DECIZIA nr. 616 din 2 octombrie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său, art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 5 februarie 2019



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 23 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Alexandru Makkai și alții în Dosarul nr. 33.566/3/2015 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 507D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.786D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, excepție ridicată de Teodor Man și alții în Dosarul nr. 119/107/2017 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.4. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, doamna avocat Ioana Viorica Mateș, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.047D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Mihai Șova în Dosarul nr. 7.989/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.6. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 7. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.102D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, excepție ridicată de Cătălin Catrina în Dosarul nr. 2.086/120/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. 8. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 9. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.184D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Constantin Ștefu și alții în Dosarul nr. 2.588/30/2016 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal.10. La apelul nominal răspunde Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat“ al Județului Timiș, prin consilier juridic, care arată însă că nu are drept de a pune concluzii în fața Curții Constituționale. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.11. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.464D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său, excepție ridicată de Stelică Huțuțui în Dosarul nr. 2.414/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.12. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 13. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.539D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său. Excepția a fost ridicată de Mircea Cărpelean în Dosarul nr. 556/112/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.14. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 15. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 755D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, excepție ridicată de Trandafir Chivu în Dosarul nr. 1.945/121/2017* al Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal.16. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 17. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 507D/2017, nr. 1.786D/2017, nr. 2.047D/2017, nr. 2.102D/2017, nr. 2.184D/2017, nr. 2.464D/2017, nr. 2.539D/2017 și nr. 755D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul autorilor excepției din Dosarul nr. 1.786D/2017 și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.786D/2017, nr. 2.047D/2017, nr. 2.102D/2017, nr. 2.184D/2017, nr. 2.464D/2017, nr. 2.539D/2017 și nr. 755D/2018 la Dosarul nr. 507D/2017, care este primul înregistrat. 18. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției din Dosarul nr. 1.786D/2017, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că de la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 au fost adoptate mai multe acte normative succesive care prevedeau suspendarea drepturilor prevăzute de art. 20 din anexa VII la legea amintită. Ulterior, în anul 2017, Legea-cadru nr. 284/2010 și-a încetat aplicarea. Concluzia care se desprinde este că drepturile la care s-a făcut referire nu au fost suspendate, ci au fost suprimate. Consideră că aceste drepturi constituie un drept fundamental, care derivă din calitatea și condițiile de muncă speciale ale titularilor, iar restrângerea exercițiului acestora este contrară prevederilor art. 53 din Constituție. 19. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:20. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.566/3/2015, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 23 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de Alexandru Makkai, Gică Cozma, Dorel Chicoș și Vasile Lazăr în cadrul unei acțiuni privind drepturi bănești.21. Prin Încheierea din 16 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 119/107/2017, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Teodor Man și alții cu prilejul soluționării unui litigiu privind funcționari publici.22. Prin Sentința civilă nr. 1.246 din 6 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.989/2/2016, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Mihai Șova cu prilejul soluționării unei cauze privind drepturi bănești.23. Prin Încheierea din 7 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.086/120/2016, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013. Excepția a fost ridicată de Cătălin Catrina în cadrul unei cauze privind drepturi bănești. 24. Prin Încheierea din 30 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.588/30/2016, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Constantin Ștefu și alții cu prilejul soluționării unei cauze privind drepturi bănești.25. Prin Sentința civilă nr. 4.685 din 12 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.414/117/2017, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său. Excepția fost ridicată de Stelică Huțuțui cu prilejul soluționării unei cauze privind drepturi bănești. 26. Prin Încheierea din 15 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 556/112/2017, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea Cărpelean într-un litigiu privind funcționarii publici statutari.27. Prin Încheierea din 10 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.945/121/2017*, Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017. Excepția a fost ridicată de Trandafir Chivu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.067 din 21 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 1.945/121/2017*.28. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd un termen nerezonabil de suspendare a plății drepturilor bănești pretinse. În acest sens, arată că art. 20 alin. (1) din anexa VII, secțiunea 3 la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a prevăzut că, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu dreptul la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de acordarea unui ajutor stabilit în funcție de anumite criterii prevăzute de lege. Or, măsura adoptării unor acte normative succesive prin care a fost suspendată, în mod repetat, acordarea dreptului mai sus amintit afectează proporționalitatea măsurii și duce, în final, la anihilarea acestui drept. Suspendarea trebuie să se dispună pe un termen limitat și rezonabil, dar în acest caz raționamentul legiuitorului se dovedește în mod vădit lipsit de temei rezonabil. 29. În același sens, autorii excepției arată că statul nu este împiedicat să facă schimbări legislative, însă are obligația să mențină o balanță rezonabilă între încrederea indivizilor în prevederile legale existente și interesele pentru a căror satisfacere operează modificarea cadrului legal. Noțiunea de „speranță legitimă“ trebuie înțeleasă și interpretată ca avându-și temeiul în dreptul cetățeanului la coerență și siguranță legislativă, astfel încât, în temeiul legii, acesta să își poată valorifica, păstra și apăra drepturile. 30. În continuare, autorii susțin că textele de lege supuse analizei de constituționalitate sunt lipsite de previzibilitate, contravenind prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. În acest sens, arată că sintagmele „nu se acordă“ și „nu se aplică“ nu respectă normele de tehnică legislativă, întrucât, fără a abroga dispozițiile art. 20 alin. (1) din anexa VII secțiunea 3 la Legea-cadru nr. 284/2010, legiuitorul îndeamnă la nerespectarea acestora, fără a se înscrie în niciunul dintre evenimentele legislative prevăzute în cadrul Legii nr. 24/2000. Formularea ambiguă a textelor de lege permite judecătorilor să „legifereze“, respectiv să adauge la lege. Judecătorul este constrâns să stabilească el însuși, pe cale jurisprudențială, în afara legii, substituindu-se legiuitorului. Astfel, în practică au rezultat două soluții: unele instanțe au considerat că dispozițiile de lege criticate nu suspendă acordarea drepturilor, în timp ce altele au considerat că suspendă. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a arătat, prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, că „dispozițiile art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, vizează exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor, în sensul că acesta este suspendat în perioada 3 iulie - 31 decembrie 2010, și nu existența acestui drept“. 31. În susținerea celor mai sus arătate, autorii excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la condiția de claritate și previzibilitate a normei legale, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României, Hotărârea din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, și Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunțată în Cauza Petra împotriva României. 32. De asemenea, amintesc că, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Curtea Constituțională a statuat că „deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției de neconstituționalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi.“33. În critica pe care o formulează, autorii excepției arată și că dispozițiile ordonanțelor de urgență prin care se prevede, în mai mulți ani consecutivi, că nu se acordă ajutoarele sau indemnizațiile la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, sunt neconstituționale, întrucât contracarează dispozițiile unei legi adoptate de Parlament printr-o ordonanță de urgență. Astfel sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) și (5), art. 61 alin. (1), art. 102, art. 115 alin. (4) și art. 115 din Constituție. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 147 din Legea fundamentală, întrucât sunt încălcate decizii ale Curții Constituționale referitoare la articolele constituționale mai sus arătate. 34. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate aduc atingere și prevederilor art. 53 din Constituție, întrucât drepturile bănești pretinse sunt consacrate de lege, iar dispozițiile art. 15 alin. (1) din Constituție prevăd că cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi.35. De asemenea, susțin că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la interdicția afectării, prin dispozițiile unei ordonanțe de urgență a Guvernului, a drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție. În acest sens, arată că un drept recunoscut de lege unei persoane echivalează cu o creanță asupra statului, asimilată unui drept de proprietate în sensul Convenției europene pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale și care trebuie să se bucure de protecție juridică efectivă din partea statului, fără a exista posibilitatea suspendării sine die a plății acestor drepturi. Prin urmare, dreptul pretins se bucură atât de protecția art. 44 din Constituție, cât și de cea a art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.36. Totodată, consideră că sunt înfrânte și prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, întrucât se anulează cu efect retroactiv un drept câștigat sub legea veche. 37. Autorii excepției susțin că sunt încălcate și prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât se instituie o discriminare între persoanele cărora le-au încetat raporturile de muncă prin pensionare anterior intrării în vigoare a dispozițiilor legale prin care a fost suspendată plata acestor ajutoare și persoanele care s-au pensionat ulterior, cărora le este refuzată plata acestor ajutoare. În același timp, există o inegalitate de tratament între persoanele ale căror raporturi de muncă au încetat prin deces și persoanele ale căror raporturi de muncă au încetat prin pensionare, ce rezultă din dispozițiile art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care prevede că dispozițiile art. 11 alin. (1) din același act normativ nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului. Or, dacă în cazul persoanelor ale căror raporturi de serviciu încetează prin deces nu a fost suspendată plata către moștenitori a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa VII - secțiunea 3 din Legea-cadru nr. 284/2010, este evident că se produce o discriminare celorlalte persoane ale căror raporturi de serviciu încetează prin pensionare, retragere sau trecere în rezervă.38. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Cluj - Secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.39. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu își exprimă opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. 40. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.41. Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. 42. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.43. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:44. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.45. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele dispoziții de lege:– Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010: „În anul 2011, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“;– Art. 9 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. În realitate, Curtea apreciază că sunt avute în vedere dispozițiile art. II art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, dispoziții potrivit cărora: „În anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“;– Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012: „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“;– Art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013: „(1) În anul 2014 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“;– Art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014: „(1) În anul 2015, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“;– Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015: „(1) În anul 2016, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“ De asemenea, autorii excepției critică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în ansamblul său.– Art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016: „(1) În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“– Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017: „(3) Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017.“46. Curtea constată că, în prezent, dispozițiile de lege criticate și-au încetat aplicarea. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată.47. Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3), (4) și (5), referitoare la respectarea demnității umane, principiul separației puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) și (2), privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 102 privind rolul Guvernului, art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale. De asemenea, autorii excepției invocă încălcarea art. 20 din Constituție, prin raportare la prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind proprietatea. 48. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege prin care s-a dispus, în mai mulți ani succesiv, neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă au fost supuse în numeroase rânduri analizei de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, paragraful 21, Curtea a reținut, în esență, că aceste drepturi bănești „reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional“. Prin paragraful 23 al aceleiași decizii, Curtea a precizat că „art. 53 din Constituție [...] se referă la restrângerea exercițiului unor drepturi ori libertăți fundamentale. Or, ajutoarele ori indemnizațiile la care se referă art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 nu fac parte din această categorie de drepturi, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală“.49. De asemenea, prin Decizia nr. 192 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 8 iunie 2017, paragraful 19, Curtea a reținut că, potrivit art. 41 alin. (2) din Constituție, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială care privesc: securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, „precum și în alte situații specifice, stabilite prin lege“. Prin urmare, nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.50. Având în vedere natura acestor drepturi, Curtea, prin Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 32, a reținut ca fiind lipsită de temei critica de neconstituționalitate formulată în raport cu prevederile art. 1 alin. (4), art. 61 privind rolul și structura Parlamentului și art. 102 referitor la rolul și structura Guvernului. În acest sens, a arătat că „interdicția Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență care împiedică o lege adoptată de Parlament să-și producă efectele nu a vizat și dreptul puterii executive de a reglementa cu privire la drepturi care nu au o consacrare constituțională“. 51. Prin aceeași decizie, paragrafele 34 și 35, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost adoptate cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție.52. Prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 18, Curtea, referindu-se la compatibilitatea dispozițiilor de lege criticate cu prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate, a amintit că „în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, așa cum este Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, s-a statuat că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. În același sens este și Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11 Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19, prin care Curtea de la Strasbourg amintește că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și a necesităților acesteia, autoritățile naționale se află, în principiu, într-o poziție mai adecvată decât instanța internațională pentru a stabili ce anume este «de utilitate publică». În consecință, în cadrul mecanismului de protecție creat de convenție, este de competența acestora să se pronunțe primele cu privire la existența unei probleme de interes general. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice și sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele utilității publice», cu excepția cazului în care raționamentul său se dovedește în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil (paragraful 19).”53. Referindu-se la criticile raportate la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 204 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 10 iulie 2017, paragraful 24, a reținut: „Faptul că legiuitorul a considerat că, în ipoteza încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor respective se aplică nu poate constitui un privilegiu care să conducă la încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție și nici nu creează discriminare între categoriile de angajați.“54. De asemenea, raportându-se la aceleași prevederi din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 24 mai 2016, a reținut că „situația diferită în care se găsesc persoanele în funcție de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.“55. Cu privire la caracterul previzibil al dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, Curtea a reținut că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.56. Cât privește critica referitoare la art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, paragraful 24, a reținut că dispozițiile de lege criticate nu retroactivează.57. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.58. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Makkai și alții în Dosarul nr. 33.566/3/2015 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă, de Teodor Man și alții în Dosarul nr. 119/107/2017 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, de Mihai Șova în Dosarul nr. 7.989/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Cătălin Catrina în Dosarul nr. 2.086/120/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Constantin Ștefu și alții în Dosarul nr. 2.588/30/2016 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Stelică Huțuțui în Dosarul nr. 2.414/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mircea Cărpelean în Dosarul nr. 556/112/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Trandafir Chivu în Dosarul nr. 1.945/121/2017* al Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cât și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său, art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția I civilă, Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 octombrie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea
    -----