DECIZIA nr. 349 din 22 mai 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 22 august 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Tiberiu Mihai Gabor în Dosarul nr. 2.751/120/2016 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 61D/2017.2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Ministerul Apărării Naționale - Casa Sectorială de Pensii București. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că a lucrat în aviația militară și, în timpul activității, i-au fost acordate prime de aterizare și prime de reparații. Aceste prime au caracter tehnic, sunt permanente și se calculează în funcție de activitatea prestată la aeronavele militare. În Legea nr. 284/2010, anexa nr. 2, capitolul II, secțiunea 4, art. 43 lit. a) și lit. h), sunt precizate cele două tipuri de prime. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 le elimină însă din baza de calcul al pensiilor militare. Astfel, este nedreptățită o categorie de personal care a avut o mare răspundere în desfășurarea activității. În susținerea celor arătate, autorul excepției de neconstituționalitate depune note scrise la dosar.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că nu este încălcat art. 16 din Constituție, de vreme ce dispozițiile legale referitoare la calculul pensiei se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. De asemenea, consideră că nu este încălcat nici dreptul la pensie, modalitatea de calcul al acestui drept fiind un atribut exclusiv al legiuitorului. Solicită să se aibă în vedere că pensia militară este o pensie de serviciu, care nu respectă principiul contributivității și, prin urmare, la stabilirea acesteia nu se ține cont de contribuțiile care s-au plătit la bugetul asigurărilor de stat. În ceea ce privește posibilitatea de a modifica printr-o ordonanță de urgență o dispoziție dintr-o lege organică, amintește că există jurisprudență a Curții Constituționale și invocă deciziile nr. 1.221/2008 și nr. 95/2004.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 15 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.751/120/2016, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Tiberiu Mihai Gabor cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect drepturi de asigurări sociale.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că Legea nr. 223/2015 este o lege organică, astfel că nu putea fi modificată decât printr-un act normativ de aceeași natură și forță juridică, și nu printr-o ordonanță de urgență, așa cum este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea susține că, prin excluderea din baza de calcul a pensiilor militare a primelor de aterizare și de reparații, art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, respectiv dreptul la pensie. Totodată arată că textul de lege creează o inechitate evidentă prin raportare la aceleași categorii de persoane care au obținut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative. În sprijinul celor susținute, autorul excepției arată și că a achitat impozit și contribuție la sistemul asigurărilor sociale aferente primelor mai sus amintite. În concluzie, autorul excepției susține că art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 încalcă prevederile art. 115 alin. (6), art. 47 și art. 53 din Constituție.7. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, reține că prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție interzic ca prin ordonanțele de urgență ale Guvernului să fie afectate drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. Or, în situația autorului excepției, dreptul la pensie nu a fost afectat. Faptul că legiuitorul a apreciat că anumite prime și premii nu se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat nu reprezintă o încălcare a unui drept fundamental, deoarece petentului i-a fost respectat dreptul la pensie. Modalitatea de calcul al pensiei reprezintă un atribut al legiuitorului, în condiții stabilite prin act cu putere de lege. Astfel, dreptul la pensie, garantat de prevederile art. 47 din Constituție, nu este încălcat prin prevederile legale criticate, deoarece textul constituțional garantează existența acestui drept, iar nu modul de calcul sau luarea în considerare a unor premii și prime la baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat. Chiar textul constituțional precizează că cetățenii au „dreptul la pensie (...) prevăzut de lege.“ De altfel, și în cuprinsul art. 1 din Legea nr. 223/2015 se stabilește că „dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari (...) este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi.“ În ceea ce privește prevederile art. 53 din Constituție, Guvernul consideră că acestea nu sunt incidente, întrucât dispozițiile de lege criticate nu restrâng exercițiul dreptului la pensie.10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condițiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum și cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. În ceea ce privește pretinsa discriminare între pensionarii care au obținut dreptul la pensie în perioada anterioară, respectiv posterioară modificării Legii nr. 223/2015 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, menționează că modificarea legii amintite „s-a realizat înainte de intrarea in vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. Ca urmare, nu poate fi reținută critica referitoare la restrângerea unor drepturi câștigate“. De asemenea arată că pensia militară de serviciu nu se întemeiază pe principiul contributivității, astfel că susținerile referitoare la plata unor contribuții sau impozite sunt lipsite de relevanță.11. Față de nemulțumirea privind diminuarea cuantumului pensiei, Avocatul Poporului invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 549 din 15 octombrie 2014, potrivit cărora principiul păstrării în plată a cuantumului pensiei celui mai favorabil vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat. Prin urmare, persoanele care au beneficiat de pensii de serviciu și titularii pensiilor publice nu se află în situații identice, astfel că tratamentul juridic diferențiat nu are semnificația încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor.12. În sfârșit, cu privire la posibilitatea modificării printr-o ordonanță de urgență a prevederilor unei legi organice, amintește deciziile Curții Constituționale nr. 34 din 17 februarie 1998 și nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Autorul excepției are în vedere dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din data de 11 decembrie 2015. Examinând criticile de neconstituționalitate raportate la art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea apreciază că acestea au în vedere, în mod distinct, și dispozițiile art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Prin urmare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, precum și dispozițiile art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, având următoarea redactare:– Art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015: (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...]e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;– Art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică și se completează după cum urmează: [...]4. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 28(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...]e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;16. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 115 alin. (6) privind domeniile ce nu pot fi reglementate pe calea ordonanțelor de urgență.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că un prim aspect pus în discuție de autorul acesteia vizează pretinsa neconstituționalitate ce decurge din modificarea unor prevederi ale legii organice prin dispozițiile unei ordonanțe de urgență emise de Guvern. Referitor la această critică, Curtea reține că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituție, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.“ Aceste prevederi constituționale nu au în vedere însă și ordonanțele de urgență, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție.18. În același context, Curtea amintește că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că „ordonanța, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică și posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcție de limitele abilitării legislative [...]“. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reținut că, prin ordonanțe, Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă“.19. Prin decizii mai recente, așa cum sunt Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009, Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009, ori Decizia nr 989 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, Curtea a reținut că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă, adoptată de Parlament, încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) din Constituție, dar, prin Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, a precizat că această limitare a legiferării privește numai situația când sunt afectate drepturi fundamentale.20. Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate consideră că dispozițiile art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și, în mod corelativ, cele ale art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent și dreptului la pensie. Toate aceste critici sunt circumscrise scăderii cuantumului pensiei militare de serviciu, prin excluderea din baza de calcul al acesteia a unor prime și premii.21. Examinând în continuare aceste critici, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, „Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. [...]“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).22. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exercițiului drepturilor fundamentale invocate de autorul excepției. 23. Cât privește pretinsul tratament discriminator generat de modificările legislative criticate de autorul excepției, Curtea reține, în acord cu cele statuate și prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.“ 24. De altfel, Curtea observă că Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Modificările operate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior datei de 1 ianuarie 2016, astfel că nu se poate susține că, în temeiul aceleiași legi, anumite de categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil.25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tiberiu Mihai Gabor în Dosarul nr. 2.751/120/2016 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 mai 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea
    -----