DECIZIA nr. 274 din 24 aprilie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 16 iulie 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Irina-Loredana Gulie- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Dumitru Șt. Mărgăritescu în Dosarul nr. 4.946/3/2017 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.642D/2017.2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Mădălina Cristina Beniog, din Baroul Vâlcea, cu delegație depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că excepția de neconstituționalitate se referă la prima sintagmă a textului, respectiv cea privitoare la evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Se arată că aceste prevederi legale încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii, precum și principiul echității, reglementat în art. 2 din Legea nr. 165/2013. De asemenea, în plus față de textele constituționale pretins încălcate, invocate în motivarea scrisă a excepției de neonstituționalitate, invocă și prevederile art. 53 din Constituție, solicitând Curții Constituționale să analizeze îndeplinirea, de către textul de lege criticat, a condițiilor de proporționalitate a măsurii legislative criticate astfel cum a făcut-o în cuprinsul deciziilor nr. 269 din 7 mai 2014 sau nr. 590 din 26 septembrie 2017. Se mai arată că textul de lege criticat creează o inechitate mai ales pentru cetățenii cărora li se aplică această modalitate de evaluare a imobilului, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, dat fiind faptul că nivelul grilelor notariale este diferit de la an la an. Mai mult, textul de lege criticat este în contradicție și cu definiția legală a noțiunii de „grilă notarială“, cuprinsă în art. 3 pct. 7 din Legea nr. 165/2013. Solicită reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, pronunțată în legătură cu textul de lege criticat, cu atât mai mult cu cât, cu puțin timp înainte de expirarea termenului de soluționare a dosarelor de restituire de către entitățile administrative cu atribuții în acest sens, mai sunt de soluționat mai mult de jumătate din aceste dosare.4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 649 din 17 octombrie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 13 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.946/3/2017, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Dumitru Șt. Mărgăritescu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, referitoare la despăgubirile acordate autorului excepției de neconstituționalitate în compensare pentru un imobil preluat în mod abuziv.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt în dezacord cu principiile enunțate în art. 2 din Legea nr. 165/2013 și în special cu principiul echității, dat fiind faptul că, urmare a pasivității entităților cu atribuții în finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv, în cauză, decizia privind acordarea despăgubirilor a fost emisă după 16 ani de la formularea notificării, iar Legea nr. 165/2013 a fost aplicată, în ceea ce privește situația autorului excepției, după 4 ani de la intrarea în vigoare. Se mai arată că valorile de referință prevăzute în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 nu corespund unei despăgubiri reale, în conformitate cu principiile enunțate în acest act normativ. În acest mod se creează o discriminare nejustificată între categorii de persoane aflate în aceeași situație juridică, respectiv persoane care au beneficiat de măsuri reparatorii în raport cu valoarea reală a imobilelor preluate în mod abuziv, la data acordării măsurilor reparatorii, și, pe de altă parte, persoane pentru care măsurile reparatorii sunt plafonate la valoarea grilelor notariale în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.7. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 618 din 4 noiembrie 2014, nr. 715 din 9 decembrie 2014 și nr. 176 din 29 martie 2016.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 588 din 13 septembrie 2016.10. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. În ceea ce privește prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că, ulterior sesizării sale, prin Încheierea din 25 aprilie 2017, aceste prevederi legale au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și faptul că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor noii reglementări, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioară a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, [...], și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la obligația de respectare a tratatelor internaționale ratificate, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu titlu prealabil, că, potrivit prevederilor art. 3 pct. 7 din Legea nr. 165/2013, grilele notariale se referă la ghidurile privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare utilizate de camerele notarilor publici, actualizate în condițiile impuse de art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.16. În ce privește prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care stabilesc regula evaluării imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, precum și prin Decizia nr. 592 din 26 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 31 ianuarie 2018, paragrafele 24-26, Curtea a reținut că prin Legea nr. 165/2013 legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 42, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție.17. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv - că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat, de asemenea (paragraful 128), că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent și prin grija pe care autoritățile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea în acest sens, de exemplu, și Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016).18. De asemenea, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, Curtea a statuat că este firesc ca obligația emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condițiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum și a principiului aplicării imediate a legii noi. Mai mult, în jurisprudența Curții europene se arată că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. Având în vedere și faptul că art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție permite legiuitorului organic să stabilească limitele și conținutul dreptului de proprietate, Curtea a mai arătat că Legea nr. 165/2013 nu impune plafonarea despăgubirilor - măsură recomandată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci, dimpotrivă, prevede acordarea lor integrală, dar prin raportare la un alt sistem de referință al evaluării decât cel preexistent - cel al aplicării grilei notariale, conform art. 21 alin. (6) din lege - și fără acordarea de dobânzi sau penalități. 19. În ceea ce privește susținerile referitoare la inegalitatea în drepturi a unor persoane aflate în aceeași situație juridică, respectiv persoane care au beneficiat de măsuri reparatorii în raport cu valoarea reală a imobilelor preluate în mod abuziv, la data acordării măsurilor reparatorii, și, pe de altă parte, persoane pentru care măsurile reparatorii sunt plafonate la valoarea grilelor notariale în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în jurisprudența sa, de exemplu Decizia nr. 714 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 5 februarie 2015, paragraful 22, Curtea a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 764 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015).20. Prin urmare, având în vedere că cele reținute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Șt. Mărgăritescu în Dosarul nr. 4.946/3/2017 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 aprilie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Irina-Loredana Gulie
    -----