DECIZIA nr. 460 din 11 iulie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "data luării la cunoștință" cuprinsă în art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 22 octombrie 2019



    Mona-Maria Pivniceru- președinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Bianca Drăghici- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) teza a doua („data luării la cunoștință“) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Gheorghe Loghin în Dosarul nr. 8.747/2/2016 al Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.970D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosarul cauzei note scrise în susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, întrucât aspectele invocate țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.747/2/2016, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) teza a doua („data luării la cunoștință“) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Loghin într-o cauză având ca obiect obligația de a face.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 11 alin. (2) teza a doua - „data luării la cunoștință“ - din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituționale, întrucât îngrădesc dreptul unui salariat sancționat disciplinar printr-un act administrativ individual unilateral să se adreseze instanței de judecată peste termenul de un an, în situația în care celui sancționat nu îi este comunicată sancțiunea disciplinară în termenul prevăzut de lege.7. Se arată că emitentul Ordinului nr. 035/25.04.1987, prin care a fost sancționat disciplinar, deși nu i l-a comunicat, afirmând că este clasificat secret de stat, nivelul „Secret“, invocă excepția tardivității acțiunii, motivând că a trecut mai mult de un an de la data la care a luat cunoștință de act. Consideră că sunt încălcate accesul la informație și dreptul la apărare. Autorul excepției afirmă că sancțiunea disciplinară aplicată prin Ordinul nr. 035/25.04.1987 i s-a comunicat după înregistrarea pe rolul Curții de Apel București a cererii de chemare în judecată, cerere ce formează obiectul cauzei în care s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate.8. Astfel, față de refuzul de comunicare a actului administrativ individual unilateral celui sancționat disciplinar, nu se poate aprecia că cel interesat poate să facă o contestație în termen de 1 an de la data luării la cunoștință, având în vedere că nu cunoaște motivele de fapt și de drept ale emiterii și aplicării sancțiunii și nici alte elemente care să justifice sau nu o contestație.9. Se menționează că militarul este subiect al unui raport de muncă, raport juridic care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale, și, de aceea, elementele principale care vizează cele trei aspecte ale raportului de muncă se referă în mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Nici procedura privind aplicarea sancțiunii disciplinare cadrului militar nu este una transparentă, previzibilă, care să dea dreptul cadrului militar sancționat să cunoască motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii și aplicării sancțiunii disciplinare. În acest context se afirmă că potrivit Regulamentului disciplinei militare în vigoare la acea dată, sancțiunile rămase definitive se comunică în scris celor în cauză.10. Pentru toate aceste motive, autorul excepției susține că dispozițiile art. 11 alin. (2) teza a doua - „data luării la cunoștință“ - din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituționale în interpretarea dată de pârâte, interpretare potrivit căreia Ordinul nr. 035/25.04.1987 nu poate fi supus analizei instanței judecătorești, întrucât a trecut termenul de un an de la data emiterii lui.11. În final se apreciază că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 1 alin. (4) din Constituție, prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului, și art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât personalul vizat nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii disciplinare și a aplicării sancțiunii, precum și prevederilor constituționale ale art. 24, 31 și ale art. 73 alin. (3) lit. j) și p).12. Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 11 alin. (2) teza a doua („data luării la cunoștință“) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, autorul acesteia critică doar sintagma „data luării la cunoștință“ din cuprinsul art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „data luării la cunoștință“ cuprinsă în dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: „Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.“17. Dispozițiile alin. (1) al art. 11 din Legea nr. 554/2004, la care face trimitere alin. (2), prevăd că:Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii; c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii; d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;18. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la statul de drept, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 referitor la dreptul la informație și ale art. 73 alin. (3) lit. j) și p) privind categoriile de legi.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate prevăd că pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea prin care se solicită anularea acestuia poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni prevăzut la art. 11 alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. Potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, termenul de 6 luni, prevăzut la alin. (1), este termen de prescripție, iar termenul de un an, prevăzut la alin. (2), este termen de decădere. Așadar, art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 stabilește ca dată de referință pentru calcularea termenului de decădere de un an data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere.20. Din înscrisurile aflate la dosar reiese faptul că în anul 1974 autorul excepției a fost angajat ca subofițer în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Neamț, iar în anul 1987 a fost sancționat disciplinar și trecut în rezervă, prin Ordinul șefului Inspectoratului de Poliție Județean Neamț nr. 035/25.04.1987. Față de această situație, în anul 2016 a solicitat comunicarea înscrisurilor care au stat la baza trecerii sale în rezervă.21. Critica de neconstituționalitate formulată, așa cum chiar autorul sesizării susține în cuprinsul motivării excepției, vizează interpretarea și aplicarea date de pârât, respectiv de către Inspectoratul General al Poliției Române, sintagmei „data luării la cunoștință“ din cuprinsul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.22. Totodată, Curtea reține că toate criticile formulate de către autor, prin raportare la prevederile Constituției, vizează procedura privind cercetarea și aplicarea unei sancțiuni disciplinare unui cadru militar, procedură care însă nu este reglementată de textul de lege criticat, text care fixează termenul de decădere un an de sesizare a instanței de contencios administrativ cu cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual. Or, interpretarea și aplicarea textului de lege criticat, cu respectarea principiului tempus regit actum, la cazul concret al autorului excepției, sunt de competența instanței judecătorești care soluționează litigiul, iar nu de competența Curții Constituționale, nefiind o problemă de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011, și Decizia nr. 482 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 4 septembrie 2018).23. Față de cele anterior referite, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „data luării la cunoștință“ cuprinsă în art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „data luării la cunoștință“ cuprinsă în art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Gheorghe Loghin în Dosarul nr. 8.747/2/2016 al Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2019.
    PREȘEDINTE
    prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
    Magistrat-asistent,
    Bianca Drăghici
    -----