DECIZIA nr. 770 din 28 noiembrie 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 159 din 20 februarie 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marian Ion Trandafirescu în Dosarul nr. 33.863/3/2015 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.614D/2016.2. La apelul nominal răspunde avocatul Ilie Drăgulin, pentru Alianța Asociațiilor de Revoluționari din Oltenia, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsesc autorul excepției și celelalte părți. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.3. Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.615-2.632D/2016 și nr. 2.634D/2016, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Marin Constantinescu, Ionel Ovidiu Predoaica, Ion Pătroi, Mihai Bosun, Ion Bran, Marin Călin, Ovidiu Narcis Gheorghe, Nicolae Mitroi, Mirela Therzakis, Jane Bădici, Dan Mogoșanu, Vasile Boiangiu, Georgel Gicu Robu, Mihalache Robu, Eugen Mișină, Valentin Rada, Anastasia Ceche, Constantin Marinescu și Elena Gavrilă în dosarele nr. 5.300/63/2015-5.316/63/2015, nr. 5.318/63/2015, respectiv nr. 5.317/63/2015 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal, în toate aceste dosare, răspunde avocatul Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocațială la dosar, pentru Alianța Asociațiilor de Revoluționari din Oltenia. Lipsesc autorii excepției și celelalte părți. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.4. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Alianței Asociațiilor de Revoluționari din Oltenia și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.615-2.632D/2016 și nr. 2.634D/2016 la Dosarul nr. 2.614D/2016, care a fost primul înregistrat. 5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Alianței Asociațiilor de Revoluționari din Oltenia, care precizează că toți autorii excepției fac parte din alianța pe care o reprezintă și solicită, ca o chestiune prealabilă, și constatarea neconstituționalității art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, prin care se precizează că indemnizațiile se calculează în anul 2015 la fel ca în anul 2014. În continuare, arată că printr-o decizie a Curții Constituționale din anul 2014 s-a constatat că situația de suspendare a acordării indemnizațiilor nu poate continua sine die. Or, legiuitorul nu a ținut cont de această decizie și a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care s-a suspendat din nou acordarea indemnizațiilor revoluționarilor. Susține că toate normele criticate, prin care s-a suspendat acordarea indemnizațiilor revoluționarilor, nu au respectat principiul transparenței decizionale. Totodată, aceste norme se referă la salariul mediu brut, însă acest indicator de referință nu mai există, deoarece prin legea bugetului pe anul 2011 a fost desființat acest indicator de referință. Acest indicator de referință se aplică în mod discreționar și discriminatoriu, deoarece toți cei care se alimentează din bugetul de asigurări sociale folosesc câștigul salarial mediu brut, cu excepția revoluționarilor, pentru care legiuitorul se raportează la salariul din octombrie 2010. Astfel, există discriminare și față de revoluționarii de la Brașov, cărora li se calculează indemnizațiile folosindu-se salariul mediu brut. Având în vedere aceste argumente, toate normele de lege criticate încalcă dreptul la viață.6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, existând precedent constituțional, și anume deciziile nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 330 din 12 iunie 2014, nefiind elemente noi care să ducă la schimbarea practicii în această materie.7. Având cuvântul în replică, reprezentantul Alianței Asociațiilor de Revoluționari din Oltenia precizează că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat până în prezent decât asupra art. II art. 8 și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, nu și asupra celorlalte norme invocate prin prezenta excepție de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin sentințele civile nr. 2.626, nr. 2.630-2.646, nr. 2.648 și nr. 2.647 din 29 septembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 33.863/3/2015, nr. 5.300/63/2015-5.316/63/2015, nr. 5.318/ 63/2015, respectiv nr. 5.317/63/2015, Tribunalul Dolj -Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2013 și art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Marian Ion Trandafirescu, Marin Constantinescu, Ionel Ovidiu Predoaica, Ion Pătroi, Mihai Bosun, Ion Bran, Marin Călin, Ovidiu Narcis Gheorghe, Nicolae Mitroi, Mirela Therzakis, Jane Bădici, Dan Mogoșanu, Vasile Boiangiu, Georgel Gicu Robu, Mihalache Robu, Eugen Mișină, Valentin Rada, Anastasia Ceche, Constantin Marinescu și Elena Gavrilă, în cadrul soluționării unor cauze având ca obiect cererile prin care solicitau: reintroducerea în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004; calcularea indemnizației reparatorii utilizând algoritmul de calcul prevăzut la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004; restituirea, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației reparatorii neacordate conform prevederilor Legii nr. 283/2011; restituirea contribuției de asigurări sociale de stat în procent de 5,5% reținute ilegal începând cu data de 1 ianuarie 2012.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, prin nefolosirea algoritmului de calcul al indemnizației reparatorii instituit de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, au fost prejudiciați și, ca atare, dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale. Astfel, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 283/2011 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit în mod real reducerea de 15% din venit. Textele de lege criticate au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale în raport cu nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie și indemnizația lunară a persistat și persistă.“ Discriminarea mai rezultă și din faptul că alte categorii de persoane, precum cadrele militare din armata regală, veteranii de război, deținuții politici și alte persoane persecutate politic beneficiază de indemnizații reparatorii, spre deosebire de revoluționari.10. Referitor la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011, autorii excepției susțin, în esență, că acestea contravin dispozițiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci. În continuare, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 încalcă prevederile Constituției referitoare la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți. Astfel, consideră că nu există nicio justificare pentru neacordarea unor drepturi. 11. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale reiterează considerentele din deciziile Curții Constituționale referitoare la dispozițiile de lege criticate, în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 306 din 13 iunie 2013, nr. 203 din 3 aprilie 2014 și nr. 373 din 14 mai 2015.14. Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014, nr. 330 din 12 iunie 2014, nr. 482 din 23 septembrie 2014, nr. 555 din 15 octombrie 2014, nr. 756 din 5 noiembrie 2015 și nr. 64 din 16 februarie 2016, în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Cu privire la dispozițiile art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, apreciază că sunt aplicabile aceleași considerente precum cele reținute în deciziile sus-menționate.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Alianței Asociațiilor de Revoluționari din Oltenia din ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, îl constituie prevederile „art. 8 și art. 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2013 și art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015“. În realitate, din susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, reiese că aceștia critică: dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, introduse prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011; dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012; dispozițiile art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013; dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 27, pct. 29, respectiv pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de reintroducere în plată, începând cu 1 ianuarie 2012, a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. În concluzie, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care au următorul conținut:– art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010: Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]  +  Articolul 8(1) În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.[...]  +  Articolul 18În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.;– art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012: „Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“;– art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013: „Prevederile art. 18 și 19 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2014.“;– art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“18. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 19. Cu privire la cererea formulată în ședința publică de către reprezentantul Alianței Asociațiilor de Revoluționari din Oltenia, prin care solicită constatarea neconstituționalității art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Curtea constată că nu poate primi aceste susțineri, întrucât ele au fost formulate ulterior sesizării Curții. Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a Curții îl reprezintă încheierea instanței judecătorești, iar litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se invocă o nouă excepție de neconstituționalitate, ulterior încheierii de sesizare, direct în fața Curții Constituționale (a se vedea în același sens, de exemplu, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013). 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, spre exemplu, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, prin Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, și Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2016, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a acestora. Curtea a reținut că indemnizațiile reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, acordate în anul 2012, se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în octombrie 2010, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință „câștigul salarial mediu brut“, în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului, și a stabilit - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.21. Curtea nu a reținut critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 și celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, deoarece aceștia nu se află în situații juridice similare. Aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.22. Curtea a reținut că prevederile art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituție nu au incidență în cauzele având un obiect similar prezentei cauze, întrucât conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu se referă la protecția și apărarea acestor valori constituționale.23. Curtea a observat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, prin diminuarea unei măsuri de asistență socială - astfel cum califică autorii indemnizația, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. Legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent, și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).24. În ceea ce privește prevederile de lege criticate, ce vizează limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, precitată, că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.25. Cu privire la art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, Curtea observă că, potrivit acestora, în anii 2012-2014, nu se acordă indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, respectiv cele de care beneficiau Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite [al căror titlu se regăsea reglementat în art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004] și cele acordate copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Dispozițiile de lege prin care - în anii 2012, 2013 și 2014 - s-a suspendat plata indemnizațiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, au făcut obiect al controlului de constituționalitate, fiind analizate aceleași critici ca și cele invocate în prezenta cauză. Spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, și prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, prin Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. Curtea a constatat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare.“ De asemenea, Curtea a reținut că persoanele încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte persoane, care continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de aceeași lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor.26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.27. Cu privire la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care prevăd că, în anul 2016, indemnizațiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004 se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015, Curtea reține aceleași considerente care conduc la netemeinicia excepției de neconstituționalitate a acestora.28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Ion Trandafirescu, Marin Constantinescu, Ionel Ovidiu Predoaica, Ion Pătroi, Mihai Bosun, Ion Bran, Marin Călin, Ovidiu Narcis Gheorghe, Nicolae Mitroi, Mirela Therzakis, Jane Bădici, Dan Mogoșanu, Vasile Boiangiu, Georgel Gicu Robu, Mihalache Robu, Eugen Mișină, Valentin Rada, Anastasia Ceche, Constantin Marinescu și Elena Gavrilă în dosarele nr. 33.863/3/2015, nr. 5.300/63/2015-5.316/63/2015, nr. 5.318/63/2015, respectiv nr. 5.317/63/2015 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare și ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    -----