PLAN DE MANAGEMENT din 10 mai 2016al sitului Natura 2000 ROSCI0165 Pădurea Pogănești și al ariei naturale protejate Pădurea Pogănești, cod 2.417
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 642 bis din 22 august 2016



    Notă
    Aprobat de Ordinul nr. 871 din 10 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 642 din 22 august 2016.
     +  CUPRINS Lista tabelelor CAPITOLUL I. INTRODUCERE ȘI CONTEXT1.1. Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale1.2. Scopul și categoria ariilor naturale protejate1.3. Baza legală pentru aria protejată și pentru planul de management1.4. Procesul elaborării planului de management1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de management CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA POGĂNEȘTI2.1. Informații generale2.1.1. Localizare2.1.2. Căi de acces2.1.3. Folosința și forma de proprietate a terenurilor2.2. Mediul fizico-geografic2.2.1. Geologia2.2.2. Geomorfologia2.2.3. Clima2.2.4. Hidrologia2.2.5. Solurile2.3. Mediul biotic2.3.1. Habitatele naturale și flora2.3.2. Fauna2.4. Informații socio-economice și culturale2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ2.5.1. Evaluarea stării de conservarea habitatelor2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Iris aphylla ssp. hungarica CAPITOLUL III. SCOP ȘI OBIECTIVE3.1. Scopul managementului3.2. Obiective pentru specii și habitateCAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE4.1. Acțiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor4.1.1. Acțiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Pogănești4.1.3. Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile protejate de la Pogănești4.1.4. Planul de acțiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate și indicatorii de realizat4.2. Resurse umane, financiare, instituționale pentru fiecare acțiune4.3. Calendar de implementare pentru fiecare acțiuneBIBLIOGRAFIE Anexa 1 la planul de management: Hărți Lista tabelelor Tabel 1: Corespondența între clasificările habitatelor Tabel 2: Distribuția habitatelor forestiere în ariile naturale protejate Pădurea Pogănești Tabel 3: Inventar sumar al florei ierboase în ariile naturale protejate Pădurea Pogănești Tabel 4: Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare Tabel 5: Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Pogănești Tabel 6: Evaluarea stării de conservare a speciei Echium russicum Tabel 7: Evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica Tabel 8: Măsuri de gospodărire a arboretelor cu stare nefavorabilă de conservare și/sau amenințate Tabel 9: Plan de monitorizare pentru ariile naturale protejate de la Pogănești Tabel 10: Plan de acțiuni cu evidențierea resurselor umane și financiare pe obiective și acțiuni Tabel 11: Buget estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management Tabel 12: Calendarul de implementare a planului de acțiuni  +  Capitolul I INTRODUCERE ȘI CONTEXT1.1. Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0165 Pădurea Pogănești și al rezervației naturale 2.417 Pădurea Pogănești reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum și din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor. Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate. Obiectivele planului de management sunt:1. Descrierea și evaluarea situației prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversității și al condițiilor de mediu și socio-economice;2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariilor și în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;3. Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale.1.2. Scopul și categoria ariilor naturale protejate Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanță comunitară și o rezervație naturală. Este vorba de situl de importanță comunitară ROSCI0165 Pădurea Pogănești, desemnat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările și completările ulterioare, în a cărui suprafață este inclusă și rezervația naturală 2.417 Pădurea Pogănești, desemnată arie naturală protejată de interes național prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, - Secțiunea a III-a, zone protejate, poziția 2.417 din Anexa I. Situl Natura 2000 ROSCI0165 Pădurea Pogănești a fost declarat pentru conservarea habitatelor de importanță comunitară 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* Vegetație de silvostepa euro siberiană cu Quercus spp. și 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, precum și a două specii prezente în anexa II a Directivei Habitate: Echium russicum, cod 4047, denumită popular capul șarpelui și Iris aphylla ssp. hungarica, cod 4097, denumită popular iris. Aria protejată de interes național 2.417 Pădurea Pogănești a fost declarată pentru conservarea habitatului de pădure cu stejari și pentru următoarele specii importante de faună: Rana dalmatina, Rana ridibunda, Rana esculenta, Lacerta viridis și Lacerta agilis. Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, conservarea speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate, se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanță comunitară, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervația naturală este inclusă în categoria IV IUCN, care conform definiției se referă la zone terestre și/sau marine supuse unor intervenții active de management pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau îndeplinirea necesităților anumitor specii. Ca atare și aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenții active de management.1.3. Baza legală pentru aria protejată și pentru planul de management Acest plan de management este elaborat în concordanță cu următoarele acte normative:– Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a, zone protejate;– Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, poziția 165;– Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;– Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.1.4. Procesul elaborării planului de management Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:– Evaluarea zonei prin cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrație și a folosinței terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic și mediului fizic: geologie, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri, din zona ariei naturale protejate Pădurea Pogănești;– Evaluarea elementelor de biodiversitate prin identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării în aria protejată; identificarea potențialelor amenințări la adresa speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională; evaluarea stării de conservare a acestora;– Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor și planificarea acestora în timp și spațiu. Pentru culegerea datelor necesare acestor pași au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Conservarea biodiversității în ariile naturale protejate: Pădurea Breana Roșcani, Pădurea Pogănești, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălășmăni, Pădurea Camnița", COD SMIS-CSNR 35635; beneficiar Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi Galați. Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informațiile din aceste studii. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informații din alte surse: legislație, lucrări de specialitate și altele asemenea.1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de management Planul integrat de management al ariilor naturale protejate de la Pogănești se aprobă prin Ordin de Ministru. Planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.1.6. Procedura de implementare Responsabilitatea implementării planului revine custodelui în conformitate cu prevederile din convenția de custodie nr. 239/07.04.2011 încheiată între autoritatea pentru protecția mediului și Direcția silvică Galați. Organizarea activităților se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes: administrații publice locale, Agenția pentru Protecția Mediului Galați, Inspectoratul de Regim Silvic și Vânătoare Focșani, Garda de Mediu Galați, proprietari și administratori de terenuri, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și altele asemenea. În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planului de management/regulamentului pentru ariile naturale protejate, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajarea teritoriului și cele de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată. Pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism care vor fi realizate ulterior aprobării planurilor de management/regulamentelor, în cadrul acestora trebuie să existe prevederi referitoare la aria naturală. Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar atât pentru actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor, în conformitate cu legislația specifică în vigoare. Pentru ca valoarea practică a informațiilor culese din teren să fie una ridicată, în cadrul proiectului "Conservarea biodiversității în ariile naturale protejate: Pădurea Breana Roșcani, Pădurea Pogănești, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălășmăni, Pădurea Camnița" COD SMIS-CSNR35635, beneficiar: Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi Galați s-a realizat o aplicație dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informațiile spațiale referitoare la învelișul vegetal dar și a informațiilor legate de mediul abiotic: geologie, geomorfologie, sol, climă. Aplicația poate fi accesată în internet la adresa http://biodiversity-geoportal.ro/ROSCI0165/.  +  Capitolul II DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA POGĂNEȘTI2.1. Informații generale2.1.1. Localizare Ariile naturale din perimetrul Pogănești sunt localizate în Podișul Covurlui, regiunea biogeografică a Colinelor Covurlui, dealuri de platformă de tip Tutova, în partea de nord-vest a județului Galați. Mai precis, ariile protejate se află între localitățile Suceveni la nord, Rogojeni la est și Roșcani la sud. Din punct de vedere administrativ, ariile sunt localizate în județul Galați, raza comunei Suceveni, în imediata vecinătate sudică a localității Suceveni. Coordonatele sunt: Latitudine 45,5851° N, Longitudine 27,0134° E. Conform sistemului Shuttle Radar Topography Mission, altitudinea medie față de nivelul mării este de 161 m. Cea minimă este de 94 m iar cea maximă de 219 m.2.1.2. Căi de acces Accesul către ariile naturale protejate se face urmând ruta drumului național DN 26 Galați - Cavadinești, apoi DJ242D Băneasa - Suceveni - Rogojeni. Din acest drum județean, accesul către ariile protejate se poate face pe drumuri de exploatație agricolă, de pământ, fie cu circa 1Km înainte de intrarea în intravilanul comunei Suceveni, fie din centrul comunei, fie de la ieșirea din comuna Suceveni înspre Rogojeni. Pe lângă aceste căi de acces mai există diverse drumuri de câmp utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Având în vedere faptul că accesul este relativ dificil, aria neaflându-se în calea unui drum asfaltat, presiunea antropică asupra ariei protejate este relativ redusă.2.1.3. Folosința și forma de proprietate a terenurilor Pe raza ariilor protejate Pădurea Pogănești a fost identificat un singur tip de proprietate: formă de proprietate privată, proprietar Ioana Vasiliu Bolnavu. Suprafața este administrată de către Ocolul silvic Galați din cadrul Direcției silvice Galați, subunitatea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. Toată suprafața inclusă în sit și deci întreaga suprafață a ariei naturale protejate de interes național are folosința pădure. Anexat la prezentul plan de management se găsesc hărțile privind categoriile de folosință, administrare, și proprietate la nivelul ariilor naturale protejate Pădurea Pogănești, Anexa nr. 1 la planul de management.2.2. Mediul fizico-geografic2.2.1. Geologia Aria naturală protejată se află în zona colinelor Covurluiului al căror relief e dezvoltat pe formațiuni neogene, cu structură monoclinală, fragmentat în culmi și poduri prelungi, separate de văi paralele, sculptate în pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile pliocene, pe alocuri însoțite de cruste și alunecări. Geologic se caracterizează printr-o cuvertură depusă în cadrul a patru cicluri de sedimentare: devonian, permian - triasic, jurasic - cretacic - eocen, badenian superior - romanian. În zona podișului Covurlui, apar la suprafață depozite cuaternare loessoide, din pleistocen, mediu și superior. Depozitele loessoide sunt formate din prafuri nisipoase și prafuri argiloase nisipoase, cu concrețiuni calcaroase. În masa depozitelor loessoide se întâlnesc nivele mai argiloase de culoare roșcată. Pe văile mai adânci depozitele loessoide au fost spălate și apar la zi formațiuni levantine. În această zonă levantinul apare sub formă de nisipuri gălbui și ruginii, cu puține intercalații de argile marnoase, care conțin rare fosile. Depozite, ponțian și dacian, apar la baza văilor, în lungul văii Prutului, văii Chinejei, în jurul localității Băneasa. Aceste depozite au grosimi de 150 - 170 m în zona văii Prutului și cresc către vest. În componența acestor depozite intră marne argiloase și nisipoase urmate de nisipuri albe și gălbui cu o bogată faună a Ponțianului inferior. Urmează nisipuri galben - roșcate cu lentile de gresii.2.2.2. Geomorfologia Suprafața aferentă ariei protejate Pogănești se încadrează geografic în Podișul Covurlui. Porțiunea vestică a acestuia aparține Câmpiei Covurluiului, prezentând un aspect mai uniform și o altitudine mai mică. Dealurile platformă, de tip Tutova pe care se găsește aria protejată, sunt caracterizate prin culmi deluroase, prelungi, monoclinale, orientate paralel și separate de văi consecvente cu procese de pantă destul de dezvoltate. Relieful cu pante pronunțate al câmpiei înalte și prezența pământului loessoid fac ca acesta să se erodeze, iar particulele de pământ să fie antrenate ușor de apele din precipitații.2.2.3. Clima Aria naturală protejată Pădurea Pogănești se găsește în condițiile unui climat continental de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde și ierni foarte reci. După raionarea climatică a țării teritoriul aparține formulei climatice II As3, semnificând condiții de climă continentală de câmpie, districtul stepei, subdistrictul Bărăgan. Regimul termic Temperatura medie anuală este de 9,5-9,6 grade C. Temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3 și -4 grade C, iar a lunii iulie între 21 și 22 grade C. Temperatura medie a anotimpului cald este de 21 grade C, iar a celui rece de -1,7 grade C. Temperatura maximă absolută lunară a fost de 39,5 grade C, iar minima absolută de -28 grade C. Perioada cu temperaturi mai mari de 10 grade C, favorabile vegetației forestiere, este de circa 190 de zile, între 10 aprilie și 20 octombrie iar primul îngheț se produce în medie la 25 octombrie, iar ultimul îngheț la 10 aprilie. Regimul pluviometric Precipitațiile medii anuale ating valorile de 460-470 mm. Cel mai secetos anotimp este iarna, atingându-se un cuantum mediu de precipitații de cca. 80 mm, iar vara de cca. 150-160 mm. În perioada de vegetație cad în medie precipitații totalizând 260-290 mm, iar indicele de ariditate are valori cuprinse între 18 și 21. Evapotranspirația potențială se situează în jur de 690 mm, iar în perioada de vegetație se înregistrează un deficit al precipitațiilor atmosferice, comparativ cu evapotranspirația potențială de 210-240 mm. Regimul eolian Circulația generală a atmosferei are ca principale caracteristici o frecvență înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat oceanice de la Vest și Nord-Vest, în special pe perioada caldă a anului, precum și o frecvență mare a deplasărilor de aer temperat - continental de la Nord-Est și Nord, în special în perioada rece a anului. În plus, sunt mai puțin frecvente deplasările de aer arctic și de aer tropical - maritim. Direcția predominantă a vântului este de Nord-Nord-Est, cu 18,4% frecvență și o medie anuală de intensitate de 3 Beaufort sau o medie a vitezei între 3,3 și 5,5 m/s. Vântul se intensifică începând cu octombrie și își atinge valori de vârf în aprilie, în cazul în care media este de 5,5 m/s, vântul are intensitate mai mare de 6 Beaufort și până la 8-7 Beaufort.2.2.4. Hidrologia Zona se încadrează în bazinul hidrografic Prut. La nivel local, cea mai mare parte din suprafața ariei protejate se găsește în bazinul pârâului Oarba, ce se unește cu pârâul Horincea și se varsă în râul Prut. Partea de vest a ariei protejate se găsește în bazinul Roșcani, pârâu ce se varsă în Chineja și aceasta în lacul Brateș. Resursele de apă subterană sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorită reliefului. Ca o caracteristică a spațiului hidrografic Prut - Bârlad, pe teritoriul ariei analizate se găsesc văi temporare, scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitații. Pentru cartarea limitelor hidrologice s-au urmărit două caracteristici importante: cursurile râurilor și limitele bazinelor hidrografice. Harta hidrologică este prezentată în Anexa nr. 1 la prezentul plan de management.2.2.5. Solurile Solul reprezintă partea superficială a scoarței terestre formată dintr-un amestec de substanțe minerale,apă,aer și substanțe organice care se caracterizează prin fertilitate și are un rol esențial în productivitatea fitocenozelor. Solurile întâlnite în interiorul ariei natural protejate Pădurea Pogănești sunt: cernoziomuri tipice și cambice, cernisoluri.2.3. Mediul biotic În Pădurea Pogănești se urmărește protecția și conservarea a două specii de plante: Echium russicum, cod 4047, denumită popular capul șarpelui și Iris aphylla ssp. hungarica, cod 4097, denumită popular iris și a habitatelor de importanță comunitară 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* Vegetație de silvostepă euro siberiană cu Quercus spp. și 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen Pentru aceste specii și habitate s-a realizat cartarea cu ajutorul tehnicilor moderne și în special cu ajutorul sistemelor de informație geografică GIS și a sistemelor de poziționare globală. Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuția speciilor de interes conservativ, având în vedere suprafața și configurația spațială a suprafeței protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 250 m. Prezența fiecărei populații a unei specii de interes conservativ a fost ulterior evaluată și validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărți tematice privind distribuția acelei specii. Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoașterea fitocenozelor care le caracterizează și anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante, și indicatoare ecologic și/sau cenologic, precum și prin recunoașterea caracteristicilor biotopului, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă și sol. Informațiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospațiale în baza de date gis și realizarea hărții de distribuție a habitatelor și a celorlalte hărți tematice realizate. Odată cu cartarea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejata s-au făcut observații cu privire la alte specii importante de flora și faună, fără însă a se face lucrări de cartare sau inventariere detaliate.2.3.1. Habitatele naturale și flora2.3.1.1. Vegetația Descrierea habitatelor Habitatul 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos Habitatul este reprezentat de păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto și Carpinion illyricum. Alte caracteristici:– Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.– Vegetație: Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniță 1970; Paeonio peregrinae- Carpinetum orientalis Doniță 1970; Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boșcaiu et al. 1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis Sârbu 1978, Sanda et Popescu 1999; Ceraso mahaleb-Quercetum pubescentis Jakucs et Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Doniță 1968; Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika 1932. Habitatul 91I0* Vegetație de silvostepă euro siberiană cu Quercus sp Conform manualului de interpretare european acest tip de habitat este reprezentat de păduri și rariști xero-temofile de cvercinee din câmpiile Europei de sud-est. Climatul are un caracter pronunțat continental, cu o mare amplitudine termică, iar substratele pe care se dezvoltă sunt reprezentate în general de loess. Stejarul pedunculat, Quercus robur, cerul, Quercus cerris și stejarul pufos, Quercus pubescens domină în etajul arborilor, habitatul fiind bogat în specii continentale stepice caracteristice alianței Aceri tatarici - Quercion Zolyomi 1957. În prezent aceste păduri-rariști au un areal foarte fragmentat și adesea, în special în Austria,sunt degradate prin invazia salcâmului, Robinia pseudacacia. În România, habitatul 91I0* este întâlnit în zonele cu caracter continental, începând din sudul țării, în Câmpia Dunării, până în nord, în zonele de nisipuri de la Carei. Pădurile și rariștile de cvercinee din zona de silvostepă euro-siberiană au o răspândire largă la nivel național fiind întâlnite:– în Podișul Transilvaniei, mai frecvent în centrul podișului, Câmpia Transilvaniei, și teritoriile înconjurătoare, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun;– în nord-estul României, în depresiunea Jijia - Bahlui, în silvostepa cu stejari mezofili;– pe nisipurile din nord-vestul României, Carei, Valea lui Mihai, Secuieni, în zona de silvostepă;– în centrul și vestul Câmpiei Dunării, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri termofile;– în estul Câmpiei Dunării, în Dobrogea, sudul Moldovei și estul Munteniei în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili. Habitatul este reprezentat de păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess și soluri de tip cernoziom. Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici-Quercion Zolyomi 1957. Flora este reprezentată de: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum, Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum, Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola jordănii. Acest tip de habitat, care forma odată vegetația naturală a Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. În Austria, este adesea degradat ca urmare a invaziei salcâmului. Asocierile de vegetație sunt: Aceri tatarici-Quercetum roboris Zolyomi 1957; Quercetum pedunculiflorae-cerris Morariu 1944; Quercetum pedunculiflorae Borza 1937; Convallario-Quercetum roboris Soo, 1939, 1957. În țara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu apare pe loess, așa cum se precizează în manualul EUR 27. Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen La nivel european acest tip de habitat este descris ca păduri formate din diverse specii de cvercinee: Quercus robur, Q. petraea, Q. petraea ssp. dalechampii, Q. cerris, Q. Frainetto, în amestec cu carpen, Carpinus betulus, localizate pe flancurile și piemonturile Carpaților de est și sud și în Podișul Ucrainei de vest. Azonal, pot apărea păduri de stejar cu carpen și în zona Moesiacă a alianței Quercion frainetto, în partea estică a zonei Panonice și vestică a zonei Pontice de silvostepă și în zona dealurilor pre - Pontice ale Europei de sud-est. Ecosistemele se caracterizează printr-un amestec al speciilor sub-mediteraneene din alianța Quercion frainetto și, în est, din specii Euxinice. Habitatul este reprezentat de păduri de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus, de pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali, și din podișurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar și carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică și vest-pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto și, în est, de specii pontice -euxinice. Alte caracteristici:– Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea, Q dalechampii, Q. cerris, Q. frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea, Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus.– Vegetație: Aro orientalis-Carpinetum, Dobrescu et Kovacs 1973, Tăuber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum Borza 1941, Soo 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum, Borza 1937, Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-Tilio- Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu 1978. În tabelul de mai jos se poate urmări corespondența între diversele clasificări ale habitatelor.  +  Tabel 1: Corespondența între clasificările habitatelor
    Cod și denumire Natura 2000   Cod conform Doniță și colaboratorii   Cod Palearctic Habitats
    91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos R4161, R4162, R4163,    41.7371., 41.7372   
    91I0* Vegetație de silvostepă euro siberiană cu Quercus spp.   R4138, R 4146, R 4148, R 4156, R4157, R 4159   41.2C13, 41.7A224, 41.7A213, 41.76223, 41.7A228
    91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen   R 4124, R 4125, R 4126, R 4128, R 4135, R 4143, R 4147, 41.2C12, 41.2C4, 41.2C22, 41.C23, 41.2C11, 41.2C21  
    Metoda de cercetare pentru habitate forestiere Cercetarea s-a efectuat prin parcurgerea următoarelor etape:a. Evaluarea prezenței habitatelor: pe baza corespondențelor cu tipurile de pădure s-a realizat o hartă potențială a prezenței habitatelor, fiecare subparcelă silvică a fost încadrată într-unul dintre habitatele analizate.b. Pregătirea materialelor pentru teren: pentru teren au fost pregătite copii ale hărților amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafețele analizate și o copie după harta silvică; hărțile astfel echipate au fost încărcate în format electronic în GPS.c. Identificarea și inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren: pentru eficiență maximă a fost adoptată metoda de eșantionaj subiectiv, calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere și amenajărilor silvice. Metoda se bazează pe observații și estimații realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuitățile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic. Astfel au fost culese date referitoare la stratul arborilor: compoziție, acoperire, specii diseminate, la stratul arbustiv: compoziție, acoperire, specii diseminate, la semințiș: compoziție, acoperire, mod de regenerare, specii diseminate și stratul ierbos: acoperire, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eșantionajului.d. Delimitarea și cartarea tipurilor de habitate: ca bază de pornire au fost folosite hărțile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retușate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanță comunitară și eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS. Rezultate ale cercetării pentru habitate forestiere Au fost identificate habitatele forestiere de importanță comunitară 91Y0 și 91AA, dar nu au fost găsite suprafețe cu habitatul 91I0*. De asemenea a fost identificată o suprafață ocupată de terenuri lipsite de vegetație forestieră, terenuri cultivate pentru hrana vânatului, sau pentru necesitățile administrației silvice, precum și plantații mari de salcâm, frasin și pin negru, cărora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafețele identificate pe aceste categorii, în urma activității de teren, sunt următoarele:– 91AA Păduri est-europene de stejar pufos, pe circa 58.1 ha;– 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, pe circa 31.4 ha;– vegetație forestieră fără cod Natura 2000, pe circa 75.4 ha;– terenuri fără vegetație forestieră, pe restul suprafeței. Distribuția habitatelor forestiere, pe subparcele silvice, este prezentată în tabelul următor.  +  Tabel 2: Distribuția habitatelor forestiere în ariile naturale protejate Pădurea Pogănești
    Județul     Ocolul silvic    Unitatea de producție   Unitatea amena- jistică   Suprafața aproxi- mativă, ha    Habitat Natura 2000     Observații
    Galați                                                                       Galați                                                                        IV                                                                        117 A 26.3 91AA -
    117 B 1.4 - Plantație de salcâm
    117 C 1.2 - Plantație de salcâm
    117 D 10.4 91Y0 -
    117 E 0.9 - Plantație de salcâm
    121 A 8.6 - Plantație de salcâm
    121 B 9.6 - Plantație de salcâm
    121 C 3.7 - Plantație de salcâm
    121 D   10.4   -  Plantație de pin negru
    121 E 1.8 - Plantație de salcâm
    121 F 3.4 - Plantație de salcâm
    121 G% 13.3 91AA -
    121 G% 5.0 91Y0 -
    121 H 0.8 - Teren de împădurit
    121 I 0.4 - Teren de împădurit
    121V1 0,5 - Fost teren cultivat
    121V2 0,5 - Fost teren cultivat
    121V3 0,4 - Fost teren cultivat
    121V4 0,4 - Fost teren cultivat
    121V5 1,1 - Fost teren cultivat
    122 A% 9.3 91AA -
    122 A% 4.0 91Y0 -
    122 B 6.4 - Plantație de salcâm
    122 C 3.2 - Plantație de salcâm
    122 D% 4.0 91AA -
    122 D% 8.3 91Y0 -
    122 E 1.4 - Teren de împădurit
    123 A   10.4   -  Plantație de frasin american, salcâm, tei
    123 B% 3.7 91Y0 -
    123 B% 4.0 91AA -
    123 C 1.4 - Teren de împădurit
    123 D 1.2 91AA -
    123 E 10.4 - Plantație de salcâm
    123A 1,0 - Fost teren cultivat
    123V 1,7 - Fost teren cultivat
    Total 170,50 - -
    În continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul celor două tipuri de habitate forestiere:  +  Tabel 3: Inventar sumar al florei ierboase în ariile naturale protejate Pădurea Pogănești
    Achillea sp. Erigeron canadensis Phleum sp.
    Agrimonia eupatoria Eryngium campestre Picris hieracioides
    Ajuga laxmannii Euphorbia sp. Piptatherum virescens
    Alliaria officinalis Festuca sp. Plantago media
    Allium sp. Filipendula vulgaris Poa nemoralis
    Althaea cannabina Fragaria sp. Polygonatum latifolium
    Arctium lappa Fritillaria orientalis Polygonatum officinale
    Aristolochia clematitis Galium sp. Polygonum -Fagopyrum- sp.
    Artemisia sp. Galium verum Potentila recta
    Arum sp. Geranium robertianum Potentilla argentea
    Asparagus officinalis Geum urbanum Primula veris
    Asparagus tenuifolius Glechoma sp. Prunus tenella
    Asperula sp. Helichrysum arenarium Scutellaria altissima
    Asyneuma canescens Hieracium sp. Sedum maximum
    Balotta nigra Inula conyza Silene donetzica
    Bracypodium sp. Inula germanica Silene sp.
    Bromus sp. Inula sp. Stachys officinalis
    Campanula persicifolia Iris aphylla Stachys recta
    Campanula ranunculoides Iris sp. Tanacetum corymbosum
    Campanula rapunculoides Lathyrus niger Teucrium chamaedrys
    Centaurea sp. Lathyrus pannonicus Thalictrum aquilegiifolium
    Chenopodium album Lavathega truringiaca Thalictrum sp.
    Chenopodium hybridum Leonurus cardiaca Trifolium alpestre
    Cichorium intybus Lichnis coronaria Trifolium sp.
    Clinopodium vulgare Linaria sp. Trinia ramossisima
    Convolvulus arvensis Lithospermum purpureocaeruleum Urtica dioica
    Coronilla varia Lolium perenne Verbascum sp.
    Cynodon dactylon Melica ciliata Veronica austriaca
    Dactylis sp. Melica picta Veronica chamaedrys
    Daucus carota Melica uniflora Veronica sp.
    Dianthus sp. Mercurialis ovata Vicia sp.
    Dictamnus albus Nectaroscordum siculum Vinca herbacea
    Digitalis lanata Origanum vulgare Viola sp.
    Elymus sp. Paeonia peregrina  
    O mențiune importantă este aceea că din sursele bibliografice disponibile, specia Nectaroscordum siculum nu a fost menționată anterior în județul Galați. În unele cazuri habitatele ocupă părți din subparcelele silvice și ca urmare arealele au fost delimitate cu ajutorul GPS-ului. Numeroase subparcele silvice sunt ocupate de salcâmete care nu fac obiectul conservării în ariile protejate. Harta de distribuție a habitatelor este redată în Anexa nr. 1 la planul de management.
    2.3.1.2. Flora Echium russicum J.F. Gmel., Capul șarpelui Descriere: Planta erbacee bianuală, cu tulpina înaltă de 30-90 cm, neramificată, cilindrică, acoperită cu peri setiformi albi, rigizi, la baza tuberculați și cu peri scurți și moi. Frunzele sunt liniar lanceolate; cele bazale formează o rozetă. Inflorescența este lungă de 25-30 cm, cilindrică, alcătuită din flori scurt pedicelate, roșii. Corola ajunge până la 17 mm lungime, iar tubul acesteia depășește de două ori lungimea caliciului. Staminele și stigmatul ies mult din corolă. Fructul este reprezentat de 4 nucule cu pericarpul pronunțat zgrăbunțos. Înflorește în mai-iulie. Se deosebește de celelalte specii ale genului Echium de la noi prin culoarea corolei. La E. italicum corola este albă sau alb-roșietică, iar la E. vulgare corola este albastră. Habitat: 62C0* Stepe ponto-sarmatice, frecvent în fitocenoze cu Stipa lessingiana. Distribuție în România: sporadică în Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova și Dobrogea. Ecologie: Xeromezofită, subtermofilă. Crește prin pajiști și tufărișuri din zona de stepă până în etajul gorunului. Iris aphylla ssp. hungarica, Stânjenel, Iris Descriere: Planta erbacee perenă, cu rizom, cu tulpina aeriană de 15 - 35 cm înălțime, ramificată de sub mijloc. Flori violete până la aproape purpurii, cu tepale interne și externe uniform colorate și spatul complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervura mediană, cu peri pluricelulari. Habitat: 6110 Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso -Sedion albi, 62C0* Stepe ponto - sarmatice, 6240* pajiști stepice subpanonice. Ecologie: Specia se instalează în pajiști naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess, în poienile pădurilor termofile. Metoda de cercetare pentru floră Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de birou și etapa de teren. În etapa de birou a fost analizată literatura existentă referitoare atât la răspândirea speciilor cât și la biologia și ecologia acestora. Ulterior au fost realizate hărți de teren în format digital pentru a putea fi încărcate în GPS. În etapa de teren s-au făcut deplasări în aria protejată folosind metoda pe itinerar Borza et.Boșcaiu, 1965 pentru identificarea speciilor căutate. La determinarea taxonilor s-au folosit cheile dicotomice din Flora ilustrată a României, Ciocârlan, 2000 și Flora României, Săvulescu et al., 1952-1976. Rezultate ale cercetării florei Inventarierea și cartarea speciei Echium russicum J.F. Gmel., Capul șarpelui Conform ecologiei sale, ochiurile de pajiști stepice din această rezervație nu sunt de regulă favorabile existenței acestei specii, xeromezofită, subtermofilă, ce vegetează prin pajiști și tufărișuri dinzonade stepă până în etajul gorunului. Cu toate acestea, toate zonele ariei protejate conținând enclave de pajiști ce păreau favorabile existenței speciei Echium russicum, au fost parcurse cu atenție și nu a fost identificat nici un exemplar din această specie. De asemenea, au fost parcurse și fâșiile de pajiști, situate între rezervație și terenurile arabile care o înconjoară. Nici în aceste zone specia nu a fost identificată. În concluzie, este puțin probabil că specia să existe în aria protejată ROSCI0165 Pădurea Pogănești suprapusă cu rezervația naturală. Există posibilitatea ca Echium russicum să fi fost semnalată din pajiștile stepice din zonă, informația fiind preluată ca atare în formularul standard, fără a exista o verificare a prezenței acestei specii în teren. Inventarierea și cartarea speciei Iris aphylla ssp. hungarica, Stânjenel, Iris Specia a fost identificată și des întâlnită în teren. Distribuția ei este prezentată în Anexa nr. 1 la planul de management. Este bine răspândită pe suprafața rezervației, preponderent în ochiurile stepice și rariști, în grupuri formate din 1-15 indivizi.
    2.3.2. Fauna Fauna zonei este destul de diversă. În acest plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă la speciile menționate în fișa ariei naturale protejate de interes național Pădurea Pogănești, cod 2.417., precum și la speciile poziționate în secțiunea 3.3 a formularului standard al ROSCI0165 Pădurea Pogănești.2.3.2.3. Amfibieni și reptile Speciile de amfibieni și reptile din cele ce urmează fac parte din secțiunea 3.3 a formularului standard al sitului Natura 2000 Pădurea Pogănești. Gușterul, Lacerta viridis, este o specie mezo-termofilă, preferând habitate cu acoperire vegetală, cu un anumit grad de umezeală, dar și cu posibilități de sorire. Este o specie des întâlnită în Pădurea Pogănești, mai cu seamă în luminișurile de pădure și liniile parcelare. În timpul verii se pot surprinde numeroase exemplare sorind aproape pe tot cuprinsul pădurii. În situl Pădurea Pogănești nu pot exista dubii că starea de conservare este bună. Șopârla de câmp, Lacerta agilis, trăiește în habitate deschise care permit insolație puternică, xerice, pajiști uscate, de obicei lipsite de vegetație arborescentă și la oarecare depărtate de habitate acvatice. În zona pădurii Pogănești specia a fost întâlnită doar în poienile însorite din partea de nord a sitului precum și la liziera pădurii. Au fost observate pe teren destul de puține exemplare, din care doar câteva au fost observate între limitele rezervației naturale. Ca atare, în interiorul sitului, datorită lipsei sau prezenței foarte reduse a habitatului favorabil speciei L. agilis este dificil de vorbit de o stare de conservare favorabilă. Broasca roșie de pădure, Rana dalmatina trăiește în păduri de foioase de la câmpie și deal și în mlaștini/zone umede, de la 0 la 900 m. Trăiește pe uscat în cea mai mare parte a anului, fiind activă atât ziua, cât și noaptea. Rana dalmatina înregistrează efective însemnate în România, probabil de ordinul sutelor de mii, având o distribuție relativ uniformă, corelată cu existența habitatelor de pădure sau zone umede cu vegetație palustră. Pe parcursul lucrărilor de inventariere, broasca roșie de pădure a fost identificată într-o singură locație,în două exemplare. Situl Pădurea Pogănești prezintă un singur habitat propice reproducerii și dezvoltării: valea situată în centrul rezervației. Broasca mare de lac, Rana ridibunda și broasca mică de lac,Rana esculenta, nu au fost întâlnite în situl Pogănești, pe parcursul lucrărilor de inventariere desfășurate în vara anului 2012. Acest fapt se poate datora secetei pronunțate din vara anului 2012 dar mai degrabă lipsei aproape totale a habitatului caracteristic, cu ape stagnante caracteristic celor două specii. Chiar dacă în văile din partea de nord a sitului, în perioada de primăvară ar putea fi găsite exemplare ace celor două specii, reprezentarea acestora la nivel de sit este fără îndoială redusă.
    2.4. Informații socio-economice și culturale Datele cuprinse în această secțiune se referă în principal la teritoriul comunei pe raza căreia este localizat situl, Suceveni, și se bazează pe studiul socio-economic al zonei efectuat odată cu activitatea de elaborare a studiilor privind biodiversitatea în procesul de elaborare a planului de management. Demografia În comuna Suceveni populația este scădere: astfel, în anul 2010 erau cu 96 locuitori mai puțini decât în 2005. La nivelul anului 2010 în comuna Suceveni exista o populație stabilă de 2013 locuitori, cu peste 99% dintre ei de etnie română. Distribuția pe sexe a populației, la nivelul comunei Suceveni, arată o ușoară creștere în rândul bărbaților și o scădere în cadrul persoanelor de sex feminin. Declinul sporului natural duce la o îmbătrânire a populației, la care contribuie și migrația tinerilor din mediul rural,în special a celor cu pregătire profesională, din cauza lipsei de oportunități de dezvoltare. Conform Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați ponderea șomajului din comuna Suceveni cunoaște o creștere în lunile de iarnă, față de cele de vară, reprezentând de fapt șomajul ascuns al celor care lucrează în agricultură. Cea mai afectată categorie de vârstă în anul 2009 este cea de 35-45 ani și cea de peste 45. Activități economice Procentele scăzute ale populației active din cadrul comunei Suceveni indică o forță de muncă scăzută în zonă, acest lucru se datorează în mare parte faptului că agricultura este principala activitate economică din comună. Majoritatea locuitorilor lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea și veniturile medii continuă să rămână scăzute în legatură și cu specificități legate de sol, relief, climă, biodiversitate. Investițiile în comuna Suceveni se referă la: alimentare cu apă, parc de agreement, construirea unui centru pentru persoane în vârstă, renovarea căminului cultural din localitatea Rogojeni. Comuna Suceveni necesită în acest moment o serie de investiții direcționate către crearea de locuri de muncă pentru locuitorii acestei comune. O soluție care ar putea ajuta comună să se dezvolte pe termen lung este legată de sprijinirea agriculturii, aceasta fiind una din activitățile specifice zonei, alături de creșterea animalelor. Agricultura din zona Băneasa este reprezentată de mici proprietari de pământ ce nu practică o exploatare agricolă organizată, dar și de exploatații mai mari, deținute de companii cu sediul în Galați, de exemplu SC Hanță SRL, ce gospodărește o suprafață de peste 1000 ha parte proprietate proprie, parte arendată de la mici proprietari.Suprafața agricolă a comunei Suceveni este de 5.166 ha, suprafața fânețelor și pășunilor din Suceveni fiind cu mult mai restrânsă, de doar 737 ha. O categorie importantă de terenuri agricole o constituie viile care reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole,dar renunțarea în unele zone la activitățile agricole tradiționale de îngrijire conduce la degradarea lor și la modificări ce duc la pierderea rentabilității. În comuna Suceveni din totalul suprafeței agricole, viile ocupa circa 6,49%. Producția animalieră a înregistrat, la nivelul comunei Suceveni creșteri după anul 2001.Trebuie menționat că în zona nu exista structuri organizate zootehnice, toate animalele fiind crescute în gospodării și pășunate fie în comun pe islazul comunal, fie pe cont propriu pe pășunile private. Cele mai bine reprezentate animale sunt păsările, însă la fel de importantă este și activitatea de creștere a ovinelor. Din punct de vedere silvic, Pădurea Pogănești este administrată de către Ocolul silvic Galați din cadrul Direcției silvice Galați, subunitate a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. Toată suprafața sitului este în proprietate privată aparținând doamnei Ioana Vasiliu Bolnavu. Fondul de vânătoare pe raza căruia se află situl Pădurea Pogănești este fondul 30 Suceveni, administrat de Ocolul silvic Galați. Patrimoniul cultural și istoric al zonei Pe teritoriul comunei Băneasa se găsesc următoarele obiective turistice culturale: biserica veche din Rogojeni "Sfinții Mihail și Gavril"; biserica din Suceveni, cu hramul "Sfinții Constantin și Elena". Turism În dezvoltarea turismului, promovarea anumitor activități tradiționale, produselor locale, ocupă un loc foarte important. Conștientizarea publică a specificului zonei ar putea conduce la creșterea vizibilității acesteia pe plan turistic. Promovarea produselor tradiționale și a sărbătorilor locale asigură o dezvoltare durabilă a resurselor turistice din zonă și o creștere inevitabilă a nivelului de trai.2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile și habitatele de interes conservativ2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor Conform Directivei Habitate privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, starea de conservare a unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:– arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile ori în creștere;– habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare;– speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. În ceea ce privește habitatele de importanță comunitară luate în studiu, considerăm că menținerea structurii naturale și a funcțiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menținerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă și ca atare va fi îndeplinită și cea de-a treia condiție necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de față se concentrează în special pe structura arboretelor. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere s-a realizat prin analizarea unor indicatori de suprafață și dinamica și a unor indicatori de structură a habitatului la nivel de arboret, de regenerare, de subarboret, de pătură erbacee sau în cazul unor perturbări diverse. Pentru analiza stării de conservare a habitatului forestier au fost urmăriți toți indicatorii din tabelul 4.  +  Tabel 4: Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare
    Indicatorul supus evaluării    Mod de exprimare   Valoarea indicatorului:
    Normală Pragul acceptabil
    1. Suprafața
    1.1. Suprafața minimă   hectare   ≥ 1 la arboretele pure Minim 1
    ≥ 3 la arboretele amestecate Minim 3
    1.2. Dinamica suprafeței    % de diminuare, privită ca distrugere atât a biotopului cât și a biocenozei, din suprafața subparcelei     0     Maxim 5
    2. Etajul arborilor
    2.1. Compoziția        % de participare a speciilor principale de baza în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure    80 - 100 în cazul arboretelorpure sau constituite doar dinspecii principale de bază    Minim 60
    50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de baza și alte specii     Minim 40
    2.2. Specii alohtone % din compoziția arboretului 0 Maxim 20
    2.3. Mod de regenerare  % de arbori regenerați din sămânță din total arboret   100   Minim 60
    2.4. Consistența, cu excepția arboretelor în curs de regenerare   % de închidere a coronamentuluila nivel de arboret    80 - 100 în cazul habitatelorde pădure   Minim 70
    30 - 50 în cazul habitatelor de rariște   Minim 20
    2.5. Numărul de arbori uscați pe picior, cu excepția arboretelor sub 20 ani  Număr de arbori la hectar     4 - 5 în arborete de până la 80 ani   Minim 3
    2 - 3 în arborete de peste 80 ani   Minim 1
    2.6. Numărul de arbori aflați în curs de descompunere pe sol, cu excepția arboretelor sub 20 ani Număr de arbori la hectar     4 - 5 în arborete de până la 80 ani   Minim 3
    2 - 3 în arborete de peste 80 ani   Minim 1
    3. Semințișul, doar în arboretele sau terenurile în curs de regenerare
    3.1. Compoziția        % de participare a speciilor principale de bază în compoziția arboretului, potrivit tipului natural fundamental de pădure    80 - 100 în cazul arboretelorpure sau constituite doar din specii principale de bază   Minim 60
    50 - 70 în cazul arboretelor de amestec dintre specii principale de bază și alte specii     Minim 40
    3.2. Specii alohtone   % de acoperire pe care îl realizează speciile alohtone din total subparcelă    0    Maxim 20
    3.3. Mod de regenerare    % de acoperire pe care îl realizează exemplarele regenerate din sămânță din total semințiș     100     Minim 70 %
    3.4. Grad de acoperire       % de acoperire pe care îl realizează semințișului plus arborii bătrâni, unde există, în cazul arboretelor în care seaplică tratamente bazate pe regenerare sub masiv, din totalarboret ≥ 80 în cazul habitatelor de pădure    Minim 70  
    > 30 în cazul habitatelor de rariște    Minim 20  
    4. Subarboretul, doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani
    4.1. Specii alohtone  % de acoperire din suprafața arboretului   0   Maxim 20
    5. Stratul ierbos, doar în arboretele cu vârstă de peste 30 ani
    4.2. Specii alohtone  % de acoperire din suprafața arboretului   0   Maxim 20
    6. Perturbări
    6.1. Suprafața afectată a etajului arborilor  % din suprafața arboretului pe care existența etajului arborilor este pusă în pericol    0    Maxim 10
    6.2. Suprafața afectată a semințișului  % din suprafața arboretului pe care existența semințișului este pusă în pericol    0    Maxim 20
    6.3. Suprafața afectată a subarboretului  % din suprafața arboretului pe care existența subarboretului este pusă în pericol    0    Maxim 20
    6.4. Suprafața afectată a stratului ierbos  % din suprafața arboretului pe care existența stratului ierboseste pusă în pericol    0    Maxim 20
    În tabelul de mai jos se prezintă aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Pogănești. Tabel 5: Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Pogănești
    u.a.       Tip habitat      Stare de conservare:   Amenințări identificate       Observații     
    Favorabilă Nefavorabilă:
    Supraf., ha Supraf., ha   Cauza
    117 A 91AA 26.3 - - - Regenerare arbori din lăstari 100 %
    117 D    91Y0    10.4    -    -   Semințiș invaziv de salcâm   Stare favorabilă la limită, din cauza compoziției arboretului; Regenerare arbori din lăstari 100 %
    121 G% 91AA 13.3 - - - Regenerare arbori din lăstari 100 %
    121 G%   91Y0    5.0    -    -    -   Stare favorabilă la limită, din cauza compoziției arboretului; Regenerare arbori din lăstari 100 %
    122 A%   91AA    9.3    -    -    -   Regenerare arbori din lăstari 100 %;Nu sunt suficienți arbori uscați pe picior și la sol
    122 A%   91Y0    4.0    -    -    -   Regenerare arbori din lăstari 100 %;Nu sunt suficienți arbori uscați la sol
    122 D%   91AA    4.0    -    -    -   Regenerare arbori din lăstari 100 %;Nu sunt arbori uscați pe picior și la sol
    122 D%    91Y0     -     8.3    Compozițiaetajului arbores- cent Uscare de intensitate slabă la tei, 10%   Regenerare arbori din lăstari 100 %;Nu sunt suficienți arbori uscați pe picior și la sol  
    123 B%   91Y0    3.7    -    -   Semințiș invaziv de salcâm   Stare favorabilă la limită, din cauza compoziției arboretului; Regenerare arbori din lăstari 100 %
    123 B%   91AA    4.0    -    -    -   Regenerare arbori din lăstari 100 %;Nu sunt arbori uscați pe picior și la sol
    123 D    91AA    1.2    -    -    -   Regenerare arbori din lăstari 100 %;Nu sunt arbori uscați pe picior și la sol
    Total   81.2 91% 8.3 9% -   -   -  
    Se observă că cea mai mare parte dintre arborete au stare de conservare favorabilă. Pe tipuri de habitate situația este următoarea:– la 91AA, 100%, adică 58,1 ha au stare de conservare favorabilă;– la 91Y0,74% adică 23,1 ha au stare de conservare favorabilă și 26% adică 8,3 ha nefavorabilă. Cauza principală care a stat la baza stării nefavorabile de conservare este gospodărirea pădurilor din sit în regimul crâng, în perioada interbelică, gorunul nereușind să facă față capacității remarcabile de regenerare vegetativă a teiului argintiu, dar și a frasinului. Dar la aceasta a contribuit și faptul că arboretul respectiv face parte din rezervația naturală, deci potrivit legilor în vigoare nu s-a putut aplica nicio intervenție silviculturală în sprijinul speciei edificatoare, gorunul, sau pentru optimizarea numărului de exemplare la cioată, cazul în special al teiului argintiu care dă semne de uscare. Problema cea mai importantă o reprezintă fragmentarea habitatelor de interes comunitar prin plantații de salcâm, specie recunoscută pentru puterea invazivă deosebită. Cu ocazia lucrărilor de teren s-au observat și unele neconcordanțe din planurile de amenajare. Ele nu sunt de natură a perturba managementul ariei protejate de aceea se recomandă corectarea lor cu ocazia elaborării următorului amenajament:– există zone în care separarea subparcelelor este insuficientă în u.a.: 121 G, 122 A, 122 D și 123 B, în aceste subparcele sunt prezente ambele tipuri de habitate de importanță comunitară identificate– există subparcele în care compoziția arboretului nu este corect stabilită, ca în u.a. 117 A și 122 A;– în u.a. 123 D clasa de producție este greșit stabilită;– în suprafețele din clasa de regenerare nu se propune revenirea la tipul natural de pădure, se dorește introducerea salcâmului, acesta este propus pentru a fi folosit chiar și la completări într-un arboret de stejar pufos, u.a. 123 D;– tipurile de pădure nu sunt stabilite corespunzător, problema cea mai mare este în cazul arboretelor din habitatul 91AA. Probleme de importanță secundară sunt lipsa lemnului mort din pădure și regenerarea cvasitotală a arborilor din lăstari, din cauză că aceste păduri, în trecut, au fost gospodărite în regimul crâng.
    2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru Echium russicum Faptul că nu au fost identificate exemplare din această specie denotă o stare de conservare puțin favorabilă. Perioada scurtă de numai un sezon de vegetație avută la dispoziție nu ne permite să recomandăm eliminarea speciei din Formularul Standard Natura 2000, însă, în urma programului de monitorizare a speciei, această posibilitate trebuie luată serios în considerare, în ciuda faptului că habitatul acestei specii este relativ bine reprezentat în cadrul sitului.  +  Tabel 6: Evaluarea stării de conservare a speciei Echium russicum
    Parametrii   Limite   Caracterizarea speciei pe baza observațiilor din teren
    Cantitativi
    Dimensiunea populației din sit  Apare ca rară în fiecare sit, 2-20 indivizi în siturile vizitate în ultimii ani. Specia nu a fost identificată în teren  
    Tendința de evoluție a populației în sit O reducere a populațiilor existentemai mică de 5 % poate fi acceptată Specia nu a fost identificată în teren
    Dinamica populației
    Capacitatea reproductivă  Semințe viabile la peste 50 % din indivizii populației Specia nu a fost identificată în teren
    Rata de supraviețuire  Cel puțin 50% indivizi maturi  Specia nu a fost identificată în teren
    Boli și dăunători
    Absența bolilor/dăunătorilor specifice  Leptosphaeria dolioloides, Auersw.-Karst., Pleosporaceae, trebuie să fie absentă  Specia nu a fost identificată în teren
    Diversitatea genetică
    Hibridizarea  Nu  Specia nu a fost identificată în teren
    Habitatul speciei
    Suprafața habitatelor care adăpostesc specia    Nu se admit reduceri ale suprafețelor siturilor Natura 2000 în care se afla planta   Specia nu a fost identificată în teren, deși ochiurile de pajiști stepice din rezervațiepar adecvate pentru această specie.
    Compoziția specifică a comunităților vegetale în care se găsește specia Asociat cu habitatul 62C0   Specia nu a fost identificată în teren  
    Perturbări
    Operațiuni agricole    Cosirea fânețelor în care crește specia se va face după maturizarea fructelor.  Nu se observă influența antropică în enclavele de pajiște, habitat potențial pentru această specie.
    STAREA DE CONSERVARE      -     Amenințarea potențială la adresa speciei Echium russicumeste dispariția enclavelor de pajiști stepice, ca habitat potențial al acestei specii.
    2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Iris aphylla ssp. hungarica Starea de conservare a speciei este considerată favorabilă. În tabelul de mai jos se poate urmări aprecierea stării de conservare a specie Iris aphylla spp. hungarica în Pădurea Pogănești.  +  Tabel 7: Evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica
    Parametrii   Limite   Caracterizarea speciei pe baza observațiilor din teren
    Cantitativi
    Tendința de evoluție a populației în sit         Este posibil ca un declin cu 10% a numărului de indivizi/ populație sănu afecteze starea dinamicii multianuale a acestora       Populație bine reprezentată. În măsura în care se va menține structura și compoziția actuală a habitatelor caracteristice, pajiște, rariști de pădure; impactul antropic actual, redus, nu se prevede un declinal numărului de indivizi din sit.
    Dimensiunea minimă a unei populații viabile  Populațiile trebuie să aibă minimum10 indivizi pentru a putea fi viabile Populația acestei specii este formată din peste 350 de indivizi.
    Dinamica populației
    Pierderi din populație    În unele populații se află unele insecte Coleoptere ce consuma elementele florale la anteza acestora Nu s-au observat atacuri ale insectelor consumatoare de elemente florale.  
    Diversitatea genetică
    Hibridizarea Nu Nu este cazul
    Habitatul speciei
    Compoziția specifică a comunităților vegetale în care se găsește specia Specia crește în habitatele naturale: 6110, 62C0, 6240  Habitatul speciei are compoziție specifică bogată.  
    Menținerea trăsăturilor specifice ale habitatului speciei             Amenințarea constă în schimbarea modului de folosință a terenurilor unde crește această specie. De aceea, este necesar a se păstra pajiștile respective ca fânațuri pentru cosit, și nu pentru pășunat animalele. A nu se ara ori prelua terenurile spre alte folosințe ori pentru construirea locuințelor sau a altor construcții de tip zootehnic/ industrial. În zona montană unde crește specia amenințarea o constituie colectareade către turiști sau localnici pentru a oferi florile spre vânzareHabitatul speciei se află într-o stare favorabilă de conservare, nefiind identificate semene ale unui impact antropic nefavorabil speciei.          
    Competiție
    Specii introduse/specii invazive      Poate apare o competiție cu alte specii de nuanță xerofila; un maximum de 5% de alte specii competitoare existente în imediata apropiere a populațiilor de Iris aphylla ssp. hungarica poate fi admis Nu este cazul       
    STAREA DE CONSERVARE FAVORABILĂ
    Amenințarea potențială la adresa specie Iris aphylla L. ssp. hungarica este dispariția enclavelor de pajiști stepice, ca habitat potențial al acestei specii. Pentru a eficientiza procesul de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ din zonă, se propune corectarea limitelor sitului, în așa fel încât ele să coincidă în totalitate cu limitele fondului forestier, mai cu seamă la limita exterioară parcelelor 121, 122, 123, 117 din UP IV Suceveni. Acest demers trebuie făcut în perioada până la elaborarea și aprobarea următorului plan de management integrat al ariei. Ca atare, harta cu limitele finale propuse pentru situl Natura 2000 Pădurea Pogănești este redată în Anexa 1 la Planul de management. În ceea ce privește limitele rezervației natural Pădurea Pogănești, faptul că starea de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată rezervația este favorabilă atestă eficienta acestei rezervații și, ca urmare, este oportună menținerea ei în limitele pentru care a fost declarată - respectiv următoarele unități amenajistice:122A, 122D și 123B din UP IV Suceveni, OS Galați. Aceste unități amenajistice au o suprafață însumată de 33,5 ha, care ce corespunde prevederilor din Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a III-a, Zone protejate.
     +  Capitolul III SCOP ȘI OBIECTIVE3.1. Scopul managementului Scopul managementului ariilor naturale protejate de la Pogănești este de a menține sau a îmbunătăți acolo unde este cazul prin intervenții active de management starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.3.2. Obiective pentru specii și habitate Habitatele forestiere 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen1. Conservarea habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogănești2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogănești Speciile de plante Iris aphylla și Echium russicum:3. Conservarea populațiilor de Iris aphylla și Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogănești4. Monitorizarea stării de conservare a populațiilor de Iris aphylla și Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogănești Alte specii de flora și faună importante5. Monitorizarea stării de conservare a populațiilor aparținând altor specii importante din aria naturală protejată Pădurea Pogănești Obiective comune6. Actualizarea informațiilor din Formularul Standard al sitului de importanță comunitară Pădurea Pogănești7. Gestionarea activităților antropice în ariile naturale protejate de la Pogănești8. Conștientizarea și informarea populației locale din zonă  +  Capitolul IV IMPLEMENTARE4.1. Acțiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor4.1.1. Acțiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor În ceea ce privește modul actual de planificare și aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier național,administrarea acestora fiind supusă regimului silvic și deci reglementată prin legislația națională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice, elaborate de către entități specializate după norme unitare la nivel național și aprobate de autoritatea națională care răspunde de silvicultură. Activitatea de amenajare a pădurilor se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: principiul continuității exercitării funcțiilor atribuite pădurii, principiul exercitării optimale și durabile a funcțiilor multiple de producție ori de protecție, principiul valorificării optimale și durabile a resurselor pădurii, principiul estetic; principiul conservării și ameliorării biodiversității. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure și regenerarea naturală din sămânță a arboretelor. Se poate deci afirma că,mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucțiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerințelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar. Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat și funcțional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenție de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar și în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu strictețe prevederile planurilor de gospodărire și a instrucțiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura2000,pe lângă valoarea științifică și turistică, trebuie să reprezinte zone model pentru conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu strictețe regulile silvice prevăzute în actele normative în vigoare. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea. Pe baza experienței acumulate în alte zone ale Rețelei Natura 2000 și printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire vor trebui adaptate continuu la realitățile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor și habitatelor. Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informațiile referitoare la starea actuală de conservare precum și eventualele amenințări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru fiecare habitat forestier măsurile necesare în general pentru menținerea și refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung și nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent și pe termen relativ scurt vor fi de asemenea subliniate pentru fiecare habitat în parte. Măsurile propuse sunt descrise în două mari categorii: cele necesare menținerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual și cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă în prezent.  +  MĂSURI NECESARE MENȚINERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂI. MĂSURI SILVICULTURALE 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos și 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen Cu toate că etajul arborilor din habitatul 91AA are o compoziție puțin diversificată, fiind constituit aproape în exclusivitate din stejar pufos, datorită condițiilor de mediu specifice gospodărirea lor reclamă multă atenție. Toate intervențiile silviculturale trebuie să se adapteze condițiilor staționale limitative și în special să favorizeze regenerarea din sămânță a stejarului pufos, mai ales în cazul arboretelor situate pe versanți înclinați, cu sol superficial și înierbare puternică. Fructificația acestora trebuie valorificată din plin, având în vedere frecvența redusă a anilor în care aceasta este abundentă, precum și condițiile în general vitrege instalării și dezvoltării semințișurilor. De asemenea, un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanșării unor procese erozionale. Habitatele din categoria 91Y0, pădurile dacice de stejar și carpen, sunt printre cele mai complexe habitate de pădure, din punct de vedere al compoziției specifice, întrucât condițiile staționale sunt puțin restrictive. Din această cauză, managementul lor necesită o atenție deosebită. Alte două aspecte importante care trebuie luate în considerare sunt periodicitatea mare a anilor în care fructificația gorunului și stejarului pedunculat este abundentă și necesitățile speciale privind dezvoltarea semințișurilor acestor specii. La acestea se adaugă și capacitatea competitivă deosebită, în special la vârste tinere, a teilor și carpenului, dar și a altor specii secundare ca jugastru, arțar tătărăsc sau altele. Așadar, pentru evitarea declanșării unor succesiuni nedorite și degradarea structurii habitatelor, proporționarea optimă a amestecului de specii trebuie să fie unul din obiectivele principale ale gospodăririi silvice. Pădurile luate în studiu pentru habitatul 91AA sunt încadrate atât în categoria celor care sunt excluse de la reglementarea procesului de producție, subparcelele silvice: 122 A%, 122 D% și 123 B%, cât și a celor în care recoltarea de masă lemnoasă este o activitate importantă, restul subparcelelor silvice, care conțin habitatul în cauză. Pădurile luate în studiu pentru habitatul 91Y0 sunt încadrate atât în categoria celor care sunt excluse de la reglementarea procesului de producție, respectiv subparcelele silvice: 122 A%, 122 D% și 123 B%, cât și a celor în care recoltarea de masă lemnoasă este o activitate importantă, restul subparcelelor silvice, care conțin habitatul în cauză. Pentru arboretele cu rol important de producție facem următoarele recomandări:a) pentru 91AA, la lucrările de regenerare, îngrijire și conducere: prin toate operațiunile culturale se vor promova cvercineele, în principal speciile de stejar pufos și stejarul brumăriu;b) pentru habitatul 91Y0, la lucrările de regenerare, îngrijire și conducere prin toate operațiunile culturale, cel puțin în primii 20 - 25 ani de viață, stejarul și gorunul vor fi sprijiniți fără rezerve, mai ales pe porțiunile în care dezvoltarea lor este împiedicată de alte specii, în principal de tei, salcâm și carpenc) la lucrările de regenerare:i) solul va fi mobilizat pe 30-40 % din suprafața ce se urmărește a fi însămânțată, cu atenție însă pentru protejarea speciilor rare;ii) excepțional, în cazul în care fructificațiile sunt foarte rare sau semințișul cvercineelor nu se instalează, în ochiurile deschise prin tăieri de regenerare se va recurge la plantații, eventual la semănături directe. Materialul seminologic va fi de proveniență locală sau din ecotipuri similare; pentru habitatul 91Y0, pe lângă speciile edificatoare, în microstațiuni favorabile, pot fi introduse și alte esențe prețioase: cireș, frasin, arțar, sorb și altele asemenea, în proporție apropiată de cea a tipului natural fundamental de pădure, crescând astfel biodiversitatea și valoarea ecologică și economică a arboretelor;d) la lucrările de îngrijire:i) lucrările vor promova fenotipurile valoroase și exemplarele regenerate din sămânță în detrimentul celor din lăstari;ii) pentru 91AA lucrările vor urmări proporționarea amestecului, prin protejarea stejarilor pufoși fără a se neglija alte specii valoroase care se întâlnesc în arboret: stejar brumăriu, cireș, sorb, stejar pedunculat, goruni, cer, păr, jugastru, arțar tătărăsc;iii) pentru 91Y0, lucrările vor urmări proporționarea amestecului, prin protejarea stejarului pedunculat și gorunului, dar fără a se neglija speciile principale de amestec valoroase, inclusiv teii;iv) speciile secundare nu vor fi extrase în totalitate, fiind importante ca sursă de hrană pentru fauna;v) se recomandă ca, în urma aplicării lucrărilor, solul să nu rămână descoperit, consistența arboretului să nu se reducă sub 0,75;vi) se va evita executarea curățirilor imediat după intrarea în vegetație, pentru a nu se răni lujerii tineri, sau la sfârșitul sezonului de vegetație, pentru a nu se predispune lujerii incomplet lignificați înghețurilor timpurii;vii) pentru habitatul 91AA, pentru diminuarea evapotranspirației produse de vânturile calde și uscate, se recomandă menținerea unui subarboret și/sau subetaj continue și a unor liziere bogate specii secundare, arborescente și arbustive;viii) tăierile de igienă se vor aplica, în special, în ultima pătrime a ciclului de viață al arboretelor, socotit până la atingerea vârstei exploatabilității, cu recomandarea de a menține 1 - 5 arbori uscați / ha, căzuți sau / și în picioare, pentru conservarea biodiversității;totuși în habitatul 91Y0, ar trebui ținută seama de specificul pădurilor de șleau, în care speciile de cvercinee au vârste ale exploatabilității mult mai mari față de cele ale speciilor secundare: carpen, tei, jugastru, arțar tătărăsc și altele asemenea sau invazive cum ar fi salcâmul; ca urmare, ar fi posibil ca răriturile să continue în etajul dominat până aproape de vârsta exploatabilității cvercineelor, însă cu condiția să nu descopere solul -să nu reducă consistența sub 0,75.Astfel de lucrări ar fi necesare în special în arboretele parțial derivatee) dacă este posibil, este de dorit ca în cuprinsul habitatului să se creeze și să se mențină un mozaic de arborete cu vârste diferite, din care, în permanență, cel puțin unul să fie matur;f) pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menținerii unui mediu mai umed vor fi promovate subarboretul și speciile arborescente de subetaj. Acolo unde lipsesc și nu se instalează în mod natural, aceste specii pot fi introduse pe cale artificială;g) ochiurile cu pajiști stepice naturale nu vor fi propuse la împădurire;h) se va interzice abandonarea în habitat a deșeurilor de orice natură.Arboretele fără rol productiv corespondente habitatului 91AA, din punct de vedere silvicultural, inclusiv în amenajamentele silvice, sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, fiind exceptate de la orice fel de intervenție. Se poate interveni doar în cazuri excepționale, numai după obținerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuși, ținând cont că rezervațiile naturale corespund categoriei IUCN IV, în care sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menținerii habitatelor și/speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale, potrivit O.U.G. nr. 57/2007, se prezintă câteva măsuri silviculturale, referitoare la sprijinirea regenerării naturale din sămânță în arboretele bătrâne, care au depășit vârsta exploatabilității tehnice, care ar merita incluse în planurile de management ale siturilor:a) pentru crearea unor condiții bune de regenerare, având în vedere faptul că în general pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul poate fi mobilizat pe 20 - 30% din suprafața ce se urmărește a fi regenerată, cu atenție însă pentru protejarea speciilor rare de plante;b) dacă subarboretul și/sau speciile secundare sunt abundente acestea trebuie înlăturate, într-o proporție care să permită instalarea și apoi dezvoltarea semințișului, imediat după instalarea semințișului de cvercinee, la sfârșitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat semințișul crescut la umbră și incomplet lignificat; tăierea arbuștilor se recomandă a fi executată de sub colet, cu atenție însă pentru protejarea speciilor rare;c) în cazul în care fructificațiile sunt foarte rare sau semințișul de cvercinee nu se instalează în eventuale ochiuri apărute prin uscarea naturală a arborilor, se poate recurge la semănături directe, eventual la plantații. Materialul seminologic va fi de proveniență locală sau din ecotipuri similare;d) pentru protejarea semințișurilor valoroase de concurența speciilor ierboase și arbustive, se pot executa descopleșiri; se recomandă ca în primii ani de la instalare, până la atingerea unei înălțimi de 40 - 50 cm, în funcție de condițiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte 2 descopleșiri pe an,una la începutul sezonului de vegetație, luna mai, și alta spre sfârșitul acestuia, lunile septembrie - octombrie, însă cu atenție maximă pentru protejarea speciilor rare de plante;e) tot în acest stadiu se pot extrage și lăstarii și drajonii tineri care amenință dezvoltarea exemplarelor din sămânță. Arboretele fără rol productiv, încadrate la habitatul 981Y0, cele care fac parte din rezervația naturală Pădurea Pogănești, respectiv unitățile amenajistice 122 A, 122 D și 123 B, din punct de vedere silvicultural, inclusiv în amenajamentele silvice, sunt destinate ocrotirii integrale a naturii, fiind exceptate de la orice fel de intervenție. Se poate interveni în ele doar în cazuri excepționale și numai după obținerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuși, ținând cont că rezervațiile naturale corespund categoriei IUCN IV, în care sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menținerii habitatelor și/speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale, potrivit O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare, ar fi de dorit să se execute în unele dintre acestea rărituri, unde există porțiuni de arboret care au consistență mai mare de 0,8, ținând cont de faptul că sunt regenerate aproape integral din lăstari și ponderea cvercineelor este în general destul de redusă;a) la lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, la fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producția, se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare; în general, intensitatea va fi mai mică iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcții de producție și protecție;b) la lucrări de regenerare, modul de aplicare al lucrărilor va fi în general asemănător cu cel recomandat pentru pădurile în care se reglementează procesul de producție, însă adaptat exigențelor funcțiilor de protecție.II. ALTE INTERVENȚII Alte măsuri necesare menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor:1. Populațiile de ungulate se vor menține în efective optime pentru a nu periclita regenerarea stejarilor; ele pot distruge ghinda dar și regenerarea de diferite dimensiuni. Având în vedere localizarea arboretelor de stejar în zone joase și în vecinătatea terenurilor agricole, problema hranei este oarecum rezolvată și deci presiunea faunei asupra vegetației forestiere este în general redusă. Dacă este totuși necesar, se vor aplica substanțe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării stejarilor împotriva faunei sălbatice;2. Se va interzice pășunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare naturală sau unde se urmărește instalarea acesteia;3. Aprinderea focului va fi permisă doar zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere condițiile de uscăciune caracteristice pentru aceste habitate, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole limitrofe se va face doar cu acceptul autorității competente pentru protecția mediului și cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, conform prevederilor art. 94, alin. (1), litera n, din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare;4. Se va interzice abandonarea în habitat a deșeurilor de orice natură;5. Chiar dacă la momentul actual turismul în arie este redus, reglementarea acestei activități este deosebit de importantă. În cazul în care în viitor se va urmări promovarea ariei pentru turism, afișarea unor reguli generale de vizitare reprezintă o cale eficientă de educare a publicului și evitare a degradării ecosistemelor naturale. În habitatele protejate, accesul în afara potecilor marcate, cât și utilizarea vehiculelor motorizate în scopuri turistice vor fi restricționate în funcție de cerințele de conservare. Verificarea respectării acestor reguli trebuie făcută regulat și eventualele abateri trebuie sancționate prompt.Atât căile de vizitare prin habitatele protejate dar și locurile speciale de campare și modul de gestionare a deșeurilor trebuie respectate cu strictețe.  +  MĂSURI NECESARE REFACERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂI. INTERVENȚII SILVICULTURALE1. În urma unor perturbări catastrofale, pădurile de stejari se vor reface prin plantații, semănături directe sau prin regenerare naturală, dacă poate fi asigurată din arborete învecinate neafectate. Se va utiliza material de proveniență locală;2. Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung să domine și să elimine stejarii, amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate, în funcție de stadiul de dezvoltare: descopleșiri, degajări, curățiri, rărituri, tăieri de regenerare, introducere prin însămânțări, plantații, ajutorarea regenerării naturale.  +  Tabel 8: Măsuri de gospodărire a arboretelor cu stare nefavorabilă de conservare și/sau amenințate
    u.a.   Tip habitat   Supraf. cu stare nefavor., ha Măsuri de refacere a stării favorabile de conservare
    122 D%        91Y0        8.3       Dacă este posibil, arboretul fiind inclus în rezervația naturală, este de dorit să se execute rărituri, astfel ca în timp să se extragă o partedin tei, acesta este afectat și de uscare de intensitate slabă, și frasin din compoziția arboretului, astfel încât ponderea gorunului să crească la cel puțin 40%
    Pe viitor este bine să se revină, pe cât posibil, la tipul natural de pădure, în arboretele din sit care momentan sunt formate din alte specii, în general plantații de salcâm, fără cod Natura 2000. În arboretele de stejar pufos, din rezervația naturală, trebuie sprijinită regenerarea naturală din sămânță, astfel încât, în timp, să se ajungă ca ponderea arborilor regenerați generativ să fie preponderentă. În plus trebuie începută cât mai curând o campanie de extragere a semințișului invaziv de salcâm. În viitorul amenajament silvic trebuie să se remedieze lipsurile constatate și menționate la secțiunea 2.5.1 a prezentului document și anume:– redelimitarea pe criterii de omogenitate a arboretelor din subparcelele: 121 G, 122 A, 122 D și 123 B;– revizuirea determinării compoziției arboretelor în subparcelele 117 A și 122 A;– revizuirea stabilirii clasei de producție în arboretul din subparcela 123 D;– propunerea revenirii la tipul natural fundamental de pădure în suprafețele din clasa de regenerare, inclusiv în ceea ce privește completările propuse pentru subparcela 123D;– revizuirea încadrării unităților amenajistice pe tipuri natural fundamentale de pădure, mai cu seamă în parcelele unde a fost identificat și cartat habitatul 91AA; Chiar dacă în zonă condițiile sociale sunt delicate și costurile referitoare la paza eficientă a arboretelor ridicate, este de dorit să se mențină măcar un minim de lemn mort în arborete. Trebuie ținut sub control semințișul de salcâm, care a început să se instaleze în unele arborete naturale.
    II. ALTE INTERVENȚII În cazul în care, din diverse cauze, stabilitatea versanților este afectată sau sunt prezente fenomene de eroziune accentuată, de suprafață sau adâncime, se va acționa prompt pentru înlăturarea factorilor declanșatori și se vor aplica măsuri tehnice specifice pentru reabilitare a stațiunilor.
    4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de plante de interes conservativ din ariile protejate de la Pogănești Măsuri de gospodărire pentru specia Iris aphylla L. ssp. hungarica Ca regulă generală, se va urmări menținerea ochiurilor stepice care oferă habitat speciei. În acest sens:– pășunatul în ochiurile stepice va fi interzis;– recoltarea fânului, dacă e cazul, se va face după perioada coacerii semințelor speciei;– se vor extrage speciile lemnoase, de arbori sau arbuști, care se instalează în ochiurile stepice și au tendința de a deveni copleșitoare;– nu se vor efectua plantații în ochiurile stepice și nici lucrări de instalare a unor culturi agricole cu rol de asigurare a hranei complementare pentru vânat;– se vor aplica măsuri de conștientizare în rândul populației din apropiere, asupra necesității de a proteja această specie. Menținerea managementului forestier actual și a mozaicului existent de habitate, pajiște/pădure, contribuie la menținerea habitatului potențial al acestei specii într-o stare de conservare adecvată. Măsuri de gospodărire pentru specia Echium russicum Ca regulă generală, sunt valabile aceleași măsuri ca la specia anterioară. În plus, se va interzice culegerea plantelor cu flori și se va controla strict respectarea acestei prevederi. Dacă în anii următori va fi identificată specia în teren, se vor lua măsuri speciale de protejare împotriva oricăror amenințări antropice sau naturale pentru asigurarea perpetuării ei și a creșterii populației.4.1.3. Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile protejate de la Pogănești Pentru a crește eficiența măsurilor de management în conservarea speciilor și habitatelor pentru care au fost declarate ariile protejate de la Pogănești, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ, specie sau habitat, au fost elaborate protocoale de monitorizare a stării de conservare. Indicatorii aleși și frecvența monitorizării sunt stabiliți în conformitate cu particularitățile fiecărui habitat sau specie. Pentru ariile protejate de la Pogănești se propune următorul plan, descris în tabelul de mai jos.  +  Tabel 9: Plan de monitorizare pentru ariile naturale protejate de la Pogănești
    Specia/habitat Frecvența Perioada
    ROSCI0165 Pădurea Pogănești
    91AA Vegetație forestieră ponto- sarmatică cu stejar pufos Cu ocazia amenajării, 10 ani, sau la 5 ani pentru arboretele în curs de regenerare     mai-sept.   
    91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen.
    Echium russicum anual apr.-iun.
    Iris aphylla anual apr.-iun.
    4.1.4. Planul de acțiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate și indicatorii de realizat Pe baza obiectivelor de management și a măsurilor propuse pentru conservarea habitatelor și speciilor, în continuare se prezintă planul de acțiuni. Pentru realizarea acestuia cât și pentru a evalua resursele umane și materiale necesare ducerii la îndeplinire a acestuia și pentru planificarea în timp a activităților s-a folosit modelul propus de Appleton în anul 2002.  +  Tabel 10: Plan de acțiuni cu evidențierea resurselor umane și financiare pe obiective și acțiuni
    Nr. Acțiuni Rezultatul scontat Indicatori de realizat Resurse umane necesare Resurse financiare necesare
    Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    1.1.    Realizarea lucrărilor silvice necesare, ajutorarea regenerării, controlul salcâmului invaziv Gestionare durabilă a arboretului și menținerea tipului natural de pădure   Lucrări silvice executate conform nevoilor de conservare   O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii                 Cheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani                    
    1.2.      Promovarea speciilor edificatoare de arbori: stejar pufos, stejar, prin ajutorarea regenerării naturale a acestora și controlul salcâmului invaziv Proporție ridicată a speciilor edificatoare de habitat, conform pragului pentru o stare de conservare favorabilă   Proporție ridicată, cel puțin la nivelul corespunzător tipului natural de pădure, a speciilor edificatoare   
    1.3. Controlul tăierilor ilegale Menținerea pădurii în stare corespunzătoare Lipsa tăierilor în delict  
    1.4. Controlul pășunatului ilegal Menținerea pădurii în stare corespunzătoare Lipsa zonelor afectate de pășunat
    1.5.  Corectarea erorilor de amenajare la revizuirea amenajamentului Planificarea corectă a activităților silvice  Amenajament corect și adaptat complet la cerințele de conservare
    Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    2.1.     Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatele    Oferirea de informații actuale asupra habitatelor    Informații actualizate      O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii              Cheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani;cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.               
    2.2.      Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor     Menținerea într-o stare favorabilă sau surprinderea acelor situații de natură să afecteze integritatea habitatelor și care pot fi remediate Rapoarte periodice privind starea de conservare a habitatelor     
    2.3.    Monitorizarea populațiilor de ungulate   Limitarea pagubelor produse pădurii de către ungulate   Raport privind populațiile de ungulate prezente și eventuale pagube aduse regenerării speciilor edificatoare
    Obiectiv 3. Conservarea populațiilor de Iris aphylla și Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    3.1.     Menținerea condițiilor de habitat, împiedicareaîmpăduririi naturale sau artificiale și a cultivării ochiurilor stepice Ochiuri stepice bine conservate     Habitat propice speciilor      O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii     Cheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani;cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.      
    3.2.   Interzicerea culegerii plantelor din cele două specii  Menținerea sau chiar creșterea numărului de indivizi din cele două specii Populații de iris și echiumstabile sau chiar în creștere  
    Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populațiilor de Iris aphylla și Echium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    4.1.     Actualizarea informațiilor privind populațiile de Iris aphylla și Echium russicum  Oferirea de informații actuale asupra populației speciei    Informații actualizate      O persoană responsabilă cu studierea speciilor de plante, îmbunătățireastării de conservare și monitorizarea speciilor,o lună pe an         Cheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren, cca. 4000 RON în fiecare an, plătibili în activitatea, 5 ani Cheltuieli materiale pentruechipamente de monitorizare5000 RON în primul an       
    4.2.      Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor     Menținerea într-o starea favorabilă sau surprinderea acelor situații de natură să afecteze integritatea speciilor și care pot fi remediate Raport anual privind stareade conservare a speciilor      
    Obiectiv 5: Monitorizarea stării de conservare a populațiilor aparținând altor specii importante din aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    5.1.  Actualizarea informațiilor privind populația speciilor Oferirea de informații actuale asupra populației speciilor Informații actualizate   O persoană responsabilă cu monitorizarea speciilor, o lună pe an     Cheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren 4000 RON în fiecare an, plătibili în luna în care are loc activitatea, 5 ani  
    5.2.  Evaluarea periodică a stării de conservare a populației speciilor Evaluarea periodică a vulnerabilității speciilor Raport privind starea de conservare a populației speciilor
    Obiectiv 6: Actualizarea informațiilor din Formularul Standard al sitului de importanță comunitară Pădurea Pogănești
    6.1.     Revizuirea suprafeței sitului și a rezervațieinaturale    Gestionare durabilă a habitatelor prezente în sit    Formular standard actualizat în ceea ce privește suprafața    O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu parteneriiCheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani;cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.
    Obiectiv 7. Gestionarea activităților antropice în ariile naturale protejate de la Pogănești
    7.1.   Interzicerea și controlul depozitării gunoaielor în ariile naturale protejate O arie protejată curată    Lipsa gunoaielor    O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii    Cheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani,evidențiate la obiectivul 1     
    7.2.    Interzicerea aprinderii focului în aria naturalăprotejată și a arderii vegetației pe terenuri limitrofe Conservarea fitocenozelor.    Lipsa incendiilor de vegetație în arie    
    Obiectiv 8. Conștientizarea și informarea populației locale din zonă
    8.1.            Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii naturale protejate, cât mai aproape de intrarea în aria protejată        Facilitarea accesului la informații pentru turiști și populația locală           Birou funcțional de informare turistică            O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu partenerii       Cheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren, circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani;cheltuieli cuprinse la obiectivul 1. Cheltuieli pentru amenajarea și înzestrarea punctului de informare, 5.000 RON în primul an Întreținerea anuală a punctului de informare 1000 RON/an, 4 ani
    8.2.      Promovarea celor două arii naturale protejate pe pagina web a custodelui    Facilitarea accesului la informații pentru turiști și populația locală     Pagină web funcțională și permanent actualizată      O persoana responsabilă cu actualizarea permanentă a site-ului     Cheltuieli salariale o persoană 2000 RON/lună 1 lună în primul an Cheltuieli pentru întreținerea/ găzduirea site- ului 2000 RON/an, 5 ani
    8.3.     Realizarea de acțiuni deinformare a populației din zonă cu ocazia unor evenimente legate de protecția mediului  Informarea populației locale și a turiștilor     Acțiuni de informare, comunicate de presă     O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu parteneriiCheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani;cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.
    8.4.     Realizarea unor parteneriate cu școlile din zonă pentru promovarea celor două ariei protejate și a protecției mediului Creșterea respectului pentru natură în rândul elevilor    Parteneriate cu școlile din zonă și realizarea de prezentări tematice elevilor   O persoană responsabilă cu supravegherea moduluide elaborare și aplicarea amenajamentelor silvice respectiv cooperarea cu parteneriiCheltuieli salariale și pentru deplasări periodice pe teren circa 4000 RON/ lună, 12 luni pe an, 5 ani;cheltuieli cuprinse la obiectivul 1.
    4.2. Resurse umane, financiare, instituționale pentru fiecare acțiune Din punct de vedere instituțional, aria protejată Pădurea Pogănești este în custodia Direcției silvice Galați conform convenției de custodie nr. 239/07.04.2011. La nivelul ocolului și la nivelul Direcției silvice există câte o persoană responsabilă pentru aria protejata avută în custodie. În teren, paza și controlul sunt asigurate permanent de personal de teren.  +  Tabel 11: Buget estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management
    Nr. Crt.   Cheltuiala   Anul Total   
    1 2 3 4 5
    1Cheltuieli salariale 56000 56000 56000 56000 56000 280000
    2 Realizare și întreținere pagină/subpagina web   2000   2000   2000   2000   2000   10000
    3 Amenajare și întreținere punct de informare   5000   1000   1000   1000   1000   9000
    4 Cheltuieli materiale, echipamente pentru monitorizare   5000   0   0   0   0   5000
    Alte cheltuieli, neprevăzute 10% 6800 5900 5900 5900 5900 30400
    Total 74800 64900 664900 64900 64900 334400
    4.3. Calendar de implementare pentru fiecare acțiune Tabelul de mai jos prezintă calendarul de implementare al planului de acțiuni și posibilii parteneri.  +  Tabel 12: Calendarul de implementare a planului de acțiuni
      ACȚIUNI     Priori- tate      Activitatea la nivel de semestru Termen de finalizare      Responsabil activitate      Parteneri pentru implementare     
    Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
    S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
    Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogănești ariei naturale
    1.1. Realizarea lucrărilor silvice necesare, ajutorarea regenerării, controlul salcâmului invaziv 1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Proprietari de pădure,autorități publice locale
    1.2. Promovarea speciilor edificatoare de arbori, stejar pufos, stejar, prin ajutorarea regenerării naturale a acestora și controlul salcâmului invaziv 1    ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ──→   Permanent    Custode    Proprietari de pădure,autorități publice locale  
    1.3. Controlul tăierilor ilegale    1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Autoritatea publică teritorială pentru silvicultură
    1.4. Controlul pășunatului ilegal    1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Autoritatea publică teritorială pentru silvicultură
    1.5. Corectarea erorilor de amenajare la revizuirea amenajamentului     2                                             ───    ──→    Permanent     Custode     Autoritatea publică teritorială pentru silvicultură, elaboratorul amenajamentului
    Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanță comunitară 91AA și 91Y0 în aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    2.1. Actualizarea permanentă a informațiilor privind habitatele   1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Instituții academice și de cercetare  
    2.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor   1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Instituții academice și de cercetare  
    2.3. Monitorizarea populațiilor de ungulate    2    ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ──→   Permanent    Custode    Instituții academice și de cercetare, Administratorul Fondului de vânătoare
    Obiectiv 3. Conservarea populațiilor de Iris aphylla și Eschium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    3.1. Menținerea condițiilor de habitat, împiedicarea împăduririi naturale sau artificiale și a cultivării ochiurilor stepice 1    ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ──→   Permanent    Custode    Proprietari de pădure,autorități publice locale  
    3.2. Interzicerea culegerii plantelor din cele două specii    2    ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ──→   Permanent    Custode    Proprietari de pădure,autorități publice locale  
    Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populațiilor de Iris aphylla și Eschium russicum în aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    4.1. Actualizarea informațiilor privind populațiile de Iris aphylla și Echium russicum 1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Instituții academice și de cercetare  
    4.2. Evaluarea anuală a stării de conservare a habitatelor   1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Instituții academice și de cercetare  
    Obiectiv 5. Monitorizarea stării de conservare a populațiilor aparținând altor specii importante din aria naturală protejată Pădurea Pogănești
    5.1. Actualizarea informațiilor privind populația speciilor 1  ─── ─── ─── ─── ─── ─── ─── ─── ─── ──→ Permanent  Custode  Instituții academice și de cercetare
    5.2. Evaluarea periodică a stării de conservare a populației speciilor   1   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Instituții academice și de cercetare  
    Obiectiv 6. Actualizarea informațiilor din Formularul Standard al sitului de importanță comunitară Pădurea Pogănești
    6.1. Revizuirea suprafeței sitului și a rezervației naturale   1         ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  La finele anului 5  Custode   Autorități publice responsabile de protecția mediului
    Obiectiv 7. Gestionarea activităților antropice în arii naturale protejate de la Pogănești
    7.1. Interzicerea și controlul depozitării gunoaielor în ariile naturale protejate    2     ───    ───    ───    ───    ───    ───    ───    ───    ───    ──→    Permanent     Custode     Administratori de terenuri, Autoritatea publică județeană în domeniul protecției mediului
    7.2. Interzicerea aprinderii focului în aria naturală protejată și a arderii vegetației pe terenuri limitrofe 2   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Autorități publice locale, instituții de control
    Obiectiv 8. Conștientizarea și informarea populației locale din zonă                                                                     
    8.1. Realizarea unui punct de informare turistică pentru cele două arii naturaleprotejate, cât mai aproape de intrarea în aria protejată 1    ───   ──→                                   La finalul primului an  Custode    Instituții academice și de cercetare   
    8.2. Promovarea celor două arii naturaleprotejate pe pagina web a custodelui    2    ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ──→   Permanent    Custode    Instituții academice și de cercetare   
    8.3. Realizarea de acțiuni de informare a populației din zonă cu ocazia unor evenimente legate de protecția mediului 2   ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ───  ──→  Permanent   Custode   Autoritatea publică județeană în domeniul protecției mediului
    8.4. Realizarea unor parteneriate cu școlile din zonă pentru promovarea celor două arii naturale protejate și a protecției mediului 1    ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ───   ──→   Permanent    Custode    Inspectoratul Școlar Județean, Instituții academice.  
    BIBLIOGRAFIE Agasyan, A., Avci, A.,Tuniyev, B., Lymberakis, P., Andren, C.,Cogalniceanu, D., Wilkinson, J., Ananjeva, N.,Uzum,N., Orlov,N.,Podloucky, R.,Tuniyev, S., Kaya, U., Crnobrnja Isailovic,J., Vogrin,M., Corti,C., PerezMellado,V., Sa-Sousa,P., Cheylan,M., Pleguezuelos,J., Kyek, M., Westerstrăm, A., Nettmann, H.K., Borczyk, B., Sterijovski, B. Schmidt, B. -2010. Lacerta agilis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011.2. . Appleton, M. R., -2002- Protected area management planning in România - A Manual and Toolkit. Fauna Flora Internațional Borza, A., Boșcaiu, N., -1965- Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, București. Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D. -1999- - Păsările din România și Europa, Hamlyn Guide Candrea Bozga Șt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T. -2009- Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" - Monitorizarea stării de conservare. Editura Universității Transilvania din Brașov, 74 pg. Candrea - Bozga Șt.B., Indreica A.V., Lazăr G., Niță M.D., Ștefan V.,Vlăduți S. 2011. Raport floristic -Sit de importanță comunitară ROSCI0209-Racâș-Hida -"Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâș-Hida - sit de interes comunitar" COD: 7050; Beneficiar: Agenția pentru Protecția Mediului Sălaj. Ciocârlan, V., -2000- Flora ilustrată a României. Editura Ceres, București. Ciochia V. -1984- -Dinamica și migrația păsărilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București Ciochia V. -1992- - Păsările clocitoare din România, Ed. Științifică, București Constantinescu N. -1976- Conducerea arboretelor, vol. I și II. Editura Ceres, București Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A. -2005-a.Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, București, 496 p. Doniță N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriș I. A. -2005-b.Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate -92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, București, 95 p. Florescu I. I. -1991- Tratamente silviculturale. Editura Ceres, București Florescu, I. I., Nicolescu, N. V. -1998- Silvicultură, Vol. II - Silvotehnica. Editura Universității Transilvania din Brașov, 194 p Gafta D., O. Mountford -eds. -2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg. Giurgiu, V., -1988- Amenajarea pădurilor cu funcții multiple. Editura Ceres, București. Golob, A., -2005- Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 - 114 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development-Proceedings of the 6th IUFRO Internațional Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen și P. Herbst editori. Editura Universității Transilvania din Brașov Haralamb A. M. -1963- Cultura speciilor forestiere -ediția a II-a, revizuită și adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, București Isailovic Jelka Crnobrnja, Milan Vogrin, Claudia Corti, Valentin Perez Mellado, Paulo Sa- Sousa, Marc Cheylan, Juan Pleguezuelos, Hans Konrad Nettmann, Bogoljub Sterijovski, Petros Lymberakis, Richard Podloucky, Dan Cogalniceanu, Aziz Avci - 2009- Lacerta viridis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011. 2. < www.iucnredlist.org> Leahu, I. -2001- Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică și Pedagogică, București, 616 p. Mititelu D., Sârbu I., Pătrașc A., Gociu Z., Oprea A. -1993- Flora și fauna județului Galați, Universitatea Al.I. Cuza, Iași Negruțiu A. -1983- Vânătoare și Salmonicultură. Editura Didactică și Pedagogică, București Posea Gr., Badea L.-1984- România. Unitățile de relief -Regionarea geomorfologică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. Săvulescu, T. -ed, -1952 - 1976- Flora României vol. I - XIII, Editura Academiei Române. Snow, D.W. Perrins, C.M. -1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 1, UK Snow, D.W. Perrins, C.M. -1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Șt. B., Predoiu Gh., Șofletea N. - 2008- Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România" - Măsuri de gospodărire. Editura Universității Transilvania din Brașov, 184 pg. Sârbu I., Oprea A., Tănase C. -1995- rezervația naturală Pădurea Pogănești - Suceveni - jud Galați, Bul, Grăd. Bot. Iași. Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D. -1999. Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK Vlad I., Chiriță C., Doniță N., Petrescu L. -1997- Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, București *** Institutul Geologic -1968- Harta Geologică 1:200.000 -vol. 22. Bârlad, redactată de C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, București *** I.G.F.C.O.T. -1992- Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului, București *** Comisia Europeană - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice *** Comisia Europeană 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, - http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im. pdf- *** Comisia Europeană -2004- NOTE TO THE HABITATS COMMITTEE: Assessment monitoring and reporting of conservation status Preparing the 2001-2007 report under Article 17 of the Habitats Directive -DocHab-04-03/03 rev.3- "Natura 2000 în România. Species Fact Sheet", 2008, realizat în cadrul EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in România EU Phare Europe Aid/12/12160/D/SV/RO, beneficiar Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile *** MAPPM 2000 - 2. Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului *** MAPPM 2000 - 3. Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului *** MAPPM 2000 - 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului *** Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 - Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România *** O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemons *** OMMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 *** OUG nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice cu modificările și completările din Legea nr. 49/2011 *** WorldClim - Global Climate Data - Free climate data for ecological modeling and GIS - http://www.worldclim.org/  +  Anexa nr. 1
    Hărți
    Hărți distribuție specii și habitate
    -----