PROGRAME din 10 martie 2020pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, începând cu anul școlar 2020-2021
EMITENT
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 222 bis din 19 martie 2020



    Notă
    Aprobate prin ORDINUL nr. 3.472 din 10 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 222 din 19 martie 2020
     +  Anexa nr. 1
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
    București, 2020
    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
    Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Limba și literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a. Subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea națională centru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional. Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare. Structura subiectului are în vedere o nouă viziune, care valorifică procesele cognitive evaluate prin testările PIRLS și PISA, vizează modelul dezvoltării personale în receptarea textului literar și caracterul funcțional al componentei lingvistice, în conformitate cu profilul de formare a absolventului de gimnaziu și cu programa școlară sus-menționată. În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicționarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare și îndreptare.  +  Competențe generale și competențe specifice1. Receptarea textului scris de diverse tipuri1.1. Identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple2. Redactarea textului scris de diverse tipuri2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate2.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne3.2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative3.3. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse3.4. Aplicarea conștientă a regulilor și a convențiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare corectă3.5. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare3.6. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenției de comunicare din perspectivă morfosintactică, fonetică și lexicală3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare și abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare  +  Conținuturi  +  Teme generale– Eu și universul meu familiar– Eu și lumea din jurul meu– Orizonturile lumii și ale cunoașterii– Reflecții asupra lumii  +  Lectură– Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă– Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei– Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ ● Textul narativ: ● Narativul literar - în proză, în versuri: timp, spațiu; instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii. ● Narativul nonliterar. Acțiune, participanți, timp, spațiu ● Narativul în texte multimodale (text și imagine - banda desenată) ● Textul descriptiv literar - în proză, în versuri; nonliterar ● Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) ● Textul dialogat: dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar (interviul) ● Textul explicativ ● Textul argumentativ– Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică)– Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)– Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluție etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii– Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparația, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite  +  Redactare– Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor– Prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină– Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe– Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei. Rezumatul– Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă– Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape), dialogat; explicativ, definiție, clasificare, exemplificare; argumentativ (ordinea argumentelor în textul argumentativ); comparație, analogie, pro-contra; "întrebările jurnalistului" (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.– Prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare– Adecvarea la temă– Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului– Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor– Etica redactării: originalitate– Stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate, naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice și de punctuație  +  Elemente de construcție a comunicării– Gramatică ● Enunțul. Enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Enunțuri eliptice. Norme de punctuație ● Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată ● Propoziția afirmativă. Propoziția negativă ● Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune. Conjuncții coordonatoare. Subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative. Norme de punctuație (virgula, punctul și virgula) ● Construcții sintactice: construcții active/construcții pasive cu verbul a fi - construcții impersonale; construcții cu pronume reflexive; construcții incidente; construcții concesive și condiționale ● Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ. Acordul numelui predicativ ● Subiectul exprimat (simplu și multiplu). Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles). Acordul predicatului cu subiectul ● Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb) ● Apoziția. Norme de punctuație ● Complementul: complementul direct, complementul indirect în dativ și complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop. Topica în propoziție. Norme de punctuație (virgula) ● Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă și opozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzală, finală ● Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul):– Moduri verbale (indicativul și imperativul, conjunctivul și condiționalul-optativ) și timpurile lor. Timpuri simple și compuse. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea)– Verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna)– Forme verbale nepersonale. Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul– Posibilități combinatorii ale verbului ● Prepoziția ● Substantivul: genul, numărul, cazul. Tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective. Articolul genitival. Punctuația vocativului. Corelarea funcției sintactice cu cazul morfologic. Posibilități combinatorii ale substantivului. Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât). Posibilități combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut) ● Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală). Pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal). Posibilități combinatorii ale pronumelui. Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire. Pronumele și adjectivul pronominal negativ și negația în propoziție. Posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale ● Adjectivul. Gradele de comparație. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substantivul. Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilități combinatorii ale adjectivului ● Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparație ● Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative. Posibilități combinatorii ale numeralului ● Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă– Ortoepie și ortografie ● Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar ● Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală. Corespondența sunet-literă. Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat ● Silaba. Despărțirea în silabe (principiul fonetic) ● Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă ● Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină conținând foneme nespecifice limbii române– Vocabular ● Cuvântul, unitate de bază a vocabularului formă și sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat). Rolul contextului în crearea sensului ● Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice ● Câmpul lexical ● Mijloace de îmbogățire a vocabularului:– interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat.  +  Familia lexicală– externe: împrumuturi lexicale ● îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse ● Confuzii paronimice. Pleonasmul– Variație stilistică ● Limba standard. Normă și abatere. Limba vorbită și limba scrisă (selecția lexicală, construcția frazei) ● Istoria cuvintelor - variații ale formei și ale sensului în timp ● Limbaj popular. Variație regională a limbii. Variații de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare). Termeni științifici ● Valori stilistice ale diminutivelor ● Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și a anaforelor  +  Elemente de interculturalitate– Identitate personală - identitate națională - diversitate culturală și lingvistică– Carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală– Elemente de mitologie românească– Modele comportamentale în legende greco-române, în textele literaturii universale– Valori ale culturii populare în spațiul românesc.– Valori etice în legendele popoarelor– Relații culturale constructive. Noi și ceilalți– Valori culturale românești în lume– Despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României. Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni– Contacte culturale Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română și universală) și nonliterare/ficționale și nonficționale (text integral sau fragment), fără definirea conceptelor:a) texte continue (alcătuite din enunțuri organizate în paragrafe): poezii lirice și epice, proză clasică și contemporană, române, române grafice, piese de teatru; jurnale, jurnale de călătorie, memorii, scrisori, texte autobiografice; articole de opinie, eseuri, maxime și proverbe; instrucțiuni; e-mailuri, postări on-line; reportaje, știri; recenzii pe web ale unei cărți/cronici de film; regulamente; articole de popularizare a științei, instrucțiuni pentru derularea unui experiment;b) texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, grafice, diagrame, tabele, calendare, articole din DEX; scheme; anunțuri, indexuri, glosare, cataloage;c) texte multimodale: manualul, benzile desenate, texte din enciclopedii ilustrate, reclame. Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare:(a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul(b) texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului și circumstanțele: relatarea unor experiențe personale, narațiuni ficționale(c) texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei ființe reale și/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a unei emoții(d) texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment științific simplu)(e) texte explicative: definiții, scheme(f) interpretarea unor secvențe din texte citite, caracterizări ale personajelor, text de opinie, text argumentativ, jurnalul de călătorie/de activități zilnice, cererea(g) interviul
     +  Anexa nr. 2
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
    pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară
    București, 2020
    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
    LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
    Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Limba și literatura română (pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară) are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a. Subiectele de Limba și literatura română (pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară) de la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse. În evaluare se va avea în vedere calitatea competențelor generale și specifice, conform precizărilor din programa școlară sus-menționată și profilului absolventului de gimnaziu. Detalierile de conținut se corelează cu cele din programa școlară în vigoare.  +  Competențe generale și competențe specifice1. Receptarea textului scris de diverse tipuri1.1. Identificarea informațiilor esențiale și de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale1.2. Corelarea informațiilor explicite și implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale1.3. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte continue/discontinue/multimodale, prin punerea în relație a diverselor părți ale textului1.4. Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informațiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale1.5. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii1.6. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context1.7. Recunoașterea modificării sensului unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare1.8. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație, în texte continue/discontinue/multimodale1.9. Recunoașterea particularităților grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice și de punctuație în comunicarea artistică/nonartistică1.10. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică1.11. Compararea informațiilor și a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal2. Redactarea textului scris de diverse tipuri2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situații de comunicare2.2. Redactarea unui răspuns personal și/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.3. Corelarea achizițiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative2.4. Utilizarea achizițiilor metalingvistice în exprimarea nuanțată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.5. Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.6. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică2.7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate și etica redactării3. Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse3.1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă și universală3.2. Manifestarea interesului față de limba română, ca limbă națională3.3. Recunoașterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse  +  Conținuturi  +  Teme: ● Eu și universul meu familiar - Identitate personală. Jocuri și jucării. Valorile mele ● Eu și lumea din jurul meu - Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalți ● Orizonturile lumii și ale cunoașterii - Tradiții și obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori și atitudini în diverse culturi ● Reflecții asupra lumii - Microunivers și macrounivers. Spațiu și timp. Simț civic, responsabilitate, etică  +  Lectură  +  Discursul narativ și comunicarea narativă ● Narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acțiune, etapele acțiunii; indici spațio-temporali: unde și când se desfășoară acțiunea; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumerația, repetiția, antiteza, comparația, hiperbola– Aplicativ: construcția textului - compoziția textului (părți, capitole); raport incipit - final; discursul narativ și semnificațiile acestuia ● Narativul nonliterar (comunicare narativă) ● Narativul ficțional (literar și nonliterar): narațiunea care combină textul și imaginea: banda desenată ● Narativul nonficțional ● Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă ● Modurile de expunere: o narațiune, descriere (autoportret, portret, tablou) o dialog, monolog  +  Discursul liric și textul versificat Discurs liric: text liric/text versificat; relația conținut - formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică; versificație: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora– Aplicativ: Construcția textului liric - compoziția textului (părți, strofă, vers), imaginea poetică și tabloul, discursul liric și semnificațiile acestuia; versificație: versul liber  +  Discursul dramatic și comunicarea cotidiană– Aplicativ: Discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicații scenice; text dramatic și spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); autorul/personajul ca enunțiator real/fictiv; discursul dramatic și semnificațiile acestuia– Aplicativ: Comunicarea cotidiană (interviul) ● Textul explicativ ● Textul continuu, discontinuu, multimodal ● Textul argumentativ (structură, conectori) ● Aplicativ: descrierea științifică  +  Redactare ● Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor ● Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe. Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare. Prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină ● Planul simplu, planul dezvoltat de idei. Relatarea. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă. Povestirea. Rezumatul ● Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal. Integrarea părților ● Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor ● Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație, proprietatea termenilor, puritatea și adecvarea situațională; claritate, concizie, varietate ● Semnele de punctuație și de ortografie  +  Elemente de construcție a comunicării Nivel sintactico-morfologic: ● Enunțul: propoziția și fraza– Aplicativ: Organizarea structurii-ierarhică a enunțului. Lungimea enunțului. Precizie și ambiguitate. Propoziții fără predicat. Propoziția simplă, propoziția dezvoltată, fraza. Interdependența subiect - predicat. Subiectul (exprimat și neexprimat)– Aplicativ: Exprimarea afirmativă, negativă. Exprimarea enunțiativă, interogativă, exclamativă. Exprimarea unor acțiuni, stări, existențe sigure, dorite, posibile. Exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc. Exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri). Exprimarea sentimentelor. Exprimarea argumentativă, persuasivă– Aplicativ: Tipare frastice: propoziții relative și conjuncționale– Aplicativ: Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază. Propoziția principală/propoziția secundară. Propoziția regentă/elementul regent. Expansiunea și contragerea ● Textul: Coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerența semantică (concordanța timpurilor), scopul comunicativ ● Topica constituenților în propoziție și în cadrul grupurilor sintactice ● Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe - verbul o Modul indicativ: timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor literar. Verbele a avea, a vrea (exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare)– Aplicativ: Verbul a fi (exersarea contextuală a valorii predicative și auxiliare) o Verbul în propoziție: predicat verbal și nominal (verbele copulative a fi, a deveni, a ieși, a ajunge, a se face, a rămâne). Modul imperativ (afirmativ și negativ). Modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect. Modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect. o Moduri personale și nepersonale o Verbele reflexive. Verbele impersonale. Locuțiunile verbale– Aplicativ: Diateza activă, reflexivă, pasivă. Alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ - perfect simplu și mai-mult-ca-perfect) ● Denumirea obiectelor, a ființelor și a fenomenelor naturii - substantivul. Substantivul comun și propriu. Genul și numărul substantivului. Articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv-genitival). Cazurile substantivului. Substantivul în propoziție: subiect (simplu/multiplu), nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanțial de loc, complementul circumstanțial de timp, complementul circumstanțial de mod, complementul circumstanțial de cauză, complementul circumstanțial de scop– Aplicativ: Substantivele colective și defective ● Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor - prepoziția, locuțiunea prepozițională ● Exprimarea persoanei - pronumele personal (persoana, genul și numărul; formele accentuate și neaccentuate). Exprimarea politeții - pronumele de politețe. Forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identității, a diferențierii și a non-identității - pronumele demonstrativ. Exprimarea reflexivității - pronumele reflexiv. Exprimarea posesiei - pronumele posesiv. Exprimarea interogației - pronumele interogativ. Exprimarea relației - pronumele relativ. Exprimarea negației - pronumele negativ. Alte forme de substituție a substantivului - pronumele nehotărât. Cazurile. Pronumele în propoziție: subiect, nume predicativ cu verbul a fi, atribut pronominal, complement direct/indirect, complement circumstanțial de loc/timp/mod– Aplicativ: Pronumele în propoziție - complement circumstanțial de cauză, complement circumstanțial de scop ● Exprimarea cantității și a ordinii - numeralul. Numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv– Aplicativ: Numeralul fracționar. Numeralul distributiv/multiplicativ/adverbial. Valorile morfologice ale numeralului ● Exprimarea însușirilor - adjectivul. Genul și numărul adjectivului. Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Topica adjectivului. Adjective variabile și adjective invariabile. Adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul a fi. Articularea (articolul demonstrativ)– Aplicativ: Gradele de comparație. Forme ale superlativului ● Exprimarea coordonatelor acțiunii - spațiu, timp, modalitate - (adverbul, locuțiunea adverbială). Adverbul de loc, de timp și de mod. Exprimarea interogației - adverbele interogative. Gradele de comparație. Adverbul în propoziție: complement circumstanțial de loc/timp/mod, atribut adverbial– Aplicativ: Exprimarea afirmației. Exprimarea negației. Exprimarea relației-adverbul relativ. Exprimarea coordonatelor imprecise/probabilității - adverbul nehotărât ● Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură - interjecția, interjecția predicativă ● Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare - conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare– Aplicativ: Locuțiunile conjuncționale Nivelul semantico-lexical: ● Vocabularul limbii române. Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului. Formă și conținut. Sensul propriu și sensul figurat ● Sinonime. Antonime. Omonime. Polisemie– Aplicativ: Sensul cuvintelor în context. Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile. Categorii semantice (contextualizare/recontextualizare). Paronimele frecvente. Pleonasmul. Dinamica vocabularului: normă/abatere de la normă ● Câmpul lexico-semantic ● Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului– Aplicativ: Sufixele diminutivale și augmentative Nivelul fonetic: ● Sunetul și litera: corespondența dintre ele ● Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe– Aplicativ: Scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat ● Accentul ● Alfabetul limbii române. Vocale și consoane ● Punctuația la sfârșitul propozițiilor. Relația dintre intonație, topică și punctuație. Alte convenții grafice: scrierea cu majuscule  +  Elemente de interculturalitate ● Cartea - obiect cultural ● Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradițiile și obiceiurile) ● Oameni și fapte: valori promovate în cultura română, maternă, universală Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română și universală) și nonliterare/ficționale și nonficționale (text integral sau fragment): ● texte continue, ficționale și nonficționale/texte literare și nonliterare: poezii, piese de teatru, maxime și proverbe, texte epice clasice și contemporane, române grafice; jurnale, amintiri, memorii, scrisori, e-mailuri; jurnale de călătorie; articole de opinie, eseuri, rapoarte; reportaje, postări on-line, articole de popularizare a științei; regulamente/set de reguli; articole din dicționare enciclopedice generale sau specializate (pentru copii), definiții; ● texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendar, etichete, articole din DEX, DOOM2, cataloage, anunțuri, indexuri, glosare, grafice, diagrame; ● texte multimodale/mixte: manual, benzi desenate, articole din ziare/reviste ilustrate cu imagini, texte din enciclopedii ilustrate, reclame. Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare: ● texte narative la persoana I/a III-a; relatarea unor experiențe personale, narațiuni ficționale ● texte descriptive - descrierea unei ființe reale/imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen (ploaia, răsăritul soarelui etc.), a unui loc, autoportretul ● texte descriptiv-narative (de exemplu: jocul) ● texte explicative (de exemplu: explicarea unui tabel, a unui desen) ● comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții ● texte de opinie, texte argumentative ● jurnal de călătorie/de activități zilnice, blog, cerere, scrisoare, invitație, jurnal, e-mail, anunț de mică publicitate ● texte discontinue: grafic, schemă, tabel
     +  Anexa nr. 3
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA
    LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
    București, 2020
    A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393 / 28.02.2017 szammal jdvahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszehangban a kimeneti kdvetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kdvetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozd kdvetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak. Alapkompetenciak:1. Irott szovegek ertese es ertelmezese
    SpecifikuskompetenciakKepessegek, keszsegek es tartalmak
    Kulonbozo tipusunyomtatottszovegekerto/ertelmezoolvasasaA leiro es elbeszelo szovegek sajatossagainak felismerese a beszeloi/elbeszeloi nezopont megfigyelese; a tortenetmondas linearis rendjenek megfigyelese; explicit es implicit informaciok visszakeresese a szovegbol; reszletek tarsitasa nevekhez, helyszinekhez; szavak, kifejezesek magyarazata; egyszerubb ok- okozati osszefuggesek felismerese; a tema megragadasa; kulcsszavak kikeresese a szovegbol; szovegtomorites a lenyeg/fo gondolat kiemelesavel es atfogalmazasaval; a lenvtges es a kiegeszito/reszletezo informaciak elkulonitese; az osszetartozo informaciok kapcsclasa; ismeretterjeszto szovegek tartalmanak oszefoglalasa; a tenyallitasok cs a hipotezisek/velemenyek megkulonbozteteseElbeszelo szovegek: helyszin es szereplok: as asemenyek linearis, idobeli elrendezese az elbeszelo szovegboni; targyilagos es szemelyjs nezopont. A leiro szoveg rendezoelve: altalanos es egyedi jepyok; lenyeges es kevesbe les yeges jellemzok; egesz-resz, fentrol le-lentrol fel, korkoros szervezodes. Epikus szovegek: narrator, cselekmeny, szereplok/ szereplocsoportok; egyszeru ter- es idovonatkozasok az epikus szovegekben; a beszelo es szerzo viszonya az epikus szovegekben; az elbeszeloi nezopont: kulso es belso nezopont; elbeszeloi es szereploi nezopontok az epikus szovegekben, az epikus muvek cselekmenyszerkezete; Lirai szovegek: lira, liraisag; az erzelmek kozvetett es kozvetlen kifejezese: a lirai szoveg hangulata; vershangzas: ritmus, rim, rimfajtak
    Az irodalmi szoveg nyelvimegalkotottsaganakfelismereseA szokepek lehetseges jelenteseinek/asszociacios lehetosegeinek foltarasa, kapsolatteremtes a retorikai alakzatok, a szokepek, a hasonlat es a szoveghatas/-hangulat kozott; az epikai kozlesformak (elbeszelo, leiro, parbeszedes, monologikus) szovegbeli funkcioinak megfigyelese es ertelmezese; a hosteremtes eljarasainak es a jellemzes fajtainak megfigyeleseSzokepek es alakzatok: hasonlat, megszemelyesites, metafora; felsorolas, ismetles, ellentet, retorikai kerdes, halmozas, parhuzam, fokozas, tulzas, felkialtas. Kozlesformak: parbeszedes, elbeszelo, leiro. A szereplok rendszere: fdszereplok, mellekszereplok, epizodszereplok. A jellemteremtes eljarasai: kozvetlen - narrator, mas szereplo altali - es kdzvetett - beszeltetes, cselekedtetes, kornyezet - jellemzes; cselekvo es nem cselekvo hos, statikus es valtozo jellem; kesleltetes, eloreutalas, sejtetes az epikus szovegekben
    Az olvasoi tapasztalatok mukodtetese akulonbozo mufaju irodalmi szovegek befogadasabanLirai es epikus mufajok felismerese; a mufaj jellemzo sajatossagainak felismerese, atema es mufaj osszefuggeseinek felismerese; a mufaj es a hangnem/hangnemek kozti osszefugges felfedezeseIrodalmi mufajok: dai, leiro koltemeny, eletkep, ballada, mese es mesefajtak, monda esmondavaltozatok, humoreszk, novella, ifjusagi regeny, regeny, naplo, level, anekdota. Hangnemek: targyilagos, szemelyes, humoros, komikus, tragikus, ironikus, unnepelyes, patetikus, elegikus
    Kulsotenyvonatkozasokes fiktivmozzanatokmegkulonboztetesekulonbozoszovegekbenA koznapi szovegek valosagvonatkozasainak megfigyelese; tenyallitasok es hipotezisek/ velemenyek/ izlesiteletek megkulonboztetese; a valoszeru es valoszerutlen, illetve valosnak tuno elemek megkulonboztetese, a valosagot atformalo/torzito eljarasok felismerese; a muvon kivuli valosagnak megfeleltetheto es a fiktiv elemek elkulonitese; a manipulativ szandek felismerese; a fiktiv ter, a fiktiv ido es a fiktiv cselekmenymozzanatok felismerese, a realis elethelyzet/lettapasztalat felismerese az irodalmi mu fiktiv vilagaban; motivumok kontextualis vizsgalataNezopont: az objektiv es szubjektiv leiras eszkoztara. A targyilagos es szemelyes nezopont kifejezoeszkozei. Tdmegkommunikaolo es manipulacio; teny es velemeny
    Az irodalmi szovegertekviszonyainakfelismereseA szereplok altal kozvetitett ertekek/ertekrendek azonositasa az elbeszelo szovegekber.Alapveto erkolcsi ertekek: anyagi ertekek, szellemi ertekek, erkolcsi ertekek, erzelmi ertekek
    2. Irasbeli szovegalkotas
    SpecifikuskompetenciakKepessegek, keszsegek es tartalmak
    Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa a kommunikacios funkciok mukodtetesevelTortenet osszefoglalasa/ujrairasa a cimzett es nezopont megvalteztatasaval; szovegtianszformacio: parbaszedbol elbeszeles, elbeszelesbol parbeszed, megadott szoveghez eltero befejezes illesztese, a tortenet folytatasa, egy-egy szereplo tovabbi sorsanak elkepzelese, szoveg szukitese, bovitese; bekezdesek irasa megadott tetelmondattal, megadott kulcsszavak hasznalataval, kezdo es/vagy zaromondattalElbeszelo szovegek: kronologikus beszamolo, tortenetmondas, szemelyes tortenetmondas, naplo, internetes naplo, utirajz, tudositas, elmenybeszamolo)
    Targyleiras, helyleiras valosagos vagy elkepzelt helyszinrol; tajleiras; szemelyleiras; jellemzesLeiro szovegek: szemelyleiras, jellemzes, onjellemzes, targyleiras, helyleiras, ismertetes, ismeretterjeszto szovegek
    Reflektaltszovegalkotaskulonbozobeszedhelyzetekben,a beszedhelyzethez igazodo komplex szovegek alkotasaVelemenynyilvanitas az ertekitelet indoklasaval, ervek felkutatasa, rendszerezese; az ervek meggyozo megformalasa; ervek es ellenervek egymas melle allitasa; konkluzioDokumentum szovegek: tajekoztato, utasito es meggyozo szovegek, ajanlas. Hagyomanyos maganlevel, e-mail, ajanlasok, naplobejegyzes
    A kommunikacios helyzethez igazodo tudatos valogatas a stilusjegyek es regiszterek kozottA beszedszandeknak megfelelo, kulturalt nyelvi regiszter megvalasztasaSzdvegalkotas megadott temaban, celtetelezes/funkcio: az iroi szandek es a cimzett (egyen, csoport, nyilvanossag) figyelembe vetele; nezopont, allasfoglalas, meggyozes
    HelyesirasHelyesirasi keszsegek alkalmazasa onalloan alkotott szovegekbenMondatfajtak es irasjelek; az egyszeru es az osszesett mondat kozpontozasa; a parbeszed es az idezet irasmodja; a hangok hosszusaganak szabalyzatnak megfelelo jelolese a begyakorolt szokeszlet koreben; az egybeiras es kulonires gyakoribb tipusai; az ismerteble szemelynevek, intezmenynevek, egyszerubb foldrajzi nevek helyesirasa; hangjeloles a gyakrabban ezofordulo idegen szavakban; a czamok betukkel valo irasa, keltezes, szamneves szerkezetek egybe- es kulonirasa; az igealakokkal, fonevek, melleknevek es nevmasok alakjaval kapcsolatos helyesirasi keszsegek; szoelvalasztas
    3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikacioban
    SpecifikuskompetenciakKepessegek, keszsegek es tartalmak
    Az elemi mondat nyelvimegformalasanakmintviszonyrendszernek a megerteseEsemenyek idopelisege es idorendisege, az esemenyek nem tenyszeru voltara utalo nyelvi eszkozok, a tagadas es negativ jellemzes nyelvi eszkozeiEsemenyek idoben lehorgonyzasanak nyelvi eszkozei, az idore jeloletlen igealakok ertelmezese, idojeloles az igei es nevszoi allitmanyu mondatban; kronologia. Modra jelolt igealakok, - hat/-het kepzos igek, modositdszok. A negativ jellemzes eszkozei
    Esemenyek, korulmenyek es resztvevok lekepezodese a mondat egysegeire (A mondat strukturaja: az ige es vonzatai, mondatreszek; az igekotok es egyeb igemodositok; igei poliszemia; muvelteto, kolcsonos, visszahato ige es vonzatai); a mondat szerkezeti egysegeinek (mondatreszeknek) egymastol valo fuggeseEsemenyszerkezet es mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a fonevi csoport jeloletlensege; szemelyes nevmas es A-A egyeztetes. Az ige targyi vonzata: a targyi szerepu fonevi csoport esetragja; targyas igek es a hatarozottsagi egyeztetes. A hatarozoi szerepu fonevi csoport mint vonzat vagy szabad bovitmeny; esetragok, nevutok a hatarozoi fonevi csoporton; hatarozoszok. Bovitmenyek osszefuggesei: visszahato es kolcsonos nevmas. Nevszoi (fonevies melleknevi) allitmany es vonzatai; birtoklasallitas es birtokos nevmas
    Az esemenyek szereploire valo utalasok nyelvi eszkozeiA fonevi csoport belso szerkezete: nevelo es referencialitas; koznev es tulajdonnev; nevmasok: szemelyes nevmas ragos es nevutos alakja, deiktikus szerepu mutato nevmas, altalanos es hatarozatlan nevmas. Fonevi modositok – „jelzok " - : melleknevi es melleknevi igenevi modosito, szamnevi modosito, fonevi modosito. Birtokos szerkezet, mint forma: egyezzetes, a birtok alakja, birtok es burtokos tobbessege. Mennyiseg es szamossag kifejezese: szam, szamlaloszo, tobbesjelek.)
    Mondat- esszovegepitoeljarasokjelenteseneklevezetese nyelviszerkesztesijellemzok mentenA szorend, a szo- es mondathangsuly es a mondatjelentes ketiranyu viszonyaiHangsuly, hanglejtes: szohangsuly, mondathangsuly, fohangsuly, kontrasztiv hangsuly; grammatikai es kontextualis kotottsegek a hangsulyozasban; mondatfajta- jelolo dallamivek. Szorendi lehetosegek es a kontextus; nevmasok es topiktartas/-valtas, kontrasztivitas
    Tobb esemeny/jelenet nyelvi megjelenitese, a mondategesz jelentese es a mondatok osszefuzesi modje kozotti kapcsolatEgyszeru mondat es igenevek. Osszetett mondat. Mellerendeles es mellerendelo mondat: kapcsolatos mellerendeles, kronologia; ellentetes mellerendeles, elvaras es elvarastorles; valaszto mellerendeles; kovetkezteto es magyarazo mellerendeles, ok es okozat. Kotoszok. Alarendelo mondat: mutato nevmas es utaloszoi funkcio, vonatkozo nevmas mint kotoszo, egyeb kotoszok; feltetelesseg es hasonlitas kifejezese mellekmondatokkal. Mondatsorrend es kozbeekeles.)
    Kulonbozo kommunikacios szempontoknak megfelelo szovegek alkotasa es szovegtranszformacioBeszedcselekvesek es beszedaktusok nyelvi markerei. Beszedszadekok es beszedaktusok. Egyes beszedaktusok sajatos szoosztalyai: indulatszo, kerdoszo - „nevmas” tagado- es tiltoszo; mondatfajtak. A tarsas erintkezes formulai, udvariassagi repertoar, regiszterek, nyelvvaltozat. Szovegszeruseg, grammatikai kapcsoloelemek; A szoveg mikroes makroszerkezete; temafolytonossag, kulcsszo, tetelmondat; szovegpanelek: kozmondasok, szolasmondasok, szavajaras, kifejezesek stb. Makroszerkezeti egyseg es szovegtipus.)
    A szokeszlet valtozasanak es valtozatossaganak, valamint a szavak szerkesztettsegenek felismereseA nyelvi allandosag es valtozas jelensegeiAz elemkeszlet valtozasa es valtozatai idoben: elavult szavak es jelentesek, uj szavak es jelentesek; belso szoalkotas: szokepzes, szoosszetetel; kocsonzes, jelentesvaltozes
    A szavak jelentese, hasznalati kore, a regiszter, az irott es beszelt nyelvi stilusok jellemzo szokeszleteJelentes es kontextus. A jelentesmezo tagolasa. Allandosult szokapcolat: idioma, helyzemondat, klise. Lexikalis dontessek: regiszter, nezopont, szobangulat, jelentesarnyalatok; jelentestani kapcsolatok:asinonimia, antonimia, metaforikus joolenteskiterjesztes. Kihagyasos szerkezetek es metonimikus jelenteskiterjesztes. Grammatikai es irasbeli homonimia
    A szokincs retegzettsege, nyelvvaltozatok szokincsbeli es jelentesbeli eltereseiAz elemkeszlet valtozatai tarsadalmi terben es foldrajzi terben. A csoportidentitas nyelvi jeloloi
    A tarsas-tarsadalmiegyutteleshezszukseges nyelvimagatartasmaganjellegu eskiskozossegihelyzetekbenBeszedszandekok es egyes gyakori beszedcselekvesek nyelvi repertoarja, a nyelv masokra gyakorolt hatasa, a szovegek hatasmecharlzmusaBeszedszandekok. Beszedcselekvesek es beszedaktusok. Szdvegtipusok. Szoveg es regiszter. Szoveg es stilus.)
    Tenyallitasol es hipotezisek/velemenyek, szovegben ki nem fejtett tartalmakHattermondatok. Az ironia mint beszedszandek. Nyelvi manipulacio es meggyozesi strategiak
    Nyelvvaltozatok kozotti elteresek a szoveg, a mondat, a szoalak vagy a hangzas szintjen, a kulonbozo valtozatok erteke, a kodvaltasSzoveg es helyzet. Szoveg es nyelvvaltozat: regionalis nyelvvaltozat, kontaktusvaltozat, sztenderd. Nyelvvaltozat es identitas. A nyelvvaltozatok es tarsadalmi megitelesuk a beszedhelyzet fuggvenyeben
     +  Anexa nr. 4
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
    București, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mgajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cit și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3308/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă.1. Gelenes verstehen und mit Texten umgehen
    Spezifische KompetenzenLeminhalte
    1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen- Schlusselworter herausschreiben- Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden- den Titel eines Textes erklaren- gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Marchen, Ballade, Kurzgeschichte- Stilmittel in einer Ballade identifizierer. Epitheton, Vergleich, Aufzahlung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel- die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufbau- die Problematik des Textes ersennen
    2. Texte situationsgerecht verfassen
    Spezifische KompetenzenLerninhalte
    2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen- einen Brief personiichen Inhalts verfassen- einen Tagebuchaintrag verfassen- eine Gestalt ashand von aubieren und inneren Merkmalen charakterisieren- einen Texinhalt aus verschiedenen Erzahlperspektiven wiedergecsn- einen Text sinnvoll fortsetzen- kurze Dialoge verfassen - die eigene Meinung schriftlich aubern- eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben- Hauptgedanken formulieren- einen Text nacherzahlenFragen zur Klarung von Sinnzusammenhangen formulieren und beantworten- den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen- die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Prasens verfassen; keine direkte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine personliche Meinung aubern
    2.2 Beim Verfassen von Texten einenangemessenen Wortschatz gebrauchen- Prafixe und Suffixe richtig gebrauchen- neue Worter durch Zusammensetzung bilden- Wortfamilien bilden- Homonyme in bedeutungstragenden Satzen verwenden- die Bedeutung der Worter in verschiedenen Kontexten erschlieben- Wortfelder zusammenstellen und erweitern- treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen
    2.3 Morphosyntaktische und orthografische Gesetzmabigkeiten in Texten anwenden- abgeleitete und zusammengesetzte Worter voneinander unterscheiden und bedeutungsgemab in Satze einbauen
    Interpunktion und Orthographie- Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekundigter direkter Rede und bei Aufzahlungen, Anfuhrungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzahlungen und vor den meisten Konjunktionen- Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s] ! autes, die Verdoppelung der Konsonanten, die Grob - und KleinschreibungMorphologie- Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ- Gebrauch der Prapositionnen mit dem richtigen Fall- die Deklination des Adjektivs- das Pronomen: Personal-, Possessiv- und Relativpronomen- das Verb und seine Zeitformen (Prasens - Prateritum - Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I)- die Modalverben und ihre Zeitformen (Prasens und Prateritum)- die feste Verbindung zwischen Verb und Praposition anwenden- Konjucktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjuntiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irraler Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz)- die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Prasens, Prateritum, Perfekt und Futur I- das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt Syntax- die Satzglieder erkennen: Subjekt, Pradikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt), Temporal-, Konditional-, Konzessivbestimmung- das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition)- Inhalt der Nebensatze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz und Konzessivsatz- Form der Nebensatze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe)- Nebensatze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz, Konzessivsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt
     +  Anexa nr. 5
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA
    LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
    București, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017.II. COMPETENȚE DE EVALUAT ● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse; ● njihovo primenjivanje u datom kontekstu; ● morfosintakticka analiza odrerienih gramatickih katenorija u datom tekstu; ● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama; ● odrenivanje korespondencije izmenu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa; ● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova; ● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire; ● raspoznavanje razlika izmenu usmene i pisane knjizevnosti; ● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikcom pismenog i usmenog izrazavanja. Sadrzaj:1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika I u c;2. Recnik: Porodica renci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;3. Morfologija: Znacsnje i upotreba padeza; Neodrerieni i odreneni pridevski oblici; Porenenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa. Knjizevna lektira: Starac prevario divov; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola od B. Nusica; Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nusica; Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V.St.Karadzica; Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, aii zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A.Santica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica.
     +  Anexa nr. 6
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ
    București, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3308/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuție, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din prograama școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă.1. Recepsia pisomneho textu rozneho druhu
    Specificke cieleObsah
    1.1 Identifikacia dolezitych informacii zo suvislych, nesuvislycha multimodalnych textov1.2 Identifikacia temya hlavnych myslienok v roznych textoch, zhrnutie obsahu textu roznych stupnov obt’aznosti1.3 Prezentacia vlastnych, tvorivych a kritickych nazorov na margo textov roznych druhov· Kl’ucove slova, hlavna myslienka, tema literarneho textu· Jednoducha osnova· Text s prvkami rozpravania- Literarny text s prvkami rozpravania v proze a vo versoch (autor, rozpravac, rozpravanie, pribeh, literarna postava, prostriedky charakteristiky, cas a priester v literarnom texte, rozpravanie v I., II. a III. osobe, sujet liverarneho diela/fazy sujetu, vedl’ajsie myslienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialog v literarnom texte)- Neliterarny text s prvkami rozpravania- Literarny text s prvkami opisu v proze a vo versoch- Neliterarny text s prvkami opisu· Informacny/vykladovy text· Epika - text v proze· Lyrika - text vo versi (vyjadrovanie emocii a pocitov)· Drama - text v prehovoroch (autor, postava, ulohascenickych pokynov, uloha dialogu/prehovorov, herci, kulisy, kostymy, osvedenie, hudba)·Argumentany text· Verzifikacia vers, strofa, rym, stopa, rytmus· Percepene strategie textu:- Dojmy z precitaneho textu, uvaha o jazykovej diverzitea strukture narativnych, deskriptivnych, epickych, lyrickych a dramatickych textov· Interpretacne strategie:- Interpretacia umeleckych jazykovych prostriedkov (personifikacia, prirovnanie, basnicky privlastok (epiteton), enumeracia, opakovanie, metafora, aliteracia, hyperbola, antiteza)- Prezentacia vlastnych nazorov na margo precitanych textovLiterarne textv:Moric, R. - Pet'ko, Podjavorinska, L. - Cakanka, Durickova,M. - Zabia studna, Rufus, M. - Rozhovor v parku so straznym anjelom, l’udova balada - Isli hudci horou, P.O. Hviezdoslav - Zuzanka Hraskovie, Zaborsky J. - Tulipan a fialka, Horak,J. - Sitniansky vatrar, Tajovsky, J. G. - Na chlieb, Sladkovic, A. - Martin, Tajovsky, J. G. - Prve hodinky, Jesensky, J. - Doktor, Bujtar, P. - Aneta, Tajovsky, J. G. - Statky-zmatky
    2. Tvorba pisomnych komunikatov rozneho druhu
    Specificke cieleObsah
    2.1 Tvorba kratkych textov na zname temy, beruc do uvahy fazy tvorby textu a jeho specificku strukturu za ucelom sprostredkovania myslienok a informacii alebo porozpravania zazitych, prip. vymyslenych skusenosti.2.2 Prisposobenie pisomneho textu komunikacnej situacu a ucelu komunikacie2.3 Sustavne uplatnovanie etickych noriem tvorby textu a pravidiel sucasneho slovenskehojazyka· Vzhl'ad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu· Slohove postupy: narativny slohovy postup, deskriptivny slohovy postup, vysvetl’ujuci slohovy postup, narativno- deskriptivny slohovy postup, dialogicky sloho postup, slohovy postup s prvkami porovnavania, arnumentacny slohovy postup - poradie argumentov v texte· Textove predlohy/vzory sluziace pri strjkturovani myslienok: definicia, delenie a triedenie, priklady. „zurnalisticke otazky" (Kto?, Co?, Kedy?, Kde?, Preco?)· Tvorba funkcnych textov: list, pohladnica, ziadost’, pozvanka, dotaznik· Prisposobenie pisomneho komunikatu zadanej teme· Struktura pisomneho komanikatu: uvod, obsah, zaver, odseky· Styl: gramaticka spravnost’, pouzivanie pravidiel slovenskeho pravopisu, myslienkova nadvaznost’, vyrazova vecnost’, primeranost’, suvielost' a ucelenost’, originalita, rozmanitost’, strucnost’· Obsah, tvorbo obsahov· Transformacia priamej reci na nepriamu rec· Interpretacia danych casti z precitaneho textu, opis vyvolanej emocie (radost’, prekvapenie, strach)
    3. Spravne, vhodne a efektivne ponzivanie jazyka v procese pisomnej komunikacie
    Specificke cieleObsah
    3.1 Vyuzivanie nadobudnutych znalostf tykajucich sa komplexnych morfosyntaktickyck struktur spisovneha jazyka za ucelom spravneho porozumenia a nuansoveho vyjadrovania komunikacnych zamerov3.2 Jasne vyjadrenie komunikacneho zameru prostrednictvom korelacie lexikalnycha semantickych znalosti so syntaktickymi a morfologickymiznalost’ami zo sucasneho spisovneho jazyka3.3Vedome uplatnovanie pravidiel slovenskeho pravopisu za ucelom spravnej komunikacie3.4 Analyza jazykovych javov sucasneho spisovneho jazyka prostrednictvom nadobudnutych znalosti z oblasti syntaxe, morfologie, fonetiky, lexikologie a semantikyFonetika, ortografia a ortoepia· Abeceda, klasifikacia hlasok: samohlasky, dvojhlasky, spoluhlasky· Ortograficka a ortoepicka klasifikacia spoluhlasok· Vybrane slovaLexikologia· Slovo, zakladna jednotka slovnej zasoby· Tvorba slov odvodzovanim, skladanim. Skratky a znacky.· Interne prostriedky obohacovania slovnej zasoby: neologizmy, odborne slova· Externe prostriedky obohacovania slovnej zasoby: lexikalne vypozicky· Semanticke kategorie: synonyma, antonyma, homonyma· Rozdel’ovanie slov na slabikyMorfologia· Podstatne mena- Druh podstatnych mien: vseobecne - vlastne, konkretne - abstraktne, zivotne - nezivotne, hromadne - pomnozne- Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad- Sklonovacie vzory podstatnych mien: chlap, hrdina, dub, stroj, zena, ulica, dlan, kost’, mesto, vysvedcenie, srdce, dievca- Pravopis vlastnych podstatnych mien· Pridavne mena- Druh pridavnych mien- Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad- Sklonovacie vzory pridavnych mien. pekny, cudzi, otcov/matkin, pavi- Pravidelne a nepravidelne stupriovanie pridavnych mien- Zhoda pridavneho mena s podstatnym menom· Slovesa- Gramaticke kategorie: csoba, cislo, cas, sposob- Casovanie slovies vo v.-etkych casoch a sposoboch- Pomocne sloveso byt’· Zamena- Druh zamen: osobne, privlastnovacie, ukazovacie, opytovacie- Gramaticke kategorie: rod, cislo, pad· Cislovky- Druh cisloviek: zakladne, radove- Gramaticke kategorie: rod, cislo- Pravopis cisloviek· Prislovky- Pislovky miesta, casu, sposobu a priciny - Tvorenie prisloviek- Stupnovanie a pravopis prisloviekVeta - vetna syntax· Veta. Interpunkcne znamienka- Jednoducha veta a rozvita veta- Klasifikacia viet podl’a obsahu, zlozenia a clenitosti· Podmet- Vyjadreny podmet (jednoduchy a viacnasobny), nevyjadreny podmet· Prisudok: slovesny a neslovesny (menny), zhoda podmetu s prisudkom· Privlastok: zhodny a nezhodny privlastok· Predmet: priamy a nepriamy predmet· Prislovkove urcenie: miesta, casu, sposobu a pricinySuvetie - suvetna syntax· Prirad’ovacie suvetie
    - Druhy prirad’ovacich suveti: prirad’ovacie suvetie zlucovacie, priracfovacie suvetie stupiiovacie, prirad’ovacie suvetie vylucovacie a odporovacie- Pravopis prirad’ovacich suveti · Podrad’ovacie suvetie- Klasifikacia podrad’ovacich suveti: vedl’ajsia veta privlastkova, vedl'ajsia veta predmetova vedl’ajsia veta prislovkova miestna, casova, sposobova a pricinna
    4. Prejavovanie empatickeho kulturneho a interkulturneho spravania
    Specificke cieleObsah
    4.1 Vyjadrovanie vlastneho nazoru na konkretne tradicie a hodnoty materskej kultury alebo inej kultury opisanejv precitanych knihach4.2 Argumentovanie vlastnych stanovisk o identifikovanych vzoroch vo vlastnej kuiture a v kulture inych narodov· Materinsky jazyk - nevyhnutny zdroj pre osobny rozvoj a obohatenie kulturnej vybavonosti· Slovensky jazyk a kultura v Europe· Empatia a otvorenost’. My a ti druhi.
     +  Anexa nr. 7
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ
    București, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobaie prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT– Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse;– Njihova primjena u darom kontekstu;– Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;– Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u slozenim recenicama;– Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa;– Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom izrazavanju;– Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova;– Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire;– Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnosti;– Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;– Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju. Sadrzaj:1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano "a"; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija;2. Rjecnik: Podrjetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom;3. Morfologija: Promjenjive vrste rijeci: Imenice - znacenje i uporaba padeza; Pridjevi - znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice - znacenje, podjela; Brojevi - znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijeci: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba;4. Sintaksa: Nezavisno slozene recenice; Zavisno slozene recenice Knjizevna djela: Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda; Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka, Carobno zrcalo, Michael Ende; Zlatni Ijudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor; Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovir; Breza, Slavko Kolar.
     +  Anexa nr. 8
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
    București, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.) De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
    Competențe specificeConținuturi asociate
    1.1dovedirea înțelegerii unui text literar sau, nonliterar, pornind de la cerințe date- idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;- moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog);- subiectul operei literare;- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză);- sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;- trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;- texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunțul, știrea);- reperarea unor informații esențiale dintr-un text;- completarea unui text lacunar;- recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text; - recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text;- utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.
    1.2sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuațieiComunicarea scrisăOrganizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea, unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.Contexte de realizare:a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific.Fonetică și ortografie:Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci ț;e, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful.Lexic:Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse;Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice;Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor.Gramatică:1. Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului in cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (cele mai frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)4. Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.5. Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele personal în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă.6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent si trecut; concordanța timpurilor la modul indicativ: verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente”; adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente).8. Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncțiile subordonatoare: se, perche, affinche, cosicche, benche, nonostante, nel caso che, locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente)9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente).9. Interjecția: interjecții proprii - ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.
    1.3identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea.
    2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
    Competențe specificeConținuturi asociate
    2.1redactarea diverselor texte, cu scopuri cu destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă- redactarea în scris de texte funcționale simple: paragrafe pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale; - redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere; - realizarea de texte de mică întindere, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație;- redarea în scris a unor informații receptate prin lectură;- cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;- descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral);- structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);- figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora;- sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic);- textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar utilitar;- redactare de mesaje, instrucțiuni;- completare de texte lacunare, rebus; redactare de scrisori în registru familiar;- construirea unor scurte povestiri;- folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor;- diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite;- folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;- folosirea conectorilor adecvați;- folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; identificarea structurii textului narativ;- sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context;- stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat;- identificarea secvențelor într-un text narativ;- structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipulacestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).
    2.2utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație- elemente de lexic studiate în clasele a V-a - a VIII-a; mijloace de îmbogățire a lexicului;- folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei;- aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția.
    Teme recomandate:– Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța;– Universul adolescenței: stiluri de viață;– Mediul înconjurător viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie;– Progres și schimbare: obiecte și ustensile domestice, ocupații și profesiuni, invenții și descoperiri;– Relații interpersonale: relații între tineri, corespondență și schimburi între școli, călătorii;– Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante;– Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale (reluare și îmbogățire);– Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme;– Universul cultural italian: trecut și prezent;– Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate și anunțuri în presă, radioul și televiziunea, internetul;– Umorismul.
     +  Anexa nr. 9
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
    București, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcțional, recomandă valorificarea tuturor experiențelor de învățare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educației (formală, nonformală și informală), ale căror interferențe favorizează dezvoltarea la elev a competențelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conținuturile propuse. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii rromani materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Programa de limba și literatura maternă rromani favorizează abordarea învățării din perspectivă inter- și transdisciplinară, urmărind:– înțelegerea faptelor de limbă și a coerenței lor structurale, pornind de la mecanismele esențiale de generare a mesajului în comunicare orală și scrisă;– asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activități de ascultare, vorbire, lectură și scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;– cunoașterea și înțelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical și gramatical, comune limbii rromani și altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;– dobândirea unor competențe de lectura pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viață în școală și în afara ei;– asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste naționale și europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective și morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.1. Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri
    Competențe specificeConținuturi
    1.1. Prezentarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodaleTextul narativ literar-în proză· Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje· Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I· Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare. Planul dezvoltat de idei- Textul narativ nonliterar- Textul descriptiv literar- Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite- Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația)Textul epicNarativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizareTextul dramatic și arta spectacolului- Autor, personaj dramatic- Rolul indicațiilor scenice- Rolul dialogului- Actori, decor, costume, lumini, muzică- Dialogul - în textul scris și în spectacol- Dialogul în textul nonliterar (interviul)Textul liricVersificație: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor- Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic- Strategii de interpretare: discuții pe marginea textelor citite, interpretarea limbajului figurat (repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza)Textul argumentativ- Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)- Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii
    1.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte cititeRescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile.Corectarea greșelilor de literă, ortografie, punctuație.Tipare textuale de structurare a ideilor.- „Întrebările cheie" pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosbar?).- Stil: naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate- Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal- Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conținutul textului.- Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare.- Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.- Rezumatul /planul de idei.- Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.- Expansiunea sau contragerea unei secvențe dintr-un text narativ sau descriptiv.- Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică).- Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvență a textului.- Caracterizarea unui personaj principal pozitiv sau negativ.- Caracterizarea unui personaj secundar pozitiv sau negativ.- Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie, ordinea argumentelor în textul argumentativ- Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului- Etica redactării: originalitate
    2. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
    Competențe specificeConținuturi
    2.1 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative- Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin și feminin), număr (singular și plural), determinare (articol) și cele șapte- cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, gentiv, ablativ, sociativ-instrumental și vocativ). Flexiunea nominală- Adjectivul- tipurile acestuia (buxle și tang), gradele de comparație ale adjectivului. Realizări ale atributului: prin adjectiv, pronume, numeral- Topica în propoziție. Norme de punctuație- Verbul - modurile personale și nepersonale. Distincția între verbele tematice și verbele atematice. Posibilități combinatorii ale verbului.Pronumele -tipurile și declinarea (pronumele personal/ i 3 enutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i puchutni- phanutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesivo sarnavni, pronumele refelexiv/ i refleksivo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni și pronumele negativ/ i negativo sarnavni- Folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât- Pronumele posesiv și exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcții verbale posesive (prezent, imperfect și perfect)- Posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale- Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu. Posibilități combinatorii ale adjectivului- Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilități combinatorii ale numeralului și declinarea acestuia- Prepoziția (după origine, după conținutul lexical și după formă - tipurile)- Interjecția (simple și compuse). Rolul și expresivitateainterjecției- Predicatul verbal și predicatul nominal- Subiectul- Atributul- Complementul- Construcții sintactice:· construcții active/ construcții pasive cu verbul a fi· construcții impersonale· construcții cu pronume reflexive· construcții incidente· construcții concesive și condiționale- Enunțuri eliptice. Norme de punctuație- Apoziția. Norme de punctuație- Fraza. Subordonarea prin conjuncții și prin pronume și adverbe relative. Norme de punctuație- Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala
    2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de lexic și semanticăVocabular- Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor- Categorii semantice: sinonime, antonime- Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază și cuvânt derivat, conversiunea- Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; împrumuturile lexicale- Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse- Familia lexicală- Câmpul lexicalVariație stilistică- Selecție lexicală în limba vorbită și în limba scrisă- Termeni științifici- Variații dialectale ale limbii- Variații de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat
    2.3. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicareOrtoepie și ortografie- Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar- Tipuri de sunete: Vocală. Consoană- Semivocală. Accentul. Silaba- Grupurile vocalice- Despărțirea în silabe- Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii rromani
     +  Anexa nr. 10
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUARE NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    (începând din anul școlar 2020-2021)
    DISCIPLINA
    LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
    București, 2020
    I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de regizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă.1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
    Competențe specificeConținuturi
    1. Identificarea informațiilor importante din texte continue, discontinue si multimodale2. Identificarea temei si a ideilor principale din texte diverse· Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv- Cuvinte-cheie, idee principală, tema - Planul simplu de idei. Textul narativ- Textul narativ literar· Coordonatele lumii ficționale: acțiune, personaj, timp, spațiu· Analiza coordonatelor textului: analiza acțiunii- Textul narativ nonliterar - Textul narativ- Textul descriptiv (literar/nonliterar)- Textul explicativ (aplicativ)- Figuri de stil: personificarea, comparația· Narativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare- Dialogul în textul scris- Textul liric. Imnul- Versificație. Rima. Ritmul- Elemente de limbaj poetic- Figuri de stil: personificarea, metafora, repetiția, enumerația- Descrierea în poezie și proză (portretul)· Structura textului narativ. (logica acțiunii, timpul si spațiul narațiunii)- Structura textului descriptiv - Structuri în textele epice și lirice· Discursul epic; Discursul liric- Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)- Textul epic: momentele subiectului, relațiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistică- Textul liric: tema, motive, eul liric. Compoziția textului. Limbajul poetic- Figuri de stil: invocația/interogația/exclamația retoricainversiunea, repetiția- Forme strofice. Măsura versurilor- Textul umoristic. Anecdota/Gluma- Valori etice și culturale în textul literar- Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; interpretări multiple
    2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
    Competențe specificeConținuturi
    Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate· Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere:- descoperirea unor subiecte din universul familiar - restrângerea unor teme la aspecte particulare - încadrarea în subiect· Prezentarea textului: așezarea în pagină;- Planul simplu de idei- Părțile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe· Stil: corectitudine gramaticală, respectarea convențiilor ortografice și de punctuație
    3. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
    Competențe specificeConținuturi
    1. Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, din limba ucraineană standard, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative· Ortoepie si ortografie- Alfabetul limbii ucrainene. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar- Tipuri de sunete: Vocala. Consoana - Semnul moale. Înmuierea consoanelor - Sunete iotate; Accentul; Silaba; Apostroful- Corespondența sunet-literă (redarea aceluiași sunet prin litere diferite; sunete diferite redate prin aceeași literă)- Scrierea și pronunția cuvintelor care conțin foneme specifice limbii ucrainene· Vocabular- Structura cuvântului. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor. Categorii semantică: sinonime, antonime- Cuvintele moștenite si cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Neologismele. Regionalismele. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului: interne și externe. Familia de cuvinte. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Variație stilistică- Variații de registru- Construcția frazei în limba vorbită și în limba scrisă - Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale
    2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii ucrainene literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor communicative3. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse4. Raportarea conștientă la norma în exprimarea intenției de comunicare, din perspectiva morfosintactiăa, fonetică și lexicalăGramatica- Enunțul. Punctuația- Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată. - Propoziția afirmativă. Propoziția negativă- Enunțuri asertive, interogative, exclamative - Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul. - Substantivul: genul, numărul, cazurile. Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit.- Prepoziția- Pronumele.Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul)- Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul substantivului cu adjectivul.- Numeralul. Clasificarea numeralelor.• Noțiuni de sintaxa- Sintaxa propoziției- Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal - Subiectul. Subiectul exprimat și cel neexprimat- Atributul. Tipurile de atribute în limba ucraineană - Complementul. Complementul circumstanțial de loc, de timp, de mod, de cauză. Complementul direct. Complementul indirect- Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjectia
    4. Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural
    Competențe specificeConținuturi
    1. Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare· Carte si cultură: elemente de cultură slavonă în cultura ucraineană- Limba maternă - sursa esențială pentru dezvoltarea personală și pentru îmbogățirea bagajului cultural- Identitate personală; identitate națională; diversitate culturală și lingvistică· Valori estetice și morale în creațiile literare (binele, adevărul, frumosul, ținutul natal, patrie și popor)- Empatie șsi deschidere. Noi și ceilalți- Valori culturale ucrainene în context european/mondial
    Texte: Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo, Taras Shevchenko Batko ta syn, Petro Hulak-Artemovskyy Vovk i Kit, Leonid Hlibov Mykoli stalo lehshe, Petryk i Pavlyk, Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvitka, Syniy olivets, Vasyl' Sukhomlyns'kyy Z kazochky dyadka Leva, Leliya, Pisenka vesnyanov: vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo, Lesya Ukrayinka Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!, Zemle, moya vseplodyushchaya, Malyy Myron, Ivan Franko Molytva, Maria Ciubica SHKIL'NI USMISHKY Pavlo Hal'chenko Konyk-strybunets, Lebid, Shchuka i Rak, Leonid Ivanovych Hlibov Krasne pysannya, Ivan Franko Sestra, Marko Vovchok V ODESINA PRYVOZI, Humoresky Sicpana Oliynyka dlya ditey Zhenya i Syn'ko, Viktor Blyznets I zolotoyi y dorohoyi, Taras Shevchenko Malenkyy hrishnyk, Mykhaylo Koisyubynskyy Dialoh u prerodi, Maria Ciubica Ridna mova, Ilarion Hrabovysj Nadia, Lesia Ucrainka Dva koliory, D.Pavlycjko Dva syny, Marko Vovcok Hreteva skiljna nauka, Ivan Franko Kupovanyj rozum, H.Kvitka-Osnovianenko Mova, Maksym Rylskyj Davnia Vesna..., Lesia Uckrainka Dobryj zarobok, Ivan Franko
     +  Anexa nr. 11
    PROGRAMA
    pentru
    EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII
    CLASEI a VIII-a
    DISCIPLINA MATEMATICĂ
    București, 2020
    PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
    MATEMATICĂ
    Prezenta programa este realizată în conformitate cu prevederile Programei școlare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Subiectele de matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe. Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a.  +  COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE  +  Competențele generale (CG) și competențele specifice (CS)CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea aparV.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variateV.CS1.2. Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variateV.CS1.3. Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexteVI.CS1.1. Identificarea unor noțiuni specifice mulțimilor și relației de divizibilitate în NVI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporțiilor și a mărimilor direct sau invers proporționaleVI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variateVI.CS1.4. Recunoașterea fracțiilor echivalente, a fracțiilor ireductibile și a formelor de scriere a unui număr raționalVI.CS1.5. Recunoașterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configurații dateVI.CS1.6. Recunoașterea unor elemente de geometrie plană asociate noțiunii de triunghiVII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui RVII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuații sau sisteme de ecuații liniareVII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrameVII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice dateVII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului și/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice dateVII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice dateVII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configurație geometrică datăVIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțimeVIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebriceVIII.CS1.3. Identificarea unor dependențe funcționale în diferite situații dateVIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale dateVIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestoraCG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționaleV.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestoraV.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracții folosind proprietăți ale operațiilor aritmeticeV.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometriceVI.CS2.1. Evidențierea în exemple a relațiilor de apartenență, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10", 3 și 9 în NVI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporții pentru organizarea de dateVI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilorVI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raționale pentru rezolvarea ecuațiilor de tipul: x + a = b, x-a = b, x:a=b (a inegal 0), ax + b = c, unde a, b și c sunt numere raționaleVI.CS2.5. Recunoașterea coliniarității unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare și a paralelismului sau perpendicularității a două drepteVI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiuluiVII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea și aproximarea numerelor realeVII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluțiilor unor ecuații sau sisteme de ecuații liniareVII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestoraVII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configurații geometrice dateVII.CS2.5. Descrierea proprietăților cercului și ale poligoanelor regulate înscrise într-un cercVII.CS2.6. Stabilirea relației de asemănare între triunghiuriVII.CS2.7. Aplicarea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuiaVIII.CS2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor eiVIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litereVIII.CS2.3. Descrierea unei dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau formuleVIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurații spațiale dateVIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestoraCG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematiceV.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitateV.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimaleV.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoareVI.CS3.1. Utilizarea unor modalități adecvate de reprezentare a mulțimilor și de determinare a c.m.m.d.c. și a c.m.m.m.c.VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct/invers proporționaleVI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregiVI.CS3.4. Utilizarea proprietăților operațiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raționaleVI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăți referitoare la distanțe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometriceVI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruență și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometriceVII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor în efectuarea unor calcule cu numere realeVII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuații și sisteme de ecuații liniareVII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependențe funcționale și reprezentări ale acestoraVII.CS3.4. Utilizarea proprietăților patrulaterelor în rezolvarea unor problemeVII.CS3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de problemeVII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și ariiVII.CS3.7. Deducerea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghicVIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în RVIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat și a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilorVIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestoraVIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăți de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea pozițiilor relative ale dreptelor și planelorVIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometriceCG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație datăV.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturaleVI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete care se pot descrie utilizând mulțimile și divizibilitatea în NVII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunii de număr real (semn, modul, opus, invers)VIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuațiiV.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracțiilor/procentelor în situații dateVI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor și a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționaleVII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuațiilor și sistemelor de ecuații liniareVIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situații concrete prin calcul algebricV.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităților de măsurăVI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor întregiVII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelorVIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcționaleVI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații la mulțimea numerelor raționaleVII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatereVIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometriceVI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noțiunilor legate de dreaptă, unghi și cercVII.CS4.5. Exprimarea proprietăților cercului și ale poligoanelor în limbaj matematicVIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni și expresii specifice pentru descrierea proprietăților figurilor și corpurilor geometriceVI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic și figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghiVII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăților unor figuri geometrice folosind asemănareaVII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghicCG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații dateV.CS5.1. Analizarea unor situații date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calculeV.CS5.2. Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calculeV.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configurații geometrice dintr-o problemă datăVI.CS5.1. Analizarea unor situații date în contextul mulțimilor și al divizibilității în NVI.CS5.2. Analizarea unor situații practici- cu ajutorul rapoartelor, proporțiilor și a colecțiilor de dateV1.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregiV1.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raționaleVI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanțe, măsuri de unghiuri și de arce de cercVI.CS5.6. Analizarea unor construcții geometrice în vederea evidențierii unor proprietăți ale triunghiurilorVII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere realeVII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniareVII.CS5.3. Analizarea unor situații practice prin elemente de organizare a datelorVII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri și a unor ariiVII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometriceVII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometriceVII.CS5.7. Interpretarea unor relații metrice între elementele unui triunghi dreptunghicVIII.CS5.1. Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuațiiVIII.CS5.2. Interpretarea unei situații date utilizând calcul algebricVIII.CS5.3. Analizarea unor funcții în context intra și interdisciplinarVIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configurații spațiale și a calculării unor elemente metriceVIII.CS5.5. Analizarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică spațială să verifice anumite cerințe dateCG6. Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domeniiV.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatuluiV.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unități de măsură și la interpretarea rezultatelorVI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situații date utilizând mulțimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în NVI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situații date în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționaleVI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatuluiVI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu numere raționaleVI.CS6.5. Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanțe și a unor măsuri de unghiuri/arce de cercVI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situații date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatuluiVII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere realeVII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniareVII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic)VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice de patrulatereVII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuriVII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând asemănarea triunghiurilorVII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghicVIII.CS6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuațiiVIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuațiilor sau a formulelor de calcul prescurtatVIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcțiilor a unor fenomene din viața realăVIII.CS6.4. Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațialeVIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian  +  Conținuturi asociate  +  Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere.  +  Subdomeniul: Mulțimi ● Descriere, notații, reprezentări mulțimi numerice/nenumerice; relația dintre un element și o mulțime; relații între mulțimi ● Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor ● Mulțimi finite, cardinalul unei mulțimi finite; mulțimi infinite ● Operații cu mulțimi: reuniune, intersecție, diferență ● Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecția și reuniunea intervalelor  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale Operații cu numere naturale ● Scrierea și citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări ● Adunarea numerelor naturale, proprietăți; scăderea numerelor naturale ● Înmulțirea numerelor naturale, proprietăți; factor comun ● Împărțirea cu rest zero a numerelor naturale; împărțirea cu rest a numerelor naturale ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operații) ● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor ● Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate și acolade ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze Divizibilitatea numerelor naturale ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni ● Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10^n, 3 și 9; numere prime; numere compuse ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicație: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) și a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele● Proprietăți ale divizibilității în N: a\a, unde a aparține N; a\b și b\c => a\c, unde a, b, c aparțin N; a\b și a\c => a\(b±c), unde a, b, c aparțin N; a\bc și (a,b) = 1 => a/c , unde a, b, c aparțin N .  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi● Mulțimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea și ordonarea numerelor întregi● Adunarea numerelor întregi, proprietăți; scăderea numerelor întregi● Înmulțirea numerelor întregi, proprietăți● Împărțirea numerelor întregi când deîmpărțitul este multiplu al împărțitorului● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale● Fracții ordinare; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracții echivalente (prin reprezentări)● Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracții ordinare● Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție● Amplificarea și simplificarea fracțiilor; fracții ireductibile● Aducerea fracțiilor la un numitor comun; adunarea și scăderea fracțiilor● Înmulțirea fracțiilor, puteri; împărțirea fracțiilor● Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară● Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracție ordinară● Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule● Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule● Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule● Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; transformarea unei fracții ordinare într-o fracție zecimală; periodicitate● Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule● Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare● Număr rațional; mulțimea numerelor raționale; reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr rațional; modulul; compararea și ordonarea numerelor raționale● Adunarea numerelor raționale; proprietăți; scăderea numerelor raționale● Înmulțirea numerelor raționale; proprietăți; împărțirea numerelor raționale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr rațional nenul; reguli de calcul cu puteri● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor  +  Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale ● Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr rațional ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical ● Numere iraționale, exemple; mulțimea numerelor reale; incluziunile N inclus b inclus Q inclus R; modulul unui număr real (definiție, proprietăți); compararea și ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări ● Operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, puteri cu exponent număr întreg); raționalizarea numitorului de forma a radical b ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n ≥ 2 ; media geometrică a două numere reale pozitive  +  Domeniul de conținut: Algebră  +  Subdomeniul: Calcul algebric ● Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea ● Formule de calcul prescurtat (a±b)^2 =a^2 ± 2ab + b^2, unde a, b ∈ R (a - b)(a + b) = a^2 -b^2 , unde a, A ∈ R ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat) ● Fracții algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere)  +  Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații ● Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identități ● Ecuații de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R ; mulțimea soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente ● Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituției și/sau prin metoda reducerii ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare ● Inecuații de forma ax + b ≥ 0 ,(≤,<,>), unde a, b ∈ R ● Ecuații de forma ax^2 + bx + c = 0, unde a, b, c ∈ R  +  Subdomeniul: Funcții ● Produsul cartezian a două mulțimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanța dintre două puncte din plan ● Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcționale prin tabele, diagrame și grafice ● Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice ● Funcții de forma f:D -> R , f(x) = ax + b. unde a și b sunt numere reale și D este o mulțime finită de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice  +  Domeniul de conținut: Geometrie  +  Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenții de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relații între puncte, drepte și plane [descriere, reprezentare, notații*1)] *1) Notația AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanța de la punctul A la punctul B, în funcție de context. ● Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una"; pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ● Drepte paralele (definiție, notație); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice ● Distanța dintre două puncte: lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct față de un punct ● Unități de măsură pentru lungime; unități de măsură pentru arie; unități de măsură pentru volum; transformări ale unităților de măsură ● Unghi: definiție, notații, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2), unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuțit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade și minute sexagesimale *2) Notația < AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât și măsura unghiului AOB, în funcție de context. ● Unghiuri opuse la vârf, congruența lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi ● Drepte perpendiculare în plan (definiție, notație); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanța de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria față de o dreaptă  +  Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul ● Triunghiul: definiție, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalități între elementele triunghiului ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurența, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurență, cercul circumscris unui triunghi; înălțimile unui triunghi: definiție, construcție, concurența; medianele unui triunghi: definiție, construcție, concurența ● Congruența triunghiurilor oarecare: criterii de congruență a triunghiuri lor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruență a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicații: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment ● Proprietăți ale triunghiului isoscel: proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăți ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe și reciproce) ● Segmente proporționale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărțirea unui segment în părți proporționale cu numere (segmente) date ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanțelor folosind asemănarea ● Proiecții ortogonale pe o dreaptă; teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora ● Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta unui unghi ascuțit ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicații: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat și în hexagonul regulat; aproximarea în situații practice a distanțelor folosind relații metrice ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex ● Paralelogramul: proprietăți; aplicații în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăți ● Trapezul, clasificare, proprietăți; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăți ● Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde și arce în cerc, proprietăți: la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exterior la un cerc; lungimea cercului și aria discului ● Pozițiile unei drepte față de un cerc; pozițiile relative a două cercuri ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc  +  Subdomeniul: Corpuri geometrice ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări ● Paralelism: drepte paralele, unghiuri a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicații: secțiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă și trunchiul de con circular drept ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălțimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanța dintre două plane paralele, înălțimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate: proiecții de puncte, de segmente și de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă și un plan, aplicație: lungimea proiecției unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă; calculul distanței de la un punct la un plan; calculul distanței dintre două plane paralele ● Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate ● Arii și volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept ● Sfera: arie, volum  +  Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică  +  Subdomeniul: Rapoarte. Proporții ● Rapoarte; proporții; proprietatea fundamentală a proporțiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; proporții derivate ● Șir de rapoarte egale; mărimi direct proporționale; mărimi invers proporționale; regula de trei simplă  +  Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporționalității; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilități (aplicație la rapoarte) ● Probleme de organizare a datelor; frecvență; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare și/sau cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvențelor ● Elemente de statistică: indicatorii tendinței centrale (frecvență, medie, mediană, mod și amplitudine a unui set de date) Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.
    -----