PLANUL DE MANAGEMENT din 28 iulie 2016al sitului de importanță comunitară ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 766 bis din 30 septembrie 2016



    Notă
    *) Aprobat de Ordinul nr. 1.525 din 28 iulie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 30 septembrie 2016.
     +  CUPRINS  +  Scurtă descriere a planului de managementA. INTRODUCEREA.1. Procesul de elaborare a planului de managementA.2. Baza legală a Planului de managementB. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCI0074B.1. Informații GeneraleB.1.1. LocalizareB.1.2. Cadrul legal și administrativ pentru managementB.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilorB.1.4. Factorii interesațiB.1.5. Resurse pentru management și infrastructurăB.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejateB.1.7. Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportareB.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de managementB.2. Mediul fizicB.2.1. Aspecte fizico-geografice și geologiceB.2.2 Gradul de înclinare a versanțilorB.2.3. HidrologieB.2.4. ClimăB.2.5. SoluriB.3. Mediul bioticB.3.1. Context biogeograficB.3.2. HabitateB.3.3. FloraB.3.4. FaunaB.3.5. Specii alohtone și specii invaziveB.3.6. EcosistemeB.3.7. PeisajulB.4. Informații socio-economice și culturaleB.4.1. Economia localăB.4.2. Arheologie, istorieB.4.3. Recreere și turismB.5. Informare, conștientizare, educare și acțiuni de comunicare cu factorii interesațiB.6. CercetareC. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALEC.1. ValoriC.2. Presiuni și amenințăriC.3. Evaluarea situației și a tendinței valorilor ariei protejateD. STRATEGIA DE MANAGEMENTD.1. Organizarea teritorială a managementuluiD.2. Planul operaționalD.3. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operaționalE. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENTE.1. Sistemul de luare a deciziilorE.2. Resurse umaneE.3. Investiții - echipament și infrastructură -E.4. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de ManagementE.5. Monitorizarea implementării Planului de Management  +  BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Anexa nr. 1 la Planul de management. Hartă satelitară a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii. Anexa nr. 2 la Planul de management. Harta organizării teritoriale a managementului Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii Anexa nr. 3 la Planul de management. Distribuția habitatelor de interes comunitar din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Anexa nr. 4 la Planul de management. Distribuția speciilor de interes comunitar și național în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Anexa nr. 5 la Planul de management. Limitele intravilanului Municipiului Cluj-Napoca pe harta Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Anexa nr. 6 la Planul de management. Lista instituțiilor prezente la întâlnirile de informare și consultare pe planul de management Anexa nr. 7 la Planul de management. Fișele habitatelor și speciilor de interes comunitar care sunt incluse în Formularul Standard. Anexa nr. 8 la Planul de management. Planul financiar Anexa nr. 9 la Planul de management. Planul de monitoring  +  Listă tabele Tabel 1. Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată Tabel 2. Situația ariei protejate la care se referă planul de management Tabel 3. Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin Tabel 4. Factorii interesați identificați în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru ariile protejate Tabel 5. Planuri cu impact potențial asupra valorilor ariilor protejate Tabel 6. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2. Tabel 7. Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3. Tabel 8. Corespondența între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România și asociațiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard Tabel 9. Importanța habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată Tabel 10. Situația actuală a suprafețelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard Tabel 11. Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idițial, identificate în sit Tabel 12. Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard Tabel 13. Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar Tabel 14. Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard Tabel 15. Situația speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard Tabel 16. Alte specii de plante de interes conservativ Tabel 17. Speciile de faună de interes comunitar menționate în formularul standard Tabel 18. Situația speciilor de faună de interes comunitar menționate în formularul standard Tabel 19. Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard Tabel 20. Distribuția teritorială și demografică a Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii Tabel 21. Valorile identificate în aria protejată și importanța lor Tabel 22. Nivelul presiunilor și amenințărilor - legendă Tabel 23. Presiuni și amenințări identificate în cadrul Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii Tabel 24. Principalele direcții de management Tabel 25. Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri specifice Tabel 26. Necesar de personal pentru implementarea Planului de management Tabel 27. Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate - total Tabel 28. Fișa habitatului 7210* Tabel 29. Fișa habitatului 7230 Tabel 30. Fișa habitatului 9170 Tabel 31. Cerințele de habitat a speciei Adenophora liliifolia Tabel 32. Cerințele de habitat a speciei Eleocharis carniolica Tabel 33. Cerințele de habitat a speciei Ligularia sibirica Tabel 34. Cerințele de habitat a speciei Liparis loeselii Tabel 35. Cerințele de habitat a speciei Colias myrmidone Tabel 36. Cerințele de habitat a speciei Eriogaster catax Tabel 37. Cerințele de habitat a speciei Euphydryas maturna Tabel 38. Cerințele de habitat a speciei Isophya stysi Tabel 39. Cerințele de habitat a speciei Leptidea morsei Tabel 40. Cerințele de habitat a speciei Lycaena dispar Tabel 41. Cerințele de habitat a speciei Maculinea teleius Tabel 42. Planul financiar Tabel 43. Planul de monitoring  +  Listă figuri Figura 1. Localizarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii. Figura 2. Organigrama echipei de custodie Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Figura 3. Concrețiunile de Feleac în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pal Zoltan 2014. Figura 4. Harta geologică a Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Figura 5. Gradul de înclinare al versanților în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Figura 6. Ogaș în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Foto: Pal Zoltan. Figura 7. Repartiția cantităților de precipitații medii anuale pentru Situl Făgetul Clujului - Valea Morii. Figura 8. Lungimea sezonului de creștere - temperatura medie peste 5,5°C - la Situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM. Figura 9. Numărul zilelor de vară - temperatura maximă peste 25°C - la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM Figura 10. Harta solurilor din Situl Făgetul Clujului-Valea Morii. Figura 11. 11A. Habitatul 7210* și specia Cladium mariscus în smârcul II din Valea Morii Figura 12. 12A. Habitatul 7230 și specia Schoenus nigricans în sit Figura 13. Habitat 9170 Figura 14. Adenophora liliifolia - planta și habitatul Figura 15. Eleocharis carniolica și habitatul Figura 16. Ligularia sibirica și habitatul Figura 17. Liparis loeselii Figura 18. Colias myrmidone Figura 19. Eriogaster catax Figura 20. Euphydrias maturna Figura 21. Isophya stysi - mascul adult din Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Figura 22. Leptidea morsei Figura 23. Lycaena dispar mascul la stânga și femelă la dreapta Figura 24. Maculinea teleius, partea ventrală a aripilor  +  Scurtă descriere a planului de management Planul de management este structurat în așa fel încât să se poată face o analiză cât mai bună a informațiilor existente la data elaborării. Informațiile și analizele sunt redate astfel încât detaliile tehnice să fie prezentate cât mai succint pentru fiecare din domeniile relevante - în principal ecologie, biologie, hidrologie, silvicultură, agricultură - dar suficiente pentru a permite o bună înțelegere a legăturilor între situația actuală, tendințele de viitor și măsurile de management planificate. În cele ce urmează este redat succint conținutul fiecărui capitol.A. Introducere - De ce plan de management? De ce este nevoie de planul de management și care sunt prevederile legale în baza cărora s-a elaborat.B. Descrierea ariei protejate - Care este situația actuală în aria protejată? - aspecte care explică și/sau influențează aria protejată Conține o descriere a situației actuale a ariei protejate. Descrierea conține informații utile pentru elaborarea strategiei și a măsurilor de managementB.1. Informații generale ● unde se află aria protejată și ce suprafață are, ● situația proprietarilor și gestionarilor de terenuri și resurse naturale, ● cine sunt cei ce au interese și care desfășoară activități în aria protejată - factori interesați, ● ce resurse are și ce activități s-au desfășurat până în prezent în aria protejată.B.2. Descrierea mediului fizic și biotic Informații minime despre relief, rețeaua hidrografică, climă - factori ce determină prezența habitatelor și speciilor.B.3. Descrierea mediului biotic Situația actuală cu privire la prezența speciilor și habitatelor - prezentarea rezultatelor inventarierilor de teren - va fi reflectată și în hărțile din anexe.B.4. Informații socio-economice și culturale Aria protejată este poziționată în contextul socio-economic existent. Ceea ce se întâmplă în zonă influențează în mod semnificativ biodiversitatea. Capitolul conține informații sumare cu privire la situația socio-economică, necesare pentru a defini situația ariei protejate pe teritoriile localităților/comunelor, tendințele de dezvoltare, interesul pentru terenurile și resursele naturale din zonă, situația sistemului educațional - pentru stabilirea programelor de educație pentru natură -, potențialul pentru noi activități legate de valorile naturale. Toate acestea pot influența semnificativ managementul ariei protejate, întrucât activitățile umane au, în general, impact asupra naturii.B.5. Informare, conștientizare, educare - activități desfășurate până în prezent. Ariile protejate au un rol important pentru educare și conștientizare cu privire la importanța protecției naturii. Este important să se știe ce s-a făcut până în prezent pentru a ajuta la planificarea acestui gen de activități pe viitor.B.6. Cercetare - ce aspecte relevante pentru managementul ariei protejate au fost cercetate până în prezent și ce infrastructură există pentru cercetare aplicată?C. Evaluarea situației actuale - Ce trebuie să păstrăm/îmbunătățim în zonă și de ce sunt necesare măsuri de management. Care sunt presiunile și amenințările? Informațiile de la capitolul C sunt analizate din perspectiva conservării valorilor pentru care au fost declarate ariile protejate.C.1. Valori - Ce trebuie să menținem sau să îmbunătățim în aria protejată? - Valori Se descriu valorile care trebuie păstrate sau îmbunătățite. În cazul siturilor Natura 2000 este vorba, obligatoriu, despre habitatele și speciile pentru care au fost declarate, conform Formularului Standard, dar au fost identificate și alte specii și habitate, respectiv alte valori considerate importante pentru zonă. Pe aceste valori se concentrează acțiunile de management viitoare - Capitolul D5.C.2. Presiuni și amenințări: Ce trebuie reglementat pentru a menține sau îmbunătăți valorile? Presiuni și amenințări Sunt descrise activitățile umane care, din cauza modului în care se desfășoară, au un impact asupra valorilor sau pot avea impact pe viitor.C.3. Evaluare - Care este starea actuală și tendințele în viitor în ce privește valorile ariei protejate? Se analizează dacă valorile sunt în stare corespunzătoare și care va fi evoluția amenințărilor? Analiza se face în baza celor descrise la Capitolul B.1 cu referire doar la valorile identificate în capitolul C.1. și luând în calcul tendințele viitoare din perspectiva amenințărilor identificate în capitolul C.2.D. Strategia de management - Ce vrem pentru zonă pe viitor? Cum se va face managementul? Natura și resursele naturale nu pot fi gestionate eficient pe termen scurt. Trebuie să definim ce anume vrem să obținem pe o perioadă mai lungă, iar PM să descrie ce anume ar trebui făcut în următorii cinci ani pentru a ne apropia de realizarea țelului -viziunii - propus. Cunoscând valorile avute, situația lor actuală, presiunile și amenințările la care sunt supuse, se definește o strategie pe termen mediu sau lung, răspunzând la întrebările de mai jos.D.1. Viziunea - Cum vrem să arate aria protejată peste 50 de ani?D.2. Organizarea teritorială a managementului - În ce zone din aria protejată trebuie să impunem condiții pentru desfășurarea activităților umane astfel încât să menținem sau să îmbunătățim valorile? Se stabilește dacă sunt necesare măsuri speciale de management în anumite zone. Zonele cu cerințe speciale în ceea ce privește măsurile de management sunt prezentate pe hartă. Această planificare "teritorială", din punct de vedere a măsurilor de management, este foarte importantă, întrucât anumite aspecte vor trebui reflectate în managementul terenurilor și resurselor.D.3. Strategia de management: Care este strategia pe termen mediu, definită în baza informațiilor din capitolele B și C? Domeniile pe care se vor concentra eforturile de management și obiectivele pentru fiecare din acestea. Se descrie cum anume va fi organizat managementul, definind domeniile pe care vor fi desfășurate activitățile de management și ce anume vrem să obținem pe fiecare din aceste domenii - obiective -D.4. Planul operațional pe cinci ani - Ce acțiuni de management sunt necesare pentru a realiza obiectivele definite la Capitolul D.3? Ce trebuie făcut în următorii cinci ani pentru a ne asigura că se menține sau se îmbunătățește starea speciilor și a habitatelor, respectiv a celorlalte valori, se reduc amenințările și se asigură un cadru corespunzător pentru ca zona să poată beneficia de o dezvoltare durabilă.D.5. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional. Cum anume se pot realiza acțiunile din Planul operațional? Exemple de activități și măsuri de management. Se dau exemple de activități și măsuri de management, eventual restricții pentru câteva din acțiunile de management definite în capitolul D.4. Acest capitol cuprinde prevederi care se regăsesc și în Regulament.E. Asigurarea implementării Planului de management - Cum se implementează în mod eficient Planul de Management?E.1. Sistemul de luare a deciziilor - Cine ia deciziile în cazul în care trebuie modificate anumite prevederi din Planul de Management?E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management - Ce resurse umane și financiare sunt necesare pentru realizarea activităților din PM?E.3. Monitorizarea implementării Planului de management - Cum apreciem dacă ne atingem obiectivele și cum ne asigurăm că măsurile de management sunt adaptate - dacă este necesar - pentru atingerea obiectivelor?  +  Scopul planului de management Acest plan de management a fost elaborat cu scopul de a conserva, menține și, acolo unde este cazul, readuce într-o stare de conservare favorabilă speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl Făgetul Clujului - Valea Morii și ariile protejate incluse, zonă care găzduiește păduri și mlaștini valoroase, specii de plante și animale importante pentru echilibrul natural și pentru societatea umană, valori care sunt recunoscute atât la nivel național cât și la nivelul Uniunii Europene. Datorită acestor valori au fost declarate cele 3 arii protejate: ROSCI0074 Situl Făgetul Clujului - Valea Morii, rezervația Făget și rezervația Valea Morilor. Inventarierile din perioada elaborării planului de management au demonstrat că pentru menținerea speciilor și habitatelor valoroase din această zonă, va fi nevoie să se extindă ariile protejate existente și chiar să se declare noi rezervații. Situl fiind amplasat în imediata vecinătate a unuia dintre cele mai mari orașe din România, se află sub incidența unor amenințări majore care se vor menține sau chiar se vor amplifica în viitor. Problemele principale sunt legate de extinderea construcțiilor și dorința de modernizare a infrastructurii de transport, precum și de activitățile de recreere care nu țin cont de valorile naturale din aria protejată. Detalii despre acestea se regăsesc la capitolul C.2. Pentru păstrarea valorilor ariei naturale protejate vor fi planificate și realizate măsuri de management variate, grupate în acest plan pe domenii, și anume: Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar Obiectiv: Refacerea/menținerea stării favorabile de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar și cele de interes național prin implicarea activă a factorilor interesați cheie. Subprogramul 1.1. Propuneri de îmbunătățirea limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management Obiectiv specific: Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare. Subprogramul 1.2. Conservarea habitatelor umede și a celor de pajiști Obiectiv specific: Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru cel puțin 75% din habitatele mlăștinoase și 25% din habitatele de pajiști și pentru cele critice menținerii/refacerii populațiilor speciilor de interes conservativ prin măsuri active de management realizate cu proprietarii și gestionarii terenurilor respective. Subprogramul 1.3. Conservarea habitatelor forestiere Obiectiv specific: Asigurarea/refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele forestiere de interes comunitar prin menținerea și prin inițierea acțiunilor de refacere pentru cel puțin 25% din suprafața acestora și menținerea habitatelor forestiere de interes conservativ, critice pentru populațiile speciilor de interes conservativ. Subprogramul 1.4. Conservarea speciilor Obiectiv specific: Inițierea acțiunilor de refacere a stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar și pentru speciile de interes național, respectiv pentru cel puțin 25% din speciile de interes conservativ din sit. Programul 2: Managementul vizitatorilor Obiectiv: Asigurarea condițiilor necesare pentru ca ariile protejate din zona Făget - Valea Morii să devină o zonă de vizitare atractivă, fără a afecta valorile naturale pentru care au fost desemnate. Programul 3: Conștientizare și educație Obiectiv: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați principali pentru refacerea condițiilor necesare habitatelor și speciilor de interes comunitar și îmbunătățirea nivelului de înțelegere a importanței naturii de către copii. Programul 4: Management și monitorizare Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul eficient al sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane. Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea celui ce administrează aria protejată, respectiv a Custodelui, întrucât legea prevede responsabilități și obligații, atât pentru toți proprietarii și administratorii de terenuri, cât și pentru autorități. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare cu factorii interesați. Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru administratorul ariilor protejate, cât și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.A. INTRODUCERE Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Șard și ROSCI0394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația "Apathy Istvan Egyesulet". Proiectul a fost elaborat și implementarea lui a început înainte de atribuirea sitului de importanță comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0074 în custodia Asociației Natura Transilvaniei. După atribuire, Custodele a devenit partener în implementarea activităților proiectului, participând la elaborarea planului de management și la implementarea activităților legate de acest sit.A.1. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management a fost elaborat în vederea identificării strategiei de management a sitului de importanță comunitară Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0074, numit în continuare Situl Făget și stabilirea măsurilor de management și de monitorizare, astfel încât să se realizeze obiectivele pentru care a fost desemnat situl. Complexitatea managementului acestei arii protejate este dată în principal de:a) numeroasele valori de interes comunitar pentru care a fost declarată aria protejată, dar și valorile de interes local prezente aici,b) presiunile și amenințările prezente în zonă,c) interesele proprietarilor și administratorilor de terenuri și resurse naturale, ale publicului, ale autorităților, și ale organizațiilor de conservare a naturii din zonă,d) faptul că responsabilitatea pentru implementarea activităților și măsurilor de management nu revine numai administratorului ariei protejate ci și factorilor interesați,e) necesitatea definirii clare a motivelor pentru care această arie protejată aflată în imediata apropiere a Clujului ar trebui menținută pentru a contribui cu valorile sale și prin serviciile de mediu pe care le asigură, la bunăstarea întregii populații din zonă,f) caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură și necesitatea adaptării la aceste schimbări. Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptabil și participativ. Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecărui moment. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul operațional a fost astfel stabilit încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptabil. Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați, atât în procesul de elaborare a planului, cât și în implementarea acestuia. Pentru a se asigura o elaborare participativă a planului de management s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Custodelui, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj și Direcției Silvice Cluj, precum și a Asociației "Apathy Istvan Egyesulet" și echipa tehnică desemnată de S.C. Greenviro S.R.L. și Fundația ProPark. Pe parcursul elaborării planului s-au organizat 2 întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și consultați în mod corespunzător, fie prin aceste întâlniri publice organizate, fie prin întâlniri cu specialiști de la instituțiile principale, cu responsabilități în zona sitului.A.2. Baza legală a Planului de management Baza legală este constituită în principal de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Elaborarea planului de management a ținut cont și de prevederile altor acte normative și anume:a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;b) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;c) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate;e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;f) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;h) Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;j) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național;l) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;m) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;n) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;o) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;p) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare;q) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;r) Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;s) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;t) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;u) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;v) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;w) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;x) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;y) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;z) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare;aa) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;bb) Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul - cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;cc) Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările și completările ulterioare;dd) Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;ee) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;ff) Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;gg) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;hh) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Arhus la 25 iunie 1998;ii) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;jj) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;kk) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);ll) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate);mm) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 - Convenția de la Berna.B. DESCRIEREA SITULUI FĂGETUL CLUJULUI - VALEA MORII ROSCI0074B.1. Informații GeneraleB.1.1. Localizare Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafață de 1.667 ha și este situat în zona centrală a județului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parțial teritoriile administrative ale următoarelor localități și comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Micești, Vâlcele, comuna Florești cu satele Florești, Tăuți, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Micești. Coordonatele geografice ale centroidului ariei naturale protejate sunt: 390031.2714, 580143.5634. Din punct de vedere administrativ aria protejată se situează în totalitate pe teritoriul județului Cluj. Autostrada Transilvania - A3 - este paralelă cu situl pe direcția nord-sud, la o distanță cuprinsă între 6-9 km. De asemenea, și Drumul Național European E81 este paralel cu situl tot pe direcția nord-sud, intersectând o dată limita sitului. Drumul Național European E60 trece prin nordul sitului, la o distanță de 1.5 km. La limita sitului trece Drumul Sfântul Ioan dinspre municipiul Cluj-Napoca, iar drumul județean DJ107R traversează situl dinspre est către sud-vest și apoi trece pe limita sitului. Situl se poate accesa din următoarele localități: de pe Drumul Județean DJ107R din municipiul Cluj-Napoca, de pe drumurile comunale din satul Feleacu, satul Casele Micești, satul Florești, satul Tăuți, satul Sălicea, și de pe drumurile exterioare din satul Ciurila și satul Săliște.
    Figura 1. Localizarea sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.
    B.1.2. Cadrul legal și administrativ pentru management Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariei protejată Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii Situl Făgetul Clujului - Valea Morii este arie naturală protejată de interes comunitar conform Directivei 2009/147/CE, desemnată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. Situl se suprapune peste alte arii protejate, după cum se prezintă în tabelul de mai jos:  +  Tabelul nr. 1.Alte acte normative care au stat la baza declarării ariei protejată
    Aria protejată Declarată prin*
    Rezervația naturală Făgetul Clujului, inclusă integral în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii  Anul declarării: 1974. Hotărârea nr. 147/1994 a Consiliului Județean Cluj, Legea nr. 5/2000; având codul 2.335.
    Rezervația naturală Valea Morilor, inclusă integral în Situl Făgetul Clujului - Valea Morii Anul declarării: 1974. Legea nr. 5/2000; -având codul 2.329. 
    Limitele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. Harta este pusă la dispoziția factorilor interesați de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului prin intermediul paginii de internet http://www.mmediu.ro/protecția_naturii/protecția_naturii.htm, conform actului normativ menționat, precum și în Anexa nr. 1. Limitele rezervațiilor naturale sunt prezentate în Anexa nr. 2. Tabelul nr. 2 prezintă suprafața fiecărei rezervații, categoria de management în care se încadrează fiecare, precum și în ce măsură se suprapun diferitele arii protejate. Aceste suprapuneri influențează măsurile de management, așa cum se va vedea la capitolul D.2. Organizarea teritorială a managementului. Categoria de management reflectă principalele obiective de management așa cum sunt definite de către Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Toate ariile protejate, indiferent de motivele desemnării sau de nivelul la care sunt desemnate - național sau european -, pot fi încadrate într-una din cele 6 categorii al Uniunii Internațională de Conservare a Naturii după Dudley, 2008. Ca urmare, pe lângă categoriile naționale definite în legislația românească, care corespund categoriilor Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii I, II, III, IV, V, și siturile Natura 2000 pot fi încadrate în categoriile respective. Încadrarea ajută la înțelegerea obiectivelor de management așa cum sunt descrise în ghidul Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii.  +  Tabelul nr. 2Situația ariei protejate la care se referă planul de management
    Numele ariei protejate       Categoria ariei protejate conform Suprafața      
    Legislației Românești    Categoria Uniunii Internaționalede Conservare a Naturii Cod European   
    Situl Făgetul Clujului- Valea Morii ROSCI0074 Sit Natura 2000 - sit de importanțăcomunitară IV.      1667 ha   
    Rezervația Făgetul Clujului 2.335 Rezervație naturală IV.  11776  272 ha*)  
    Rezervația Valea Morilor 2.329 Rezervație naturală IV.  183799  1,72 ha*) 
    Notă
    *) Suprafața redată în tabelul 2 respectă suprafața delimitată după limitele puse la dispoziție de autoritatea publică pentru protecția mediului pe pagina de internet http://www.mmediu.ro/protecția_naturii/protecția_naturii.htm: Limitele rezervațiilor științifice, monumentelor naturii și rezervațiilor naturale în proiecție Stereo 1970. Aici se menționează că: "Limitele postate au fost realizate prin proiectul GEFIWB Managementul Conservării Biodiversității derulat de către Ministerul Mediului în perioada 1999-2005 și nu sunt aprobate printr-un act normativ".
    Conform Legii nr. 5/2000, suprafața rezervației Făgetul Clujului este de 10 ha, iar suprafața rezervației Valea Morilor de 1 ha., dar în acest act normativ nu se specifică limitele exacte. Arii protejate limitrofe În imediata apropiere a sitului se mai găsesc Valea Ierii ROSCI0263, Dealurile Clujului Est ROSCI0295, Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia ROSCI0146, Poienile de la Șard ROSCI035, Suatu-Cojocna-Crairât ROSCI0238 și Rezervația Pârâul Dumbrava. În urma unor cercetări s-au identificat suprafețe semnificative pentru habitatele de mlaștini, de aniniș, speciile de amfibieni, de nevertebrate, de plante, care nu sunt desemnate în prezent ca și arii protejate dar pot avea un rol important ca și suprafețe resursă pentru refacerea populațiilor din aria protejată. Suprafețele au fost identificate în zonele Valea Morii, Colonia Făget, Râtul Penii, Valea Sf. Ioan - Anexa nr. 3 și Anexa nr. 4. Administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii Administratorul ariei protejate, împreună cu rezervațiile incluse, este Asociația Natura Transilvaniei, având calitatea de custode, conform Convenției de custode nr. 320 din 26.02.2014 încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Cinci din membrii asociației sunt implicați în mod direct în administrarea Sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, aceștia fiind specializați în domenii legate de conservarea biodiversității, management de proiecte și comunicare.
    B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor Din punct de vedere al distribuției teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Florești - 4,15%, comuna Ciurila - 10,23%, comuna Tureni - <1%.  +  Tabelul nr. 3.Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin
       Pădure   Pajiști - pășuni și fânețe
    Statul Român 525,80 ha -
    Primării 243,40 ha -
    Biserici 400,53 ha -
    Persoane fizice 160,37 ha 216,85 ha
    Total 1330,10 ha 216,85 ha
    B.1.4. Factorii interesați În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariei protejate - de exemplu de interes educativ.  +  Tabelul nr. 4.Factorii interesați identificați în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru ariile protejate
    Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în aria protejată Rol/interes      Capacitatea/ posibilitatea de a influența decizii importante de management: +++ puternic/++ mediu/+redus
    Autorități de mediu, de reglementare și control activități       
    Asociația Natura Transilvaniei Custode Reglementarea activităților +++  
    Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor - autoritatea publică centrală pentru protecțiamediului      Asigurarea cadrului legislativ, transcrierea directivelor UE, stabilirea politicilor demediu la nivel național, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier național. +++          
    Agenția pentru Protecția Mediului Cluj    Implementarea politicilorde mediu la nivel teritorial. Eliberarea acordului de mediu pentruproiecte, activități. +++     
    Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Reglementarea activitățiituristice.  ++   
    Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Cluj   Inspecție și control din punct de vedere al protecției mediului, sancțiuni, amenzi, restricții ++     
    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Cluj Napoca    Inspecție și control în silvicultură și vânătoareReglementarea managementului forestier din afara fondului forestier. ++      
    Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj Ordine publică, urmărire penală, etc. +  
    Inspectoratul de Jandarmerie Județean ClujOrdine publică  +  
    Acordarea și controlul plaților pe suprafață     
    Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Cluj    Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură ++      
    Autorități ale administrației publice locale       
    Consiliul Județean Cluj   Planificare teritorială și strategică Proprietar al drumurilor județene ++   
    Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Florești, Ciurila   Rol în planificare teritorială și strategicăîntreținerea infrastructurii locale șiîn menținerea ariei protejate +++      
    Comunități și grupuri de interese locale și regionale       
    Populația locală din ariaprotejată și din imediatavecinătate Proprietari de terenuri, gestionari și/sau utilizatori de resurse +++   
    Reprezentanți mass media Informare, conștientizare++
    Cicliști Recreere +
    Bisericile din localitățile în care suntproprietarii și localități din vecinătatea sitului Conștientizare     +     
    Vizitatori Recreere +
    Administrare infrastructură     
    Regia Autonomă de Administrare a DomeniuluiPublic și Privat a Județului Cluj Administrarea drumurilor județene   +    
    Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj Napoca Administrarea drumurilor naționale    +     
    Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA Filiala Electrica Distribuție Transilvania Nord Sucursala de Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Nord Cluj-Napoca Furnizare energie electrică         +          
    Compania de Apă Someș SA   Furnizare apă potabilă, colectare-epurare ape uzate +   
    Administrare resurse   
    Direcția Silvică Cluj prin Ocoalele Silvice Cluj și Turda  Coordonare activități în fondul forestier de stat și privat, interes economic +++    
    Ocolul Silvic Valea IeriiS.R.L. - privat Management forestier  ++  
    Școli, universități, muzee, institute de cercetare       
    Universitatea Babeș-Bolyai - Facultateade Geografie, Facultatea de Biologie și Geologie, Facultatea de Știința și Ingineria mediului, Facultatea de Istorie și Filosofie      Activități educative, de informare, conștientizarecercetare, consiliere pe probleme de amenajarea teritoriului, urbanism. Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate,informare, conștientizareActivități educative, monitorizarea valorile arheologice, conștientizare. ++             
    Școlile de pe teritoriul ariei protejate și din imediata vecinătate Activități educative, informare, conștientizare ++   
    Universitatea Sapientia, Departamentul de Știința Mediului  Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate,informare, conștientizare+    
    Grădina Botanică a Universității Babeș-Bolyai  Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate,informare, conștientizare+    
    Muzeul Zoologic al Universității Babeș-Bolyai  Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate,informare, conștientizare+    
    Vivariul Universității Babeș-Bolyai   Activități educative, monitorizarea speciilor și habitatelor protejate,informare, conștientizare+    
    Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca Cercetare  +  
    Organizații neguvernamentale     
    Asociația "Apathy Istvan Egyesulet"    ONG susținerea și îmbunătățirea învățământului superior în limba maghiară și ocrotirea naturii ++     
    Societatea Ornitologică Română Birou Teritorial Cluj ONG protecția mediului   ++   
    Societatea Lepidopterologică Română ONG protecția mediului  ++  
    Asociația Ecouri verzi Cluj-Napoca ONG protecția mediului  ++  
    Asociația Transilvania Verde - Zold Erdely Egyesulet ONG protecția mediului   ++   
    Asociația pentru Protecția Liliecilor din România ONG protecția mediului   +   
    Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus ONG protecția mediului   +   
    BOSZ la Uniunea Studențească Maghiară dinCluj-Napoca ONG studenților biologi și ecologi  +   
    Organizația Studenților pentru Natură ONG studenților  +  
    Asociația Ecologică Pădurea Verde ONG protecția mediului  +  
    Clubul Sportiv Clujul Pedalează ONG  +  
    Clubul de Cicloturism Napoca ONG  +  
    Societate Organizată Sustenabil ONG protecția mediului  +  
    Asociația Cabane de Creastă Magashegyi Menedekhazak Egyesulet ONG protecția mediului   +   
    Centrul Focal Asociația pentru Monitorizarea și Conservarea Biodiversității ONG protecția mediului    +    
    Asociația Green Wild ONG protecția mediului +
    Organizații private   
    Școala lui Gerula - MugurPop protecția mediului, recreere +  
    Finanțatori   
    Fundații, asociații, instituții ce gestioneazăfonduri nerambursabile sau sunt interesate în a sprijini activitatea ariei protejate Sprijin pentru activitățide conservare, educație, conștientizare și ecoturism, responsabilitate socio-economică ++      
    B.1.5. Resurse pentru management și infrastructurăB.1.5.1. Administrare Custodele sitului Făgetul Clujului - Valea Morii și al rezervațiilor incluse este Asociația Natura Transilvaniei. Numărul convenției de custodie: 319/26.02.2014 încheiată cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Act adițional nr. 1/25.11.2014 la Convenția de custodie încheiată cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
    Figura 2. Organigrama echipei de custodie a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.
    B.1.5.2. Sistemul decizional Deciziile privind managementul de zi cu zi al sitului Făgetul Clujului - Valea Morii sunt luate de Custode, în cadrul stabilit de legislație și contractul de custodie. Deciziile finale legate de realizarea oricăror investiții sau proiecte se iau de către autoritățile de mediu, respectiv Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, în baza prevederilor legale în vigoare, prin eliberarea avizelor/ acordurilor/ autorizațiilor de mediu. Custodele are obligația să analizeze impactul potențial și să își exprime punctul de vedere pentru toate proiectele și planurile de pe teritoriul ariei protejate, avizul acestuia fiind obligatoriu, conform legislației în vigoare.
    B.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate Menținerea, respectiv îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor din sit nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor care fac referire la sau pot avea impact asupra resurselor naturale, respectiv a biodiversității. Conform prevederilor legale, armonizarea planurilor și programelor de pe teritoriul ariei protejate cu prevederile acestui plan de management va fi foarte importantă. În acest capitol sunt prezentate principalele planuri cu impact potențial asupra valorilor ariei protejate.  +  Tabelul nr. 5.Planuri cu impact potențial asupra valorilor ariilor protejate
    Denumirea     Stadiul de elaborare sau actul prin care este aprobat Perioada de valabilitate    Relevanța pentru aria protejată   
    Ansamblu de locuințe pe Valea Gârbăului, Beneficiar Agenția Națională de Locuințe     Proiect blocat            Nu sunt date            Agenția Națională pentru Locuințe intenționează să construiască în imediata vecinătate a ariei protejateun cartier cu 2300 de locuințe pe un teren cu o suprafață de 12,6 ha ceea cepoate afecta iremediabil condițiile de recreere în zonă, aducând noi presiuni antropice într-o zonă deja afectată de acestea.
    Plan Urbanistic General Municipiul Cluj-Napoca      Hotărâre de Consiliu Local Număr 493/22.12.2014       2015-2025          O suprafață de aproximativ 35 ha din suprafața sitului este introdusă în intravilanO suprafață compactă de 12 ha este reglementată printr-un Plan Urbanistic Zonal iar celelalte suprafețe fiind reglementateurbanistic ca Zonă de Agrement Public/Privat
    Inelul sudic de legătură dintre DrumulEuropean E60 și AutostradaTransilvanieiA3   Variantă posibilă,este cuprins în Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca    2015- Nedefinit        Inelul sudic planificat traversează situl pe axa Sud - Nord - Est pe o lungime de aproximativ 2,25 km și reprezintă un impact major care cauzează fragmentarea habitatelor, poluare fizică și fonică, alterarea peisajului natural
    Proiect Bază Sportivă, Beneficiar Primăria Comunei Feleacu           Autorizație de construire               Nu sunt date                Administrația Locală Feleacuconstruiește, în imediata vecinătate a ariei protejatela o distanță de 100 m de limita ariei protejate, o bază sportivă - un proiect ce poate afecta în mod semnificativ peisajul și care poate genera presiuni asupra valorilor ariei protejate și poate diminua șansa de succes în promovarea obiectivului de recreere indentificat ca fiind important pentru această zonă.
    Proiect rețeaalimentare apă potabilă Comuna Ciurila                                  Nu s-a eliberat Avizul de Mediu pentru Partea a 2-a a Proiectului                                  2015 - Nedefinit                                     Proiectul este compus din 2 etape. Etapa 1: Rețeaua are ca punct de plecare Comuna Feleacu și continuă paralel cu aria protejată până la satul Casele Micești. Etapa 2: Rețeaua își continuă traseul de la satulCasele Micești către Comuna Ciurila și traversează aria protejată pe o lungime de aproximativ 2,5 km, respectiv 2,9 pe la limita ariei protejate și Rezervația Făgetul Clujului pe o lungime de aproximativ 300 m, 500 m având traseu pela limita rezervației. Are în componența 1 rezervor de apă cu un volum de 200 mc, cu o amprentă la sol de 80 mp. Considerăm că proiectul ar trebui refăcut în funcțiede punctul de vedere al Custodelui ariei protejate și ar trebuie reproiectat astfel încât să traverseze cât mai puțin aria protejată. În timpul execuției ar trebui să se țină cont de o serie de măsuri de limitare, diminuare a impactului asupra mediului stabilite deAgenția pentru Protecția Mediului împreună cu Custodele ariei protejate.
    Amenajamente-le silvice învigoare:  Amenajamentulsilvic al Ocolului Silvic Cluj  Amenajamentulsilvic al Ocolului Silvic Turda  Amenajamentulsilvic al Ocolului Silvic Valea Ierii - privat Aprobate prin Ordin de Ministru                   Diferită pentru fiecareamenajament  2008-2018     2011-2021     2012-2022      Lucrările stabilite prin acestea influențează starea de conservare a habitatelor forestiere și a speciilor dependente de acestea. Prevederile amenajamentelor vor trebui adaptate la cerințele habitatelor și speciilor din acest plan de management.           
    B.1.7. Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare Planificarea și monitorizarea activităților de management se realizează trimestrial de colectivul de lucru al Custodelui, în cadrul unor ședințe de lucru. Sistemul de management este de tip adaptativ, se planifică și se implementează activități de conservare, se efectuează observații în teren și monitorizare. Pe baza monitorizării se ajustează măsurile de management. Preluarea, stocarea și analizarea informațiilor din procesul de management adaptativ se realizează în cadrul unui sistem integrat de management al datelor. Raportarea activităților către autoritățile resposabile pentru protecția mediului se realizează anual sau la cererea acestora. Surse de venit pentru managementul ariilor protejate s-au constituit din finanțări nerambursabile, sponsorizări și donații.B.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management Până în momentul de față, Asociația Natura Transilvaniei a desfășurat următoarele activități, defalcate pe direcții de acțiune: Administrarea de arii protejatea) Începând cu luna februarie 2014 Asociația Natura Transilvaniei este custode al sitului Natura 2000 ROSCI0074 - "Făgetul Clujului - Valea Morii" și a Rezervației Naturale de interes național 2.335 "Făgetul Clujului" prin Convenția de custodie nr. 320 din 26.02.2014 cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.b) Asociația Natura Transilvaniei a depus numeroase sesizări și informări către autorități în legătură cu nereguli semnalate în arii protejate: depozitarea unor deșeuri, extracții de piatră etc. Activități educative, informative și de conștientizare:a) Organizarea de expoziții fotob) Organizarea de proiecții publice de imagini și filme pe teme de ecologie și biodiversitate Cu ajutorul resurselor financiare identificate prin efortul Custodelui s-au realizat până în prezent următoarele: ● Proiectul "Omul, prieten al naturii", implementat în perioada mai 2014 - septembrie 2014. Scopul proiectului: îmbunătățirea nivelului de acceptare și apreciere a importanței siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului - Valea Morii și Someșul Rece în rândul comunităților locale și al turiștilor care le vizitează. Proiectul a fost co-finanțat: Programul Spații Verzi - Arii Naturale Protejate, Fundația pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc și MOL România. A fost implementat în parteneriat cu Asociația Ecouri Verzi Cluj-Napoca. Principalele rezultate ale proiectului includ:a) realizarea paginii web a ariilor protejate administrate de Asociația Natura Transilvaniei, www.fagetulclujului.rob) publicarea pe site-ul propriu - www.naturatransilvaniei.ro - de știri și informații despre cele două arii protejatec) Realizarea de materiale de informare: afișe și plianted) Participare cu un stand de prezentare/promovare la Târgul de turism și aventură "Mocănița"e) Coorganizarea evenimentului "Maraton Apuseni - Hoinari prin trecut"f) Prezența cu pliante de informare/promovare în cadrul Cortului Verde la Fân Fest, Roșia Montanăg) Participări la emisiuni TVh) Realizarea și susținerea unor prezentări interactive a capitalului natural din siturile Natura 2000 în școlile din Cluj Napoca și zona învecinatăi) Activități de educație non-formală pe tema importanței siturilor Natura 2000 Făgetul Clujului Principalele Activități de informare pentru acest sit au fost cele desfășurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Șard și ROSCI0394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația "Apathy Istvan Egyesulet", și anume:a) inventarul speciilor și habitatelor de interes comunitarb) întâlniri de consultare ale localnicilor și ale autoritățillor locale, respectiv a instituțiilor cu responsabilități în menținerea acestei arii protejatec) acțiuni de informare și conștientizare prezentate la Capitolul B.5.
    B.2. Mediul fizic Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2014 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:  +  Tabelul nr. 6.Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.
    Denumire studiu/Raport   Echipa de lucru  Denumire prescurtată
    Hărți existente privind mediului fizicconspectul bibliografiei de specialitate Pal Zoltan-Ferenc dr. Imecs Zoltan dr. Bartos Elekes Zsombor      RA.2.3.   
    Cartarea mediului fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie și soluri - bazat pe rezultatele datelor de teren RA.3.2.    
    B.2.1. Aspecte fizico-geografice și geologice Din punct de vedere geografic, situl Făgetul Clujului - Valea Morii se situează în partea nord, nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind încadrată în subunitatea geografică a Dealurilor Feleacului din cadrul Podișului Someșan. Aria protejată și subzona dealului piemontan al Feleacului este alcătuită din nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Depozitele sarmațiene determină semnificativ structura litologică, dar totuși trebuie să remarcăm că din cauza proceselor de denudare și nivelare la nord de creasta Feleacului, spre Municipiul Cluj-Napoca acestea se pot observa numai în cazuri foarte rare, mai ales de-a lungul câtorva pârâuri care coboară spre Someșul Mic. Aici mai putem să observăm concrețiunile grezoase, precum și depozitele nisipoase, marnoase. La sud de creasta Feleacului, de-a lungul Văii Căprioarei sarmațianul apare în continuitate de sedimentare cu depozite bugloviene, și cele tornoniene. Iar spre vest în zona Sălicei depozitele sarmațiene se evidențiază transgresiv și discordant, direct peste depozitele Eocene. O caracteristică specifică a depozitelor sarmațiene sunt formațiunile de natură diagenetică, denumite "concrețiunile de Feleac". Acestea sunt prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmațiene în jurul unui nucleu de precipitare.
    Figura 4. Harta geologică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii.
    B.2.2. Gradul de înclinare a versanților Gradul de înclinare a versanților prezintă o mare diversitate în funcție de condițiile geologice - structură și alcătuire litologică -, gradul de dezvoltare al rețelei hidrografice și procesele de versant.
    Figura 5. Gradul de înclinare al versanților în situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
    Un areal destul de însemnat - 15,3% din aria protejată - este reprezentat de versanții cu înclinare mică: 2,1-5°. Prezența acestei formațiuni a determinat evoluția suprafețelor structurale carstice și abrupturi în profilul versanților. Eroziunea torențială este foarte prezentă în zona sitului, dată fiind alcătuirea geologică din nisipuri, gresii, călcare, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Datorită alcătuirii din roci friabile, rigole și ogașe se formează foarte des și pe alocuri, chiar și văi torențiale. În prezent terenurile din situl sunt afectate mai ales de procese erozionale lineare - șiroire, ravenație, torențialitate. Aceasta se poate datora și numeroaselor izvoare care apar la suprafață, la contactul dintre zona de nivelare inferioară și terasele superioare. Izvoarele constituie obârșiile pâraielor ce traversează zona studiată.
    Figura 7. Repartiția cantităților de precipitații medii anuale pentru situl Făgetul Clujului - Valea Morii.
    B.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii aparține râurilor Someșul Mic și Arieș. Pe teritoriul sitului se regăsesc următorii afluenți ai Someșului Mic: Valea Boșor, Valea Gârbăului, a Pleșcăi și Valea Popii, care colectează apele de pe versanții nordici al Dealurilor Feleacului. Afluenții râului Arieș sunt Valea Morii și Valea Căprioarei.B.2.4. Clima Potrivit clasificării climatologice a lui W. Koppen clima sitului Făget se încadrează în zona climatului temperat continental răcoros fără un sezon secetos bine individualizat și cu veri moderate. În luna cea mai caldă temperatura lunară multianuală nu depășește 22°C, iar în cel puțin patru luni din an temperatura medie lunară se află peste 10°C; sezonul cald și cel rece sunt bine delimitate din punct de vedere termic. Temperatura medie lunară a lunii celei mai calde se află peste 10°C, iar în cazul lunii celei mai reci sub -3°C. Luna cea mai caldă este iulie - 18,7°C -, iar luna cea mai rece este ianuarie - 3,9°C. Repartiția temperaturii aerului pe verticală este caracterizată mai ales de inversiunile de temperatură. Ele pot să apară în orice anotimp, dar au frecvență maximă în intervalul octombrie - ianuarie. Numărul mediu anual de zile cu îngheț în zona sitului, este de 119 medie, respectiv 118. La stația meteorologică Cluj-Napoca data medie de producere a primei zile cu îngheț este 8 octombrie, iar cea a ultimei zile cu îngheț este 24 aprilie, rezultând un interval cu îngheț de 188 de zile. Din punct de vedere ecologic, lungimea sezonului de creștere, adică numărul zilelor cu temperatura medii peste 5,5 °C, are un rol semnificativ. În regiunea studiată, lungimea medie a sezonului de creștere este de 240 de zile.
    Figura 8. Lungimea sezonului de creștere, când temperatura medie este peste 5,5° C la situl Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM.
    În Făgetul Clujului - Valea Morii numărul multianual al zilelor de vară, în care temperatura maximă a aerului depășește 25° C, este 55 de zile. În ansamblu, în cazul sitului nu există limite termice sau hidrice care să afecteze pădurea. Fenomenul de uscare apare rar, iar atunci când apare, cauza poate fi un fenomen extrem: secetă prelungită, înghețuri târzii, exces de apă stagnantă, defolieri provocate de insecte etc. Pădurea constituie un obstacol important în calea vântului, modificându-i direcția și intensitatea. Având o pădure cu densitate de vegetație ridicată, viteza medie a vântului de 1,69 m/s măsurată în punctul arealului deschis, scade la zero tot timpul în punctul de măsurare amplasat în pădure.
    Figura 9. Numărul zilelor de vară când temperatura maximă este peste 25° C la Făgetul Clujului - Valea Morii - CARPATCLIM
    B.2.5. Soluri În strânsă concordanță cu substratul litologic, relieful, sistemul hidrografic, condițiile climatice și vegetația, învelișul de sol al ariei protejate este variat și diversificat. Solurile cele mai extinse aparțin argiluvisolurilor - 80 % -, urmate de molisoluri slab dezvoltate - 8 %-, cambisoluri - 8 %, câteva areale restrânse cu vertisoluri tipice respectiv cu cele trunchiate neevoluate.
    Figura 10. Harta solurilor din situl Făgetul Clujului-Valea Morii.
    B.3. Mediul biotic Datele prezentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2014 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:  +  Tabelul nr. 7.Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.3.
    Denumire studiu/Raport   Echipa de lucru  Denumire prescurtată
    Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru habitate dr. Fenesi Annamaria, dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba, Matis Attila RA.1.1.    
    Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de plante dr. Fenesi Annamaria, dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba, Matis Attila RA.1.2.    
    Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de mamifere. Distribuția speciei bazată pe datele preliminare de teren pentru speciile de mamifere. dr. Sike Tamasde lucru       RA.1.3. numire prescurtată    
    Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de reptile și amfibieni dr. Szabo D. Zoltan, Benko Zoltan    RA.1.4.     
    Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de pești Imecs Istvan, Nagy Anrdas Attila   RA.1.5.    
    Metodologia și planificarea detaliată a activităților de evaluare, corelat cu datele bibliografice specifice pentru speciile de nevertebrate dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt, Ferencz Marta RA.1.6.    
    Cartarea și evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere dr. Sike Tamasde lucru  RA.2.1.  
    Inventarierea și cartarea speciilor dereptile și amfibieni dr. Szabo D. Zoltan, Benko Zoltan RA.2.2.  
    Inventarierea și cartarea speciilor denevertebrate - șase specii   dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt, Ferencz Marta RA.3.1.    
    Inventarierea și cartarea speciilor deplante   dr. Fenesi Annamaria, dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba, Matis Attila RA.4.1.    
    Inventarierea și cartarea speciilor depești Imecs Istvan, Nagy Anrdas Attila RA.4.2.  
    Inventarierea și cartarea speciilor denevertebrate - două specii   dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt, Ferencz Marta RA.4.3.    
    Inventarierea și cartarea habitatelor    dr. Fenesi Annamaria, dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba, Matis Attila RA.5.1.    
    Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate   dr. Rakosy Laszlo, dr. Urak Istvan, dr. Czekes Zsolt, Ferencz Marta RA.5.2.    
    Evaluarea stării de conservare a habitatelor   dr. Fenesi Annamaria, dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba, Matis Attila RA.6.1.    
    Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante   dr. Fenesi Annamaria, dr. Ruprecht Eszter, dr. Bartha Csaba, Matis Attila RA.6.2.    
    Evaluarea stării de conservare a speciilor de reptile și amfibieni dr. Szabo D. Zoltan, Benko Zoltan RA.6.3.  
    Evaluarea stării de conservare a speciilor de pești Imecs Istvan, Nagy Anrdas Attila RA.6.4.  
    Situl Făgetul Clujului - Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante, 1 specie de reptilă, 7 specii de nevertebrate și 3 habitate de interes comunitar. Situația acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 4 specii de interes comunitar și 2 specii de interes național. De asemenea, s-au făcut observații legate de habitatele favorabile acestor specii, în special cu privire la speciile de floră gazdă, critice pentru aceste specii.B.3.1. Context biogeografic Situl Făgetul Clujului - Valea Morii face parte din Regiunea Biogeografică Continentală, care ocupă mare parte din teritoriul României, ca de altfel și mare parte a Europei Centrale și de Vest.B.3.2. Habitate În Făgetul Clujului-Valea Morii se regăsesc 2 habitate de mlaștini, 6 habitate forestiere și 5 habitate de pajiști de interes comunitar. Situl a fost declarat doar pentru o parte din acestea, așa cum reiese din Formularul Standard.  +  Tabelul nr. 8.Corespondența între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România și asociațiile vegetale pentru habitatele de interes comunitar trecute pe formularul standard
    Tip habitat Natura 2000 Tip habitat România   Asociații vegetale  
    9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum R4123 - Păduri dacice de gorun - Quercus petraea -, fag - Fagus sylvatica - și carpen - Carpinus betulus - cu Carex pilosa  Carici pilosae - Quercetum petraeae typicum Sanda et Popescu1999   
    7230 Mlaștini alcaline             R5405 - Mlaștini sud-est carpatice, eutrofe cu Carex flava și Eriophorum latifolium R5406 - Mlaștini sud-est carpatice, eutrofe cu Carex flava și Blysmus compressus R5413 - Mlaștini sud-est carpatice, mezo-eutrofe cu Carex davalliana R5414 - Mlaștini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans R5415 - Mlaștini sud-est carpatice, mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa    Carici flavae - Eriophoretum latifolii Soo 1944 Carici flavae -Blysmetum compressi Coldea 1997 Orchido - Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 - syn.: Schoenetum nigricantis Pop et al. 1962; Schoeneto - Armerietum barcensis Morariu 1967, Caricetum davallianae Dutoit 1924 Seslerietum uliginosae - Palmgren 1916, în Soo 1941
    7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae Acest tip de habitat nu are corespondent în codificarea română a habitatelor      Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935      
    În cazul unui habitat, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acționează asupra sa și asupra speciilor tipice și care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura și funcțiile, precum și supraviețuirea speciilor tipice. Această stare se consideră "favorabilă" atunci când sunt îndeplinite condițiile după Directiva 92/43/CEE: ● arealul natural al habitatului și suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creștere; ● habitatul are structura și funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menținerii acestora în viitorul previzibil este mare; ● speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. Așadar, la nivelul fiecărei regiuni biogeografice - în siturile de importanță comunitară propuse și chiar în afara acestora -, pentru ca un anumit habitat considerat de importanță comunitară să aibe o stare de conservare favorabilă, trebuie să fie gospodărit, astfel încât să fie îndeplinite concomitent aceste trei condiții. Pentru habitate, descrierea caracteristicilor care indică structura necesară asigurării stării favorabile de conservare se găsește în Anexa nr. 7 - Fișele speciilor și habitatelor. Situația habitatelor prezente în aria protejată, la nivelul regiunii biogeografice și la nivel național Toate habitatele Natura 2000 sunt de interes conservativ și au fost incluse în această rețea deoarece la nivelul UE sunt rare fie pentru că au o arie de răspândire mică în mod natural, fie pentru că aria lor naturală s-a redus semnificativ din cauza activităților umane. Tabelul de mai jos redă sintetic situația fiecărui habitat la nivelul UE și al țării.  +  Tabelul nr. 9.Importanța habitatelor de interes comunitar incluse în formularul standard prezente în aria protejată
    Habitat   Situația / importanța habitatului la nivel național și comunitar
    9170 Păduri de stejarcu carpen de tipGalio-Carpinetum         Fitocenoze răspândite în zona de câmpie - mai mult în Europa de Vest - și deal - mai în mult Europa centrală și de Est - din Europa centrală și Europa sud-estică. Limiteledistribuției sale țin de la vestul Franței până în Ucraina și de la sudul Lituaniei până la câmpia râului Po din nordul Italiei. Se dezvoltă într-un climat continental și este una dintre cele mai frecvente tipuri de habitate împădurite din această regiune biogeographică. Răspândită pe toate dealurile peri- și intra- carpatice din sudul și estul țării, este una dintre cele mai frecvente asociații de păduri din țară la altitudinile mai joase. Ocupă o suprafață de circa 45.000 ha, în special în sudul tării - 35.000.
    7230 Mlaștini alcaline           Acest tip de habitat de mlaștini eu-mezotrofe, se formează în apropierea izvoarelor și a râurilor, sau datorită pânzeifreatice ridicate în urma stagnării apelor din ploi. Apare,în regiuni colinare și montane, între 460-1750 m, cu precipitații între 750-1100 mm. Acest tip de habitat are o distribuție largă în Europa, poate fi regăsită în mai multeregiuni biogeografice. Altitudinea, regiunea biogeografică în care se află, respectiv trăsăturile apei, care asigură alimentarea mlaștinii contribuie la formarea unor stațiuni variate în privința compoziției de specii și totuși similare din punct de vedere fiziognomic. În țara noastră este un habitat foarte rar, ce ocupă o suprafață de min. 630 - max. 1800 ha.
    7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscusși specii de Caricion davallianae    Mlaștini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă înregiunea de câmpie și cea colinară, sau chiar și submontană, pe soluri hidromorfe. Se caracterizează printr-un necesar de apă mai redusă, fiind acoperite la suprafață cu un strat de apă relativ subțire. Acest tip de habitat are o răspândire Atlantic-Mediteraneană și Central-Europeană. În România este foarte rară. Cu răspândire sporadică, având doar câteva locații semnalate de literatura de specialitate, ocupând o suprafață de min. 10 - max. 100 ha.
    Situația actuală a habitatelor de interes comunitar din aria protejată a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren în 2014. În urma inventarierilor, s-au obținut datele prezentate sintetic în tabelul de mai jos.  +  Tabelul nr. 10.Situația actuală a suprafețelor ocupate de habitatele de interes comunitar incluse în formularul standard
    Tip habitat       Suprafața habitatului conform FormularuluiStandard   Suprafațaocupată din suprafațatotală a aria protejatăSuprafața inventariată- prezent      %       Diferențe față de FormularulStandard    
    9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 166,7 ha    10,00%    155,21 ha    9,31%    -11,49 ha    
    7230 Mlaștini alcaline     3,334 ha      0,20%      1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în afara sitului 0,12%      -1,3721 ha     
    7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Cariciondavallianae 1,667 ha     0,10%     0,2021 ha, din care 0,003 ha în afara sitului 0,01%     -1,4649 ha    
    Suprafețele identificate pe teren pentru aceste habitate care au stat la baza desemnării sitului, sunt semnificativ mai mici decât cele indicate în Formularul Standard. Aceste diferențe trebuie însă atent analizate prin realizarea unui studiu aprofundat pentru inventarierea zonelor care au potențial ridicat pentru refacerea habitatelor de interes comunitar sau de conservare. În momentul de față nu se cunoaște potențialul zonei pentru eventuale reconstrucții ecologice. Este evident faptul că orice reconstrucție ecologică ar trebui să se facă pe terenuri proprietate privată. Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 8 habitate de interes comunitar - tabelul 12 - și 11 habitate de interes conservativ - tabelul 13, ceea ce demonstrează că aria protejată are numeroase valori naturale importante. Aceste habitate au fost incluse pe formularul standard al sitului prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Habitatele care nu sunt de interes comunitar, dar sunt considerate importante pentru conservare, sunt cele de care depind specii de interes comunitar sau național.  +  Tabelul nr. 11.Starea actuală de conservare a habitatelor de interes comunitar din formularul standard idițial, identificate în sit
    Habitat     Suprafață     Stare actuală de conservare
    *A *B *C
    7210*  0,2021 ha, din care 0,003 ha în afara sitului      X  
    7230  1,9616 ha, din care 1,1914 ha sunt în afara sitului      X  
    9170 155,21 ha    X
    Notă
    * A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent
    * B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice
    * C - Medie sau nefavorabilă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuperabil cu intervenții de reconstrucție ecologică
     +  Tabelul nr. 12.Habitatele de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard inițial
    Tip habitat Natura 2000 Sistemul român de habitate  Asociații vegetale corespunzătoare Suprafața inventariată
    9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum R4110 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica - cu Festuca drymeia  Festuco drymejae- Fagetum Morariu et al. 1968   542,75 ha     
    9130 Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum     R4118 Păduri dacice de fag - Fagus sylvatica - și carpen - Carpinus betulus - cu Dentariabulbifera     Carpino-Fagetum Paucă 1941; Galio schultesii-Fagetum Burduja et al. 1973Chifu et Ștefan 1994; Lathyro veneti-Fagetum Dobrescu et Kovacs 1973 Chifu 1995. 296,38 ha         
    91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa - Alno-Padion,Alnion incanae, Salicion albae         R4402 Păduri dacice - getice de lunci colinare de anin negru -Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum              Stellario nemorum- Alnetum glutinosae - Kăstner 1938 - Lohmeyer 1957 Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953 Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936 Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953 Salicetum fragilis Passarge 1957, Salicetum albae Issler 1924 87,56 ha, din care 26,28 este în interiorul sitului             
    91H0 Păduri panonice de Quercus pubescens R4160 Păduri-rariști dacice de stejar pufos - Quercus pubescens) - cu Lithospermum purpureocaeruleum Corno-Quercetum pubescentis Jakucs et Zolyomi ex Matheet Kovacs 1962.  21,25 ha     
    91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen  R4124 Păduri dacice de gorun - Quercus petraea -, fag - Fagussylvatica) - și carpen - Carpinus betulus - cu Lathyrushallersteinii Lathyro hallersteinii - Carpinetum Coldea 75   154,28 ha      
    6410 Pajișticu Molinia caerulea           R3710 Pajiști dacice de Molinia caerulea R3711 Pajiști dacice de Nardus stricta și Molinia caerulea        Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani Molinietum caeruleae Boșcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soo 1933;Nardo - Molinietum Gergely 1958 11 ha             
    6210 Pajiști seminaturaleuscate și faciesuri detufișuri pe substraturi calcaroase Festuco - Brometalia R3404 Pajiști ponto-panonice de Festuca rupicola și Koeleria macrantha       Brachypodio pinnati- Festucetum rupicolae Ghișa 1962; Carici humilis - Brachypodietum pinnati Soo 1947 Polygalo majoris - Brachypodietum pinnati Wagner 1941Suprafața nua fost inventariat        
    6190 Pajiști panonice de stâncării Stipo- Festucetaliapallentis   R3405 Pajiști sud-est carpatice de Sesleria heufleriana și Helianthemum canum      Helianthemo cani- Seslerietum heufflerianae Borza1959, Popescu et Sanda 1992, Thymo comosi - Festucetumrupicolae Csiiros et Gergely 1959, Pop et Hodișan 1985Suprafața nua fost inventariat       
     +  Tabelul nr. 13.Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar
    Habitat Specia
    Pajiști mezofile 6520 cu Veratrum, Prunus spinosa și Rubus sp. Isophya stysi  
    Pajiști umede 6410 cu sorbestrea - Sanguisorba officinalis Maculinea teleius  
    Pajiști xero-mezofile 6210, 6190 cu Cytisus sp. și Prunus spinosa și Rubus sp. Colias myrmidone  
    Aninișurile cu Rumex hydrolapathum, R. aquaticus, Polygonum bistorta de-a lungul apelor curgătoare Lycaena dispar  
    Luminișurile cu Fraxinus excelsior, Betula pendula, Fagus sylvatica, Populus tremula, Lonicera xylosteum Euphydryas maturna  
    Pajiști xero-mezofile 6210, 6190 cu Prunus spinosa și Crataegus monogyna Eriogaster catax  
    Liziere de păduri cu vegetație arbustivă cu Lathyrus niger și L. verna. Leptidea morsei, Neptis sappho
    Pajiști xero-mezofile 6210, 6190  Pulsatilla patens, Maculinea arion
    Pajiști 6410 cu Molinia caerulea Maculinea nausithous
    Bălți temporare  Bombina variegata și alte amfibieni
    Păduri cu arbori maturi  Lilieci, Lucanus cervus
    B.3.3. Flora Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 4 specii de plante. Situația acestora se prezintă în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat o specie de interes comunitar și 14 specii de plante de interes național. De asemenea, s-au făcut observații legate de habitatele favorabile acestor specii și de speciile de floră gazdă, critice pentru specii de nevertebrate.  +  Tabelul nr. 14.Speciile de plante de interes comunitar incluse în formularul standard
    Specia         Denumire populară        Cod N2000       Anexa din Directiva Habitate       Anexa din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioareConvenția de la Berna       
    Eleocharis carniolica pipiriguț  1898  Anexa II., IV. Anexa III.  Anexa I.  
    Liparis loeselii moșișoare  1903  Anexa II., IV. Anexa III.  Anexa I.  
    Ligularia sibirica gălbenele  1758  Anexa II., IV. Anexa III.  Anexa I.  
    Adenophora liliifolia  clopoțelulcu frunze de crin 4068   Anexa II., IV.  Anexa III.   -   
    Notă
    *) Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
    Fișele speciilor de plante sunt prezentate în Anexa nr. 7. În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada 05.-08.2014 s-au făcut inventarieri, rezultând următoarele:  +  Tabelul nr. 15.Situația speciilor de plante de interes comunitar incluse în formularul standard
    Specia      Efectiv populațional estimat    Viabilitatea    Nr. minim deindivizi estimat în sit   Observații     Stare actuală
    * A * B * C
    Eleocharis carniolica     0     -     0     Specia nu a fost regăsită în, deși este menționată de Săvulescuși colab. 1952 ca fiindprezentă în Făget.            X     
    Liparis loeselii   184 - 200 + 86 - 100 în afara sitului nu este asigurată  500 - 1000 indivizi            X   
    Ligularia sibirica   32 - 40 indivizi + 146 - 150 în afara sitului nu este asigurată  1000 - 2000 indivizi            X   
    Adenophora liliifolia  41 - 50 în afara sitului nu este asigurată 350 - 400 indivizi        X  
    Legendă: * A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent * B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice * C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuperabil cu intervenții de reconstrucție ecologică
    Pe lângă speciile de interes comunitar s-au identificat 24 de plante de interes conservativ, care sunt fie protejate la nivel național, fie sunt plante gazdă pentru specii de faună de interes comunitar - Tabelul nr. 16.  +  Tabelul nr. 16.Alte specii de plante de interes conservativ
    Nume specie   Denumire populară  Cod N2000 Observații    
    Pulsatilla patens dediței  1477      
    Menyanthes trifoliata trifoiște de baltă,bobul broaștei -  plantă medicinală    
    Swertia perennis gențiană mov  -  un relict glaciar    
    Tofieldia calyculata   -  un relict glaciar    
    Trollius europaeus bulbuci de munte  -  un relict glaciar    
    Phyteuma tetramerum bușca dracului  -  un endemism în MunțiiCarpați   
    Veratrum sp.  știrigoaie    Plantă gazdă pentru Isophya stysi   
    Prunus spinosa     porumbar          Habitate favorabile pentru pentru Isophyastysi, Colias myrmidone și Eriogaster catax      
    Crataegus monogyna  păducel      Specia gazdă pentru Isophya stysi și Eriogaster catax    
    Rubus sp.   mure      Habitate favorabile pentru Isophya stysi și Colias myrmidone    
    Sanguisorba officinalis sorbestrea    Specia gazdă pentru Maculinea teleius   
    Cytisus sp.   bobițel/grozamă      Specia de hrană pentru Colias myrmidone    
    Rumex hydrolapathum, R. aquaticus ștevie de baltă      Specia importantă pentru Lycaena dispar    
    Fraxinus excelsior frasin    Specia gazdă pentru Euphydryas maturna   
    Lathyrus niger și L. vernus. orăștică pupezele    Specia gazdă pentru Leptidea morsei   
    Notă
    * Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
    Alte specii importante pentru conservare identificate în sit sunt: Galium pumilum, Galanthus nivalis - ghiocel -, Daphne cneorum - tulichină -, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte -, Gladiolus imbricatus - săbiuță -, Ophioglossum vulgatum - limba șarpelui -, Parnassia palustris - șopârlica -, Phyteuma orbiculare - bănica.
    B.3.4. Fauna Situl Făgetul Clujului-Valea Morii a fost desemnat pentru 1 specie de reptilă și 7 specii de nevertebrate. Situația acestora e prezentată în cele ce urmează. Pe lângă acestea, s-au mai identificat 8 specii de amfibieni de interes comunitar, 4 specii de nevertebrate de interes comunitar, 2 specii de nevertebrate de interes național și 4 specii de lilieci de interes comunitar.  +  Tabelul nr. 17.Speciile de faună de interes comunitar menționate în formularul standard
    Nume specie             Denumire populară            Cod N2000           Anexa dinDirectivaHabitate           Anexa din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificărileși completărileulterioare Lista roșieglobală a Uniunii Internațio-nale de Conservare a Naturii       Convențiade la Berna           
    Emys orbicularisțestoasă de apă 1220  Anexa II, IV. Anexa III, IVA  Aproape amenințat -  
    Isophya stysi cosașul lui Stys 4050  Anexa II, IV. Anexa III, IVA    Anexa I  
    Maculinea teleius  albăstrelulargintiu alfurnicilor 1059   Anexa II, IV.  Anexa III, IVA   Aproape amenințat  Anexa I   
    Colias myrmidone gălbiorul roșcat 4030  Anexa II, IV. Anexa III, IVA  Aproape amenințat Anexa I  
    Lycaena dispar  fluturele de foc al măcrișului 1060   Anexa II   Anexa III         
    Euphydryas maturna marmoratul frasinului 1052  Anexa II, IV. Anexa III, IVA      
    Eriogaster catax    molia catax, țesătorul porumbaru- lui 1074     Anexa II, IV.    Anexa III, IVA               
    Leptidea morsei albilița depădure 4036  Anexa II, IV. Anexa III, IVA      
    Notă
    * Actualizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Fișele speciilor sunt prezentate în Anexa nr. 7.
     +  Tabelul nr. 18.Situația speciilor de faună de interes comunitar menționate în formularul standard
    Specia    Efectiv populațional   Viabilitatea    Observații    Stare actuală
    A B C
    Emys orbicularis  0  -  Nu a fost găsită specia, nici habitatul      X  
    Isophya stysi  129,00 ± 35,69  Nu este asigurată        X  
    Maculinea teleius  38,48 ± 5,70  Nu este asigurată        X  
    Colias myrmidone    0    Nu este asigurată   Nu este prezentă în aria protejată. A fost observată la o distanță de cca. 1,7 km de la marginea ariei protejate.          X    
    Lycaena dispar  58.42 ± 4.77  Nu este asigurată        X  
    Euphydryas maturna    0    Nu este asigurată   Nu este prezentă în aria protejată. A fost observată la o distanță de cca. 2,7 km de la marginea ariei protejate.          X    
    Eriogaster catax  0  Nu este asigurată Specia nu a fost găsită în aria protejată      X  
    Leptidea morsei  36,56 ± 1,75  Nu este asigurată        X  
    Legendă: * A - Excelentă - se menține prin non-intervenție sau prin același tip de management ca până în prezent * B - Bună - îmbunătățirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucții ecologice * C - Medie sau redusă - degradată din cauza unor intervenții antropice, dar recuparabil cu intervenții de reconstrucție ecologică
     +  Tabelul nr. 19.Alte specii de faună de interes comunitar care nu sunt incluse în formularul standard
    Nume specie Denumire populară Cod N2000
    Chilostoma banaticum melcul bănățean carenat 4057
    Lucanus cervus rădașca 1083
    Maculinea nausithous  albăstrelul ciocolatiu al furnicilor 1061  
    Euplagia quadripunctaria fluturele vărgat 1078
    Neptis sappho  fluturele zebră  Interes național
    Maculinea arion  albăstrelul mare al cimbrișorului Interes național
    Bombina variegata buhai de baltă cu burta galbenă 1193
    Triturus cristatus tritonul cu creastă 1166
    Lissotriton - Triturus - vulgaris ampelensis tritonul comun transilvănean   4008  
    Pelobates fuscus broasca de pământ 1197
    Bufo bufo broasca râioasă brună 2361
    Hyla - intermedia - arborea brotăcel 5358
    Rana temporaria broasca roșie de munte 1213
    Rana dalmatina broasca roșie de pădure 1209
    Eptesicus serotinus liliacul cu aripi late 1327
    Nyctalus noctula liliacul de amurg 1312
    Pipistrellus pipistrellus liliacul pitic 1309
    Pipistrellus pygmaeus liliacul pigmeu 5009
    B.3.5. Specii alohtone și specii invazive Un studiu concret privind răspândirea speciilor alohtone și a celor cu caracter invaziv, nu a fost realizat încă, dar cu ocazia inventarierilor au fost culese o serie de informații privind prezența unor specii invazive. Au fost observate 2 specii alogene: cătina albă - Hippophae rhamnoides - și salcâmul - Robinia pseudoacacia - specii lemnoase capabile de invazie puternică în multe zone afectate de activități umane. Sunt foarte puține specii erbacee care pot invada habitate de pădure, din care a fost observate Impatiens parviflora.B.3.6. Ecosisteme În sit au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme:a) Ecosisteme forestiere 85,34 % din suprafața sitului - 1422,53 hab) Ecosisteme de pajiști 13 % din suprafața sitului - 216,85 hac) Ecosisteme de mlaștini 0,05 % din suprafața sitului - 1 ha + 1,2 în afara situluid) Ecosisteme de ape 0,05 % din suprafața sitului - ≈ 1 hae) Ecosisteme artificiale 0,2 % din suprafața sitului - ≈ 3 ha Toate aceste categorii de ecosisteme au rolul lor în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii, inclusiv elementele antropice.B.3.7. Peisajul Peisajul este unul caracteristic zonelor de deal și munte, ecosistemelor de pădure de foioase. Deși în prezent acest peisaj este antropizat în anumite locuri, se mai păstrează zone mari cu aspecte caracteristice regiunii, fiind un peisaj divers, cu păduri, pajiști, fenomene geologice, ca de exemplu trovanți, relief carstic, zone umede. Un peisaj conservat, unitar, care nu este supus unor presiuni mari este unul din elementele cheie ce definește o zonă în întregul său. Datorită faptului că este o componentă a mediului înconjurător ușoară de reținut, arată cât de important este pentru imaginarul nostru, memoria vizuală acesta.
    B.4. Informații socio-economice și culturale Situl Făgetul Clujului - Valea Morii se întinde pe o suprafață de 1.667 ha și este situat în zona centrală a județului Cluj, la sud de municipiul Cluj-Napoca, cuprinzând parțial teritoriile administrative ale următoarelor localități și comune: municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu cu satele Feleacu, Casele Micești, Vâlcele, comuna Florești cu satele Florești, Tăuți, comuna Ciurila cu satele Ciurila, Sălicea, comuna Tureni cu satele Tureni, Micești. Din punct de vedere al distribuției teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: municipiul Cluj-Napoca - 67,66%, comuna Feleacu - 17,73%, comuna Florești - 4,15%, comuna Ciurila - 10,23%, comuna Tureni - <1%. În cadrul ultimului referendum din anul 2011, conform informațiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:  +  Tabelul nr. 20.Distribuția teritorială și demografică a sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
    Localitate    Suprafață în ha   Populație din 2002   Populație din 2011   Densitate: populație/ hectar
    Municipiul Cluj-Napoca 17922 321176 324576 18,1
    comuna Feleacu 6194 3810 3923 0,6
    comuna Florești 6086 7470 22813 3,7
    comuna Ciurila 7233 1509 1594 0,2
    comuna Tureni 7396 2584 2278 0,3
    Total 44831 336549 355184 7,9
    Localitățile au o populație de 44.831 locuitori conform recensământului din 2011. Grupul etnic predominant este cel român cu 76%. Maghiarii reprezintă 15%, celelalte etnii reprezentate fiind în principal romi și germani. Populația predominantă după religie este ortodoxă și reformată, celelalte religii reprezentante fiind în principal romano catolică și penticostală. În ceea ce privește dinamica temporală a factorilor demografici, se constată o tendință de creștere a populației la nivelul sitului. Tendința de creștere demografică determină, cel puțin în plan teoretic, o tendință de creștere a factorilor antropici asupra conservării speciilor și habitatelor. Această tendință este una potențială, determinarea gradului exact de impact trebuind analizat în corelație cu tendințele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate. În municipiul Cluj, aflat în imediata vecinătate a ariei protejate, preponderentă este populația cu vârste cuprinse între 20-24 de ani, situație datorată prezenței studenților pe perioada anului universitar.B.4.1. Economia locală Din punct de vedere administrativ situl Făgetul Clujului -Valea Morii se află pe administrativul următoarelor localități: Cluj-Napoca, Feleacu, Tureni, Ciurila și Florești. Cele mai apropiate localități de sit sunt comuna Feleacu și casele Micești. Specificul economic al tuturor acestor zone limitrofe sitului, formate din sate, cătune este cel agricol, zootehnic, prin exploatații agricole mici de 1-3 ha. Se practică activități de subzistență, creșterea ovinelor, porcinelor, vitelor cu precădere și mai puțin a păsărilor sau a altor animale. Pe terenurile agricole arătoare sunt culturi de cartof, porumb izolat dar în cea mai mare parte terenurile sunt pajiști care se folosesc la pășunat. Pomicultura, legumicultura sau alte ramuri care ar avea potențial în zonă sunt slab dezvoltate. În ultimii ani proprietarii au posibilitatea să acceseze subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - instituție care oferă astfel un sprijin fermierilor. Funcționează o mini grădină zoo la Ciurila și mai multe centre de echitație pentru terapie cu cai, echitație, tir cu arcul și alte activități în jurul pădurii în Valea Gârbăului-Florești. În Feleacu este și un parc de aventură care, asemănător obiectivelor amintite mai sus, prestează activități economice legate de turism. Exploatările de pădure sunt limitate, punctuale ele fiind strict în sit și împrejurimi astfel acest sector nu poate fi considerat unul generator de venituri. În partea de Nord a sitului, zonă ce se află încadrată în administrativul Cluj-Napoca s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici. Zona este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off-road.B.4.2. Arheologie, istorie Din punct de vedere arheologic, importanța sitului este recunoscută și pentru că:1. În zona Izvorului Sf. Ion au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cu motive liniare de culoare roșu-vișiniu după Lazarovici și Kalmar 1982.2. În Pădurea Cocinii, situată între Valea Gârbăului și Valea Cocinii, la sud de fosta unitate de tragere a armatei, se află o așezare eneolitică, aparținând culturii Coțofeni, suprapusă de o bogată așezare a grupului Copăceni, de la începutul epocii bronzului. La sud de așezare se află o necropolă tumulară ce aparține așezării Copăceni. Un alt tumul, de mari dimensiuni, se găsește la extremitatea nordică a platoului după Bereteu și Timofte 2011.3. Pe platoul superior de mari dimensiuni al dealului Sinitău - Pădurea Sf. Ion -, dar și pe terasele sale superioare, se află o mare așezare din prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava după Bereteu 2014.4. Pe terasele inferioare nordice ale Sinităului, înspre Valea Pleșca, se află o așezare dacică timpurie, databilă pe parcursul sec. II a. Chr., fiind descoperite și fragmente ceramice de factură celtică după Orosz 1905, și Bereteu 2013.B.4.3. Recreere și turism În partea de Nord a sitului s-a dezvoltat o zonă turistică unde pe lângă numeroase case de vacanță private întâlnim pensiuni, moteluri, campinguri care desfășoară activitate tot timpul anului generând profituri pentru proprietari și localnici. În 2014 a fost realizată poteca tematică cu titlul "Misterele Pădurii" de către Custodele, având o lungime de 2,7 km, traseu pe care au fost montate 6 panouri informative/educative despre importanța pădurii în general și a celei din zona Făgetul Clujului în special. Traseul potecii tematice a fost de asemenea curățat și marcat cu semne distinctive. Custodele a demarat activitatea de monitorizare a fluxului de vizitatori în 2014 și a activităților predilecte realizate de aceștia precum și a principalelor zone vizitate. Pe baza acestor informații va fi stabilită o strategie de management a vizitatorilor. Menținerea și promovarea zonelor importante din punct de vedere arheologic și introducerea lor în pachetele turistice pentru creșterea atractivității al ariei protejate. Zona sitului este una de maxim interes pentru recreere și drumeții pentru clujeni, în ultimii ani crescând rapid numărul iubitorilor ciclismului montan, a activităților de drumeție dar și de enduro, off-road.
    B.5. Informare, conștientizare, educare și acțiuni de comunicare cu factorii interesați Principalele activități de informare pentru acest sit au fost cele desfășurate în cadrul Proiectului "Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 - Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0356 - Poienile de la Șard și ROSCI0394 - Someșul Mic", elaborat și implementat de Asociația "Apathy Istvan Egyesulet", și anume:a) acțiuni de educație în școli din Cluj-Napoca și din localități relevante pentru sit,b) expoziție de fotografie în Cluj-Napoca,c) întâlniri de consultare ale localnicilor și ale autoritățillor locale, respectiv a instituțiilor cu responsabilități în menținerea acestei arii protejate,d) articole despre speciile protejate în mass-media locală. Activitățile de informare/conștientizare derulate de Custode au fost prezentate în Capitolul 1.8.B.6. Cercetare În zona sitului Făgetul Clujului - Valea Morii au fost realizate multe cercetări științifice de către universitățile clujene, în primul rând în domeniile: biologie, ecologie, geologice, geografie, arheologie și turism. Informațiile publicate de universități au fost folosite în procesul de elaborare a Planului de Management.
    C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE În această secțiune se prezintă principalele valori și amenințări din aria protejată și se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.C.1. Valori Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de:a) speciile și habitatele de interes comunitar prezentate în Formularul Standard și prezentate/descrise la capitolul B3;b) habitatele importante pentru speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, descrise la capitolul B3;c) speciile și habitatele care sunt importante pentru aria protejată, altele decât cele de interes comunitar, prezentate la capitolul B3.  +  Valori naturale  +  Tabelul nr. 21.Valorile identificate în aria protejată și importanța lor
    Valoarea identificată în sit și vecinătatea acestuia Importanța     
    Ecosisteme forestiere           Oferă importante servicii ecologice: reduc nivelul dioxidului de carbon - CO(2) - și produc oxigen - O(2); produc materiale organice, reglementează și curăță surselede apă; asigură habitate pentru foarte multe specii, etc. În habitatele de pădure de stejar cu carpen 9170 se dezvoltă și înfloresc o mulțime de geofite, de exemplu Galanthus nivalis - ghiocel și hemicriptofiți, Pulmonaria officinalis - plămânărică. Pădurile panonice de stejar pufos oferă condiții favorabile pentru specii valoroase deliziere sau păduri termofile, speciile rare sau endemice. Reprezintă o valoare estetică și didactică pentru localnici.
    Ecosisteme de pajiști și fânețe                         Oferă servicii de ecosistem importante: asigurarea hranei pentru nenumărate specii; inclusiv pentru specii protejateși pentru animale domestice; sursă de plante medicinale; sursă de specii, cum sunt parazitoizii, prădătorii, pentrucombaterea integrată a dăunătorilor agrari; asigură habitate pentru specii, stocare de carbon. Sunt elemente esențiale ale peisajului tradițional. Pajiștile mezofile 6520 cu Veratrum, Prunus spinosa și Rubus sp. sunt habitate favorabile pentru specia rară de nevertebrate de interes comunitar Isophya stysi - cosașul lui Stys. Pajiștile umede cu sorbestrea 6410 - Sanguisorbaofficinalis - sunt habitate favorabile pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar foarte rare: Maculinea teleius - fluturașul albastru cu puncte negre -, Maculineanausithous - fluturaș albastru. Habitatele de pajiști xero- mezofile - 6210, 6190 - cu Cytisus sp. și Prunus spinosa și Rubus sp. sunt foarte importante pentru specia foarte rară de nevertebrate de interes comunitar Colias myrmidone - gălbiorul roșcat. Pajiștile xero-mezofile - 6210, 6190 - cu Prunus spinosa și Crataegus monogyna sunt importante pentru pentru specia rară de nevertebrate de interes comunitar Eriogaster catax - marmoratul frasinului. Iar pajiștile xero-mezofile - 6210, 6190 - sunt favorabile pentru specia de plantă de interes comunitar foarte rară Pulsatilla patens sau dediței și pentru specia de nevertebrate de interes național Maculinea arion saun albăstrița pătată.
    Ecosisteme de apeși umede  Calitatea și cantitatea apei sunt esențiale pentru specii.În habitatele de mlaștini se regăsesc multe specii de plante relicte sau rare.
    91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa - Alno - Padion, Alnion incanae, Salicionalbae Habitate de interes comunitar, foarte rare la nivel de UE,cu o valoare conservativă foarte ridicată. Au un rol important în fixarea malurilor, fixarea azotului în sol, asigurarea de habitate pentru numeroase specii, printre care și specia de nevertebrate de interes comunitar Lycaena dispar - fluturașul purpuriu.  
    7230 Mlaștini alcaline  Habitate de interes comunitar, mlaștini eu-mezotrofe, carese formează în apropierea izvoarelor și a râurilor cu multe specii de plante relicte sau rare. Habitatul este foarte rar în România.
    7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae Habitate de interes comunitar, mlaștini oligo-mezotrofe sau mezotrofe, care se dezvoltă în regiunea de câmpie și cea colinară cu numeroase specii de plante relicte sau rare. Habitatul este foarte rar în România.   
    Luminișurile cu Fraxinus excelsior, Betulapendula, Fagus sylvatica, Populus tremula, Lonicera xylosteum Habitate favorabile pentru specia de nevertebrate Euphydryas maturna - marmoratul frasinului.       
    Liziere de păduricu vegetație arbustivă cu Lathyrus niger șiL. verna. Habitate favorabile pentru speciile de nevertebrate Leptidea morsei - albilița mică, Neptis sappho - fluture zebră.   
    Eleocharis carniolica - pipiriguț Specie de interes comunitar, plantă endemică în Europa Centrală și Europa de Est.  
    Liparis loeselii - moșișoare  Specie de interes comunitar, plantă perenă din familia Orchideacea. În România specia este prezentă dar este critic periclitată.
    Ligularia sibirica - gălbenele Specie de plante de interes comunitar, un relict glaciar în flora României.  
    Adenophora liliifolia - clopoțelul cu frunze de crin Specie de plante de interes comunitar, relict glaciar, vulnerabil în România.   
    Pulsatilla patens- dediței Specie de plante de interes comunitar foarte rară. A fost regăsită în anii 2000-2005 doar în trei locuri în România.
    Isophya stysi - cosașul lui Stys Specie de nevertebrate de interes comunitar, endemică pentru bazinul Carpatic.
    Maculinea teleius- albăstrelul argintiu al furnicilor Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată, mirmecofil în mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui înultima fază larvară este legată de adoptarea de către o specie de furnică din genul Myrmica.
    Colias myrmidone - gălbiorul roșcat   Specie rară de nevertebrate de interes comunitar. Extinctădin majoritatea localităților cunoscute în Europa Centrală, a devenit periclitată și în Transilvania. Populațiile din Transilvania constituie, probabil, cele mai viguroase resturi ale acestei specii în Europa.
    Lycaena dispar - fluturele de foc al măcrișului Specie de nevertebrate de interes comunitar rară, este considerată vulnerabilă.  
    Euphydryas maturna - marmoratul frasinului Specie rară de nevertebrate de interes comunitar, ale cărei populații europene sunt în continuă dispariție. Specia este considerată ca fiind vulnerabilă la nivel de continent.
    Eriogaster catax - molia catax Specie periclitată de nevertebrate de interes comunitar. Deși apare în toată țara, este rar semnalată.
    Leptidea morsei -albilița de pădure Specie de nevertebrate de interes comunitar periclitată, distribuția speciei s-a redus considerabil.  
    Maculinea nausithous - albăstrelul ciocolatiu al furnicilor Specie de nevertebrate de interes comunitar foarte rară, regăsită în ultimii ani doar în câteva locuri în România.    
    Euplagia quadripunctaria -fluturele vărgat Specie de nevertebrate de interes comunitar comună.   
    Neptis sappho - fluture zebră Specie de nevertebrate de interes național.  
    Maculinea arion -albăstrelul mare al cimbrișorului  Specie de nevertebrate de interes național, mirmecofil în mod obligatoriu, deoarece dezvoltarea lui în ultima fază larvară este legată de adoptarea de către o specie de furnică din genul Myrmica.
    Chilostoma banaticum Specie de nevertebrate de interes comunitar, un endemism în Munții Carpați.
    Bombina variegata- buhai de baltă cu burta galbenă Specie de amfibieni de interes comunitar. În Munții Carpații este comună în pofida faptului că populațiile scad în Vestul Europei.
    Eptesicus serotinus - liliacul cu aripilate Specie de liliac de interes comunitar comună, în expansiune.   
    Nyctalus noctula - liliacul de amurg Specie de liliac de interes comunitar.   
    Pipistrellus pipistrellus - liliacul pitic Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungulvegetației ripariene.  
    Pipistrellus pygmaeus - liliacul pigmeu Specie de liliac de interes comunitar. Vânează de-a lungulvegetației ripariene.  
    Valori arheologice       Fragmente ceramice neolitice, pictate înainte de ardere cumotive liniare de culoare roșu-vișiniu. Așezare eneolitică, aparținând culturii Coțofeni, suprapusă de o bogată așezare a grupului Copăceni, de la începutul epociibronzului. Necropolă tumulară ce aparține așezării Copăceni. Fragmente ceramice de factură celtică. Mare așezare din prima epocă a fierului, cu ceramică canelată de tip Gava.
    Trovanți         Caracteristică specifică a depozitelor sarmațiene, formațiunile de natură diagenetică, denumite "concrețiunile de Feleac". Prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, cu un diametru de aproximativ 2 m, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului decalciu existent între depozitele sarmațiene în jurul unui nucleu de precipitare. Răspândite atât în partea superioară a versanților Dealului Feleac, cât și în aval, în zona Făgetului.
    Pe lângă valorile prezentate mai sus, aria protejată găzduiește numeroase specii de plante rare: Galium pumilum, Menyanthes trifoliata - trifoiște de baltă, Swertia perennis - gențiană mov, Tofieldia calyculata, Trollius europaeus - bulbuci de munte, Phyteuma tetramerum - bușca dracului, Galanthus nivalis - ghiocel, Daphne cneorum - tulichină, Waldsteinia geoides, Dactylorhiza incarnata - orhidee de munte, Gladiolus imbricatus - săbiuță, Ophioglossum vulgatum - limba șarpelui, Parnassia palustris - șopârlica, Phyteuma orbiculare - bănica. De asemenea, aria protejată găzduiește numeroase specii de amfibieni: Triturus cristatus - tritonul cu creastă -, Lissotriton vulgaris ampelensis - tritonul comun transilvănean, Pelobates fuscus - broasca de pământ, Bufo bufo - broasca râioasă brună, Hyla arborea - brotăcel, Rana temporaria - broasca roșie de munte, Rana dalmatina - broasca roșie de pădure. Totodată, o altă grupă de valori este reprezentată de următoarele specii de păsări, care sunt și specii de importanță comunitară: Dryocopus martius - ciocănitoare neagră, Corvus corax - corb, Ficedula albicollis - muscar gulerat, Regulus regulus - aușel cu cap galben, Prunella modularis - brumăriță de pădure, Asio otus - ciuful de pădure.
    C.2. Presiuni și amenințări Identificarea și evaluarea presiunilor și amenințărilor a fost realizată în grupul de lucru și în întâlniri cu factorii interesați, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională, realizată pentru amenințările din arii protejate, permite o analiză mai ușoară a categoriilor de amenințări. Presiunile, numite în continuare P, apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent și care afectează, în mod cumulat, ceea ce înseamnă efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani. Amenințările, numite în continuare A, pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat sau, separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.  +  Tabelul nr. 22.Nivelul presiunilor și amenințărilor - legendă:
    Presiune/ Amenințare minoră Presiune/ Amenințare moderată Presiune/ Amenințare majoră
    Necesită monitorizare darnu și acțiuni specifice de management Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil Necesită acțiuni de management cu prioritate 
    Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major
    1 2 3
     +  Tabelul nr. 23.Presiuni și amenințări identificate în cadrul sitului Făgetul Clujului - Valea Morii
    Presiunea/Amenințareaidentificată și cauza  Valoarea amenințată    Explicații - impact potențial, localizare    
    P A
    1. Dezvoltările rezidențiale și comerciale
    1.1. Case și așezări
    Cauza: extinderea legală și ilegală a construcțiilor, extinderea intravilanului în Planul Urbanistic General                          Habitatul 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus Habitatul 7230 - Mlaștini alcaline Habitatul speciei Eleochariscarniolica Habitatul speciei Ligularia sibirica Specia Ligularia sibirica Habitatul speciei Adenophoralilifoliia Specia Adenophora lilifoliiaHabitatul speciei Lycaena dispar Specia Lycaena dispar Habitatul speciilor Maculinea teleius, Maculineanausithous Specia Maculinea teleius, Maculinea nausithous Impact: - pierderea suprafeței habitatului prioritar și dispariția smârcurilor mlăștinoase, descreșterea populației speciilor Localizare: - pentru 7210*, 7230 și E. carniolica - Valea Morii, Colonia Făget - pentru L. sibirica și A. lilifoliia: Valea Morii, Colonia Făget - pentru L. dispar: Casele Miceșiti, Valea Gârbăului - pentru M. teleius: Valea Morii, în Colonia Făget      3                      3                     
    Habitatul speciei Liparis loeselli Specia Liparis loeselli  Habitatul speciei Lycaena dispar Specia Lycaena dispar    Impact: - degradarea și dispariția habitatelor speciei și descreșterea populației  Localizare: - pentru L. loeselli: Valea Morii, Colonia Făget - pentru L. dispar: Casele Miceșiti, Valea Gârbăului 2           3          
    Cauza: Îndepărtarea vegetației lemnoase: tufișuri și arbori, din zonele pentru construcții      Habitatul speciei Ligularia sibirica Specia Ligularia sibirica Habitatul speciei Adenophoralilifoliia Specia Adenophora lilifoliia    Impact: afectează negativ microclimatul, periclitând supraviețuirea populației speciei Localizare - pentru L. sibirica Colonia Făget, iar în viitor apropiatîn Valea Morii - pentru A. lilifoliia: ValeaMorii, Colonia Făget 3           3          
    2. Agricultură și acvacultură
    2.1. Creșterea animalelor și zootehnia
    Pășunatul cu ovine                                                Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa           Impact: - deteriorând semnificativ habitatul prin consumarea vegetației, distrugerea puieților de anin, și poluarea solului prin fecalii, provoacă eutrofizarea acestuia și facilitează invazia speciilorruderale nitrofile.  Localizare: în Valea Gârbăului 2             2            
    Habitatul 91H0 - Păduri panonice de Quercus pubescens    Impact: deteriorarea stratului ierbos și a semințișului  Localizare: distribuția habitatului în sit 2       2      
    Habitatul 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus Habitatul 7230 - Mlaștini alcaline Impact: deteriorarea habitatului prin călcarea vegetației, influențarea negativă a structurii solului, eutrofizarea 2      2     
    Habitatul speciei Eleochariscarniolica Localizare: Valea Morii      
    Habitatul speciei Liparis loeselli Specia Liparis loeselli          Impact: reducerea efectivuluipopulației. Prin călcare, integritatea turbei are de suferit iar prin dejecțile animalelor, crește nivelul nitrogenului în sol, ceea ce rezultă în apariția speciilor cu capacitate competitivă mai bună.  Localizare: Valea Morii 3             3            
    Habitatul speciilor Adenophora lilifoliia, Maculinea teleius Speciile Adenophora lilifoliia, Maculinea teleius Impact: reducerea efectivuluipopulației Adenophora lilifoliia, M. teleius  Localizare: Valea Morii   2       3      
    Pășunatul cu ovine șiîndepărtarea arbuștilor, oricărei specii sau a speciilor gazdă, cum ar fi de exemplu Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Cytisus scoparius               Habitatul speciei Ligularia sibirica Specia Ligularia sibirica  Impact: reducerea efectivuluipopulației L. sibirica Localizare: în Valea Morii, în Colonia Făget 3     3    
    Habitatul speciei Isophya stysi Specia Isophya stysi  Habitatul speciei Colias myrmidone Specia Colias myrmidone    Impact: degradarea habitatelor speciei și descreșterea populației de I. stysi  Localizare - pentru Isophya s.: Valea Gârbăului - pentru C. myrmidone: CaseleMicești 3           3          
    Habitatul speciilor Eriogaster catax, Leptidea morsei, Euphydryas maturna, Maculinea arion Specii Eriogaster catax, Leptidea morsei, Euphydryas maturna, Maculinea arion Impact: - degradarea și dispariția habitatelor speciilor și descreșterea populațiilor  Localizare: Sălicea, Valea Morii               
    Pășunat ilegal în păduri       Habitatul speciei Lycaena dispar Specia Lycaena dispar      Localizare: - în toate pădurile de luncă și mlăștinoase  Impact: - degradarea și dispariția habitatelor speciei și descreșterea populației de L. dispar 3         3        
    Lipsa fânețelor         Habitatul speciei Isophya stysi Specia Isophya stysi   Impact: - degradarea și dispariția habitatelor speciilor și descreșterea populației de M. teleius, I. stysi 3      3     
    Habitatul speciei Maculinea teleius Specia Maculinea teleius Localizare: - pe toată suprafața a sitului        
    4. Transport și rețele de comunicații
    4.1. Șosele
    Construirea drumului de centură, legătură dintre Autostrada A3 Transilvania și Drumul European E 60 Toate valorile identificate în sit    Impact: - fragmentare  Localizare: - Axa Nord-Sud a sitului   2      2     
    5. Utilizarea resurselor biologice și afectarea acestora
    5.1. Exploatare forestieră și extragerea lemnului.
    Tăierea integrală a subarboretului cu ocazia exploatărilor și extragerea lemnului mort      Habitatul 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum  Habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Habitatul 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Habitatul 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Impact: - pierderea biodiversității. Degradarea habitatul speciei C. banaticum  Localizare: - în Pădurea Făget     2           2          
    Extragerea arborilor bătrâni, scorburoși, a lemnului mort   Speciile de lilieci: Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus Impact: distrugerea habitatului a speciilor de lilieci Localizare: - în Pădurea Făget 2      3     
    Lucrări necorespunzătoare de conducere a arboretelor                           Habitatul 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Habitatul 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Habitatul 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen       Impact:- Schimbarea compoziției, structurii și funcționalității pădurii. În cazul arboretelor cu cvercinee, regenerarea dificilă a speciilor de Quercus face ca tăierea exemplarelor din aceste specii fără efectuarea cu maximă atenție a lucrărilor de regenerare, duce la pierderea habitatului.  Localizare: - în Pădurea Făget 3                2               
    Habitatul 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum    Impact: - schimbarea compoziției pădurii și pierderea habitatului  Localizare: - pe toată suprafața identificată 2       3      
    Habitatul 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen      Impact: - schimbarea compoziției pădurii și pierderea habitatului  Localizare: - în Pădurea Făget, pe toată suprafața identificată 3        3       
    Tăieri rase, defrișări      Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa      Impact: - pierderea din caracter și dispariția habitatului prioritar, aninulfiind specia edificatoare  Localizare: - Colonia Făget, Valea Morii, Valea Gârbăului 3        3       
    6. Intruziunea umană și perturbări generate de om în cadrul ariei protejate
    6.1. Activități de recreere și turism.
    Acces necontrolat al vizitatorilor    Habitatele forestiere     Impact: - deteriorarea habitatelor  Localizare: - în Pădurea Făget 1      3     
           Habitatul 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus Habitatul 7230 - Mlaștini alcaline Habitatul speciei Eleochariscarniolica Impact: - deteriorarea habitatului  Localizare: - în Valea Morii     2        3       
    Infrastructură de vizitare necorespunzătoare: poteci dense                                 Habitatul 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum       Impact: - fragmentarea habitatelor, favorizarea pătrunderii speciilor invazive și ruderale - astfelcompoziția cenozelor devine mai puțin stabilă  Localizare: - în Pădurea Făget - cele șase fragmente 1          2         
    Habitatul speciei Pulsatillapatens Specia Pulsatilla patens  Habitatul speciilor Eriogaster catax, Leptidea morsei, Neptis sappho Lycaena dispar, Maculinea arion Specii Eriogaster catax, Leptidea morsei, Neptis sappho, Lycaena dispar, Maculinea arion Impact: - fragmentare, deteriorarea habitatului și dispariția speciilor  Localizare: - Valea Gârbăului         3              3             
    Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa  Habitatul 91H0 - Păduri panonice de Quercus pubescens       Impact: - deteriorarea solului și vegetației fragile, favorizarea migrației pentru specii non-native și invazive  Localizare pentru 91E0* - În Valea Gârbăului pentru 91H0 - Făgetul Clujului, pe toată suprafața identificată 2             2            
    6.2. Alte forme de perturbări
    Activități necontrolate - pe terenuri proprietate privată        Habitatul 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus Habitatul 7230 - Mlaștini alcaline Habitatul speciei Eleochariscarniolica  Habitatul speciei Ligularia sibirica Specia Ligularia sibirica Impact: - distrugerea habitatului, nu se poate asigura starea de conservare favorabilă a habitatului  Localizare: - în Valea Morii,Smârcurile 2 și 7      3            2           
    Acces motorizat         Habitatul speciilor de amfibieni Specii de amfibieni: Bombinavariegata, Triturus cristatus, Lissotriton vulgaris ampelensis, Pelobates fuscus, Bufo bufo,Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina Impact: - deranj în perioada de reproducere - distrugerea pontelor și a mormolocilor, scăzând succesul de reproducere  Localizare: - în Pădurea Făget   2          2         
    7. Modificări ale sistemelor naturale.
    7.1. Incendii
    Curățarea terenurilorde resturi vegetale prin incendieri      Habitatul speciei Adenophoralilifoliia Specia Adenophora lilifoliia     Impact: - pierderea suprafeței habitatului prioritar și dispariția speciei A. lilifoliia  Localizare: - în Valea Morii,în Colonia Făget pe toată suprafața a habitatului 2         2        
    7.2. Baraje, management hidrologic și gestionarea/utilizarea resurselor de apă
    Devierea de apă și drenaje din cauza urbanizării                             Habitatul 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus Habitatul 7230 - Mlaștini alcaline Habitatul speciei Eleochariscarniolica  Habitatul speciei Liparis loeselli Specia Liparis loeselli  Habitatul speciei Ligularia sibirica Specia Ligularia sibirica  Habitatul speciei Adenophoralilifoliia Specia Adenophora lilifoliiaHabitatul speciilor Maculinea teleius, Maculineanausithous Specia Maculinea teleius, Maculinea nausithous Impact: - pierderea suprafeței habitatului prioritar și dispariția smârcurilor mlăștinoase, respetiv a speciilor asociate Localizare: - Valea Morii, Colonia Făget pe toată suprafața a habitatului                 3                         3                        
    Habitatul speciei Lycaena dispar Specia Lycaena dispar    Impact: - descreșterea habitatul și populației de L. dispar  Localizare: - în Valea Gârbăului 2       2      
    Bazin pentru captareaapei   Habitatul 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen   Impact: drenarea habitatului  Localizare: - distribuția habitatului în sit. 1     3    
    7.3. Alte modificări ecologice
    Introducere specii alohtone prin împăduriri        Habitatul 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum  Habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Habitatul 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Habitatul 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Impact: - pierderea habitatului  Localizare: - în Pădurea Făget, plantații de molid Picea abies și alte conifere alogene Pseudotsuga sp.     3           2          
    Succesiunea naturală             Habitatul speciei Liparis loeselli Specia Liparis loeselli    Impact: - reducerea populației de L. loeselii  Localizare: - Valea Morii, Colonia Făget pe toată suprafața identificată 1       3      
    Habitatul speciei Pulsatillapatens Specia Pulsatilla patens    Impact: - dispariția populației de P. patens  Localizare:- în Valea Gârbăului, pe toată suprafațaidentificată 3       3      
    Populații scăzute, endogamia              Habitatul speciei Ligularia sibirica Specia Ligularia sibirica     Impact: - scăderea ratei reproducerii, descreșterea populației de L. sibirica  Localizare: - în Valea Morii,în Colonia Făget pe toată suprafața identificată 2        3       
    Habitatul speciei Adenophoralilifoliia Specia Adenophora lilifoliia    Impact: - scăderea ratei reproducerii, descreșterea populației de A. lilifoliia  Localizare: - în Valea Morii,în Colonia Făget pe toată suprafața identificată 3        3       
    8. Specii și gene invazive și alte specii și gene problematice
    8.1. Plante invazive străine / care nu sunt native
    Prezența speciilor invazive: salcâm - Robinia pseudacacia, Impatiens parviflora          Habitatul 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum  Habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Habitatul 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Habitatul 91H0 - Păduri panonice de Quercus pubescens Habitatul 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Impact: - schimbarea compoziției și structurii habitatului  Localizare: - în Pădurea Făget         3              3             
    8.2. Specii native problematice
    Plantații de cătina albă Hippophae rhamnoides                    Habitatul 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus Habitatul 7230 - Mlaștini alcaline Habitatul speciei Eleocharis carniolica Impact:- se pot extinde pe toată aria și degradează habitatul  Localizare: Valea Morii   2       2      
    Habitatul 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus Habitatul 7230 - Mlaștini alcaline Habitatul speciei Eleochariscarniolica   Impact: se răspândește foarterapid și deteriorează habitatul  Localizare: în Valea Morii, actual în smârcurile 2 și 7, lângă drum, iar în viitor apropiat pe toată suprafața habitatului 2          2         
    Habitatul speciei Liparis loeselli Specia Liparis loeselli   Impact: înlocuiește habitatele prezente  Localizare: în Valea Morii, în Colonia Făget 3      3     
    Densitate ridicată a stufului Phragmites australialis   Habitatul speciei Liparis loeselli Specia Liparis loeselli   Impact: descreșterea populației de L. loeselli  Localizare: în Valea Morii, în Colonia Făget 3      3     
    9. Poluarea care afectează aria protejată, provenind din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate
    9.1. Gunoi și deșeuri solide
    Depozitarea deșeurilor menajere și de construcții          Habitatul 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum  Habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Habitatul 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Habitatul 91H0 - Păduri panonice de Quercus pubescens Specii de amfibieni Impact: - afectarea speciilorși a habitatelor, respectiv avalorii de recreere a ariei protejate  Localizare: - în Pădurea Făget, în două fragmente, lângă drumuri sau localități           1             1       
    Poluarea apelor și a solului cu deșeuri solide     Habitatul 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa -Alno-Padion, Alnion incanaeSalicion albae  Specii de amfibieni  Impact: - deteriorarea solului, apei și vegetației fragilă.  Localizare: - Colonia Făget, Valea Morii, Valea Gârbăului,Pădurea Făget     2        2    
    Abandonarea deșeurilor de către vizitatori  Habitatul speciei Ligularia sibirica Specia Ligularia sibirica  Impact: - descreșterea populației de L. sibirica  Localizare: - în Valea Morii   1     1   
    10. Schimbări climatice și condiții climatice extreme
    10.1. Secete
    Secare, care rezultă ca urmare a schimbărilor în microhabitatul speciei Habitatul speciei Liparis loeselli Specia Liparis loeselli   Impact: - descreșterea populației de L. loeselli  Localizare: - în Valea Morii,în Colonia Făget   1      3    
    C.3. Evaluarea situației și a tendinței valorilor ariei protejate Aria protejată este una complexă, având încorporate mai multe arii diferite, așa cum se arată la Capitolul B. Se constată însă o serie de inadvertențe și neclarități în privința rezervațiilor naturale Făgetul Clujului și Valea Morii, precum și situații necorespunzătoare cu privire la suprafețele incluse în situl Natura 2000. De exemplu Rezervația Valea Morii este amplasată greșit pe hartă, zonele în care se regăsesc speciile Ligularia sibirica și Adenophora liliifolia fiind acum clar identificate, cartate și evaluate. Rezervația reală Valea Morii include suprafețe cu condiții ideale pentru Ligularia sibirica, dar aflate sub o presiune antropică majoră. De asemenea, cea mai importantă populație de Adenophora liliifolia, în același timp importantă pentru Liparis loeselii și Maculinea teleius, se află în afara actualelor limite ale Sitului de Importanță Comunitară, în zona Colonia Făget, inclusă în 2007 în sit, dar scoasă la revizuirea din 2011. Îmbunătățirea delimitării ariei protejate și clarificarea situației rezervațiilor este deosebit de importantă pentru a se putea realiza un management eficient al ariei protejate. Deși unele din speciile care au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 nu au fost regăsite cu ocazia inventarierilor de teren, se propune menținerea lor în Formularul Standard, întrucât habitatele lor există în aria protejată, iar în unele cazuri specia a fost observată în imediata vecinătate a sitului. Este cazul speciilor pentru care se confirmă existența habitatului:a) habitatele necesare pentru Eleocaris carniolica, Euphydryas maturna, Eriogaster catax sunt prezente în sit, dar starea lor de conservare este în general nefavorabilă,b) pentru Colias myrmidone s-a găsit habitatul și specia a fost observată în vecinătatea sitului,c) specia Euphydryas maturna a fost identificată și în vecinătatea sitului. În cazul speciei Emys orbicularis se solicită scoaterea sa din Formularul standard, întrucât acest sit nu oferă habitate corespunzătoare, neexistând bălți permanente cu vegetație deasă amplasate în apropiere de păduri. Habitatul prioritar 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și habitatul 7230 Mlaștini alcaline au suprafețe mult prea reduse pentru a se putea asigura o stare favorabilă de conservare. Este critică conservarea tuturor suprafețelor cu aceste habitate, respectiv și a celor care în prezent nu sunt incluse în sit. Chiar și așa, aceste habitate ocupă o suprafață redusă, punându-se problema unor măsuri de refacere, mai ales dacă încălzirea climei continuă. Starea nefavorabilă a habitatelor de mlaștină influențează semnificativ speciile dependente de ele. În această situație sunt speciile de interes comunitar Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica și Liparis loeselii. Pentru unele din aceste specii, situl are o importanță deosebită, așa cum s-a arătat la Capitolul C1. Unele dintre speciile din sit, fiind foarte rare în România, ar fi de dorit să se încerce o reconstrucție ecologică a populației prin replantări. Pentru acestea este important să se identifice "zone sursă" de unde ar putea fi aduse, cum ar fi de exemplu zona Comșești în cazul speciei Ligilaria sibirica. Cu ocazia inventarierilor și cartărilor efectuate în 2014 și prin studii realizate în afara proiectului de către specialiști, în aria protejată Făget s-au identificat, pe lângă speciile și habitatele din Formularul Standard și alte specii și habitate importante pentru conservare: 5 specii de interes comunitar, 10 habitate de interes comunitar și 2 specii de interes național pentru a căror conservare se recomandă măsuri de management în acest plan. Având în vedere importanța acestor specii pentru conservare, se recomandă ca cele de interes comunitar să fie incluse în Formularul standard. Acest lucru este absolut necesar, mai ales pentru speciile Pulsatilla patens, Maculinea nausithous, Lucarnus cervus speciile de lilieci și habitatele 6410 - pajiști cu Molinia caerulea, 91H0 - arborete de stejar pufos și 91E0* - aninișuri, care sunt foarte rare în România. Menținerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor de interes conservativ în majoritatea cazurilor va presupune de fapt menținerea sau refacerea habitatelor de hrănire, reproducere, adăpost și a coridoarelor ecologice în cazul speciilor de faună, fără a se impune măsuri speciale de conservare a speciei. În cazul speciilor de plante de interes conservativ se constată că starea nefavorabilă a habitatului determină o stare nefavorabilă a speciei. Dar refacerea stării favorabile de conservare în acest caz se poate face nu numai prin refacerea habitatului, dar și prin măsuri de conservare specifice speciei în special în cazul următoarelor specii: Pulsatilla patens, Adenophora liliifolia, Liparis loeselii, Ligularia sibirica, Eleocaris carniolica. Pădurile bătrâne reprezintă un procent foarte redus din suprafața pădurilor gestionate de ocoalele silvice de stat. Nu se cunoaște procentul arboretelor bătrâne din suprafețele aflate în proprietate private. Acestea sunt de importanță critică pentru multe specii, ca urmare este de dorit să se mențină sau arboretele existente dintr-o anumită zonă a ariei protejate să fie conduse spre statutul de păduri seculare cel puțin pe o parte din suprafața ariei protejate, de exemplu prin extinderea Rezervației Făget. Pădurile bătrâne au valoare deosebită nu numai pentru conservare dar și pentru studierea proceselor naturale în arboretele gestionate de-a lungul ultimelor decenii. Aceste păduri oferă condiții de viață unui număr foarte mare de specii, nu numai celor de interes comunitar, cum ar fi de exemplu speciile de lilieci identificați aici. Aceste păduri ar aduce un plus de valoare semnificativ și pentru peisajul ariei protejate și ar putea deveni o componentă esențială a programului de educație și conștientizare, precum și a celui de turism și recreere în acest sit ce se află în imediata vecinătate a uneia din cele mai mari orașe din România. În același context, menținerea arborilor seculari rari și dispersați pe toată suprafața ariei protejate devine de importanță majoră. Deși reduse ca suprafață, pajiștile xerofile și mezoxerofile sunt importante pentru 3 din speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl și pentru 2 specii identificate la inventarieri: Pulsatilla patens și Maculinea arion. Chiar dacă aceste categorii de ecosisteme nu sunt incluse în Formularul standard, refacerea stări de conservare a speciei Isophya stysi și refacerea populațiilor de Eriogaster catax și Colias myrmidone depinde în totalitate de modul în care sunt gestionate aceste habitate de pajiști. Mai mult decât atât, în sit au fost identificate suprafețe cu Pulsatilla patens, specie foarte rară, dependentă de pajiști mezoxerofile. Deși la inventarieri nu s-a găsit specia Euphydryas maturna, s-a observat existența luminișurilor cu plop tremurător, mesteacăn și salcie ce pot asigura condițiile favorabile pentru revenirea speciei. Este necesară menținerea sau refacerea acestui tip de luminișuri. Pentru că aria protejată este situată în imediata vecinătate a municipiului Cluj, presiunile pentru realizarea de construcții pe suprafața ei sunt în continuă creștere. De asemenea, situația construcțiilor existente nu este întotdeauna clară, aceste investiții având impact mare asupra sitului nu numai prin suprafața ocupată din habitatele naturale sau semi-naturale, dar și prin efectele secundare pe care le antrenează: poluare și fragmentarea habitatelor prin realizarea de garduri. Construcțiile, respectiv presiunile mari de urbanizare a zonei, afectează în mod semnificativ peisajul. În plus, transformarea pajiștilor în teren agricol precum și proiectele mari de infrastructură pot duce foarte ușor la schimbarea peisajului și la pierderea valorii acestuia. De asemenea o presiune antropică mărită duce la fragmentarea habitatului și la degradarea condițiilor de mediu optime pentru specii de faună și floră, având ca efect scăderea populațiilor sau chiar dispariția din această zonă a unor specii de interes conservativ. Este foarte important ca activitățile ce se desfășoară în sit sau vecinătatea lui, indiferent că vorbim de agricultură, zootehnie sau turism, să aibă impact minim asupra peisajului și a mediului în general, să se identifice soluții și practici prietenoase cu mediul.
    D. STRATEGIA DE MANAGEMENTD.1. Organizarea teritorială a managementului În cazul siturilor Natura 2000, obiectivul principal de management este cel de menținere sau refacere a stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar din anexele Directivei Habitate, identificate în cadrul sitului, pentru a contribui la susținerea diversității biologice în regiune, ca suport pentru activitățile economice și pentru asigurarea condițiilor optime de viață. Anumite suprafețe din cadrul sitului necesită o atenție sporită, fiind necesară menținerea habitatului în stare cât mai naturală, uneori chiar prin încurajarea proceselor naturale, cum ar fi, de exemplu, cazul habitatelor de pajiști umede, mlaștini și aninișuri. Altele necesită măsuri speciale de management, uneori asociate cu restricții în utilizarea resurselor naturale. În baza analizei măsurilor de management, necesare pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a valorilor de biodiversitate, se consideră că este oportună delimitarea unor suprafețe cu măsuri de management similare. Această delimitare are ca scop definirea și indicarea clară a activităților permise în diferitele zone ale ariei protejate și fundamentarea plăților compensatorii, în cazul în care acestea se impun din cauza restricțiilor. Au fost definite suprafețe cu reguli specifice din punct de vedere al managementului așa cum reiese din harta din Anexa nr. 2 și descrierea de mai jos. Măsurile de management, respectiv restricțiile pentru fiecare categorie de suprafață sunt stabilite prin Planul operațional și Regulamentul ariei protejate. Măsurile de management definite în acest plan indică necesitatea definirii suprafețelor cu măsuri specifice de management, adică o organizare teritorială a managementului, după cum urmează: Suprafețe de tip A - suprafețe destinate reabilitării habitatelor și speciilor vulnerabile. Nu sunt permise nici un fel de activități. Nu este permis accesul vizitatorilor. Se permit lucrări de refacere dacă este necesar. Aici se încadrează suprafețele cu Pulsatilla patens, mlaștinile și aninișurile. Suprafețe de tip B - suprafețe cu restricție privind exploatarea resurselor naturale. Nu se permit activități care au ca scop exploatarea resurselor naturale, doar lucrările de refacere dacă este cazul. Sunt permise activitățile de educație și accesul vizitatorilor. Aici se încadrează Rezervația Făgetul Clujului și zonele cu situri arheologice în cazul cărora lucrările de refacere se vor aproba,în funcție de impactul pe care îl au asupra sitului arheologic. În cazul siturilor arheologice care pe harta din Anexa nr. 2 apar doar sub formă de punct, suprafața care se ia în calcul este cea a sitului propriu zis plus o fâșie de minim 50 m, conform prevederilor legale în vigoare în domeniu. Suprafețe de tip C - suprafețe de conservare pentru habitatele și speciile de interes comunitar, precum și alte specii de importanță conservativă. Se poate face exploatarea resurselor naturale, dar numai în conformitate cu măsurile din Planul de management, adică având în vedere cu prioritate cerințele de conservare. Aici se încadrează suprafețele din aria protejată care nu sunt de tipul A sau B. Harta organizării teritoriale a managementului se prezintă în Anexa nr. 2. În situațiile în care, pe anumite suprafețe, se impun prin acest plan de management măsuri restrictive ce conduc la pierderi economice, altele decât cele impuse de legislație, aceste zone vor fi cartate și înregistate, urmând ca, în condițiile legii, să se solicite acordarea de compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din Planul de Management, în funcție de pierderile estimate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.D.2. Planul operațional Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principalele direcții de management pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească Custodele, în vederea realizării obiectivelor de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activitățile strict necesare sau recomandate sunt descrise în Capitolul D.3 în Tabelul nr. 25 - Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri specifice. Totodată, măsuri specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor, ce pot fi adoptate de către Custode, sunt redate în fișa fiecărei specii. În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de management descrise în Planul operațional, responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariei protejate revine proprietarilor și gestionarilor de drept. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul A. Introducere, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu adminstratorul ariei protejate fapt reflectat în coloana "Responsabilitate pentru implementare" din Tabelul 24. Custodele propune măsurile și activități de management în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Ca urmare, atunci când se definesc Direcțiile de management - coloana 1 a Tabelului 24 - acestea se referă nu numai la obligațiile sau acțiunile realizate de Custode, ci și la cele ale factorilor interesați direct implicați. Având în vedere faptul că în prezent nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar sigur și continuu, direcțiile de management au fost prioritizate după cum urmează:– prioritatea 1 - direcțiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora Custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;– prioritatea 2 - direcțiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;– prioritatea 3 - direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare. Indicatorii de finalizare arată valorile care ar trebui atinse în mod ideal în urma acțiunilor de management. Acești indicatori au fost cuantificați în toate situațiile în care acest lucru a fost posibil. Sunt însă câțiva indicatori pentru care nu a fost posibil să se determine valoarea în momentul de față, urmând ca administratorul să stabilească valorile în colaborare cu specialiștii relevanți în perioada de implementare.  +  Măsuri de management propuse pentru habitate și specii de interes comunitar 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianaea) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;b) Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 7210* în stare favorabilă de conservare;c) Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatului 7210*;d) Interzicerea pășunatului în habitatul 7210*;e) Interzicerea oricărei intervenții în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în habitatul mlăștinoase 7210*;f) Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatul 7210*. 7230 Mlaștini alcalinea) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;b) Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;c) Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a habitatului 7230;d) Interzicerea pășunatului în habitatul 7230;e) Interzicerea oricărei intervenții în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în habitatul mlăștinoase 7230;f) Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatul 7230. 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetuma) Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatul 9170;b) Inițierea lucrărilor de refacerea a arboretelor artificiale și total derivate pentru reconstituirea a cel puțin 10 % din habitatul 9170;c) Păstrarea arborilor bătrâni care asigură adăpost și hrană numeroaselor specii de faună în habitatul 9170.  +  Adenophora liliifoliaa) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;b) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;c) Refacerea min. 25% a pajiștilor umede cu Molinia caerulea - 6410;d) Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;e) Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a speciei Adenophora liliifolia;f) Interzicerea/reglementarea pășunatului în habitatele 7230, 6410; Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatele 7230, 6410; Refacerea populațiilor de Adenophora liliifolia.  +  Eleocharis carniolicaa) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;b) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;c) Refacerea min. 25% a pajiștilor umede cu Molinia caerulea - 6410;d) Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;e) Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a speciei Eleocharis carniolica;f) Refacerea populațiilor de Eleocharis carniolica;g) Interzicerea/reglementarea pășunatului în habitatele 7230, 6410;h) Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatele 7230, 6410.  +  Ligularia sibiricaa) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;b) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;c) Refacerea min. 25% a pajiștilor umede cu Molinia caerulea 6410;d) Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;e) Interzicerea/reglementarea pășunatului în habitatele 7230, 6410;f) Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatele 7230, 6410.  +  Liparis loeseliia) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de îmbunătățire a limitelor Rezervației Valea Morilor;b) Elaborarea studiilor și depunerea documentației pentru propunerea de desemnare a unei rezervații în Colonia Făget;c) Refacerea habitatului de mlaștini, min. 75 % habitat 7230 în stare favorabilă de conservare;d) Interzicerea pășunatului în habitatul 7230;e) Interzicerea totală a captărilor și desecărilor în habitatul 7230.  +  Colias myrmidonea) Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile 6210, 6190, min 25% pajiști mezofile în stare de conservare favorabilă;b) Menținerea a cel puțin 15%-25% acoperire cu arbuști, Prunus spinosa, Rubus sp.  +  Eriogaster cataxa) Se va pășuna de preferință cu vite mari, iar dacă se pășunează și cu oi, procentul de ovine se recomandă nu va depăși 30% ovine;b) Menținerea a cel puțin 5% acoperire cu arbuști, Prunus spinosa, Crataegus monogyna.  +  Euphydryas maturnaa) Menținerea și refacerea pajiștilor - inclusiv a poienilor - favorabile pentru specia Euphydryas maturna;b) Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 20% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 10 m lățime de vegetație arbustivă cu Prunus spinosa și Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeași lungime pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru Euphydryas maturna.  +  Isophya stysia) Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile 6210, 6190, min 25% pajiști mezofile în stare de conservare favorabilă;b) Asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea exemplarelor de Prunus spinosa, Rubus spp. în sit pe cel puțin 5% din suprafața habitatelor prin interzicerea curățirii totale a pajiștii și încurajarea utilizatorilor să păstreze speciile de plante gazdă;c) Asigurarea refacerii habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar Isophya stysi, min. 5 ha fânețe.  +  Leptidea morseia) Reglementarea pășunatului pe pajiștile xero-mezofile 6210, 6190, min 25% pajiști mezofile în stare de conservare favorabilă;b) Menținerea și refacerea lizierelor de pădure pe cel puțin 20% din lungimea totală din sit și asigurarea unei fâșii minime de 10 m lățime de vegetație arbustivă cu Prunus spinosa și Rubus sp. de-a lungul lizierei pe aceeași lungime pentru asigurarea condițiilor favorabile pentru Leptidea morsei.  +  Lycaena dispara) Menținerea/refacerea stării de conservare favorabilă a aninișurilor din aria protejată pentru asigurarea condițiilor de conservare a speciei Lycaena dispar;b) Menținerea cursurilor naturale de apă.  +  Maculinea teleius Asigurarea habitatului favorabil pentru specia Maculinea teleius min 25% pajiște umede în stare favorabilă; Interzicerea pășunatului.  +  Tabelul nr. 24.Principalele direcții de management
    Programul 1: Conservarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar
    Subprogramul 1.1. Propunere de îmbunătățire a limitelor ariilor protejate și măsuri generale de management
    Obiectiv specific: Asigurarea suprafețelor minime necesare conservării habitatelor și speciilor importante pentru conservare.
    Direcții de management     Indicator de finalizare    Prio- ritate   Anul1   Anul2   Anul3   Anul4   Anul5   Responsabilita-tea principală pentru implementare
    1.1.1. Elaborarea documentației și promovarea propunerii deîmbunătățire a limitelorRezervației Făgetul Clujului      Documentația elaborată și depusă la autoritatea publică centrală pentru proecția mediului pentru a extinde la 330 ha Rezervația Făgetul Clujului  Cel puțin 14 specii de păsări, 1 specie de reptile și respectiv 1 specie de amfibieni de interes național protejate 330 ha păduri bătrâne, habitate pentru specii de păsări și lilieci de interes național protejate 1            V            V                                            Custode, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor    
    1.1.2. Delimitarea corectă și elaborarea propunerii de îmbunătățire a limitelorRezervației Valea Morilor     Harta cu amplasamentul corect al Rezervației Documentația elaborată și depusă la autoritatea publică centrală pentru protecția mediului pentru a extinde la 18 ha Rezervația Valea Morilor  Cel puțin 2 specii de interes național și 4 specii de plante rare relicte glaciare protejate 1           V           V                                        Custode, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor   
    1.1.3. Elaborarea propunerii de desemnare a Rezervației Colonia Făget - rezervație de tip botanic    Documentația elaborată și depusă la Minister pentru 21 ha rezervație  Cel puțin 2 specii de interes național și 3 specii de plante rare, relicte glaciare protejate, într-un mozaic de mlaștini alcaline și pajiști înmlăștinite. 2         V         V                                Custode, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
    1.1.4. Propunere de îmbunătățire a limitelorsitului pentru a se include habitatele critice pentru speciile de interes comunitar: Adenophora liliifolia, Eleocharis carniolica, Ligularia sibirica, Liparis loeselii, Coliasmyrmidone, Euphydryas matura, Leptidea morsei,Lycaena dispar, Maculinea teleius, și pentru asigurarea suprafeței minime necesare pentru conservarea habitatelor 7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și 7230 - Mlaștini alcaline cel puțin 2232,33 ha sit conform distribuției actuale a speciilor și habitatelor - Anexa nr. 3 și Anexa nr. 4                    1                       V                       V                                                                                        Custode, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor               
    1.1.5. Cartarea și analiza habitatelor de interes conservativ propuse a fi introduse în Formularul standard Cel puțin 8 habitate cartate  Ha habitate inventariate și cartate    3      V      V      V      V      V     Custode     
    1.1.6. Aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de interes comunitar și național, altele decât cele incluse în Formularul standard Nr. măsuri elaborate/adaptate        1        V        V        V                     Custode       
    1.1.7. Studierea posibilităților de refacere și inițierea unor proiecte pentru refacere a habitatelor și speciilor de interes conservativ propuse pentru a fi introduse înFormularul standard Studiu fezabilitate pentru refacerea habitatelor și speciilor  Nr. proiecte de refacere       3          V          V