DECIZIA nr. 808 din 6 decembrie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și (3), art. 346 alin. (1) și (4^1) și ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 17 aprilie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Daniela Ramona Marițiu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și (3), art. 346 alin. (1) și (4^1) și ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petru Dâscă în Dosarul nr. 7.223/180/2017/a1 al Judecătoriei Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.281D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.441D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Cristian Panaite în Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1 al Tribunalului Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 4. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.441D/2017 la Dosarul nr. 2.281D/2017, care a fost primul înregistrat.5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază ca fiind admisibilă doar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală. Arată că din încheierea de sesizare rezultă că excepția a fost invocată într-o procedură în care autorul excepției a formulat critici cu privire la legalitatea actului de sesizare și legalitatea probelor, potrivit art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală. Referitor la neconstituționalitatea acestor dispoziții solicită menținerea jurisprudenței constante a Curții Constituționale, reflectată, de exemplu, în Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții criticate solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă. Arată că în camera preliminară se pot desfășura mai multe proceduri distincte, iar o persoană nu se poate afla în același timp în toate aceste proceduri. În camera preliminară se poate desfășura procedura prevăzută de art. 346 alin. (4^1) din Codul de procedură penală, care este o procedură ulterioară invocării excepțiilor și în care se dă un termen procurorului pentru remedierea neregularităților, instanța hotărând cu privire la restituirea sau nu a cauzei. Or, autorul excepției nu se afla în această procedură, astfel că aceste dispoziții, precum și cele ale art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei. În continuare, apreciază că nici dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei, în condițiile în care acestea reglementează o procedură distinctă, în care nu sunt invocate cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. În ceea ce privește art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală arată că nici acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, aceste dispoziții reglementând procedura contestației împotriva încheierii pronunțate în camera preliminară. Cu privire la art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, arată că excepția a fost invocată de către inculpați, cărora, potrivit dispozițiilor legale, li se comunică rechizitoriul. Prin urmare, inculpații nu au un interes procesual în sensul declarării neconstituționale a acestui articol, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă. În concluzie, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (1) și alin. (4^1) și art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală și respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:6. Prin Încheierea din 21 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.223/180/2017/a1, Judecătoria Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și (3), art. 346 alin. (1) și (4^1) și ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petru Dâscă, cu ocazia soluționării procedurii de cameră preliminară.7. Prin Încheierea nr. 139/P/2017 din 19 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1, Tribunalul Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Panaite Constantin Cristian. Excepția a fost ridicată în procedura camerei preliminare.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, deoarece rechizitoriul este comunicat doar inculpatului, fără a fi comunicat și celorlalte părți, persoanei vătămate, părții civile, părții responsabile civilmente sau reprezentanților legali (tutori, lichidatori judiciari etc.). Referitor la art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) și alin. (4^1) din Codul de procedură penală, autorii excepției arată că acestea sunt neconstituționale, încălcând caracterul public al ședințelor de judecată. Astfel, procedura camerei preliminare, deși este o activitate de judecată, este complet lipsită de publicitate, în întregul ei, ceea ce contravine prevederilor art. 127 din Constituție.9. În ceea ce privește dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, autorii excepției apreciază că această normă procesuală încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece niciuna dintre părți nu poate verifica dacă procurorul a remediat în mod corespunzător neregularitățile actului de sesizare, părțile neavând cunoștință despre opțiunea procurorului de menținere a dispoziției de trimitere în judecată sau de restituire a cauzei. În final, susțin că cele anterior precizate sunt relevante și în ceea ce privește dispozițiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală.10. Judecătoria Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că faza camerei preliminare, așa cum este reglementată în prezent, asigură exigențele unui proces echitabil, respectiv contradictorialitate și oralitate, în situația formulării de cereri și excepții cu privire la obiectul acestei faze procesuale. Comunicarea rechizitoriului doar inculpatului se justifică prin faptul că doar acestuia i se aduce o „acuzație în materie penală“, acest act procedural având semnificația unei notificări oficiale cu privire la acuzație, având în vedere că, potrivit Legii nr. 135/2010, nu se mai procedează la prezentarea către acesta a materialului de urmărire penală, la finalizarea urmăririi penale. Celelalte părți sunt informate cu privire la drepturile lor în ceea ce privește obiectul camerei preliminare, acestea având posibilitatea de a studia dosarul de urmărire penală în acest sens.11. Referitor la dispozițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară apreciază că dreptul părților nu este afectat de lipsa caracterului public al ședinței în faza camerei preliminare, în condițiile în care, în situația formulării de cereri și excepții, dezbaterile au loc în condiții de oralitate și contradictorialitate. Transparența realizării actului de justiție este asigurată de o instanță independentă și de faptul înregistrării audio a ședinței de judecată. Instanța judecătorească menționează că prin art. 127 din Constituție nu se stabilește, cu titlu absolut, caracterul public al ședinței de judecată, fiind prevăzută posibilitatea desfășurării procesului și în cadrul ședinței nepublice.12. În ceea ce privește dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanța judecătorească arată că cererile și excepțiile invocate cu privire la obiectul camerei preliminare sunt puse în discuția contradictorie a părților și a reprezentantului Ministerului Public. Părțile au obligația de a urmări mersul procesului penal și au posibilitatea de a studia dosarul, în acest sens. Mai mult, acestea au posibilitatea de a contesta dispozițiile luate de judecătorul de cameră preliminară, conform art. 347 din Codul de procedură penală (având în vedere că încheierea de cameră preliminară finală li se comunică), context în care sunt analizate și măsurile luate de procuror.13. În continuare, în ceea ce privește dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară apreciază că legiuitorul a înțeles să reglementeze judecata fazei camerei preliminare în acest mod, tocmai pentru considerentul că neformularea de cereri și excepții exclude contradictorialitatea. În ceea ce privește celelalte dispoziții criticate, judecătorul de cameră preliminară apreciază că, raportat la toate argumentele menționate mai sus, faza camerei preliminare este reglementată cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale prevăzute de lege și a standardelor stabilite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.14. Tribunalul Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că procedura de cameră preliminară este o procedură specială, care dă posibilitatea tuturor părților (inculpat, parte vătămată, parte responsabilă civilmente etc.), ca subiecte ale conflictului de drept penal care face obiectul procesului penal, de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei și de a consulta dosarul, de a formula contestație în camera preliminară împotriva încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât cu privire la soluționarea cererilor și a excepțiilor, cât și împotriva soluțiilor prevăzute de alin. (3)-(5) din același cod.15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Astfel, procedura de cameră preliminară are un caracter autonom, prealabil fazei de judecată, care permite o evaluare într-un termen scurt și cu caracter definitiv a actelor de urmărire penală (care constituie, de altfel, principalele rațiuni pentru care legiuitorul a instituit ab initio această procedură), iar judecătorul care exercită funcția de verificare a legalității trimiterii în judecată și a urmăririi penale și care decide începerea judecății va exercita în continuare în aceeași cauză și funcția de judecată. Totodată, rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanței, în limitele prevăzute de art. 371 din Codul de procedură penală, și trebuie să cuprindă cele prevăzute de art. 328 din același act normativ. Datorită importanței deosebite pe care o prezintă rechizitoriul ca act de sesizare a instanței, legea acordă o atenție specială reglementării și formei acestuia. Astfel, Guvernul apreciază că art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală este în acord cu dispozițiile constituționale indicate, având în vedere faptul că faza camerei preliminare, astfel cum este reglementată în prezent, asigură exigențele unui proces echitabil, respectiv contradictorialitate și oralitate, în situația formulării de cereri și excepții cu privire la obiectul acestei faze procesuale. 17. Comunicarea rechizitoriului doar inculpatului se justifică prin faptul că doar acestuia i se aduce „o acuzație în materie penală“, acest act procedural având semnificația unei notificări oficiale cu privire la acuzație. Referitor la art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, Guvernul arată că acesta nu încalcă prevederile art. 127 din Constituție, deoarece aceste prevederi constituționale nu stabilesc cu titlu absolut caracterul public al ședinței de judecată, fiind prevăzută posibilitatea desfășurării procesului penal și în cadrul ședinței nepublice. În ceea ce privește art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală se arată că acesta nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale menționate, deoarece părțile au posibilitatea de a studia dosarul și de a urmări cursul procesului penal și de a contesta dispozițiile date de judecătorul de cameră preliminară, conform art. 347 din Codul de procedură penală. Remedierea neregularităților actului de sesizare potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este justificată de dreptul părților de a consulta dosarul pe toată durata procesului penal, dar și de faptul că, indiferent de soluția comunicată, procesul penal continuă cu toate garanțiile procesuale specifice respectării principiului egalității armelor și, prin urmare, dreptului la un proces echitabil. Referitor la dispozițiile art. 346 alin. (1) și alin. (4^1) din Codul de procedură penală, Guvernul apreciază că acestea sunt constituționale și nu aduc atingere art. 21 și art. 127 din Constituție, deoarece acestea nu stabilesc cu titlu absolut caracterul public al ședinței de judecată, fiind prevăzută posibilitatea desfășurării procesului penal și în cadrul ședinței nepublice. 18. Avocatul Poporului arată că a transmis anterior punctul său de vedere, acesta fiind reținut în deciziile nr. 35 din 9 februarie 2016, nr. 472 din 16 iunie 2015 și nr. 663 din 11 noiembrie 2014, în sensul constituționalității textelor de lege criticate.19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și (3), art. 346 alin. (1) și (4^1) și ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 344 alin. (2): „Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.“;– Art. 345 alin. (1) și (3): (1) La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului. […](3) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.;– Art. 346 alin. (1) și (4^1): (1) Dacă nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) și nici nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora. […](4^1) În cazurile prevăzute la alin. (3) lit. a) și c) și la alin. (4), judecătorul de cameră preliminară se pronunță prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului. Încheierea se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate.;– Art. 347 alin. (3): „Contestația se soluționează în camera de consiliu, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului. Dispozițiile art. 345 și art. 346 se aplică în mod corespunzător.“22. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 127 referitor la caracterul public al dezbaterilor. 23. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, și Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, a reținut că împrejurarea potrivit căreia numai inculpatului i se comunică o copie certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia nu echivalează cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu înfrângerea egalității cetățenilor în fața legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel, art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele să respecte dreptul oricărui acuzat, indiferent că este privat sau nu de libertate, să fie informat în cel mai scurt timp asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa. Potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanței de judecată, acesta limitându-se la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, potrivit art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, și, întrucât prin rechizitoriu se formulează o acuzație în materie penală, acesta se comunică persoanei astfel acuzate. Totodată, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2015, Curtea a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialității, atât părții civile, cât și părții responsabile civilmente trebuie să li se ofere aceleași drepturi ca și inculpatului, așa încât, odată citate, partea civilă și partea responsabilă civilmente iau cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile și garanțiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată.24. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) și ale art. 346 alin. (1) și (4^1) din Codul de procedură penală, Curtea reține că, răspunzând unor critici identice, a respins excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, Curtea a constatat că nu poate reține criticile autorului excepției referitoare la lipsa publicității în această procedură, în condițiile în care judecătorul de cameră preliminară se pronunță „în camera de consiliu“. Curtea a reținut că publicitatea, ca principiu al ședinței de judecată, constă în posibilitatea pe care o are orice persoană de a asista la desfășurarea judecății și este un mijloc de a prezerva încrederea opiniei publice în instanțele judecătorești. Consacrarea sa este asigurată de dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod public a cauzei sale de către o instanță care va hotărî, între altele, asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestui principiu procesual, statuând că publicitatea procedurilor organelor judiciare la care se referă art. 6 paragraful 1 are ca scop protejarea justițiabililor împotriva unei „justiții secrete“ și vizează dezbaterile propriu-zise ale procesului (Hotărârea din 26 septembrie 1995, pronunțată în Cauza Diennet împotriva Franței, paragraful 33). Totodată, instanța europeană a reținut că procedurile ce pot fi derulate în apel, precum și procedurile ce implică doar aspecte de legalitate sunt în concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție, deși apelantului nu i s-a dat posibilitatea de a fi ascultat personal de către instanța de apel (Hotărârea din 29 octombrie 1991, pronunțată în Cauza Jan Ake Andersson împotriva Suediei, paragraful 27, și Hotărârea din 27 martie 1998, pronunțată în Cauza K.D.B. împotriva Olandei, paragraful 39).25. Împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală ori în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispune începerea judecății, de asemenea, în camera de consiliu, în situația în care nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și alin. (3) și nici nu s-au ridicat din oficiu excepții, este în deplină concordanță cu prevederile art. 127 din Legea fundamentală, potrivit cărora „ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege“, și nu aduce atingere, în niciun mod, dispozițiilor constituționale invocate. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit argumentelor dezvoltate în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, Curtea Constituțională a cenzurat absența contradictorialității și oralității procedurii instituite în fața judecătorului de cameră preliminară. Totodată, pronunțându-se cu privire la lipsa oralității și contradictorialității în procedura reglementată în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017, că aceste dispoziții sunt constituționale, în condițiile în care legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate.26. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitată, a statuat că dispozițiile criticate reglementează procedura în camera preliminară referitoare la constatarea unor neregularități ale actului de sesizare, la sancționarea, potrivit art. 280-282, a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum și remedierea de către procuror a neregularităților actului de sesizare. Referitor la aceste dispoziții, Curtea a reținut că acestea sunt criticate din perspectiva încălcării principiului contradictorialității și a dreptului la o procedură orală. Observând dispozițiile de lege criticate, precum și conținutul principiului contradictorialității și al dreptului la o procedură orală, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată. Astfel, având în vedere competențele procurorului în procesul penal, Curtea a apreciat că este firesc ca încheierea prin care se constată neregularități ale actului de sesizare, prin care s-au sancționat, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, să fie comunicată procurorului, doar acesta din urmă putând fi în măsură să remedieze aceste neajunsuri.27. Curtea a reținut, de asemenea, că în Decizia nr. 358 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 17 iunie 2015, paragraful 15, a constatat că, admițând, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) și art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, a statuat că pronunțarea judecătorului de cameră preliminară, atât pe fond, cât și în cadrul contestației, în absența contradictorialității și oralității, afectează dreptul la un proces echitabil. Așa fiind, raportat la considerentele deciziei mai sus enunțate, judecătorul de cameră preliminară va putea pune în discuție, la cerere sau din oficiu, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, neregularități ale actului de sesizare, cu respectarea principiului contradictorialității și oralității. Prin urmare, elementele de noutate invocate de autor pot fi combătute înainte ca judecătorul de cameră preliminară să emită încheierea ce se va comunica parchetului în temeiul art. 345 alin. (2) din același cod, pentru că soluția legislativă „fără participarea procurorului și a inculpatului“ a fost constatată ca fiind neconstituțională. De asemenea, după ce procurorul va remedia în termen de 5 zile neregularitățile actului de sesizare astfel dezbătute în contradictoriu în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, noua formă a rechizitoriului circumscrisă aspectelor analizate poate fi cunoscută de inculpat în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală [în prezent, art. 346 alin. (4^1) din Codul de procedură penală], deoarece, și de această dată, judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere, cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor. Este firesc să fie așa, câtă vreme a fost regândită poziția instanței de judecată care, nemaiavând un rol activ, urmează modelul sistemului adversarial care consacră contradictorialitatea manifestă atât în raporturile dintre părți, persoana vătămată și procuror, cât și în cele ale acestora cu instanța.28. Totodată, în Decizia nr. 102 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, paragraful 23, referitor la critica autorului excepției cu privire la lipsa reglementării obligației de a-i fi comunicate inculpatului modificările aduse actului de sesizare a instanței, conform art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 92 alin. (7) din Codul de procedură penală, inculpatul, prin apărătorul său, ales sau desemnat din oficiu, are dreptul să consulte actele dosarului, pe toată durata desfășurării procedurii de cameră preliminară și în cursul judecății, aspect ce constituie o altă garanție a drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.29. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.30. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în fața Judecătoriei Bacău - Secția penală într-un dosar aflat în procedura de cameră preliminară, în faza fondului. Or, dispozițiile criticate reglementează elemente ale procedurii de soluționare a contestației împotriva încheierii de cameră preliminară. Ca atare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, care reglementează calea de atac împotriva încheierii pronunțate în procedura de cameră preliminară, nu are legătură cu soluționarea cauzei, în accepțiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge excepția de neconstituționalitate ridicată de Petru Dâscă în Dosarul nr. 7.223/180/2017/a1 al Judecătoriei Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară și de Constantin Cristian Panaite în Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1 al Tribunalului Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară și constată că dispozițiile art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și alin. (3), art. 346 alin. (1) și alin. (4^1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale acelorași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară și Tribunalului Bacău - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Daniela Ramona Marițiu
    ---------