LEGE nr. 14 din 15 mai 1968privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 64 din 15 mai 1968



     +  Capitolul 1  +  Articolul 1Cooperativele meşteşugăreşti sînt organizaţii socialiste obşteşti cu caracter economic, care se constituie prin asociere, din iniţiativa proprie a mestesugarilor, a persoanelor care au făcut ucenicia în cooperatia mestesugareasca, precum şi a celor care vor să se califice pe locul de muncă într-o meserie din cadrul cooperativelor.Cooperativele meşteşugăreşti desfăşoară activitatea de producţie şi prestări de servicii pentru populaţie, prin folosirea mijloacelor comune şi prin ajutor reciproc. Prin activitatea lor cooperativele meşteşugăreşti îşi aduc contribuţia la desăvîrşirea construirii socialismului în Republica Socialistă România.Cooperativele meşteşugăreşti asigura membrilor lor condiţii de muncă şi ridicarea nivelului de trai.  +  Articolul 2Activitatea cooperativelor meşteşugăreşti are ca obiect: a) lucrări de comanda şi prestări de servicii; b) producţia de bunuri de consum; c) producţia de obiecte de arta populara şi artizanat; d) activitatea productiva specifică invalizilor; e) realizarea de produse prin cooperare cu întreprinderi industriale de stat şi executarea de lucrări solicitate de acestea; f) desfacerea de mărfuri.  +  Articolul 3Cooperatia mestesugareasca se încadrează în sistemul economiei socialiste şi în normele generale de planificare şi conducere a acestei economii.Activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti este luată în calcul la elaborarea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale.Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti îşi desfăşoară activitatea pe bază de planuri aprobate de organele prevăzute în statute.Activitatea cooperativelor meşteşugăreşti se desfăşoară în ateliere şi la domiciliu.Pentru îndeplinirea de lucrări care cer cunoştinţe de specialitate în activitatea de producţie sau tehnic-administrativă, precum şi pentru munci auxiliare, cooperativele meşteşugăreşti folosesc angajaţi cu contracte de muncă, potrivit legislaţiei în vigoare. La cererea lor, aceşti angajaţi pot deveni membri cooperatori în condiţiile prevăzute de statut.  +  Capitolul 2  +  Articolul 4Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti sînt:- cooperativele meşteşugăreşti;- uniunile de cooperative meşteşugăreşti;- Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.De asemenea, sînt organizaţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti unităţile anexe create de uniunile de cooperative meşteşugăreşti şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.  +  Articolul 5Cooperativele meşteşugăreşti iau fiinta, se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor adoptate în adunări generale. Ele sînt conduse de organe alese potrivit statutelor.  +  Articolul 6Cooperativele meşteşugăreşti se pot asocia în uniuni organizate teritorial pe judeţe şi în municipiul Bucureşti, sau pe ramuri de producţie.Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti este organizaţia generală a sistemului cooperaţiei meşteşugăreşti rezultată din asocierea uniunilor de cooperative meşteşugăreşti.  +  Articolul 7Uniunile de cooperative meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti iau fiinta, se organizează şi funcţionează potrivit statutelor adoptate, după caz, de conferinţe sau de congresul cooperaţiei meşteşugăreşti. Ele sînt conduse de organe alese potrivit statutelor.  +  Articolul 8Recunoaşterea infiintarii cooperativelor meşteşugăreşti şi a uniunilor de cooperative se face de către consiliul organizaţiei cooperatiste meşteşugăreşti imediat superioară. Ele dobîndesc personalitate juridică prin înregistrare potrivit legii.Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti dobîndeşte personalitate juridică în temeiul prezentei legi prin adoptarea statutului sau de către congresul cooperaţiei meşteşugăreşti.  +  Articolul 9Uniunile de cooperative meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti pot înfiinţa unităţi anexe cu caracter economic pentru o cît mai buna desfăşurare a activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti. De asemenea, ele pot înfiinţa unităţi anexe cu caracter social, cultural şi sportiv, pentru membrii cooperatori.Recunoaşterea infiintarii unităţilor prevăzute la alineatul precedent se face de către organele uniunii de cooperative sau ale Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, după caz, conform statutelor acestora. Ele dobîndesc personalitate juridică potrivit legii.  +  Articolul 10Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti indrumeaza, coordonează şi controlează întreaga activitate a organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti.Cooperativele meşteşugăreşti pot fi reprezentate de uniunile la care sînt asociate şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, în faţa organelor puterii şi administraţiei de stat, în faţa instanţelor judecătoreşti şi a organelor arbitrale.  +  Articolul 11Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti emite norme obligatorii pentru toate organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti cu privire la: a) planificarea şi organizarea activităţii economice şi social-culturale; b) constituirea şi utilizarea fondurilor proprii pentru producţie, investiţii, reparaţii capitale şi pentru acţiuni social-culturale; c) analiza oportunităţii şi eficientei economice a investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi controlul asupra documentaţiei şi asupra finanţării investiţiilor şi reparaţiilor capitale de către organele cooperaţiei meşteşugăreşti; d) organizarea muncii şi raporturile de muncă dintre membrii cooperatori şi cooperativa; e) retribuirea muncii şi cointeresarea materială pentru membrii cooperatori şi angajaţi; f) asigurările sociale ale membrilor cooperatori; g) alte probleme economico-financiare cu privire la funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti.  +  Articolul 12Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti şi unităţile de producţie şi de deservire a populaţiei ale acestora stabilesc, potrivit competentei date prin dispoziţii legale, preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile executate de ele, precum şi preţuri de achiziţie pentru produsele ce le cumpara.  +  Articolul 13Litigiile dintre organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti se rezolva, după caz, de uniunile cooperatiste la care sînt afiliate, respectiv de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.  +  Articolul 14Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, uniunile de cooperative şi cooperativele meşteşugăreşti organizează activităţi cultural-sportive pentru cooperatori şi membrii lor de familie.Mestesugarii cu ateliere proprii, membrii lor de familie şi ucenicii care se pregătesc în atelierele mestesugarilor pot participa la activitatea cultural-sportiva organizată în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti.  +  Articolul 15În vederea îndrumării activităţii mestesugarilor care lucrează în ateliere proprii şi pentru sprijinirea acestora în exercitarea meseriei, se înfiinţează comisii pe lîngă uniunile judeţene şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.  +  Articolul 16Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti păstrează fondurile disponibile în conturi deschise la unităţile bancare, care efectuează operaţiunile lor de decontare.  +  Articolul 17Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti sînt obligate sa verse către stat impozitele şi taxele pentru activitatea ce o desfăşoară, în temeiul dispoziţiilor legale în vigoare.  +  Articolul 18Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti reprezintă organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti din Republica Socialistă România în raporturile cu organizaţiile cooperatiste din alte tari, precum şi în raporturile cu organizaţiile cooperatiste cu caracter internaţional.  +  Capitolul 3  +  Articolul 19Bunurile mobile şi imobile, mijloace fixe, proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti pot fi transmise în proprietate sau date în folosinţă, numai cu plata, în condiţiile prevăzute în statute.Bunurile prevăzute în alineatul precedent nu pot fi urmărite de creditorii organizaţiilor cooperatiste şi de creditorii personali ai membrilor cooperatori.Bunurile imobile mijloace fixe proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti nu pot fi dobîndite de terţi, cu excepţia statului, prin prescripţie achizitiva, iar bunurile mobile mijloace fixe proprietatea aceloraşi organizaţii nu pot fi dobîndite de terţi prin posesia de buna-credinţa.Acţiunea în revendicare a bunurilor arătate în alineatele precedente este imprescriptibila.Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător şi mijloacelor circulante.Mijloacele circulante pot fi de asemenea transmise în proprietate cu plata dacă sînt excedentare sau au devenit necorespunzătoare destinaţiei căreia i-au fost afectate, potrivit reglementărilor Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti.  +  Articolul 20Creditorii organizaţiilor cooperatiste meşteşugăreşti pot urmări disponibilul în bani al organizaţiei debitoare, în limita soldurilor creditoare la fondurile în legătură cu destinaţia cărora s-a născut creanta. În cazul în care creanta nu poate fi realizată în acest mod, creditorii vor putea urmări produsele organizaţiei cooperatiste debitoare care nu sînt necesare acesteia pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale existente la începutul urmarii, precum şi partea excedentară a mijloacelor circulante  +  Capitolul 4  +  Articolul 21Proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti este ocrotită de stat.Statul, prin organele sale, sprijină organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti în realizarea obiectivelor lor, prin:- acordarea de credite;- aprovizionarea cu materii prime, materiale, utilaje şi mijloace de transport pe baza de repartiţii din fond central şi prin autorizarea de a face procurari directe, în scopul îndeplinirii planului de producţie;- atribuirea de terenuri în folosinţă din fondul funciar de stat;- repartizarea cu chirie de imobile sau părţi de imobile construite din fondul de stat pentru unităţile de deservire a populaţiei;- stabilirea unui sistem de impunere care să stimuleze dezvoltarea producţiei şi a activităţii de deservire a populaţiei;- reduceri şi scutiri de impozite pentru cooperativele şi secţiile de invalizi;- asistenţa tehnica de specialitate, la cererea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti;- alte măsuri ce se considera necesare pentru imbunatatire continua a activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti.Organele de control economic-financiar de stat acorda sprijin la cerere pentru îndeplinirea sarcinilor de control ce revin organelor cooperaţiei meşteşugăreşti.  +  Articolul 22Abaterile de la regulile interne de disciplina financiară şi de la regulile de disciplina a muncii săvîrşite de membri cooperativelor meşteşugăreşti se constata de către organele cooperatiste, iar sumele provenite din penalităţile aplicate de aceste organe pentru abaterile constatate se vor vărsa în fondurile organizaţiilor cooperatiste respective, potrivit prevederilor statutare.  +  Articolul 23Datoriile organizaţiei cooperatiste meşteşugăreşti, inclusiv părţile sociale, faţă de membrii cooperatori, foştii membri sau angajaţii acestor organizaţii, care nefiind valorificate de titularii creanţelor în termenul prevăzut de lege se prescriu, se virează la fondurile cooperatiste.  +  Articolul 24Contractele încheiate de cooperativele meşteşugăreşti cu persoanele fizice în cadrul deservirii populaţiei, contractele de executări de lucrări la domiciliu, precum şi contractele încheiate între cooperativele meşteşugăreşti şi mestesugarii cu ateliere proprii, au caracterul de titluri executorii, organizaţiile creditoare putind proceda în temeiul acestora la executarea creanţelor băneşti în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de către debitori.  +  Articolul 25Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti pot sa urmărească şi să execute creanţele lor băneşti prin executori proprii.  +  Capitolul 5  +  Articolul 26Cooperatia mestesugareasca îşi organizează sistemul sau propriu de asigurări sociale.  +  Articolul 27Dreptul de asigurare materială se realizează în cadrul asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca prin: pensii, ajutoare sociale, ajutoare materiale pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, maternitate şi deces, precum şi prin trimiterea la tratament balneoclimateric şi la odihna.Membrii de familie ai asiguraţilor beneficiază de pensii şi ajutoare sociale de urmaş precum şi ajutoare materiale în caz de deces al susţinătorului.Elevii şi ucenicii din cooperatia mestesugareasca, deveniti invalizi în timpul şi din cauza efectuării practicii profesionale, beneficiază de pensii de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională.  +  Articolul 28Drepturile de asigurări sociale în cooperatia mestesugareasca se acordă prin organe proprii stabilite de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.Condiţiile de acordare, cuantumul şi procedura de stabilire a drepturilor ce se cuvin asiguraţilor, precum şi organele competente sa judece contestaţiile privind aceste drepturi, sînt cele prevăzute în regulamentele aprobate de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, potrivit statutului acesteia.Aceste regulamente se elaborează pe baza principiilor din reglementările referitoare la asigurările sociale de stat, ţinînd seama de specificul cooperaţiei meşteşugăreşti.Încadrarea în grade de invaliditate se face de organele şi cu procedura prevăzută de normele legale ce se aplică asigurărilor sociale de stat.  +  Articolul 29Asiguraţii din asigurările sociale ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi membrii lor de familie beneficiază, în condiţiile legii, de asistenţa medicală, întreţinere, medicamente şi materiale sanitare pe tot timpul internării, precum şi de asistenţa medicală ambulatorie.  +  Articolul 30Mestesugarii cu ateliere proprii vor fi înscrişi în asigurările sociale din cooperatia mestesugareasca, plătind o cotizatie de asigurări sociale calculată la venitul profesional impozabil.Ucenicii ce se pregătesc în atelierele mestesugarilor asiguraţi beneficiază de pensii de invaliditate plătite din fondurile de asigurări sociale ale cooperaţiei meşteşugăreşti, dacă au devenit invalizi în timpul şi din cauza efectuării practicii profesionale.  +  Articolul 31Fondurile asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca provin din contribuţia de asigurări sociale a cooperativelor, contribuţia pentru pensia suplimentară a membrilor cooperatori şi cotizaţiile mestesugarilor cu ateliere proprii înscrişi în asigurările sociale din cooperatia mestesugareasca, precum şi din alte venituri prevăzute în statute.Aceste fonduri nu pot fi înstrăinate.  +  Articolul 32Stabilirea cuantumului contribuţiilor, cotizaţiilor de asigurare, precum şi a majorării acestora în caz de neplata la termenele stabilite, se va face de către Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti.  +  Articolul 33Pensiile şi ajutoarele sociale acordate în cadrul asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca nu sînt impozabile şi nu pot fi cedate cu nici un titlu, nici total, nici parţial.Dreptul la pensie şi ajutor social este imprescriptibil.Normele legale stabilite pentru asigurările sociale de stat, referitoare la recuperarea sumelor plătite fără temei cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, precum şi cele referitoare la recuperarea sumelor plătite în plus ca ajutoare materiale, se aplică în mod corespunzător şi în cadrul asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca.  +  Capitolul 6 Dispoziţii finale  +  Articolul 34Prin cooperative meşteşugăreşti în sensul acestei legi se înţeleg şi cooperativele de invalizi, cărora li se aplică în mod corespunzător toate prevederile legii de faţa.  +  Articolul 35Dispoziţiile articolului 19 alineatul 5 şi ale articolului 20 nu sînt aplicabile creanţelor statului derivînd din impozite sau taxe şi creanţelor Băncii Naţionale derivînd din credite, a căror urmărire se face potrivit legilor speciale.  +  Articolul 36De la data intrării în vigoare a prezentei legi nu mai sînt aplicabile cooperaţiei meşteşugăreşti dispoziţiile Decretului nr. 133/1949 pentru organizarea cooperaţiei, republicat la 5 iulie 1951, dispoziţiile Decretului nr. 120 din 1 aprilie 1959 privind stabilirea imputatiilor pentru pagubele constatate de organele de control şi revizie ale Ministerului Finanţelor şi ale Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 513 din 24 aprilie 1959 privind reglementarea stabilirii imputatiilor pentru pagubele constatate de organele de control şi revizie ale Ministerului Finanţelor, precum şi dispoziţiile Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 46 din 16 ianuarie 1959 privind unele măsuri pentru întărirea controlului bancar în sectorul investiţiilor.  +  Articolul 37Decretul nr. 144 din 18 aprilie 1960 privind organizarea şi funcţionarea asigurărilor sociale din cooperatia mestesugareasca, articolul 21 litera c din Decretul nr. 320 din 17 iulie 1958 privitor la consiliile de judecată din întreprinderi şi instituţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.-------------