DECIZIA nr. 328 din 10 mai 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 6 septembrie 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Ana Stan și George Stan, în Dosarul nr. 8.288/280/2017 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației referitoare la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1D/2018.2. La apelul nominal se prezintă, în calitate de reprezentant al autorilor excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Irina Sorescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinită cu cealaltă parte.3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 230D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate privind art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Dan Aurelian Taloș, Rodica Gabriela Taloș și Gheorghe Taloș în Dosarul nr. 18.668/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 230D/2018 la Dosarul nr. 1D/2018. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 230D/2018 la Dosarul nr. 1D/2018, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatei autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Astfel, se arată că, deși împrejurările care ar determina persoanele care au contractat credite în valoare mai mare de 250.000 euro să se prevaleze de dispozițiile Legii nr. 77/2016 pot să fie aceleași cu cele în care se află persoanele cărora această lege le este aplicabilă, dispozițiile legale criticate nu permit și categoriei consumatorilor care au contractat credite în valoare mai mare de 250.000 euro să se prevaleze de prevederile Legii nr. 77/2016. În acest fel, potrivit doamnei avocat, se încalcă prevederile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție. Aceste din urmă prevederi sunt încălcate, întrucât Legea nr. 77/2016, împreună cu Preambulul său, cuprind suficiente condiții pentru a-și îndeplini atât rolul social urmărit, cât și protecția creditorilor. Sunt indicate în acest sens o parte dintre condițiile pe care prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 le impun pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată, precum și condiția, indusă din Preambulul acesteia, intervenirii impreviziunii în ceea ce privește contractul de credit. Respectarea acestor condiții este suficientă pentru protecția drepturilor creditorilor, iar adăugarea condiției ca suma împrumutată să nu depășească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro nu protejează o valoare suplimentară.7. Se mai arată că admiterea excepției de neconstituționalitate este în concordanță cu jurisprudența Curții, în special cea referitoare la eliminarea pragului pentru promovarea recursului.8. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Se arată că paralela realizată cu Decizia Curții nr. 369 din 30 mai 2017 nu se justifică. Astfel, întrucât, în soluționarea recursului, se verifică legalitatea hotărârii judecătorești, nu ar fi corect ca această verificare să se realizeze în funcție de un criteriu precum pragul valoric. În plus, scopurile în vederea cărora s-au instituit pragul valoric pentru formularea recursului și, respectiv, cel pentru aplicabilitatea Legii nr. 77/2016 sunt diferite. Dacă pragul valoric pentru formularea recursului a fost instituit în vederea degrevării Înaltei Curți de Casație și Justiție de soluționarea acelor cauze considerate a fi mai ușoare, pragul valoric instituit de prevederile legale criticate a fost instituit pentru protejarea unei categorii de consumatori vulnerabile.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.288/280/2017, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Ana Stan și George Stan într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației referitoare la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016.10. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 18.668/211/2017, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Dan Aurelian Taloș, Rodica Gabriela Taloș și Gheorghe Taloș într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației referitoare la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016. 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, în corelație cu prevederile art. 4 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de [...] avere“, întrucât instituie un criteriu financiar, discriminatoriu. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă doar consumatorilor cu un venit mediu sau mic, care nu ar fi putut contracta un credit cu o valoare mai mare de 250.000 euro. În eventualitatea apariției unui dezechilibru contractual care determină dificultăți la plata creditului, debitorii care au fost la momentul încheierii convenției de credit eligibili de a contracta un credit cu o valoare mai mare de 250.000 euro, vor trebui să aștepte o executare silită atât asupra bunului adus în garanție și, eventual, asupra altor bunuri, în vederea recuperării diferențelor rezultate dintre prețul cu care a fost vândut la licitație respectivul imobil și valoarea debitului. Justificarea regimului juridic diferențiat nu este rezonabilă, câtă vreme împrejurările care determină nevoia de a opta pentru darea în plată sunt la fel de prejudiciabile pentru ambele categorii de consumatori. Cu alte cuvinte, cele două categorii se află într-o situație identică. De asemenea, pragul instituit de prevederile legale criticate nu se justifică nici prin raportare la scopul urmărit de legiuitor, așa cum a fost acesta exprimat în Expunerea de motive a Legii nr. 77/2016 și reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.12. Autorii excepției de neconstituționalitate invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia principiului egalității în fața legii și, în particular, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, Curtea reținând încălcarea principiului egalității în drepturi. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale Protocolului nr. 12 la aceasta.13. Judecătoria Pitești - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.14. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își formulează opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.15. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatei prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „(1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: [...] b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;“.19. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, precum și dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale Protocolului nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că sunt relevante soluția și considerentele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018. Astfel, în paragraful 14 al deciziei, Curtea a reținut că acei consumatori care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, nu depășește echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv Legea nr. 77/2016. În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depășește echivalentul în lei al 250.000 euro, se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil.21. În justificarea acestei soluții, Curtea a arătat că protecția specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv împrumutate, nu reprezintă o discriminare, în sensul art. 16 din Constituție, a persoanelor care au împrumutat sume al căror cuantum depășește 250.000 euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziție de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă și acea categorie de consumatori în mod special protejată de către legiuitorul ordinar.22. Pentru considerentele expuse mai sus și în considerarea faptului că nu pot fi reținute motive pentru îndepărtarea de la jurisprudența anterior menționată, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana Stan și George Stan în Dosarul nr. 8.288/280/2017 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă, precum și de Dan Aurelian Taloș, Rodica Gabriela Taloș și Gheorghe Taloș în Dosarul nr. 18.668/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pitești - Secția civilă și Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva
    ------