METODOLOGIE din 26 mai 2020de evaluare a riscurilor de corupție de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate
EMITENT
  • MINISTERUL JUSTIȚIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 12 iunie 2020



    Notă
    Conținută de ORDINUL nr. 2.127/C din 26 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 498 din 12 iunie 2020.
     +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1 Obiectul metodologieiPrezenta metodologie reglementează identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție, precum și stabilirea și implementarea măsurilor de prevenire și control al acestora, în conformitate cu obiectivul specific 2.1 din Strategia națională anticorupție 2016-2020 (SNA), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public.  +  Articolul 2Domeniul de aplicarePrezenta metodologie se aplică tuturor unităților din cadrul sistemului administrației penitenciare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite.  +  Articolul 3Scopul și obiectivele prezentei metodologii(1) Prezenta metodologie are ca scop asumarea unor măsuri specifice pentru prevenirea și controlul riscurilor de corupție, pentru diminuarea probabilității de apariție a riscurilor de corupție, precum și a impactului în cazul materializării acestora.(2) Activitățile de management al riscurilor de corupție vizează următoarele obiective:a) promovarea integrității, transparenței instituționale și a bunei desfășurări a activităților specifice;b) ameliorarea impactului și asigurarea sustenabilității rezultatelor activităților de prevenire și combatere, prin focalizarea lor prioritară asupra domeniilor de activitate vulnerabile la corupție;c) promovarea integrității instituționale, prin conștientizarea personalului cu funcții de conducere asupra necesității participării nemijlocite la acest proces și asumării responsabilității pentru implementarea acestuia.  +  Articolul 4Etapele metodologieiImplementarea prezentei metodologii presupune parcurgerea următoarelor etape:a) constituirea Grupului de lucru pentru prevenirea corupției, denumit în continuare Grup de lucru;b) identificarea și descrierea riscurilor de corupție;c) evaluarea riscurilor de corupție;d) stabilirea măsurilor de prevenire și control;e) monitorizarea și revizuirea periodică a riscurilor de corupție;f) actualizarea planurilor de integritate.  +  Capitolul II Grupul de lucru pentru prevenirea corupției  +  Articolul 5 Constituirea Grupului de lucru(1) În vederea realizării activităților prevăzute de prezenta metodologie, directorul general al ANP și directorii unităților subordonate dispun, prin decizie scrisă, constituirea de grupuri de lucru pentru prevenirea corupției. (2) Deciziile scrise se diseminează personalului instituției și se păstrează la nivelul secretarului Grupului de lucru.  +  Articolul 6Componența Grupului de lucru(1) Componența Grupului de lucru se stabilește în funcție de dimensiunea și caracteristicile organizatorice ale unităților de muncă.(2) Din componența Grupului de lucru fac parte:a) o persoană din conducerea instituției - în calitate de șef al Grupului de lucru;b) conducătorii sau reprezentanții unităților de muncă care se ocupă de următoarele activități: control intern, răspundere disciplinară, audit intern, resurse umane, control intern managerial, achiziții publice, gestionarea mijloacelor financiare, prevenirea criminalității - în calitate de membri ai Grupului de lucru;c) consilierul de etică, în calitate de membru al Grupului de lucru;d) consilierul pentru integritate, în calitate de secretar al Grupului de lucru.(3) Se recomandă ca la nivelul instituției atribuțiile de consilier de etică, respectiv de consilier pentru integritate să fie îndeplinite de persoane diferite.(4) Conducătorul instituției poate extinde componența Grupului de lucru și la alte funcții pe care le consideră relevante pentru realizarea activităților Grupului de lucru.(5) În desfășurarea activităților sale, Grupul de lucru beneficiază de sprijinul conducătorilor unităților de muncă din instituție, aceștia având obligația de a transmite, în termenele fixate, informațiile sau documentele solicitate.(6) Secretarul Grupului de lucru centralizează și elaborează, după caz, următoarele documente:a) actul de constituire a Grupului de lucru;b) copii după fișele posturilor membrilor în care sunt consemnate atribuțiile ce decurg din această calitate;c) fișa de planificare a activităților Grupului de lucru;d) minute ale întâlnirilor Grupului de lucru;e) registrul riscurilor de corupție;f) toate documentele care au stat la baza elaborării Registrului riscurilor de corupție (cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituției, rapoarte ale Curții de Conturi, rapoartele de audit intern, rapoarte ale autorităților și structurilor de control, chestionare pentru identificarea riscurilor de corupție, articole de presă, reclamații, petiții adresate instituției, hotărâri judecătorești);g) planul de integritate;h) analize și raportări;i) alte documente ce rezultă din activitatea Grupului de lucru.  +  Articolul 7 Imposibilitatea constituirii Grupului de lucruÎn cazul unităților subordonate în cadrul cărora nu se poate constitui un grup de lucru din cauza numărului redus de personal, atribuțiile privind identificarea și evaluarea riscurilor, precum și stabilirea măsurilor de prevenire și control se îndeplinesc de către Grupul de lucru constituit la nivelul instituției supraordonate, din care va face parte și un reprezentant al unității respective.  +  Articolul 8 Funcționarea Grupului de lucru(1) În cadrul fiecărei unități va fi stabilit, prin decizie scrisă, modul de convocare a Grupului de lucru, de luare a deciziilor în cadrul acestuia, precum și alte aspecte procedurale privind funcționarea Grupului de lucru.(2) Cu ocazia primei întâlniri, Grupul de lucru fixează principalele repere ale activităților, respectiv: delimitarea unităților de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul și responsabilitățile fiecărui membru al grupului, precum și termenii de referință privind planificarea, desfășurarea și evaluarea activităților și completează fișa de planificare a activităților, prevăzută în anexa nr. 1A.(3) Grupul de lucru are obligația de a informa personalul unității cu privire la demersurile întreprinse în scopul prevenirii corupției.  +  Articolul 9Atribuțiile și activitățile Grupului de lucru(1) Grupul de lucru are următoarele atribuții:a) identifică și descrie riscurile de corupție;b) evaluează riscurile de corupție;c) stabilește măsurile de prevenire și control;d) completează registrul riscurilor de corupție;e) monitorizează și revizuiește riscurile de corupție;f) actualizează planul de integritate.(2) Organizarea activităților Grupului de lucru:a) șeful Grupului de lucru convoacă membrii în vederea instruirii acestora cu privire la rolul și atribuțiile pe care aceștia le dețin; b) șeful Grupului de lucru convoacă membrii în scopul organizării activității, stabilirii sarcinilor și completării fișei de planificare a activităților, conform anexei nr. 1A;c) șeful Grupului de lucru se asigură că fișele de post ale membrilor sunt completate cu atribuțiile specifice ce rezidă din calitatea pe care o dețin în grup, de către șefii ierarhici ai acestora. O copie a fișei de post completată cu atribuțiile ce decurg din calitatea de membru în Grupul de lucru va fi păstrată de secretarul Grupului de lucru;d) șeful Grupului de lucru convoacă membrii în vederea colectării și centralizării tuturor datelor necesare etapei de identificare și descriere a riscurilor, conform art. 10 alin. (2), (3) și (5). Datele colectate sunt analizate în cadrul grupului și sunt păstrate de secretarul acestuia;e) rezultatele analizei datelor sunt dezbătute în cadrul Grupului de lucru. Ulterior, acestea vor sta la baza elaborării Registrului riscurilor de corupție, conform prezentei metodologii;f) Registrul riscurilor de corupție va fi diseminat, spre luare la cunoștință, către întregul personal al instituției;g) responsabilii de risc desemnați pentru fiecare risc identificat se vor asigura de implementarea măsurilor de prevenire și control prevăzute în Registrul riscurilor de corupție;h) Grupul de lucru se întrunește ori de câte ori este necesar, dar în mod obligatoriu, la finalul anului, pentru analiza și interpretarea rezultatelor măsurilor de prevenire și control propuse în Registrul riscurilor de corupție. Acest demers se va materializa într-un raport de monitorizare, conform anexei nr. 1B.(3) Secretarul Grupului de lucru desfășoară următoarele activități:a) organizează ședințele Grupului de lucru pentru prevenirea corupției la solicitarea șefului Grupului de lucru și pregătește materialele de lucru necesare desfășurării ședințelor; b) întocmește minutele ședințelor și le transmite membrilor grupului pentru asumare;c) întocmește, centralizează, înregistrează și diseminează documente necesare bunei desfășurări a activității Grupului de lucru;d) centralizează toate documentele necesare pentru elaborarea raportului de monitorizare a Registrului riscurilor de corupție;e) transmite către DPCT o copie a Registrului riscurilor de corupție, semnat și înregistrat la nivelul unității;f) păstrează documentația Grupului de lucru.  +  Capitolul III Identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție. Stabilirea și implementarea măsurilor de prevenire și control  +  Articolul 10Identificarea și descrierea riscurilor de corupție(1) Identificarea și descrierea riscurilor constau în evidențierea amenințărilor de corupție, precum și a vulnerabilităților prezente în cadrul activităților curente derulate la nivelul instituțiilor din sistemul administrației penitenciare, care ar putea conduce la săvârșirea unor fapte de corupție.(2) Pentru identificarea riscurilor de corupție, Grupul de lucru are în vedere:a) cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituției;b) rapoartele de audit intern;c) rapoarte ale Curții de Conturi;d) rapoarte ale autorităților și structurilor de control;e) chestionare aplicate persoanelor cu funcții de conducere sau coordonare din cadrul instituției.(3) Dacă apreciază că este necesar, Grupul de lucru poate aplica chestionare și angajaților din cadrul structurilor care desfășoară activități considerate vulnerabile la corupție.(4) Forma chestionarului pentru identificarea riscurilor de corupție este prezentată în anexa nr. 1C.(5) Grupul de lucru poate avea în vedere și alte surse, cum ar fi articole de presă, reclamații, petiții adresate instituției, hotărâri judecătorești.(6) În baza informațiilor obținute conform alin. (2), (3) și (5), Grupul de lucru procedează la analizarea activităților vulnerabile la corupție, precum și a surselor posibile de riscuri, pentru consemnarea ulterioară în Registrul riscurilor de corupție, prevăzut în anexa nr. 1D, coloanele de la 1 la 4.  +  Articolul 11Evaluarea riscurilor(1) Activitatea de evaluare se desfășoară pentru fiecare dintre riscurile identificate, prin estimarea nivelurilor de probabilitate și impact.(2) Pentru evaluarea riscurilor de corupție se parcurg următoarele etape:a) estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție;b) estimarea impactului;c) determinarea expunerii la risc;d) clasificarea și ordonarea riscurilor de corupție;e) determinarea priorității de prevenire și control.  +  Articolul 12Estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție(1) Estimarea nivelului de probabilitate constă în aprecierea posibilității de materializare a riscurilor de corupție și se realizează prin stabilirea și aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 1E.(2) Probabilitatea se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:a) 1 reprezintă probabilitate scăzută de materializare;b) 2 reprezintă probabilitate medie de materializare;c) 3 reprezintă probabilitate ridicată de materializare.  +  Articolul 13Estimarea impactului în situația materializării riscurilor de corupție(1) Estimarea impactului constă în măsurarea efectelor materializării unui risc de corupție și se realizează prin stabilirea și aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 1F.(2) Impactul se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:a) 1 reprezintă impact scăzut;b) 2 reprezintă impact mediu;c) 3 reprezintă impact ridicat.  +  Articolul 14Determinarea nivelului expunerii la riscuri(1) Determinarea nivelului de expunere la un risc de corupție constă în produsul dintre valoarea probabilității de materializare a acelui risc de corupție și valoarea impactului în situația materializării lui.(2) Valorile încadrate în intervalul 1-3 reprezintă nivel scăzut de expunere, ceea ce nu necesită adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente.(3) Valorile 4 și 6 reprezintă nivel mediu de expunere, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri de prevenire și control.(4) Valoarea 9 reprezintă nivel ridicat de expunere, ceea ce necesită intervenție urgentă.(5) După determinarea nivelului expunerii se realizează clasificarea și ordonarea riscurilor de corupție și se consemnează în Registrul riscurilor de corupție, în ordine descrescătoare în funcție de expunere.  +  Articolul 15Stabilirea măsurilor de prevenire și control(1) Pe baza rezultatelor activităților de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție, Grupul de lucru propune măsuri specifice pentru prevenirea și controlul acestora. Pentru fiecare măsură de prevenire și control se stabilesc responsabilul de risc și termenul de finalizare a implementării.(2) Măsurile de prevenire și control pot consta, printre altele, în:a) formularea de propuneri cu privire la modificarea legislației;b) activități de instruire;c) dezvoltare de sisteme informatice;d) elaborare de proceduri de lucru;e) planificarea și derularea periodică a unor activități de audit și/sau control pentru activitățile considerate vulnerabile;f) rotația personalului.(3) Responsabilul de risc se asigură de implementarea măsurii de prevenire și control în termen și pune la dispoziția Grupului de lucru documente justificative care atestă îndeplinirea măsurii.  +  Articolul 16Registrul riscurilor de corupție(1) Pe baza activităților reglementate la art. 11-16, Grupul de lucru completează Registrul riscurilor de corupție.(2) Registrul riscurilor de corupție are următoarea structură:a) domeniul de activitate;b) descrierea riscului;c) probabilitatea, impactul și expunerea la riscul de corupție;d) măsurile de prevenire și control;e) termenul de implementare;f) responsabilul de risc.(3) Registrul riscurilor de corupție stă la baza actualizării, o dată la 2 ani, a Planului de integritate al ANP și al unităților subordonate.(4) Planurile de integritate se transmit către DPCT, pentru a fi înaintate către secretariatul tehnic al SNA din Ministerul Justiției.  +  Articolul 17Monitorizarea și revizuirea riscurilor de corupție(1) Monitorizarea și revizuirea se realizează de către Grupul de lucru și persoanele responsabile de risc desemnate.(2) Anual, până la 30 ianuarie a anului în curs pentru anul precedent, Grupul de lucru și persoanele responsabile de risc desemnate monitorizează implementarea măsurilor stabilite în Registrul riscurilor de corupție și procedează la revizuirea acestuia, în conformitate cu starea de fapt existentă la nivelul instituției.(3) În situația apariției unor riscuri noi de corupție, acestea vor fi evaluate conform etapelor prevăzute în prezenta metodologie și introduse în Registrul riscurilor de corupție revizuit.(4) Ulterior, în termen de 15 zile de la data revizuirii, secretarul Grupului de lucru, respectiv consilierul pentru integritate transmit noul registru al riscurilor de corupție de la nivelul unității către Direcția prevenirea criminalității și terorismului din cadrul ANP, pentru centralizare.  +  Capitolul IV Dispoziții finale  +  Articolul 18(1) Documentația privind implementarea prezentei metodologii se păstrează de către consilierul pentru integritate, pentru a fi disponibilă în situația evaluării activității de management al riscurilor de corupție. (2) Anexele nr. 1A-1F fac parte integrantă din prezenta metodologie.  +  Anexa nr. 1Ala metodologie
    FIȘA DE PLANIFICARE A ACTIVITĂȚILOR
    Denumirea instituțieiData începerii activității
    Componența Grupului de lucru pentru prevenirea corupției
    Nr. crt.Grad, nume, prenumeUnitatea de muncăFuncțiaCategoria de membru
    Sarcinile și responsabilitățile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupției
    Nr. crt.Grad, nume, prenumeSarcini și responsabilitățiDocumente consultate, redactate ori colectateTermene
    Planificarea activităților Grupului de lucru pentru prevenirea corupției
    Nr. crt.Data propusăLocul desfășurăriiObiectivele reuniuniiMembrii prezențiDocumente redactate/Activități finalizate
     +  Anexa nr. 1Bla metodologie
    RAPORT DE MONITORIZARE
    Document narativ, ce va cuprinde următoarele secțiuni:  +  Secţiunea I Riscuri identificateLa nivelul instituției ............................................, în perioada ............................ (Se va menționa.)Grupul de lucru pentru prevenirea corupției a identificat următoarele riscuri de corupție:......................................................................................................................................................................................................................................................................................................,dintre care ............................. prezintă risc scăzut de expunere, ....................... risc mediu de expunere și .............................. risc ridicat de expunere.Pe perioada ............................. următoarele riscuri și-au modificat nivelul de expunere la risc:....................................................................................................................................................................................................  +  Secțiunea a II- a Măsuri dispuse și implementatePentru riscurile de corupție identificate, Grupul de lucru a dispus următoarele măsuri:................................................................................................................................................................................................Se va menționa, pentru fiecare măsură propusă și inserată în Registrul riscurilor de corupție, gradul de implementare, precum și indicatorii calitativi și cantitativi, pentru care se anexează documente justificative.  +  Secțiunea a III-a Incidente de integritateÎn perioada .........................., la nivelul instituției ................................ s-au produs ................................ incidente de integritate și, în consecință, Grupul de lucru a dispus următoarele măsuri ................................ (revizuirea nivelului de expunere, stabilirea unor măsuri suplimentare de prevenire și control sau apariția unor noi riscuri de corupție).
     +  Anexa nr. 1Cla metodologie
    CHESTIONAR PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR DE CORUPȚIE
    1Data completării chestionarului:
    2Structura din cadrul ANP sau instituției subordonate:
    3Gradul, numele și prenumele, funcția persoanei care completează:
    4Care sunt atribuțiile structurii pe care o conduceți/coordonați, conform Regulamentului de organizare și funcționare sau a altor acte normative în vigoare?1.2.3.
    5Care sunt activitățile desfășurate de structura dumneavoastră pentru îndeplinirea atribuțiilor prezentate la pct. 4?1.2.3.
    6Prezentați care sunt activitățile pe care le considerați vulnerabile la corupție din activitățile menționate la pct. 5.1.2.3.
    7Care sunt riscurile de corupție ce derivă din fiecare activitate vulnerabilă la corupție prezentată la pct. 6?1.2.3.
    8Care sunt cauzele care ar favoriza producerea riscurilor de corupție menționate la pct. 7? (Se vor preciza cauzele pentru fiecare risc în parte.) 1.2.3.
    9Ce efecte ar putea avea în activitatea dumneavoastră materializarea riscurilor de corupție (săvârșirea unei fapte de corupție)?
    10Ce măsuri sunt aplicate actualmente pentru eliminarea sau controlul riscurilor de corupție?
    11Pentru a preveni materializarea riscurilor de corupție, ce soluții/măsuri credeți că sunt posibile/aplicabile în domeniul dumneavoastră de activitate?
    12Au existat cazuri de corupție (ori suspiciuni de acest gen) în cadrul domeniului de activitate gestionat sau în domenii de activitate similare, din alte instituții?
     +  Anexa nr. 1D la metodologie
    Formatul registrului riscurilor de corupție
    Registrul riscurilor de corupție al …………………………………………
    Identificarea și evaluarea riscurilor de corupțieStabilirea măsurilor de prevenire și control
    12345678910
    Domeniul de activitate în care se manifestă riscul de corupțieActivitatea identificată ca fiind vulnerabilă la corupțieDescrierea risculuiCauzeProbabilitateImpactExpunereMăsuri de prevenire și controlResponsabil pentru implementareTermen/Durată de implementare
     +  Anexa nr. 1Ela metodologie
    Indicatorii de estimare a probabilității de materializare a riscurilor de corupție
    Nivelul probabilitățiiDescriereIndicatoriFactori favorizanți
    1 - scăzutăAmenințarea de corupție este foarte puțin probabil să se manifeste.- Nu există cazuri anterioare în propria instituție și nici în alte instituții, în domenii de activitate similare.N O T Ă:Evaluarea istorică a cazurilor se va limita la datele existente în instituție, înființarea acesteia sau organizarea/reorganizarea în actuala organigramă și având la bază actuala reglementare, dacă aceste detalii sunt relevante.- Sunt prezenți maximum 3 factori favorizanți.1. probleme de natură legislativă - lacune legislative, norme neclare, imprevizibile, reglementarea unor excepții care ridică probleme de interpretare și aplicare, flexibilitate în interpretarea subiectivă;2. capacitate limitată de verificare a activității desfășurate;3. particularități ale culturii organizaționale privind acceptarea de avantaje materiale, respectiv toleranța unor astfel de comportamente;4. existența unor surse de amenințare sau presiune asupra personalului;5. contacte frecvente cu exteriorul instituției, cu beneficiari ai serviciilor publice;6. exercitarea atribuțiilor de serviciu în afara sediului instituției publice;7. gestionarea informației - obținere, deținere și utilizare a informației, accesul la informații confidențiale, gestionarea informațiilor clasificate;8. gestionarea mijloacelor financiare;9. achiziția/gestionarea de bunuri, servicii și lucrări;10. acordarea de aprobări, avize ori autorizații;11. activități de eliberare/emitere a unor documente;12. îndeplinirea funcțiilor de control, supraveghere, evaluare și consiliere, audit;13. competența decizională exclusivă;14. activități de recrutare și selecție a personalului;15. constatare de conformitate sau de încălcare a legii, aplicare de sancțiuni.
    2 - medieAmenințarea de corupție este posibilă, aceasta se poate manifesta.- Există cazuri de corupție în domenii similare de activitate ori situații care prezintă similitudini cu amenințarea definită.- Sunt prezenți maximum 5 factori favorizanți.
    3 - ridicatăAmenințarea de corupție poate să se manifeste în mod curent în activitate.- Există cazuri de corupție în propria instituție.- Există multiple cazuri în domenii similare de activitate ori situații care prezintă multiple similitudini cu amenințarea definită.- Sunt prezenți peste 5 factori favorizanți.
    În ipoteza în care factorii favorizanți reprezintă unicul indicator identificat, prezența unui anumit număr de factori favorizanți nu conduce în mod automat la introducerea riscului într-o anumită categorie, Grupul de lucru luând această decizie pe baza analizei concrete.Prezența acestor factori la nivelul instituției, activității sau personalului se evaluează de către Grupul de lucru pe baza actelor normative, procedurilor interne, precum și având în vedere datele, informațiile, dar și experiența membrilor.
     +  Anexa nr. 1Fla metodologie
    Indicatorii de estimare a impactului în situația materializării riscurilor de corupție
    Nivelul impactuluiDescriereIndicatoriObservații
    1 - scăzutProducerea faptei de corupție nu afectează activitatea de ansamblu a instituției, având impact financiar și de imagine minim.• nu generează efecte la nivelul altor activități, cu excepția celei în cadrul căreia s-a produs fapta;• afectarea neglijabilă, nesemnificativă a desfășurării activității;• impact minor sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor profesionale;• susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă;• afectează în mică măsură și pe o perioadă scurtă de timp percepția asupra instituției și a corpului profesional;• impact financiar minim sau inexistent.• Efectele la nivelul activității în cadrul căreia s-a produs fapta sau la nivelul celorlalte activități ale instituției se evaluează din punctul de vedere al perturbării calendarului activităților, calității serviciilor, legalității activității, eficienței administrative sau economice.• Impactul financiar se analizează pe baza resurselor cheltuite ineficient sau în mod ilegal, precum și pe baza eventualelor pierderi, dacă este cazul.
    2 - mediuProducerea faptei de corupție aduce atingere modului de desfășurare a activităților instituției în ansamblu, are impact financiar și afectează imaginea instituției.• aduce atingere modului de desfășurare a activităților instituției în ansamblu (nu numai activității în cadrul căreia s-a produs fapta);• obiectivele profesionale sunt atinse parțial;• eficiența activității este afectată;• există impact financiar;• imaginea instituției a fost afectată, existând publicitate negativă, cu precădere la nivel local.
    3 - ridicatProducerea faptei de corupție aduce o atingere gravă modului de desfășurare a activității instituției sau chiar blochează desfășurarea acesteia, are impact financiar important și aduce grave prejudicii de imagine instituției.• atingere gravă adusă activității;• imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate sau un impact semnificativ asupra acestora;• deteriorarea pe termen mediu și lung a eficienței activității, întârzieri în derularea activităților planificate;• pierderi financiare pentru înlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfășurare a activității, achiziții neplanificate de mijloace tehnice etc.;• imaginea instituției a fost puternic afectată, existând publicitate negativă, la nivel național sau internațional.
    -----