continuă,b) bolnavii încadrați la hemofilie cu substituție "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand",c) bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituție pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor,d) bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale ortopedice majore și bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu și fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituție în cazul intervențiilor chirurgicale și ortopedice,e) bolnavii cu hemofilie cu substituție de scurtă durată (recuperare medicală după intervenții chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică intermitentă/de scurtă durată.– Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare - s-a asigurat tratament pentru 4 afecțiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar și neuropatie optică ereditară Leber.– Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare– În cadrul Programului național de diabet zaharat: o Pentru creșterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigație de 2 ori/an pe bolnav, o A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotratați de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni. ● Anul 2018– Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienți cu implant cohlear din motive de uzură fizică și pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul președintelui CNAS nr. 932/2018).– Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală.– Programul național de diabet zaharat - a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulților cu diabet zaharat insulinotratați de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s-a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenți la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum și materiale consumabile pentru acestea.– Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare.– Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-au asigurat și dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos. ● Anul 2019– Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică - Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convențională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă și dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează, respectiv, pentru ședința de hemodializă convențională - 561 lei, pentru ședința de hemodiafiltrare intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an și pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019).– Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, în cazul procesoarelor ieșite din garanție, care au mai puțin de 5 ani de funcționare și care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării. (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019)– Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-a introdus și activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019).– Programul național de tratament pentru boli rare - s-a introdus asigurarea tratamentului pacienților cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019). În perioada 2015-2019 s-a asigurat creșterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unități noi în cadrul unor programe/subprograme naționale de sănătate curative (Programul național de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET - CT, Programul național de tratament al bolilor neurologice, Programul național de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervențională). Bugetul alocat programelor naționale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei în anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 5.
    1.3.6. Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:– întărirea și diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate;– actualizarea și consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) și asigurarea interoperabilității dintre sisteme la nivel național și european;– monitorizarea și evaluarea sănătății populației;– creșterea activităților de prevenție în raport cu cele curative;– expansiunea și diversificarea serviciilor medicale de urgență– implementarea soluțiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilacticePentru reducerea birocrației din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activității furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Din anul 2012 prescripția medicală este electronică; asumarea prescripției electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă. În conformitate cu prevederile nr. HG nr. 140/2018, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură electronică extinsă, concomitent cu obligația existenței semnăturii electronice pentru toți medicii care doresc să intre în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepția documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată. Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfășurării activității, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic. Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere și îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia. De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce privește obligațiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum și prin noile obligații introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relațiile contractuale desfășurate între furnizorii de asistență medicală primară și casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condițiilor de contractare, respectiv:– dovada plății la zi a contribuției la FNUASS,– lista în format electronic a bolnavilor cu afecțiuni cronice pentru care se face management de caz și pentru care se organizează evidență distinctă la nivelul medicului de familie,– asigurarea de răspundere civilă în domeniul medical pentru medicii și asistenți medicali având în vedere ca pentru aceștia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMRPrin Ordinul MS/CNAS nr. 980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum și pentru modificarea și completarea acestuia:– biletele de trimitere pentru specialitățile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu și investigații paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile;  +  Inițiative și proiecte pentru consolidarea sistemului informațional În vederea consolidării informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (demers inițiat de MCSI până la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătății (inclusiv în cel al telemedicinei) și se așteaptă depunerea de proiecte de către MS și CNAS. Ministerul Sănătății va depune mai multe proiecte, dintre care: Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed Intervențiile proiectului "Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed" vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv:– digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acțiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaționale existente și de creștere a gradului de interoperabilitate a acestora. Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului bolilor la nivelul populației, incidență, prevalență, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea și evaluarea programelor naționale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea și evaluarea sănătății populației. Sistem Informatic pentru Evidența Clinică a secțiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.) S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare și intervenție la nivelul fiecărei secții ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, astfel încât să se asigure cât mai multe paturi disponibile pentru alte potențiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente și foarte grave care apar în situațiile de cod roșu, necesită o nevoie de coordonare și corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureștiului sau a spitalelor dintr-o regiune. Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătății să existe situația paturilor ATI la nivel național raportată permanent (online) ca să se poată coordona și dirija intervenția prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienții să fie dirijați exact către unitățile spitalicești care au paturi disponibile în secțiile ATI. Efecte preconizate: economii în actul medical, gestionarea eficientă în situația de Cod Roșu, managementul spitalicesc eficient, reducerea încărcării birocratice, furnizarea de date și informații statistice, rețeaua ATI la nivel național, schimb de experiență și cercetare CNAS va depune două proiecte: Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu și recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive; Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale pentru specialități clinice și pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare, de specialități paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale și paliative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și de consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat. La momentul actual sunt conectați la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât și furnizorii de servicii medicale spitalicești, urmând ca prin proiectul menționat anterior să fie conectate la acest sistem informatic și celelalte categorii de furnizori de servicii medicale. Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat și proiectul: Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susțină un proces decizional performant continuu și o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituționale. Proiectul vizează creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice utilizate de către CNAS și standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informații structurate suplimentar față de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS în eficientizarea activităților interne precum consolidarea capacității instituționale de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică. Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate și sumarizate, astfel încât să obținem o imagine unică a activităților CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format unic de referință. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății ori a altor instituții precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică. Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților, la reducerea riscurilor și creșterea eficienței cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.1.3.7. Dezvoltarea Resurselor Umanea. Probleme identificate Pentru asigurarea îmbunătățirii accesului populației la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătății are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesioniști care-și desfășoară activitatea în domeniul sănătății, cu implementare treptată în perioada 2020-2027. Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum și fenomenul migrării forței de muncă, la nivelul Ministerului Sănătății s-au inițiat demersuri care vizează formarea și păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialiști în domeniul. În acest sens, Ministerul Sănătății a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:– analiza pe categorii de profesioniști a acoperirii deficitului de personal din sănătate,– implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a personalului de specialitate în rețeaua de sănătate, mai ales pentru specialitățile din zonele deficitare,– dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea și formarea în cadrul instituțiilor publice și private din sistemul de sănătate,– necesitatea implementării unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea și monitorizarea personalului,– îmbunătățirea procedurilor privind calificarea personalului precum și a procedurilor pentru accesul la formarea continuă,– revizuirea sistemului salarizării în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității în sistemul de sănătate,– formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei și prognozei, în funcție de necesități, mai ales pentru specialitățile deficitare și pentru zonele defavorizate,– actualizarea programelor de formare prin rezidențiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidențiat și a celor pentru obținerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentiști și farmaciști, în vederea alinierii acestora la cerințele europene de formare,– organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătății, prin implementarea de noi programe în funcție de necesități și de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătății.b. Măsuri Măsurile vizate, pe lângă creștere salariale ale personalului din domeniul sănătății, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creștere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menținerea calității actului medical din instituțiile sanitare cu atingerea standardelor europene. Un aspect important este acela de asigurare a creșterii calității actului medical acordat populației, prin regândirea și actualizarea modalităților de formare a personalului de specialitate, în concordanță cu exigențele europene. Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiștilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, având la bază prognoza situațiilor colectate din teritoriu. Principala măsură care promovează creșterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătății, este asigurată prin creșterea cifrei de școlarizare prin rezidențiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri și posturi, în creștere cu peste 15% față de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost de 4000 de locuri și posturi. Astfel, prin menținerea ascendentă a cifrei de școlarizare în rezidențiat, cu menținerea tipului de concurs rezidențiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitățile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcționării în bune condiții, a unităților sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesității înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migrația personalului către sisteme de sănătate alternative. Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT ÎN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALE
    Categorii profesionale201420152016201720182019
    Medici287931973127337232123324
    Medici dentiști329291371383369349
    Farmaciști70124117129162137
    Total327836123615388437433810
    Biologi163168191188208142
    Chimisti85741078910262
    Biochimisti585559646955
    Total306297357341379259
    Tabelul 6: Situația acoperirii cu medici aflați în contract cu Casele de asigurări de sănătate în anul 2019 pentru serviciile acordate în ambulatoriul de specialitate
    Nr. crt.CASNr. mediciNr norme
    Necesar nr normeNr norme acoperite
    1ALBA271188.29120.52
    2ARAD335207.87183.63
    3ARGEȘ369306.00188.55
    4BACĂU389272.00182.12
    5BIHOR673517.00335.20
    6BISTRIȚA-NĂSĂUD160155.0070.25
    7BOTOȘANI19082.2568.15
    8BRAȘOV539501.00266.50
    9BRĂILA202153.0073.00
    10BUZĂU218257.00124.50
    11CARAȘ-SEVERIN154431.0088.01
    12CĂLĂRAȘI136221.5081.29
    13CLUJ956531.50528.50
    14CONSTANȚA571454.50314.31
    15COVASNA17190.0078.11
    16DÎMBOVIȚA216127.03118.11
    17DOLJ965631.00590.50
    18GALAȚI289491.00102.22
    19GIURGIU7970.0043.22
    20GORJ266253.00151.79
    21HARGHITA247127.1082.28
    22HUNEDOARA361215.79155.84
    23IALOMIȚA106267.0057.25
    24IAȘI11801,418.00602.44
    25ILFOV21978.0042.00
    26MARAMUREȘ338209.00172.75
    27MEHEDINȚI169168.0069.50
    28MUREȘ836521.00378.50
    29NEAMȚ268209.00108.50
    30OLT296755.50188.00
    31PRAHOVA457483.00251.06
    32SATU-MARE243160.00111.13
    33SALAJ15896.2665.76
    34SIBIU392294.00195.93
    35SUCEAVA398560.00215.00
    36TELEORMAN156361.0086.85
    37TIMIȘ11131,559.00625.14
    38TULCEA81100.0039.43
    39VASLUI210156.0090.20
    40VÂLCEA234155.50152.50
    41VRANCEA128122.0083.60
    42CASMB29762,185.001,984.24
    43OPSNAJ*11260.00685.00
    TOTAL18,841.0016,140.0910,151.38
    * NOTA: datorită specificului organizatoric și funcțional (furnizori răspândiți pe tot teritoriul țării), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituită comisie pentru stabilirea numărului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinică.
    c. Necesarul de medici și modalitatea de normare Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe județe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local. Necesarul de medici și modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni.d. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018 Tabelul 7: Numărul și rata densității personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018
    2009201020112012201320142015201620172018
    Nr. medici (fără stomatologi)50386522045254153681540865492956110573045858360585
    -la 10000 locuitori24,725,826,126,827,127,628,329,129,931,1
    - nr. locuitori/un medic404388383374370363353344334321
    Nr. stomatologi12497129901335513814142821487915556164421565316457
    -la 10000 locuitori6,16,46,66,97,17,57,88,38,08,5
    - nr. locuitori/un stomatolog1630155915091452140013391274119912511183
    Nr. farmaciști11996136241457515435163011709917135171801783317620
    -la 10000 locuitori5,96,77,27,78,28,68,68,79,19,0
    - nr. locuitori/un farmacist1698148613821300122611651157114710981105
    Nr. personal sanitar mediu129673126656125992125141126860128899133173137246142103145317
    -la 10000 locuitori63,762,662,562,463,564,767,269,672,574,6
    - nr.loc. ce revin/un pers. san. mediu157160160160158155149144138134
    Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populației cu medici prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Județele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. București (72,0%o0 loc.), Timiș (62,2%o0 loc.), Cluj (53,3%o0 loc.), Dolj (49,7%o0 loc.), Iași (48,8%o0 loc.), Mureș (47,9%o0 loc.}, Bihor (37,8%o0 loc.), Sibiu (34,0%o0 loc.), Constanța (31,5%o0 loc.), Brașov (31,2%o0 loc.), județele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3%o0 loc.), Dâmbovița (11,6%o0 loc.), Giurgiu (11,9%o0 loc.), Ialomița (13,2%o0 loc.), Vaslui (13,9%o0 loc.). Media pe țară este 31,1 la 10000 locuitori, evidențiată în Figura 11.
    Figura 11: Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2018
    Raportat la țările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) și Austria (509,7).
    Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016

    Sursa: ECHI (European Core Health indicators)
    În anul 2018, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali a avut valoarea medie pe țară de 74,9 asistenți medicali la %o0 locuitori. Cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 25,8%o0 locuitori, Giurgiu 40,6%o0 locuitori, Călărași 47,3%o0 locuitori, Ialomița 50,9%o0 locuitori, Dâmbovița 52,8%o0 locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun. București 123,9%o0 locuitori, Dolj 108,7%o0 locuitori, Timiș 90,6%o0 locuitori, Cluj 88,3%o0 locuitori, Mureș 86,7%o0 locuitori.
    Figura 13: Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2018
    În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenți comunitari și 456 de mediatori sanitari. În anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Brașov 0,02%o0 locuitori, Caraș-Severin 0,04%o0 locuitori, Cluj 0,08%o0 locuitori, Timiș 0,11%o0 locuitori, Argeș 0,14%o0 locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19%o0 locuitori, Tulcea 3,62%o0 locuitori, Mehedinți 3,33%o0 locuitori, Olt 2,62%o0 locuitori, Botoșani 2,62%o0 locuitori.
    Figura 14: Asigurarea populației cu asistenți medicali comunitari în România, în anul 2019
    În anul 2019, rata de asigurare a populației cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Timiș 0,03%o0 locuitori, Hunedoara 0,05%o0 locuitori, Suceava 0,08%o0 locuitori, Argeș 0,09%o0 locuitori, Dâmbovița 0,10%o0 locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86%o0 locuitori, Mehedinți 0,78%o0 locuitori, Tulcea 0,66%o0 locuitori, Sibiu 0,62%o0 locuitori, Vaslui 0,58%o0 locuitori.
    Figura 15: Asigurarea populației cu mediatori sanitari în România, în anul 2019
    Având în vedere fenomenul migrației personalului din domeniul sănătății adoptarea Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migrației specialiștilor. Totodată, ținând cont de distribuția inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate și alte soluții concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de susținere a formării continue de personal calificat/ înalt calificat așa cum au fost prezentate mai sus.
    2. CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-EST Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă și mai densă populație din toate regiunile României, cu o pondere mare a populației din mediul rural și o pondere crescută a sărăciei. Indicatorii de sănătate a populației sunt printre cei mai slabi din țară. Infrastructura sanitară este insuficientă față de nevoile populației și este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechități în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor din zonă.2.1. Caracteristici geografice Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea repune istorică a Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2.414 de sate (Figura 16). Cu o suprafață de 36 850 kmp (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare și cea mai populată regiune din România.
    Figura 16: Harta regiunii de NE
    Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7 500 EUR). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10,24 % în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău. Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat de scăzut, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață necorespunzătoare.
    2.2. Analiză demografică și socio-economică Populația din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă în prezent 17,9% din total (Tabelul 8). Tabel 8: Populația regiunii de NE per județe
    Grupă vârstăBacău%Botoșani%lași%Neamț%Suceava%Vaslui%TOTAL%
    0-4331985,619230548 9316,223 6125,339 5866,323 0496,1187 6065,8
    5-146935411,8458101295 2751249 41711,176 72712,348 43012,9385 01312
    15-6437692664,1244 73064526 00566,4278 59962,7400 63564235 60562,52 061 87064,2
    65-85+10905318,572 59119121 78915,492 85520,9108 66817,469 76118,5574 71717,9
    TOTAL587 901100382 361100792 000100444 483100625 616100376 8451003 209 206100
    Sursa: Institutul Național de Statistică
    Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la 18,9% din total în 2020 și 20,9% în 2025 (Figura 17).
    Figura 17: Proiecții demografice și procentul populației de 65 de ani și peste

    Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015).
     +  Proiecții privind populația lumii Populația din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio-economic din țară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33,3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste media națională (40%).
    2.3. Indicatori de sănătate și principalii factori determinanți ai sănătății Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos și organelor de simț, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii și a țesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul județelor, se menține cu mici diferențe aceeași structură. În 2018, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive, cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale (Tabelul 9). O creștere în comparație cu media țării se constată pentru boala hipertensivă la județul Neamț, Botoșani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe țară; ciroza și alte hepatite cronice sunt mult peste media pe țară atât pe regiune, cât și în toate județele, cea mai mare rată fiind înregistrată în județul Vaslui. Obezitatea este peste media pe țară în regiune, cu excepția județului Bacău care are valoarea ratei sub media pe țară și pe regiune. Tabelul 9: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori)
    RomâniaRegiuneaNEBacăuBotoșanilașiNeamțSuceavaVaslui
    Afecțiuni legate de hipertensiune13425.513404.913386.113623.811877.417605.213585.811168.0
    Boliischemice6321.15659.17284.65706.13373.96996.26484.84930.4
    Diabet4311.54062.13391.22733.04704.94400.24840.03310.1
    Ciroză și altehepatitecronice1622.52306.02493.82368.22197.92190.91839.63087.5
    Obezitate1710.92324.51287.51807.22754.22725.62598.42636.4
    Sursa: INSP-CNSISP
    2.4. Principalele provocări în regiunea NE Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:– Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelată cu asistența medicală spitalicească, serviciile de promovare și prevenție necesită integrare mai bună cu îngrijirea curativă), aceste deficiențe având impact negativ asupra continuității îngrijirii;– serviciile de asistență primară au deficiențe în acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a îmbolnăvirilor și de monitorizare a pacienților, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat;– serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii; (proiecte în derulare)– modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită îmbunătățirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii;– nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii;– accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de zone geografice, conducând la inegalități de acces la servicii medicale. Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficiențe și mai pronunțate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:– necesitatea de servicii de sănătate parțial nesatisfăcută, în special pentru populațiile rurale și marginalizate;– inegalități în ceea ce privește accesul la servicii între grupurile urbane și cele rurale, grupurile non-marginalizate și cele marginalizate. Un studiu din 2012*5) arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15 ani și peste în regiunea de Nord-Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații: *5) Institutul Național de Statistică (2013), Condiții de trai ale populației din România– 74,3% au indicat costuri inaccesibile;– 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenție;– 6,7% distanța mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport. Din cauza problemelor sistemice menționate mai sus, partea de cerere și ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistență medicală parțial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenție.
    3. CAPITOLUL III: VIZIUNE ȘI DIRECȚII STRATEGICE3.1. Viziune strategică Regiunea Nord-Est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistență medicală regională, restructurat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți. Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat și un sistem raționalizat, coordonat și rețea spitalicesc raționalizată. În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin: Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai mică a nevoilor nesatisfăcute și a inegalității scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății să poată fi îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității; Egalitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între județele diferite, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent semnificativ din populație menționează costul ca și impediment în accesarea serviciilor de sănătate; Eficacitatea și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate. Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii medicale performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.3.1.1. Direcții strategice Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune transformatoare pentru a reprograma funcția și structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt ale Strategiei. Direcțiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:– consolidarea asistenței primare și asistenței comunitare prin extinderea rețelei medicilor de familie și a furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației;– creșterea resurselor umane și a infrastructurii fizice în unitățile de asistență ambulatorie;– integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);– revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor sănătate;– raționalizarea și restructurarea rețelei spitalicești;– dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu.– definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL. Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile Regiunii Nord-Est; o atenție deosebită a fost acordată:– accesului la asistența medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale;– reducerii inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităților reprezintă județul Iași și discrepanțele în ceea ce privește accesul între zonele rurale și cele urbane;– asistenței medicale comunitare pentru comunitățile mici și izolate, deoarece majoritatea comunităților marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie;– reorganizării rețelei spitalicești, dată fiind natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalului.
    REGIUNEA DE NORD EST VIZIUNEA PENTRU 2027
    ZONA STRATEGICĂSUSȚINERE PRIMARĂ
    SITUATIA CURENTAPUNCTE RELEVANTE PLAN ACTIUNE >VIZIUNE 2017
    Sănătate publicăIndicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparație cu media pe țarăConsolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;Revizuirea legislației, pentru imbunatatirea mecanismelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de ziIndicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate în domeniul sănătății, cel puțin egale cu media națională
    Mortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;Revizuirea legislației, standardelor și aranjamentelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie și CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidențat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.Reducere morbiditate boli cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii preventive
    Servicii sanitareîngrijire primară insuficientă și inegal distribuită in anumite zoneRecrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.Acoperire îmbunătățită cu medic de familie
    Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitarăCrearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economicDezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistență medicală primarăDezvoltarea de noi centre comunitare integrate (până la 130 de centre comunitare integrate)
    Capacități spitalicești inegal distribuiteînființarea unui spital regionalConsolidarea capacității de asistență de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoile de sănătate demonstrate1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NE
    Îngrijire ambulatorie inegal distribuităConsolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialități clinice în toate zonele urbaneConsolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanțăRețea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
    Proporție crescută de spitalizări care pot fi evitateCreare de facilități de îngrijire ambulatorie și spitalizare de zi.Consolidarea integrării între asistența medicală primară și cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.Spitalizarea evitabilă tratată în asistență primară / ambulatorie / spitalizare de zi
    Recuperare limitată și concentrată și capacitate de ÎTLModificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru infiintarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forța de muncă)Pacienții cronici, care se încadrează in criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung.
    Capacitate de îngrijiri paliative limitată și concentrată într-un număr redus de unitățiElaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România.Dezvoltarea capacității de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu.Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bazăElaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personaluluiIncluderea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenții în practica de familie și oncologie. Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu.Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative.Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli progresive cronice și a familiilor acestora și accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
    Măsuri sistemiceProvocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății.Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor medicaleUn cadru și o strategie clară cu participarea și sprijinul tuturor părților implicate
    Utilizare redusă a instrumentelor de planificareStabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicaleServicii sanitare planificate și coordonate
    Sisteme informatice insuficient dezvoltate și integrateCrearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.Luarea de decizii pe bază de informații actualizate
    4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE4.1. Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie4.1.1. Analiza situației curente și a principalelor deficite În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane și 49,5% indică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,1%. Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est (5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media națională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferențe semnificative între județe, precum și între zonele rurale și cele urbane (Figura 18). Județul Neamț a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media națională, iar județul Iași a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media națională. Suceava și Vaslui sunt județele cu cei mai scăzuți indici de acoperire cu medici de familie.
    Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)

    Sursă date: Institutul Național de Statistică
    La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un număr de 35 de localități din mediul rural fără medici de familie (Tabelul 10). Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord-Est
    JudețConsultații per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane)Consultații per cap de locuitor (medicina de familie)(zonele rurale)Comunități fără medic de familie
    Bacău3.92.24
    Botoșani3.32.79
    lasi4.82.48
    Neamț4.22.83
    Suceava2.61.85
    Vaslui3.22.46
    Total reg. NE3.82.335
    Sursă date: CNSISP, 2018
    O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie. În anul 2019 au fost identificate 35 de localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa nr. 6;
    4.1.2. ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONALa) Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF*6) și în zonele rurale, în special în Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui, utilizând mecanismele de simulare descrise anterior. *6) Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităților din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.b) Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției;c) Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță.
    4.2. Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară4.2.1. Analiza situației actuale Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare și 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte finanțate extern. În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară. Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 230 asistenți medicali comunitari și 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenți comunitari (835 în zonele rurale și 72 în zonele urbane) (Tabelul 11A și Tabelul 11B). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni. Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural/urban și județe este redată în tabelul de mai jos. Tabelul 11 A: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019
    RURALURBAN
    JUDEȚULAMCMSAMCMS
    20142019201420192014201920142019
    Bacău933340934
    Botoșani2984310416210
    Iași213571111411
    Neamț1150241544
    Suceava2259215631
    Vaslui2855111319313
    Total120316284312461943
    Legenda: AMC - asistenți medicali comunitari, MS - mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS
    Tabelul 11B: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE în rural și urban, 2014-2019
    IndicatoriRuralUrban
    SituațiaNecesități teoretice conform Normativului Național *7)SituațieNecesități teoretice conform Normativului Național *8)
    20142019201420192014201920142019
    Număr de comunități cu populație marginalizată628628*NANA5757*NANA
    Număr populație marginalizată57 64457 644*NANA5891458914*NANA
    Număr asistenți medicali comunitari120316+1231+8351246+ 92+72
    Număr mediatoare sanitare2843NANA1943NANA
    *) Nota: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021 *7) Referință: populația 2014 *8) Referință: populația 2014
    Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:
    Fig. 19. Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019

    Sursa de date: MS - UIS
    4.2.2. Ținte regionale și plan operațional Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate*9) în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finanțare externe. *9) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG 324/2019 e aprobată Astfel, 29 de comunități din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale, în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătății implementat în perioada 2018 - 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 7. Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:– Dezvoltarea unui număr minim do 40 de noi echipe comunitare integrate*10) în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri); *10) Legea privind asistența comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au fost elaborate și vor fi supuse consultării publice, servind ca și criterii pentru ghidul solicitantului.– noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;– comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);– Alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.
    4.3. Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească4.3.1. Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistență medicală acută (care au și departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 12 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 12). Din acestea:– 56 sunt spitale publice de îngrijire acută;– 9 sunt unități private de asistență medicală acută;– 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,– 9 sunt unități private cu paturi de cronici. Tabelul 12: Rețeaua existentă de unități spitalicești
    SpitaleAfecțiuniacuteAfecțiunicroniceTOTALSpitale de stat af. acuteSpitale private af. acuteSpitale de stat af. CroniceFacilitățiprivateaf.CroniceTOTAL
    Bacău9312630312
    Botoșani50540105
    Iași234271851327
    Neamț52750207
    Suceava10212910212
    Vaslui41540015
    Total5612684694968
    Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018
    Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Iași și au în general între 200-800 de paturi. Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile. În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcție de categoria de spitale și tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internări în regim de spitalizare continuă de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 și un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifică o orientare predominantă a serviciilor medicale către îngrijirea de spitalizare continuă. La nivel regional, numărul de paturi acute de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori (Figura 20). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul înregistrat. Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Iași se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune, sau chiar din țară.
    Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute și rata de internări per populație

    Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018
    Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și anii 1960 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura inițială în anii 1970 și 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicării unor indicatori de management clinic și administrativ, conduce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile de asistență medicală complexă (sălile de operații, radiografie și imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creșterea timpului de deplasare între locații și întârzierea furnizării de servicii.
    4.3.2. Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în județul Iași. Tabelul 13 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Iași. Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE
    SecțieNr. Paturi contractabileJud. Iași 2018Nr. paturi aprobate MS Alte Jud. 2018Nr. Paturi contractabileAlte Jud. 2018Nr. paturi regiune aprobate MS 2018Nr. Paturi contractabile regiune 2018Paturi contractabile pe 1.000 loc. RegiunePaturi contractabile la 1.000 de locuitori județul Iași
    Arși255530300.0090.032
    Boli infecțioase2525985918508430.2640.318
    Boli infecțioase copii75104l011791760.0550.095
    Cardiologie2055094837306880.2150.258
    Cardiologie copii280028280.0090.035
    Chirurgie cardiovasculară350035350.0110.044
    Chirurgie generală468876866139413340.4170.590
    Chirurgie maxilo-facială57161673730.0230.072
    Chirurgie oncologică900090900.0280.113
    Chirurgie pediatrică58252583830.0260.073
    Chirurgie plastică și reparatorie2791901181170.0370.034
    Chirurgie și ortopedie pediatrică1381381381380.0430.000
    Chirurgie toracică55151570700.0220.069
    Chirurgie vasculară27131144380.0120.034
    Dermatovenerologie751781732532480.0780.095
    Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice401661632062030.0630.050
    Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice copii500550.0020.006
    Endocrinologie4366661091090.0340.054
    Endocrinologie copii150015150.0050.019
    Gastroenterologie2081711713793790.1180.262
    Ginecologie870087870.0270.110
    Hematologie clinică7250501221220.0380.091
    Hematologie copii10202030300.0090.013
    HIV/SIDA20292949490.0150.025
    Imunologie clinică și alergologie250025250.0080.032
    Imunologie clinică și alergologie copii240024240.0080.030
    Medicină generală252525250.0080.000
    Medicină internă43711261121157015580.4870.551
    Nefrologie7094941641640.0510.088
    Nefrologie copii250025250.0080.032
    Neonatologie (nn și prematuri)10166101660.0210.000
    Neonatologie (nou născuți)1593373345034930.1540.200
    Neurochirurgie16862622302300.0720.212
    Neurologie1595895857487440.2330.200
    Neurologie pediatrică30222252520.0160.038
    Obstetrică25410102702640.0830.320
    Obstetrică-ginecologie609389199989790.3060.076
    Oftalmologie1281351322652600.0810.161
    Oftalmologie copii500050.0020.006
    Oncologie medicală1152542543693690.1150.145
    Ortopedie pediatrică47151462610.0190.059
    Ortopedie și traumatologie1333623614954940.1540.168
    Otorinolaringologie (ORL)1291911863203150.0980.163
    Otorinolaringologie (ORL) - implant cohlear500550.0020.006
    Otorinolaringologie (ORL) copii10151025200.0060.013
    Pediatrie252922899117411510.3600.318
    Pediatrie (pediatrie și recuperare pediatrică)101010100.0030.000
    Pneumologie1575064956636520.2040.198
    Pneumologie copii700770.0020.009
    Psihiatrie (acuți și cronici)2401201203603600.1130.302
    Psihiatrie acuți459691686115011450.3580.578
    Psihiatrie pediatrică20474767670.0210.025
    Radioterapie600060600.0190.076
    Reumatologie1301581512882810.0880.164
    Terapie intensiva coronanieni - UTIC252525250.0080.000
    Toxicologie700770.0020.009
    Toxicomanie45252570700.0220.057
    Urologie851221222072070.0650.107
    Urologie pediatrică100010100.0030.013
    Total54329972978815496152204.7586.845
    Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018
    În afară de paturile contractabile, spitalele din județul Iași mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune.
    4.3.3. Direcții și ținte strategice Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung/reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor. Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești, regiunea NE 2020-2027 ● Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:– Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP);– Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie, de zi și pe termen scurt;– Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți– Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung– Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență– Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune ● Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027 ● Asigurarea eficienței și durabilitate financiară a sistemului spitalicesc regional ● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistema) Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate. O astfel de reducere se bazează pe:– diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continuă de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.– susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora;– creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);– durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă. Tabelul 14: Evoluția capacității de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice)
    Indicator20142018Ținta prevăzută în 2026
    Numărul de internări la 100 locuitori20,818,117,5
    Durata medie de spitalizare6,86,316,0
    Rata de ocupare (%)5465,6080
    Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.
    În ceea ce privește spitalizarea de zi, în anul perioada 2015-2018, s-a înregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în spitalizare de zi raportate ca și "cazuri medicale și chirurgicale rezolvate". Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca "servicii", atât la nivel național cât și în regiunea NE. Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul cadru). Tabelul 15: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015
    An20152018
    Tip intervențienr. cazuri medicale (SZ)nr. Cazuri chirurgicale (SZ)nr. cazuri medicale (SZ)nr. cazuri chirurgicale (SZ)
    Total țară1.448.697228.1881.808.649314.775
    Regiunea NE314.19434.701357.50576.234
    Sursa: date SNSPMPDSB.
    Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi, să continue și astfel să se înlocuiască treptat servicii acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea și / sau educarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți. Tabelul 16: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015
    An /Servicii2015Servicii SZ2018Servicii SZ
    Total țară2.278.2232.762.738
    Regiunea NE280.236315.126
    Sursa: date SNSPMPDSB.
    La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, odată la 3 ani. În anul 2020, va fi inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi. Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza atât prin: (i) transformarea parțială/totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung/cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internări în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută. Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești, sunt: ● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire ● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale ● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității; ● Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor; ● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești; ● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor ● Dezvoltarea complementară, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona județ, regiune
    b) Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:– scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);– reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade– dezvoltării unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continuă, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.)– consolidării capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională prin crearea de centre de specialitate în regiune.– actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală) și comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.c) Serviciile de sănătate mintală Conform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor. Politica Ministerului Sănătății derivă din prioritățile majore identificate în domeniu de către OMS și UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate. În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în județul Iași. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE există un număr de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică. Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunității, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.d) Serviciile medicale de oncologie Dezvoltarea diagnosticului și a capacităților de tratare în specialitatea oncologie în regiunea NE: Conform datelor INSP, incidența cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Județele Neamț, Botoșani, Vaslui și Iași fac parte din județele cu cea mai mare incidența din țară. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. România are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 și 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE). În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat în prezent de către MS, INSP institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective: > Prevenirea cancerului; > Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancorele de col uterin și de sân); > Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament; > managementului durerii și îngrijirea paliativă. Implicațiile acestui plan pentru regiunea NE sunt: > Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de nivel înalt pentru regiunea NE și dincolo de granițele regionale și va continua să se dezvolte, în funcție de necesități; > Pentru a îmbunătăți capacitățile de diagnostic are și de tratament, Spitalul Județean de Urgență Bacău reprezintă a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include și buncăre de radioterapie; > Accesul la tratament al populației va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea capacităților oncologice/chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.). > Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018.e) Servicii pentru pacienții vârstnici– Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în regiunea NE, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte: > la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți; > la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.f) Servicii pentru pacienții cu Accident Vascular Cerebral Consolidarea rețelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea accidentului vascular cerebral și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia. Rețeaua regională va include: > 1 serviciu regional neurovascular și pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional; > în fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului. > condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților; > Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu accident vascular cerebral.g) Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:– Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);– Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel național);– stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce privește chirurgia ambulatorie (nivel național);– modificări legislative privind sistemul de plăți pentru îngrijirea de zi;– Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;– Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în îngrijirea de zi.– Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi.h) În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgență Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru rețeaua de spitale din NE pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat și vor ține cont de celelalte spitale / institute terțiare existente din Iași (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanță clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).i) noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene (Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de urgență. Spitalele județene Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). În perioada 2014-2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale. Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.j) Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele– un spital regional din Iași (SRU) care funcționează și ca spital de urgență la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, care servesc întregii regiuni;– alte servicii complexe, de tip terțiar, vor fi oferite în continuare, pentru populația din regiune de o rețea de spitale din Iași, care dispun de capacitatea de resurse umane și tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare "Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Cuza Vodă", Institutul Regional Oncologic Iași, Institutul de Psihiatrie "Socola", Spitalul Clinic de Boli Infecțioase" Sf Parascheva").– 5 spitale județene în capitalele celorlalte județe, care funcționează și ca spitale de urgență, care oferă asistență medicală și chirurgicală complexă, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate și facilități avansate de diagnosticare și tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completează furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populația din județ.– spitale care deservesc comunitatea locală, care oferă cel puțin servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitalicești de zi, investigații clinice de bază pentru diagnosticare și tratament.
    Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizica, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament. Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.
    4.3.4. Plan operațional la nivel județean Prin acțiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistenței medicale primare și ambulatorii, precum și consolidarea capacității de îngrijire pe termen lung se crează condiții pentru reconversia unui număr de paturi de spitalizare continuă în spitalizare de zi. Aceasta implică o secvență cronologică adecvată a activităților pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative și ambulatorii.A. JUDEȚUL IAȘI Situația curentă: Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330 Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi (acuți și cronici): 7.079 28 de spitale existente astăzi: ● 20 publice, din care 3 aparțin ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; ● 8 private (5 pentru afecțiuni acute și 3 pentru afecțiuni cronice). Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași*)
    Nume spitalDeținereNumăr paturi îngrijiri acute(2018)Număr paturi îngrijiri cronice(2018)Total paturi(2018)Modificare propusă
    Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” IașiStat1.10301.103În anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgență Iași va fi operațional. Acest nou spital va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Iași, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cât și a personalului de specialitate aferent.În urma reorganizării, la o opunerea unităților sanitare / APL, în locațiile spitalului vor putea fi organizate/prestate alte servicii medicale - cronici, paliație, recuperare, alte servicii necesare, identificate în documentul „post use concept”. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iași sunt: proiectare, construire, dotarea, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iași a fost stabilita prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru regiunea NE. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Iași care acorda în prezent servicii medicale de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul SRU. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgențe SF Spiridon. Spațiile actuale vor fi transformate în alte facilități medicale - cronici, paliație, recuperare, alte servicii necesare, identificate în documentul „post use concept”" aprobat de autoritățile locale, UMF Iași și MS.Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza prin punerea în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente clinice de guvernanță, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va aprinde 850 paturi spitalizare continuă, 45 paturi spitalizare de zi, precum și paturi pentru cateterism cardiac. În structura se regăsesc 58 paturi pentru îngrijire critică, inclusiv UTI și UTIP, 12 paturi pentru îngrijire mari arși, heliport.În scopul optimizării serviciilor și concentrării resurselor (echipamente, personal calificat, în afara de preluarea integrală serviciilor SCJU Iași, noul SRU Iași vor prelua servicii de tip terțiar de la unități sanitare din Iași: servicii de chirurgie pediatră din Sp. Clinic de Urgență Sf. Maria, servicii de obstetrică-ginecologie și neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii de urologie și nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie și neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași.Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. În acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregătite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficienta și sustenabilitatea spitalului.Pentru integrarea optima a noului SRU în rețeaua de servicii spitalicești din regiune și pentru optimizarea serviciilor în celelalte spitale, se vor realiza planuri le de reorganizare locală, la propunerea unităților sanitare / APL, cu sprijinul MS, implicarea specialiștilor de la aceste spitale, managerilor, autorităților locale, MS, cu sprijinul consultanților din programele MS aflate în derulare. Aceste planuri vor fi pregătite pâan în anul 2026.Serviciile medicale acordate în cadrul SRU vor fi asigurate de către personalul preluat din cadrul unităților sanitare, precum și de către personal nou format.SJCU Iași / UMF Iași și autoritățile locale din Iași au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Iași și a celorlate spitale (post use concept). În paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Iași și din celelalte județe.Toate propunerile formulate de către spitale /autorități locale, trebuie sa respecte „Direcții de planificare în România și regiunea de NE”, și descrise în Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE și din Masterplan.Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unităților sanitare, la nivel de județ și de regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform nevoilor populației și capacității de îngrijire a unităților sanitare.
    Spital Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” IașiStat55045595Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu operaționalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi preluate de acesta.La propunerea unității sanitare / APL, cu sprijinul MS, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se vor identifica soluții pentru extinderea și optimizarea spațiilor și serviciilor UPU, optimizarea spațiilor și a serviciilor specifice pentru internare continuă. Se va avea în vedere și reconversia unui număr de paturi în paturi de cronici, dezvoltarea acordării serviciilor medicale în ambulatoriului de specialitate și în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
    Institut Boli Cardio-vasculare „Prof.Dr.G.I.M.Georgescu”IașiStat1150115Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. La propunerea unității sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistenței tehnice, se vor identifica soluții de optimizare a situației spațiilor medicale, dar și dezvoltarea unor noi servicii necesare populației (cardiologie pediatrică, chirurgie cardiacă pediatrică, TI cardiacă pediatrică), alte patologii specifice cardiovasculare de mare complexitate). În același timp, se va avea în vedere, dezvoltarea unor servicii de recuperarea cardio-vasculară și paliație. Pentru optimizarea furnizării serviciilor medicale se va lua în considerare și conversia unor servicii de spitalizare continuă în servicii în regim de spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Clinic „dr. C.I.Parhon” IașiStat16525190Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, unele servicii de urologie și nefrologie vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US /APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, cu sprijinul MS și al asistenței tehnice, se vor stabili serviciile specifice ce vor fi transferate în SRU și se vor identifica opțiuni de optimizare a celor furnizate în prezent. Se urmărește dezvoltarea unor servicii de excelenta pentru afecțiuni specifice, precum și optimizarea alocării spațiilor de servicii medicale, a dezvoltării ambulatoriului de specialitate și a serviciilor în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
    Spitalul Clinic de OG „Cuza Vodă"Stat31565380Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se poate proceda la conversia unui număr de paturi pentru acuți și dezvoltarea serviciilor medicale în cadrul ambulatoriului de specialitate și furnizarea serviciilor în regim de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
    Spitalul Clinic de OG „Elena Doamna”Stat1085113Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, serviciile medicale vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii ambulatorii și de spitalizare de zi, servicii noi pentru sănătatea reproducerii, precum și pentru alte patologii specifice, necesare populației locale. Este necesară clarificarea statutul proprietății clădirilor și terenului, element esențial în orice investiție viitoare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
    Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie IașiStat202123325Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, servicii medicale acordate pentru specialitatea chirurgie toracică vor fi preluate în noul spital regional. La propunerea US/APL, cu sprijinul MS și al asistentei tehnice, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se vor identifica serviciile ce se vor transfera în SRU, se vor reconfigura serviciile și spațiilor din actualul spital în scopul optimizării funcționării, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
    Institutul de Psihiatrie „Socola” IașiStat497373870Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul.Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezerve pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în structura reconfigurată.
    Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”Stat3000300La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui număr de paturi de acuți în paturi de spitalizare de zi și dezvoltarea ambulatoriului de specialitate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în structura reconfigurată.
    Spitalul Clinic de Urgență „Prof.Dr. N. Oblu”Stat2910291Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, unele servicii medicale de nivel terțiar vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US /APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi transferate și se vor propune soluții de optimizare a serviciilor de specialitate rămase. Se urmărește: dezvoltarea unor servicii inovative, excelență pe anumite patologii (centru de excelență în neuroștiințe), servicii integrate pe anumite patologii, precum și optimizarea prin dezvoltarea ambulatoriului de specialitate și a serviciilor în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
    Spital Clinic Recuperare IașiStat200300500În cadrul planurilor de reorganizare locală, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizării cu creșterea numărului de paturi de recuperare și reorganizarea paturilor de alte specialități din structura spitalului și dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și în regim ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul Orășenesc HîrlăuStat9710107La propunerea US/APL, reconversia numărului de paturi de acuți cu creșterea numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor în ambulatoriu și spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal PașcaniStat27694370La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital de Boli Cronice „Sf. Ioan” Târgu FrumosStat02020La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii.Menținerea serviciilor de paliație și cronici. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Institutul Regional Oncologic IașiStat25220272Procesul de dezvoltare va avea în vedere orientările strategice din planul regional de servicii de sănătate și propunerile US
    Spital CFR IașiStat21970289Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
    Spital CFR PașcaniStat12114135Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
    Preventoriul TBC DeleniStat1400140Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește TBC
    Spital MilitarStat1750175Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
    Spitalul ProvidențaPrivat454590Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    SC Vital Center MemoryPrivat05959Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    ArcadiaPrivat9626122Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Arcadia CardioPrivat41041Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Euroclinic OncoPrivat20020Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servei de sănătate, la propunerea echipei de management
    SC RED HospitalPrivat0115115Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Assoc. Dr. Micu VasilePrivat02929Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Elytis Clinică Chirugie EsculapPrivat29191Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Spital Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni- GrajduriStat0220220Specificitatea acestui spital este că internează pacienți încadrați în art. 110 CPLegătura cu justiția va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și pentru monitorizarea acestora. Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atât de la Ministerul Sănătății, cât și de la Ministerul Justiției și administrația publică locală. Se impune extinderea capacității prin construirea de noi spații, cele existente fiind insuficiente;
    IAȘI5.3301.7497.079
    *) Nota: În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la umărul de paturi contractabile
    B. JUDEȚUL BACĂU Situația curentă: Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.412 Număr total de paturi 560 cronici ((dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi: 2.972 12 spitale existente azi: 6 publice și 6 private Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bacău
    Denumire spitalStadiu deținereNumăr paturi îngrijiri acute(2018)Număr paturi îngrijiri croniceNumăr total paturiModificare propusă
    Spitalul Județean de Urgență BacăuStat1.230781.308Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Pneumoftiziologie BacăuStat8584169La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal „Sf. Ierarh Dr. Luca” OneștiStat52031551La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal Orășenesc BuhușiStat10854162La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal de Urgență MoineștiStat33158389La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvoltarea de servicii identificate a fi necesare populației căreia i se adresează. Se vor identifica soluții pentru dezvoltarea unor servicii integrate la nivelul comunității. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
    Spital Orășenesc „Ioan Lascăr” ComăneștiStat10110111La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a serviciilor ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va ține cont și de disponibilitatea unor servicii similare în imediata vecinătate, astfel încât reorientarea serviciilor să răspundă nevoilor populației (vârstnici, cronici). Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    SC POLIMEDPrivat24122146Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Clinica PaladePrivat13013Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Central Med CroniciPrivat06464Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Secție sanatorială Slănic Moldova *)Stat04141Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea București-Ilfov, INMFRMB
    SC MunteanuPrivat01818Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    BACAU2.4125602.972
    *) Notă: Secție fără personalitate juridică, în structura Institutul Național de Medicină Fizică Balneologie și Recuperare Medicală București (INMFRMB)
    C. JUDEȚUL BOTOȘANI Situația curentă Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.750 Număr total de paturi cronici: 312 Număr total de paturi: 2.062 5 spitale de stat existente astăzi Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități spitalicești din județul Botoșani
    Denumire spitalStadiu deținereNumăr paturi îngrijiri acute (2018)Număr paturi îngrijiri cronice (2018)Număr total paturi(2018)Modificare propusă
    Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” BotoșaniStat1.2421551.397Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul de Recuperare „Sf. Gheorghe” BotoșaniStat16611177În cadrul planurilor de reorganizare locală, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizării cu creșterea numărului de paturi de recuperare și dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și în regim ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal DorohoiStat3070307La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Sanatoriul de Neuropsihiatrie PodrigaStat07272Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sănătate mintală.
    Spital Pneumoftiziologie BotoșaniStat3574109La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    BOTOȘANI1.7503122.062
    D. JUDEȚUL SUCEAVA Situație curentă Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.392 Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative) Număr total de paturi: 2.857 12 spitale în prezent: 9 publice și 3 private Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități spitalicești din județul Suceava
    Denumire spitalStadiu deținereNumăr paturi îngrijiri acute(2015)Număr paturi îngrijiri cronice(2015)Număr total de paturi(2015)Modificare propusă
    Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” SuceavaStat1.0431151.158Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal Câmpulung MoldovenescStat19820218La propunerea JS/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul de Psihiatrie Câmpulung MoldovenescStat551570Dezvoltarea centrului de sănătate mintală și a îngrijirilor paliative.Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, după caz, inclusiv alternative la nivelul comunității, etc. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
    Spital Municipal FălticeniStat29425319La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul Gura HumoruluiStat1060106La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Sp. Municipal „Sf. Dr. Cosma și Damian” RădăuțiStat40728435La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital de Boli Cronice SiretStat15195210La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal Vatra DorneiStat1780173La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul de Psihiatrie Cronici SiretStat15195210Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management
    BehesdaPrivat41041Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Spital îngrijiri paliative IlișeștiPrivat03425Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    Top Medical CronicPrivat01818Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    SUCEAVA2.3924652.857
    E. JUDEȚUL VASLUI Situație curentă Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.572 Număr total de paturi ITL/recuperare/îngrijiri paliative: 360 Număr total de paturi: 1.932 Număr de spitale existente: 4 de stat și 1 privatTabel 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vaslui
    Nr.Denumire spitalDeținereNumăr paturi îngrijiri acute(2018)Număr paturi îngrijiri cronice(2018)Număr total de paturi (2018)Modificare propusă
    1Spitalul Județean de Urgență VasluiPublic67089759Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    2Spital Municipal de Urgență „Elena Beldiman” BârladPublic636108744La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    3Spital Municipal „Dimitrie Castroian” HușiPublic23040270La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    4Spitalul Psihiatrie MurgeniPublic36105141Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.) prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și a ambulatoriului de specialitate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    5SC Recumed SRL VasluiPrivat01818Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    VASLUI1.5723601.932
    F. JUDEȚUL NEAMȚ Situația curentă: Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.841 Număr total de paturi cronici: 672 Număr total de paturi: 2.513 7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) și 1 unitate privată Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din județul Neamț
    Denumire spitalDeținereNumăr paturi îngrijiri acute(2015)Număr paturi îngrijiri cronice(2015)Număr total paturi(2015)Modificare propusă
    Spitalul Județean de Urgență NeamțPublic80148849Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spital Municipal de Urgență RomanPublic61129640La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere presarea personalului în noua structură.
    Spitalul Orășenesc „Sf. Ierarh Nicolae” BicazPublic311344La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Târgu NeamțPublic2460246La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul de Pneumoftiziologie BisericaniPublic152446598Spital de specialitate să fie menținut ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBCReconversia unui număr de paturi de acuți în spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
    Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” RomanPublic0124124Dezvoltarea centrului de sănătate mintala și a îngrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, după caz, inclusiv alternative la nivelul comunității, etc. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
    Spital PalimedPrivat01212Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
    NEAMȚ1.8416722.513
    4.3.5. Proiecție pentru Regiunea NE Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NE poate fi structurată astfel:– 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune și are și rol de spital județean pentru județul Iași;– 5 spitale județene de urgență;– spitale de specialitate;– institute de specialitate;– 1 spital pentru copii;– spitale municipale / orășenești;– spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;– unități pentru îngrijiri pe termen lung.
    4.4. Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Iași (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Suceava și Bacău sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Iași și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potențialul de integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei cu răspunsul la asistența medicală de urgență. Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.4.5. Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).4.5.1. Diagnostic situație curentă și principalele deficite În regiunea de NE, cel mai mare număr de unități de ambulatoriu se află în județul Iași (42%), probabil ca urmare a existenței centrului universitar, urmat de județul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități de ambulatoriu sunt în județul Botoșani (2%), urmate de județul Vaslui (8%). În ceea ce privește tipurile de facilități de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilități specializate în ambulatoriu și facilități integrate de ambulatoriu. Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16). Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanțare prin POR. Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în în exercițiul financiar 2014-2020. Astfel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
    Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, din Regiunea NE
    În cele două perioade financiare, un număr important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea funcționa în noi condiții de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizării lucrărilor de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și acordării acestor servicii. În prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă, atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor. Județul Iași are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienți din toate județele din regiunea NE (Spitalul Județean de Urgență Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.). Pacienții din întreaga regiune sunt trimiși la structurile ambulatorie de specialitate care funcționează în spitale și unitățile private din Iași. Județul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui. Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE și ponderea adresabilității pacienților către acestea
    JUDEȚBCBTISNTSVVSTotal reg NE
    NUMĂR362259272620169
    Pondere21.4%13.09%35.11%16.07%15.47%11.9%100%
    Sursa: SNSPMPDSB
    Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice și numărul de structuri prezintă astfel:
    JUDEȚ/ AMBULATORIIBCBTISNTSVVSTOTAL
    AMBULATORII ORGANIZAT ÎN STRUCTURA SPITALULUI64824226
    AMBULATORII PRIVATE301851252218143
    TOTAL362259272620169
    Sursa: SNSPMPDSB
    Tabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018, pentru Regiunea NE
    Nr. crtJudețulConsultații acordate în 2014Consultații acordate în 2018
    1Bacău528.981496.992
    2Botoșani228.224227.953
    3Iași666.350578.368
    4Neamț181.052177.219
    5Suceava293.876263.822
    6Vaslui239.741162.000
    Sursa INSP
    În anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, în ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii de specialitate clinică și servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică, astfel: număr total de servicii de specialitate: 798.988, iar număr total servicii conexe 91.076. Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinică și serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică este prezentată în Anexa nr. 8. Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E în perioada 2017-2019
    Nr.crt.Casa de Asigurări de SănătateAmbulatoriu specialități cliniceParaclinice: laborator / radiologie și imagistică / anatomie patologicăAmbulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie
    201720182019201720182019201720182019
    1BACĂU505051333332131210
    2BOTOȘANI10109161413455
    3IAȘI182184173555553353331
    4NEAMȚ565454252323777
    5SUCEAVA108104112262525121110
    6VASLUI363537212020777
    TOTAL442437436176170166787570
    Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează pe de o parte restricțiilor de spațiu și condiții, legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare, care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate. Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite, etc, este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator. Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii de NE se regăsește în Anexa nr. 9. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local. Pentru județul Bacău, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.Pentru județul Botoșani, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative. Pentru județul Iași, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iași este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialitățile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică și de reabilitare precum și cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv îngrijiri paliative. Pentru județul Neamț, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamț nu are încheiat contact de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică. Pentru județul Suceava, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative. Pentru județul Vaslui, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
    4.5.2. Ținte operaționale și plan regional În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate. Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii. Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente: ● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene. ● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice; ● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale; ● existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii; ● starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență; ● investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;
    4.6. Dezvoltarea resurselor umane va urmări: ● Îmbunătățirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare și adresabilitate ridicată în regiune, în special în județele Botoșani și Vaslui; ● Creșterea accesibilității serviciilor ambulatorii prin organizarea activității medicale în două ture prin îmbunătățirea managementului unităților sanitare.4.7. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027. Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.4.7.1. Analiza situației curente și principalele deficite Legislația națională nu definește în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung. Județul Iași concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10 paturi de îngrijire cronici la 10 000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital. Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijirilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora în ansamblul sistemelor naționale de sănătate, 2) educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație, 3) consumul mediu de medicație opioidă - ca indicator al gradului de control al durerii și 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii șa 100.000 loc (Figura 22). Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare. Figura 22: Sursa: Date CNAS Între cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative, finanțate în anul 2019 în România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel (Tabelul 26): având următoarea: Tabelul 26: Repartizare pe județe a serviciilor de îngrijiri paliative, finanțate în anul 2019 în România în sistem public, ONG și privat
    Regiunea NE / JudețPublicONGPrivatTotal
    Bacău51814
    Botoșani0000
    Iași61512
    Neamț2002
    Suceava4037
    Vaslui0011
    Total NE1721736
    Dintre aceștia, doar 2 furnizori (1 în județul Bacău și 1 în județul Iași) sunt orientați spre îngrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenței pacienților adulți. Există 35 de secții/compartimente de îngrijiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative și doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 județe din Regiunea NE, numai în județul Botoșani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative. Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în secții de psihiatrie și mai mult de 14% în secții de pneumologie și boli infecțioase. Serviciile acordate în secții de Recuperare, Îngrijiri paliative și Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puțin decât media națională de 74%), în timp ce demența și afecțiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media națională.
    4.7.2. Ținte regionale Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*11): *11) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust Tabel 27: Serviciu îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal
    Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitoriNumăr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitoriNumăr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
    25 paturi ÎP la 125,000 locuitori1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
    Raport personal îngrijiri paliative pacienți internațiRaport personal îngrijiri paliative ambulatoriuRaport personal echipa de ÎP la domiciliu
    • 1 doctor cu atestat - ÎP la 12 paturi• 1 asistenta cu formare ÎP la 8 paturi 8 per tură• 1 infirmieră la 8 paturi pe tură• 1 asistent social la 25 paturijumătate de normă psiholog la 12 paturi;• 4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:• 1 doctor• 1 asistentă• jumătate de normă lucrător social• 2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal n(fizioterapeut, consilier spiritual)1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:• 2 doctori• 4 asistente• 1 psiholog• jumătate de normă fizioterapeut
    Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
    În plus față de creșterea capacităților de servicii paliative, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 15:– îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.– Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.– Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementărilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice– Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.– Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România. Tabelul 28 de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației. Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE - Curente, necesare și analiza deficitului
    Nord EstPopulație(2015)Numărul și tipul curent de paturi(per furnizor de servicii)Paturi necesareDeficit(nu include paturi la privat)Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de serviciiOPNecesarDeficit(exclud facilitățile private)Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de serviciiEchipe la domiciliu necesareDeficit(Exclude facilitățile private)
    S = StatONG = Organizație non -profitC = Societate privatăSONGC25 paturi la 125,000 LocuitoriSONGC1 cabinet la 60,000 LocuitoriSONGC1 echipă la domiciliu la 40,000 locuitori
    Bacău602,3994002912080n0010100201513
    Botoșani397,1510008080000770001010
    Iași787,67132730213157-20000013130002020
    Neamț457,606260409266000880001111
    Suceava630,3652208812610400010100001616
    Vaslui388,3720007878000660001010
    Total3,263,5644153037065320800054540208280
    Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.
    Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:– paturi paliative: înființarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală;– servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;– echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă. Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.
    4.7.3. Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitale generale. Consolidarea și dezvoltarea serviciilor de recuperare și ITL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.
    4.8. Paturi psihiatrie la nivelul regiunii Tabelul 29: Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018
    JUDEȚ/SPITALNr.paturiPsihiatrieAcuțiNr.paturiPsihiatrieCroniciTotal
    BC11432146
    Spitalul Județean de Urgență Bacău6060
    Spitalul Municipal de Urgență Moinești1414
    Spitalul Municipal Onești4040
    Spitalul Orășenesc Buhuși3232
    BT260167427
    SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA7272
    Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani23595330
    Spitalul Municipal Dorohoi2525
    IS7193091028
    CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE00
    Institutul de Psihiatrie Socola Iași452250702
    MEMORY HOSPITAL5959
    SPITALUL DE PSIHIATRIE ȘI PENTRU MĂSURI DE SIGURANȚĂ PADURENI240240
    SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ IAȘI1313
    Spitalul Municipal Pașcani1010
    SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IAȘI44
    NT124124248
    SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN124124
    Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț74