LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Cartea I Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției  +  Titlul I Transparența informațiilor referitoare la obligațiile bugetare restante  +  Articolul 1Abrogat.----------Art. 1 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.  +  Articolul 2Abrogat.----------Art. 2 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.  +  Articolul 3Abrogat.----------Art. 3 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.  +  Articolul 4Abrogat.----------Art. 4 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.  +  Articolul 5Abrogat.----------Art. 5 a fost abrogat de lit. e) a art. 354 din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 23 iulie 2015.  +  Titlul II Transparența în administrarea informațiilor și serviciilor publice prin mijloace electronice  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 6(1) Prezentul titlu stabilește obiectivele, principiile, termenii și condițiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informațiile și serviciile publice și furnizarea acestora, precum și regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenței informațiilor și serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administrației publice.(2) Autoritățile administrației publice vor furniza informațiile și serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiționale.  +  Articolul 7Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocrației și a corupției la nivelul instituțiilor publice;b) creșterea gradului de transparență a modului de utilizare și administrare a fondurilor publice;c) îmbunătățirea accesului la informații și servicii publice în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal și liberul acces la informațiile de interes public;d) eliminarea contactului direct între funcționarul de la ghișeu și cetățean sau agentul economic;e) furnizarea de informații și servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;f) întărirea capacității administrative a instituțiilor publice de a-și îndeplini rolul și obiectivele și de a asigura furnizarea, într-o manieră transparenta, de informații și servicii publice;g) promovarea colaborării dintre instituțiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;h) redefinirea relației între cetățean și administrația publică, respectiv între mediul de afaceri și administrația publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile și informațiile publice, prin intermediul tehnologiei informației;i) promovarea utilizării Internetului și a tehnologiilor de vârf în cadrul instituțiilor publice.  +  Articolul 8(1) Principiile care stau la baza furnizării de informații și servicii publice prin mijloace electronice sunt:a) transparenta în furnizarea de informații și servicii publice;b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informații și servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;c) eficienta utilizării fondurilor publice;d) confidențialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;e) garantarea disponibilității informațiilor și a serviciilor publice.(2) Autoritățile administrației publice au obligația să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relația cu persoanele fizice sau juridice interesate să utilizeze procedura electronică pentru accesul la informații și servicii publice, precum și pentru schimbul de informații.  +  Articolul 9(1) Prin prezentul titlu se înființează Sistemul Electronic Național ca sistem informatic de utilitate publica, în scopul asigurării accesului la informații publice și furnizării de servicii publice către persoane fizice și juridice.(2) Operatorii Sistemului Electronic Național sunt:a) Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației din subordinea Ministerului pentru Societatea Informațională, pentru "Sistemul e-guvernare";b) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru "Sistemul e-administrație";c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în condițiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare și siguranță națională.(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Național și vor asigura acțiunile de promovare a acestuia.(4) Operatorii vor utiliza standarde și proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate și siguranță a operațiunilor desfășurate în cadrul Sistemului Electronic Național, în acord cu practicile internaționale în domeniu.  +  Articolul 10În cadrul Sistemului Electronic Național pot participa și alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experți, în condițiile legii.  +  Articolul 11În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:a) guvernare electronică este utilizarea de către autoritățile administrației publice centrale a aplicațiilor bazate pe tehnologia informației, în scopul:1. îmbunătățirii accesului la informațiile și serviciile publice ale autorităților administrației publice centrale;2. eliminării procedurilor birocratice și simplificării metodologiilor de lucru;3. îmbunătățirii schimbului de informații și servicii între autoritățile administrației publice centrale;4. îmbunătățirii calității serviciilor publice la nivelul administrației publice centrale;b) administrație electronică este utilizarea de către autoritățile administrației publice locale a aplicațiilor bazate pe tehnologia informației, în scopul:1. îmbunătățirii accesului și furnizării informațiilor și serviciilor publice ale autorităților administrației publice locale către cetățeni;2. eliminării procedurilor birocratice și simplificării metodologiilor de lucru;3. îmbunătățirii schimbului de informații între componentele autorităților administrației publice locale;4. îmbunătățirii eficacității, eficientei și calității serviciilor publice la nivelul autorităților administrației publice locale;c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică și la formulare administrative în format electronic ale administrației publice centrale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare "Sistem e-guvernare";d) portalul pentru acces la servicii de administrație electronică și la formulare administrative în format electronic ale administrației publice locale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-administrație.ro, denumit în continuare "Sistem e-administrație";e) Sistemul Electronic Național este ansamblul unitar alcătuit din "Sistemul e-guvernare" și "Sistemul e-administrație", accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;f) procedura electronică este modalitatea prin care o persoană fizică sau juridică beneficiază de facilitățile tehnice oferite de Sistemul Electronic Național;g) interacțiunea unidirecțională este procedura electronică prin care destinatarii informațiilor publice și beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa și tipări în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autoritățile administrației publice prin mijloace tradiționale;h) interacțiunea bidirecțională este procedura electronică prin care destinatarii informațiilor publice și beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa și trimite către autoritățile administrației publice prin mijloace electronice;i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicațiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic Național de a comunica și schimba informații într-o modalitate efectivă și compatibilă.  +  Articolul 12(1) Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:a) declararea, notificarea și efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele și impozitele datorate de către persoane fizice și juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic pentru asigurări sociale de sănătate și la bugetele locale;b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agențiilor de ocupare a forței de muncă, precum: evidența locurilor de muncă, evidența șomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile;c) servicii privind obținerea de autorizații sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obținerea certificatelor de urbanism, obținerea autorizațiilor de construcție sau de desființare, completarea și transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizațiilor și certificatelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării autorizațiilor sau a certificatelor;d) servicii privind obținerea de licențe de funcționare, precum: completarea cererilor pentru obținerea de licențe, completarea și transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licențelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării licențelor;e) servicii privind obținerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obținerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata;f) servicii privind achizițiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăți prin mijloace electronice de plata;g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mențiuni în registrul comerțului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerțului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizațiilor legale;h) servicii în legătura cu evidența informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a pașapoartelor, cărților de identitate și a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reședinței, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluționării reclamațiilor, publicarea listelor de documente pierdute;i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziționarea unui nou vehicul, rezervarea opțională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării și prezentării documentelor doveditoare;j) servicii de sănătate publică, precum: informații interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unități medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de plăți pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plata;k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului național virtual, consultarea de cărți sau publicații în format electronic;l) înscrierea în diferite forme de învățământ, în special învățământul liceal și superior: completarea și transmiterea electronică a cererilor de înscriere și a documentelor;m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Național de Statistică, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelațiilor în timp real și notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea și publicarea datelor;n) servicii privind înregistrarea unei asociații sau fundații, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plata;o) servicii privind declarațiile vamale, precum: întocmirea și transmiterea declarațiilor vamale, efectuarea de plăți pentru taxele și comisioanele în vama prin mijloace electronice de plata;p) servicii privind consultarea și eliberarea propriului cazier fiscal;q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Național și alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 13Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Național, împreună cu autoritățile administrației publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate și le înaintează Guvernului României.  +  Capitolul II Procedura electronică  +  Articolul 14Autoritățile administrației publice au obligația de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informații și servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.  +  Articolul 15Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Național, se realizează gradual, în următoarele etape:a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informațiilor de interes public;b) interacțiunea unidirecțională;c) interacțiunea bidirecțională;d) efectuarea de plăți prin mijloace electronice de plată.  +  Articolul 16Dezvoltarea și operarea Sistemului Electronic Național se fac în conformitate cu următoarele criterii:a) furnizarea de servicii și informații publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrata, pe baza de funcționalități, și nu pe baza competenței unei instituții publice;b) asigurarea accesibilității serviciilor și informațiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Național;c) accesul la serviciile și informațiile publice va fi integrat la nivel central, județean sau local prin informațiile și serviciile publice furnizate prin procedura electronică;d) accesul la informația deținută de mai multe instituții publice va fi realizat astfel încât să asigure protecția datelor cu caracter personal, conform legislației în vigoare.  +  Articolul 17Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice stabilesc proceduri și norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidențialitate și siguranța în utilizare, în scopul bunei desfășurări a procedurii electronice.  +  Articolul 18(1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în forma electronică și semnate electronic, în condițiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Național.(2) Orice document în formă electronică trebuie înregistrat în momentul transmiterii și al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Național.(3) Orice document în formă electronică trebuie confirmat la primire, cu excepția documentelor care confirma primirea.(4) Formatul documentului electronic, precum și condițiile generării, transmiterii și stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Național și aprobate prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 19(1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2001, aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităților administrației publice și supervizează implementarea serviciilor publice prin procedură electronică, ținând cont de:a) prioritățile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;b) planificarea fondurilor și controlul investițiilor realizate în domeniul tehnologiei informației;c) securitatea informațiilor;d) protecția datelor cu caracter personal;e) accesibilitatea, diseminarea și modul de conservare a informațiilor publice;f) accesibilitatea tehnologiei informației pentru persoanele cu handicap;g) alte elemente legate de guvernare electronică.(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România exercita și următoarele atribuții:a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării și administrării efective a inițiativelor de guvernare electronică;b) recomanda adaptări ale strategiei și priorităților naționale cu privire la guvernarea electronică;c) promovează utilizarea inovației în domeniul tehnologiei informației de către autoritățile administrației publice, inițiative ce implica cooperarea între mai multe autorități publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare și a utilizării tehnologiei informației;d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informației, prin intermediul Ministerului pentru Societatea Informațională și al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;e) coordonează, prin intermediul Ministerului pentru Societatea Informațională, programele implementate la nivelul administrației publice centrale, în scopul furnizării de servicii de guvernare electronică, și va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informației de către instituțiile publice ale administrației publice centrale;f) coordonează, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerului pentru Societatea Informațională, programele implementate la nivelul administrației publice locale, în scopul furnizării de servicii de administrație electronică, și va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informației de către instituțiile publice ale administrației publice locale;g) coordonează activitatea Ministerului pentru Societatea Informațională în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel național, a unui set de standarde și recomandări în domeniul tehnologiei informației privind eficiența și securitatea sistemelor de guvernare electronică;h) coordonează activitatea Ministerului pentru Societatea Informațională și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel național, a unui set de standarde și recomandări în domeniul tehnologiei informației privind interconectivitatea și interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică și a bazelor de date aferente.  +  Articolul 20(1) În scopul acoperirii costurilor de operare și utilizare a Sistemului Electronic Național, fiecare persoană juridică ce utilizează procedura electronică pentru obținerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Național un tarif anual de utilizare.(2) Cuantumul tarifului de utilizare și categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(3) Obligația de plata a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naște în momentul înregistrării în sistem.(4) Persoanele fizice și instituțiile publice nu datorează tarife de utilizare.(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Național.  +  Articolul 21Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul pentru Societatea Informațională vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Național, în conformitate cu prioritățile și direcțiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România.  +  Articolul 22În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Informațiilor Publice*) vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informației în România, un raport cu privire la stadiul furnizării de servicii și informații publice prin intermediul procedurii electronice.  +  Capitolul III Condiții de participare la procedura electronică  +  Articolul 23Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin procedură electronică, în condițiile Legii nr. 544/2001 și ale prezentului titlu, informațiile și serviciile publice.  +  Articolul 24(1) Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Național.(2) Condițiile și procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(3) Orice persoană fizica sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Național.(4) Toate autoritățile administrației publice au obligația să se înregistreze și să utilizeze Sistemul Electronic Național.  +  Capitolul IV Implementarea Sistemului Electronic Național  +  Articolul 25(1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autoritățile administrației publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum și formularele administrative și serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Național a autorităților administrației publice interesate să participe la procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 26În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice va transmite Ministerului pentru Societatea Informațională și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice și juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Național.  +  Articolul 27(1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice are obligația de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Național, stabilite conform art. 25.(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, instituțiile publice ale administrației publice centrale au obligația de a implementa și utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Național, stabilite conform art. 25, în concordanță cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, instituțiile publice ale administrației publice locale au obligația de a implementa și utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Național, stabilite conform art. 25, în concordanță cu resursele și sistemele informatice existente în cadrul acestora.  +  Articolul 28(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritățile administrației publice vor transmite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului pentru Societatea Informațională și Ministerului Informațiilor Publice*) date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informațiile publice și serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritățile administrației publice vor transmite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului pentru Societatea Informațională și Ministerului Informațiilor Publice*) date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora și la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum și la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.  +  Articolul 29În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Național, fiecare autoritate a administrației publice, stabilită conform art. 25, are obligația de a-și crea o pagina proprie de Internet.  +  Articolul 30Realizarea paginilor de Internet ale autorităților administrației publice se face având în vedere următoarele criterii de performanta:a) viteza de regăsire a informațiilor;b) accesibilitatea și disponibilitatea informațiilor și serviciilor publice oferite;c) relevanta informației prezentate;d) structurarea informațiilor;e) existența unor măsuri pentru protecția datelor cu caracter personal;f) existența unor măsuri de securitate pentru protejarea informației.  +  Capitolul V Dispoziții finale  +  Articolul 31Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul pentru Societatea Informațională pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Național, în funcție de gradul de dezvoltare a tehnologiei și de cerințele de securitate necesare.  +  Articolul 32(1) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va înființa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Național al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care va întreține, dezvolta și promova "Sistemul e-administrație".(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul "Sistemului e-administrație" este Centrul Informatic Național al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.  +  Articolul 33Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Titlul III Prevenirea și combaterea criminalității informatice  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 34Prezentul titlu reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire și sancționare a infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului și protecția datelor personale.  +  Articolul 35(1) În prezentul titlu, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) prin sistem informatic se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;b) prin prelucrare automată a datelor se înțelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;c) prin program informatic se înțelege un ansamblu de instrucțiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obținerii unui rezultat determinat;d) prin date informatice se înțelege orice reprezentare a unor fapte, informații sau concepte într-o forma care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În aceasta categorie se include și orice program informatic care poate determina realizarea unei funcții de către un sistem informatic;e) prin furnizor de servicii se înțelege:1. orice persoană fizică sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;2. orice altă persoană fizică sau juridică ce prelucrează sau stochează date informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1 și pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;f) prin date referitoare la traficul informațional se înțelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic și produse de acesta, care reprezintă o parte din lanțul de comunicare, indicând originea, destinația, ruta, ora, data, mărimea, volumul și durata comunicării, precum și tipul serviciului utilizat pentru comunicare;g) prin date referitoare la utilizatori se înțelege orice informație care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicație și serviciul folosit, adresa poștală, adresa geografică, numere de telefon sau alte numere de acces și modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum și orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;h) prin măsuri de securitate se înțelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;i) prin materiale pornografice cu minori se înțelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.(2) În sensul prezentului titlu, acționează fără drept persoana care se află în una dintre următoarele situații:a) nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract;b) depășește limitele autorizării;c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic.  +  Capitolul II Prevenirea criminalității informatice  +  Articolul 36Pentru asigurarea securității sistemelor informatice și a protecției datelor personale, autoritățile și instituțiile publice cu competente în domeniu, furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile desfășoară activități comune și programe de prevenire a criminalității informatice.  +  Articolul 37Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri și standarde minime de securitate a sistemelor informatice.  +  Articolul 38Autoritățile și instituțiile publice cu competențe în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatică și riscurile la care sunt expuși utilizatorii de sisteme informatice.  +  Articolul 39(1) Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul pentru Societatea Informațională, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe constituie și actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatică.(2) Institutul Național de Criminologie din subordinea Ministerului Justiției efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determina și a condițiilor ce favorizează criminalitatea informatică.  +  Articolul 40Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul pentru Societatea Informațională, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe desfășoară programe speciale de pregătire și perfecționare a personalului cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității informatice.  +  Articolul 41Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restricționat pentru anumite categorii de utilizatori au obligația de a avertiza utilizatorii cu privire la condițiile legale de acces și utilizare, precum și cu privire la consecințele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibilă oricărui utilizator.  +  Capitolul III Infracțiuni și contravenții  +  Secţiunea 1 Abrogată----------Secțiunea 1 din Cap. III, Titlul III a fost abrogată de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 42Abrogat.----------Art. 42 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 43Abrogat.----------Art. 43 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 44Abrogat.----------Art. 44 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 45Abrogat.----------Art. 45 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 46Abrogat.----------Art. 46 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 47Abrogat.----------Art. 47 a fost abrogat de pct. 1 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Secţiunea a 2-a Abrogată----------Secțiunea a 2-a din Cap. III, Titlul III a fost abrogată de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 48Abrogat.----------Art. 48 a fost abrogat de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 49Abrogat.----------Art. 49 a fost abrogat de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 50Abrogat.----------Art. 50 a fost abrogat de pct. 2 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Secţiunea a 3-a Abrogată----------Secțiunea a 3-a din Cap. III, Titlul III a fost abrogată de pct. 3 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 51Abrogat.----------Art. 51 a fost abrogat de pct. 3 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Secţiunea a 4-a Contravenții  +  Articolul 52Nerespectarea obligației prevăzute la art. 41 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.  +  Articolul 53(1) Constatarea contravenției prevăzute la art. 52 și aplicarea sancțiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul pentru societatea informațională, precum și de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.(2) Contravenției prevăzute la art. 52 ii sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.  +  Capitolul IV Dispoziții procedurale  +  Articolul 54Abrogat.----------Art. 54 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 55Abrogat.----------Art. 55 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 56Abrogat.----------Art. 56 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 57Abrogat.----------Art. 57 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 58Abrogat.----------Art. 58 a fost abrogat de art. 62 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.  +  Articolul 59Abrogat.----------Art. 59 a fost abrogat de pct. 4 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Capitolul V Cooperare internațională  +  Articolul 60(1) Autoritățile judiciare române cooperează în mod direct, în condițiile legii și cu respectarea obligațiilor decurgând din instrumentele juridice internaționale la care România este parte, cu instituțiile având atribuții similare din alte state, precum și cu organizațiile internaționale specializate în domeniu.(2) Cooperarea, care se organizează și se desfășoară potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, după caz, asistența judiciară internațională în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea și confiscarea produselor și instrumentelor infracțiunii, desfășurarea anchetelor comune, schimbul de informații, asistența tehnică sau de altă natură pentru culegerea și analiza informațiilor, formarea personalului de specialitate, precum și alte asemenea activități.  +  Articolul 61(1) La solicitarea autorităților competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfășura anchete comune, în vederea prevenirii și combaterii criminalității informatice.(2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfășoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autoritățile competente.(3) Reprezentanții autorităților competente române pot participa la anchete comune desfășurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislațiilor acestora.  +  Articolul 62(1) Pentru asigurarea cooperării internaționale imediate și permanente în domeniul combaterii criminalității informatice se înființează, în cadrul Secției de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Serviciul de combatere a criminalității informatice, ca punct de contact disponibil permanent.(2) Serviciul de combatere a criminalității informatice are următoarele atribuții:a) acorda asistență de specialitate și oferă date despre legislația română în materie punctelor de contact similare din alte state;b) dispune conservarea imediata a datelor, precum și ridicarea obiectelor care conțin datele informatice sau datele referitoare la traficul informațional solicitate de o autoritate străină competenta;c) executa sau facilitează executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea criminalității informatice, cooperând cu toate autoritățile române competente.  +  Articolul 63(1) În cadrul cooperării internaționale, autoritățile străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalității informatice conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informațional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează să formuleze o cerere de asistență judiciară internațională în materie penală.(2) Cererea de conservare imediată prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:a) autoritatea care solicită conservarea;b) o scurtă prezentare a faptelor care fac obiectul urmăririi penale și încadrarea juridică a acestora;c) datele informatice care se solicită a fi conservate;d) orice informație disponibilă, necesară pentru identificarea deținătorului de date informatice și a localizării sistemului informatic;e) utilitatea datelor informatice și necesitatea conservării lor;f) intenția autorității străine de a formula o cerere de asistență judiciară internațională în materie penală.(3) Cererea de conservare se execută potrivit art. 54 pentru o perioada care nu poate fi mai mică de 60 de zile și este valabilă până la luarea unei decizii de către autoritățile române competente cu privire la cererea de asistență judiciară internațională în materie penală.  +  Articolul 64Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constată că un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date referitoare la traficul informațional, Serviciul de combatere a criminalității informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea străină solicitantă, comunicând totodată informațiile necesare identificării respectivului furnizor de servicii.  +  Articolul 65(1) O autoritate străină competentă poate avea acces la sursele publice române de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autoritățile române.(2) O autoritate străină competentă poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul său, date informatice stocate în România, dacă are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, să le pună la dispoziție prin intermediul acelui sistem informatic, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autoritățile române.  +  Articolul 66Autoritățile române competente pot transmite, din oficiu, autorităților străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal, informațiile și datele deținute, necesare pentru descoperirea infracțiunilor săvârșite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru soluționarea de către autoritățile străine competente a cauzelor referitoare la aceste infracțiuni.  +  Articolul 67Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abrogă.  +  Titlul IV Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice  +  Capitolul IAbrogat.--------------Cap. I din Titlul IV a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Articolul 68Abrogat.--------------Art. 68 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Articolul 69Abrogat.--------------Art. 69 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Capitolul II Conflictul de interese  +  Secţiunea 1 Definiție și principii  +  Articolul 70Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.  +  Articolul 71Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.  +  Secţiunea a 2-a Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și a altor funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală  +  Articolul 72(1) Persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.(2) Obligațiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.  +  Articolul 73(1) Încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativă, dacă nu este o fapta mai grava, potrivit legii.(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligațiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.(3) Abrogat.--------------Alin. (3) al art. 73 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.(4) Abrogat.--------------Alin. (4) al art. 73 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.(5) Abrogat.--------------Alin. (5) al art. 73 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.(6) Abrogat.--------------Alin. (6) al art. 73 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.(7) Abrogat.--------------Alin. (7) al art. 73 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Articolul 74Abrogat.--------------Art. 74 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Articolul 75Persoana care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis sau încheiat.  +  Secţiunea a 3-a Conflictul de interese privind aleșii locali  +  Articolul 76(1) Primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I.(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.(3) Abrogat.--------------Alin. (3) al art. 76 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.(4) Abrogat.--------------Alin. (4) al art. 76 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Articolul 77Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 78Persoana care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis sau încheiat.  +  Secţiunea a 4-a Conflictul de interese privind funcționarii publici  +  Articolul 79(1) Funcționarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situații:a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;b) participa în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I;c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.(2) În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcționarul public în cauza, va desemna un alt funcționar public, care are aceeași pregătire și nivel de experiență.(4) Încălcarea dispozițiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.  +  Capitolul III Incompatibilități  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 80Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu.  +  Secţiunea a 2-a Incompatibilități privind calitatea de parlamentar  +  Articolul 81(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, potrivit Constituției, cu excepția celei de membru al Guvernului.(2) Prin funcții publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înțelege funcțiile din administrația publică asimilate celor de ministru, funcțiile de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate celor de secretar de stat și subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcțiile din Administrația Prezidențială, din aparatul de lucru al Parlamentului și al Guvernului, funcțiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorități și instituții publice, funcțiile de consilieri locali și consilieri județeni, de prefecți și subprefecți și celelalte funcții de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcțiile de primar, viceprimar și secretar ai unităților administrativ-teritoriale, funcțiile de conducere și execuție din serviciile publice descentralizate ale ministerelor și celorlalte organe din unitățile administrativ-teritoriale și din aparatul propriu și serviciile publice ale consiliilor județene și consiliilor locale, precum și funcțiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le dețin să candideze în alegeri.  +  Articolul 82(1) Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 82, Sectiunea a 2-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (2) Abrogat.--------------Alin. (2) al art. 82 a fost abrogat de alin. (2) al art. 61, Cap. XII din LEGEA nr. 96 din 21 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 3 mai 2006.(3) Deputații și senatorii pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.  +  Articolul 82^1(1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, dorește să exercite și profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale și nici nu poate acorda asistență juridică la parchetele de pe lângă aceste instanțe.(2) Deputatul sau senatorul aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistență juridică suspecților ori inculpaților și nici nu îi poate asista sau reprezenta în instanțe în cauzele penale privind:a) infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție, precum și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare;b) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare;c) infracțiunile de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, prevăzute la art. 209-217 din Codul penal;d) infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată;e) infracțiunile contra securității naționale, prevăzute la art. 394-410 și 412 din Codul penal, precum și cele prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României;f) infracțiunile contra înfăptuirii justiției, prevăzute la art. 266-288 din Codul penal;g) infracțiunile de genocid, contra umanității și de război, prevăzute la art. 438-445 din Codul penal.----------Alin. (2) al art. 82^1 a fost modificat de pct. 5 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.(3) Deputatul sau senatorul aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităților sau instituțiilor publice, a companiilor naționale ori a societăților naționale în care acestea sunt părți. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în fața instanțelor internaționale.(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistență ori reprezentare soțului sau rudelor până la gradul IV inclusiv.--------------Art. 82^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 29 iunie 2004, care modifică art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003.  +  Articolul 83(1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se afla în una dintre incompatibilitățile prevăzute de art. 81 și 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.(2) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcții.(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continua să existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din funcția de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunoștința Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Procedura de constatare a incompatibilității este cea prevăzută în Regulamentul Camerei Deputaților și în Regulamentul Senatului.  +  Secţiunea a 3-a Incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală  +  Articolul 84(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 84, Sectiunea a 3-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (2) Funcția de secretar de stat, funcția de subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, precum și cu exercitarea funcțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).(3) În mod excepțional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2) ca reprezentanți ai statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membri în consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat și persoanele care îndeplinesc funcții asimilate acestora pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.  +  Articolul 85(1) Funcția de prefect și subprefect este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 85, Sectiunea a 3-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (2) Prefecții și subprefecții pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.  +  Articolul 86(1) Persoana care exercită una dintre funcțiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 și 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în funcție, să declare că nu se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.(2) În cazul în care, în timpul exercitării funcției publice de autoritate prevăzute la art. 84 și 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:a) pentru funcția de prim-ministru, ministru și ministru delegat, se aplică dispozițiile corespunzătoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor;b) pentru funcția de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora, precum și pentru funcția de prefect și subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administrației publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.  +  Secţiunea a 4-a Incompatibilități privind aleșii locali  +  Articolul 87(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 87, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 4, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (la 10-06-2017, Litera a) din Alineatul (1), Articolul 87, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost abrogată de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 ) (la 10-06-2017, Litera f) din Alineatul (1), Articolul 87, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost abrogată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 ) (1^1) Activitatea desfășurată de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, în calitate de membru al consiliului de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație, la unitățile și instituțiile de învățământ de stat sau confesionale și la spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale nu este retribuită. (la 10-06-2017, Articolul 87 din Sectiunea a 4-a , Capitolul III , Titlul IV , Cartea I a fost completat de Punctul 4, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 ) (2) Primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București nu pot deține, pe durata exercitării mandatului, funcția de consilier județean.(3) Primării și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.  +  Articolul 88(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (la 05-05-2017, Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 88, Sectiunea a 4-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I a fost modificată de Punctul 5, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (1^1) Activitatea desfășurată de consilierul local sau consilierul județean, în calitate de membru al consiliilor de administrație al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație, la unitățile și instituțiile de învățământ de stat sau confesionale și la spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale nu este retribuită. (la 10-06-2017, Articolul 88 din Sectiunea a 4-a , Capitolul III , Titlul IV , Cartea I a fost completat de Punctul 7, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 128 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 07 iunie 2017 ) (2) O persoană nu poate exercita în același timp un mandat de consilier local și un mandat de consilier județean.  +  Articolul 89(1) Calitatea de ales local este incompatibilă și cu calitatea de acționar semnificativ la o societate comercială înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean.(2) Incompatibilitatea exista și în situația în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de acționar semnificativ la unul dintre agenții economici prevăzuți la alin. (1).(3) Prin acționar semnificativ se înțelege persoana care exercită drepturi aferente unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.  +  Articolul 90(1) Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.  +  Articolul 91(1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcție incompatibilă cu cea de ales local.(2) În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soțul sau rudă de gradul I a acestuia devin acționari.(3) Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceasta funcție. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secțiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcțiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(4) În situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunța la una dintre cele doua funcții incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competenta.(6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali și consilierilor județeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 92(1) Încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.(2) Consilierii locali și consilierii județeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligația ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunțe la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.(3) Încălcarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.(4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier județean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale.(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competenta.(6) Prevederile alin. (1) și (3) nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada că încălcarea dispozițiilor art. 90 a încetat.  +  Articolul 93(1) Prevederile art. 90 se aplică și persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului județean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societățile înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.(2) Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.(3) Constatarea încetării raporturilor de muncă se face prin ordin sau dispoziție a conducătorilor autorităților publice sau ai agenților economici prevăzuți la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.  +  Secţiunea a 5-a Incompatibilități privind funcționarii publici  +  Articolul 94(1) Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau calități decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică. (la 05-05-2017, Alineatul (1) din Articolul 94 , Sectiunea a 5-a , Capitolul III , Titlul IV , Cartea I a fost modificat de Punctul 6, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 87 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 02 mai 2017 ) (2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepția cazului în care funcționarul public este suspendat din funcția publică, în condițiile legii, pe durata numirii sale;c) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public;---------------Lit. c) a alin. (2) al art. 94 a fost modificată de art. 51, Cap. VI din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 9 noiembrie 2009.d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.(2^1) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) și c), funcționarul public care:a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activitățile desfășurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condițiile rezultate din actele normative în vigoare;b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituție publică, în condițiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.------------Alin. (2^1) al art. 94 a fost modificat de pct. 1 al art. 40, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010.(2^2) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcționarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții ca auditor sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a funcționarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfășurată în cadrul respectivei echipe generează o situație de conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă.------------Alin. (2^2) al art. 94 a fost introdus de pct. 2 al art. 40, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010.(3) Funcționarii publici care, în exercitarea funcției publice, au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale sau alte unități cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-și desfășoare activitatea și nu pot acorda consultanța de specialitate la aceste societăți timp de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici.(4) Funcționarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce privește efectuarea unor acte în legătura cu funcția publică pe care o exercita.(5) În situația prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcționarul public este reîncadrat în funcția publică deținută sau într-o funcție similară.  +  Articolul 95(1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul I.(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care șeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.(3) Persoanele care se afla în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunțarea la calitatea de demnitar.(4) Orice persoană poate sesiza existenta situațiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).(5) Situațiile prevăzute la alin. (1) și neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (3) se constată de către șeful ierarhic superior al funcționarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcționarii publici soți sau rude de gradul I.(6) Situațiile prevăzute la alin. (2) și neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (3) se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar și funcționarul public soț sau rudă de gradul I.  +  Articolul 96(1) Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului.------------Alin. (1) al art. 96 a fost modificat de pct. 3 al art. 40, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010.(2) În situația funcționarilor publici care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituția publică la care aceștia sunt numiți.  +  Articolul 97(1) Funcționarul public poate candida pentru o funcție eligibilă sau poate fi numit într-o funcție de demnitate publică.(2) Raportul de serviciu al funcționarului public se suspenda:a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;b) până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit.  +  Articolul 98(1) Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.(2) Funcționarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice și să exprime sau să apere în mod public pozițiile unui partid politic.(3) Funcționarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalților funcționari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcția publică.  +  Capitolul IV Alte conflicte de interese și incompatibilități  +  Articolul 99(1) Persoanelor care exercita următoarele demnități publice și funcții publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:a) membrii Curții de Conturi;b) președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție;c) Avocatul Poporului și adjuncții săi;d) membrii Consiliului Concurenței;e) membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare;f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administrație și angajații cu funcții de conducere ai Băncii Naționale a României;g) directorul Serviciului Român de Informații, prim-adjunctul și adjuncții săi;h) directorul Serviciului de Informații Externe și adjuncții săi;i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;j) membrii Consiliului Național al Audiovizualului;k) membrii consiliilor de administrație și ai comitetelor directoare ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune;l) membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;m) directorul general și membrii consiliului director al Agenției Naționale de Presa ROMPRESli se aplică dispozițiile art. 72 și regimul incompatibilităților prevăzut în prezentul titlu pentru miniștri și, respectiv, secretari de stat, precum și incompatibilitățile prevăzute în legi speciale.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.(3) Dispozițiile art. 73 și 74 se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.(4) Persoanele care ocupa demnitățile publice și funcțiile publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor prevăzute la alin. (1), dacă se afla într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului.(5) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercita demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste funcții și cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionând din funcția care a generat cazul de incompatibilitate.(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, persoana care ocupă funcția sau demnitatea publică este considerată demisionată din aceasta funcție. Demisia se aduce la cunoștința Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 100(1) Consilierilor prezidențiali și consilierilor de stat din Administrația Prezidențială li se aplică dispozițiile art. 72 și regimul incompatibilităților prevăzut în prezentul titlu pentru miniștri și, respectiv, secretari de stat.(2) Consilierii prezidențiali și consilierii de stat din Administrația Prezidențială pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.(3) Dispozițiile art. 73 și 74 se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Președintele României.(4) Procedurile de constatare a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale.  +  Articolul 100^1În mod excepțional, pentru persoanele numite, potrivit legii, de Președintele României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, birourile permanente ale Camerelor, în ședință comună, pot aproba, la sesizarea Președintelui României, îndeplinirea, în continuare, a funcției care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta.-------------Art. 100^1 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 114 din 7 aprilie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 16 aprilie 2004, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 40 din 20 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 2 iunie 2003.  +  Capitolul V Reglementări privind magistrații  +  Articolul 101Funcția de judecător și procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.  +  Articolul 102Magistraților le este interzis:a) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare sau financiare, companii naționale, societăți naționale ori regii autonome;c) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.  +  Articolul 103(1) Magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice.(2) Magistrații nu pot să facă parte din partide politice ori să desfășoare activități cu caracter politic.(3) Magistrații au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.  +  Articolul 104Magistraților le este interzisă orice manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparțialitatea sau prestigiul acesteia.  +  Articolul 105(1) Magistraților le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:a) dacă sunt soți sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;b) dacă ei, soții sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză.(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și magistratului care participă, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soțul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului de procedură penală referitoare la incompatibilități, abținere și recuzare.  +  Articolul 106(1) Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanța unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de judecător.(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistență juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de procuror.  +  Articolul 107Magistrații au obligația de a aduce de îndată la cunoștința președintelui instanței sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcționează orice ingerință în actul de justiție, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.  +  Articolul 108(1) Încălcarea dispozițiilor art. 101-105 și 107 constituie abateri disciplinare și se sancționează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:a) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;b) îndepărtarea din magistratură.(2) Sancțiunile disciplinare se aplică de către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) Judecătorul sau procurorul sancționat cu îndepărtarea din magistratură nu poate ocupa nici o funcție de specialitate juridică timp de 3 ani.  +  Articolul 109(1) Magistrații pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.(2) Magistrații pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaționale.  +  Articolul 110Dispozițiile art. 101-104, 107 și 109 se aplică în mod corespunzător și judecătorilor Curții Constituționale.  +  Capitolul VI Dispoziții comune  +  Articolul 111(1) Persoanele care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declarație de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcțiile și activitățile pe care le desfășoară, cu excepția celor legate de mandatul sau funcția publică pe care o exercita.(2) Funcțiile și activitățile care se includ În declarația de interese sunt:a) calitatea de asociat sau acționar la societăți comerciale, companii/societăți naționale, instituții de credit, grupuri de interes economic, precum și membru în asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale;b) funcția de membru în organele de conducere, administrare și control ale societăților comerciale, regiilor autonome, companiilor/societăților naționale, instituțiilor de credit, grupurilor de interes economic, asociațiilor sau fundațiilor ori al altor organizații neguvernamentale;c) calitatea de membru în cadrul asociațiilor profesionale și/sau sindicale;d) calitatea de membru în organele de conducere, administrare și control, retribuite sau neretribuite, deținute în cadrul partidelor politice, funcția deținută și denumirea partidului politic.-------------Alin. (2) al art. 111 a fost modificat de art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 3 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 9 martie 2005.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcții sau nu desfășoară alte activități decât cele legate de mandatul sau funcția pe care o exercită, depun o declarație în acest sens.  +  Articolul 112Abrogat.--------------Art. 112 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Articolul 113Abrogat.--------------Art. 113 a fost abrogat de lit. b) a art. 60, Cap. VIII din LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 25 mai 2007.  +  Articolul 114(1) Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcție publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exercițiul demnității sau funcției sale.(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoțit de calitatea persoanei care exercita demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice forma de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum și a vreunui produs comercial, național sau străin.(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercita demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice forma de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepția publicității gratuite pentru scopuri caritabile.(4) Se interzice persoanelor care exercită o demnitate publică sau o funcție publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directă sau indirectă a informațiilor care nu sunt publice, obținute în legătura cu exercitarea atribuțiilor, în scopul obținerii de avantaje pentru ei sau pentru alții.  +  Capitolul VII Dispoziții finale  +  Articolul 115Alte cazuri de incompatibilități și interdicții sunt cele stabilite prin legi speciale.  +  Articolul 116(1) Prefecții sunt obligați să verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situația tuturor aleșilor locali din județ. În acest scop, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, precum și conducătorii oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale sunt obligați să pună la dispoziția prefectului și a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de prezentul titlu.(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sancțiuni, potrivit legii.  +  Articolul 117Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 și teza finala a art. 152 "iar consilierii în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi își vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale" din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobată și modificată prin Legea nr. 378/2002.  +  Titlul V Grupurile de interes economic  +  Capitolul I Grupurile de interes economic  +  Secţiunea 1 Dispoziții generale  +  Articolul 118(1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioada determinata, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective.(2) Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.(3) Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.(4) Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi și să aibă doar un caracter accesoriu față de aceasta.(5) Grupul nu poate:a) exercita, în mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activității membrilor săi sau a unei alte persoane juridice, în special în domeniile personalului, finanțelor și investițiilor;b) să dețină acțiuni, părți sociale sau de interes, în mod direct sau indirect, la una dintre societățile comerciale membre; deținerea de acțiuni, părți sociale sau de interes în alta societate comercială este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor grupului și dacă se face în numele membrilor;c) angaja mai mult de 500 de persoane;d) fi folosit de către o societate comercială în scopul creditării, în alte condiții decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unui administrator ori director al societății comerciale sau a soțului, rudelor sau afinilor până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operațiunea de creditare privește o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menționate, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris;e) fi folosit de către o societate comercială în scopul transmiterii de bunuri, în alte condiții decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la și de la administratorul sau directorul societății comerciale ori soțul, rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operațiunea privește o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menționate, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepția cazului în care una dintre societățile comerciale respective este filiala celeilalte;f) să fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.(6) Grupul de interes economic nu poate emite acțiuni, obligațiuni sau alte titluri negociabile.  +  Articolul 119(1) Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligațiile grupului și solidar, în lipsa unei stipulații contrare cu terții co-contractanți. Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligațiile lui și, numai dacă acesta nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului.(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) și în măsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligațiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terților de la data menționării în registrul comerțului și a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.  +  Secţiunea a 2-a Constituirea grupului de interes economic  +  Articolul 120(1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toți membrii și încheiat în forma autentică, denumit act constitutiv.(2) Semnatarii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt considerați fondatori.(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influență, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum și pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, infracțiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și infracțiunile de spălare a banilor prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare.------------Alin. (3) al art. 120 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.(4) Prevederile alin. (3) se aplică, în mod corespunzător, și persoanelor cu funcții de administrator, cenzor și lichidator al grupului de interes economic.  +  Articolul 121(1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.(2) În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfășurarea activității grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă și pot avea orice natură.(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrară se considera nulă.  +  Articolul 122(1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabilește modul de organizare a grupului, în condițiile stabilite de prezentul titlu, și va cuprinde:a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma "grup de interes economic" ori de inițialele "G.I.E.", sediul și, dacă este cazul, emblema grupului;b) numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul și naționalitatea membrilor, persoane juridice;c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în funcție de forma juridică a acestora;d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului și a activității principale, precum și a naturii comerciale sau necomerciale a activității;e) capitalul subscris și cel vărsat, cu menționarea aportului fiecărui membru și a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natură și a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;f) durata grupului;g) membrii care reprezintă și administrează grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat, precum și condițiile în care aceștia pot fi revocați;h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri, precum și documentele la care aceștia vor putea să aibă acces pentru a se informa și a-și exercita controlul;i) sediile secundare - sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fără personalitate juridică -, atunci când se înființează o data cu grupul, sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare;j) modul de dizolvare și de lichidare a grupului.(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizată în condițiile prevăzute la încheierea sa, va fi menționată în registrul comerțului și va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificările sunt opozabile de la data publicării.  +  Articolul 123(1) În cursul existenței sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.(2) Orice membru al grupului se poate retrage în condițiile prevăzute de actul constitutiv, cu condiția îndeplinirii prealabile a obligațiilor sale specifice de membru.  +  Articolul 124(1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea firmei și a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada că grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.(2) Sediul grupului trebuie stabilit:a) fie la locul în care se afla administrația centrală a grupului;b) fie la locul în care se afla administrația centrală a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei persoane fizice, activitatea principala a acesteia, dacă grupul exercita o activitate în locul menționat.(3) La sediul indicat de grup vor putea funcționa mai multe persoane juridice, dacă cel puțin o persoană este, în condițiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice.(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacă din documentația prezentată nu rezultă că sunt îndeplinite condițiile legale.  +  Secţiunea a 3-a Înmatricularea grupului de interes economic  +  Articolul 125(1) În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerțului în a cărui raza teritorială își va avea sediul grupul.(2) Cererea va fi însoțită de:a) actul constitutiv al grupului;b) dovada efectuării vărsămintelor, în condițiile actului constitutiv, dacă este cazul;c) dacă este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul în care printre ele figurează și imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;d) actele constatatoare ale operațiunilor încheiate în contul grupului și aprobate de membri;e) dovada sediului declarat;f) declarația pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor și cenzorilor că îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul titlu.(3) Abrogat.------------Alin. (3) al art. 125 a fost abrogat de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 126(1) În cazul în care cerințele legale sunt îndeplinite, judecătorul-delegat, prin încheiere pronunțată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerințe, va autoriza constituirea grupului și va dispune înmatricularea lui în registrul comerțului, în condițiile prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările ulterioare.(2) Încheierea de înmatriculare va reda mențiunile actului constitutiv prevăzute la art. 122.  +  Articolul 127(1) Grupul de interes economic dobândește personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerțului.(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.(3) Înmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.(4) Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal și într-o manieră obișnuită, toate faptele de comerț necesare realizării scopului sau.  +  Articolul 128Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condițiile legii, următoarele:a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare în componenta grupului;b) înființarea sau desființarea tuturor sucursalelor, reprezentantelor și celorlalte entități fără personalitate juridică;c) hotărârea judecătorească prin care se declara nulitatea grupului;d) hotărârea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora, mențiunea dacă administratorii pot acționa individual sau împreună, precum și încetarea atribuțiilor acestora;e) cesiunea, în tot sau în parte, a părților de interes ale unui membru;f) hotărârea membrilor grupului sau hotărârea judecătorească de dizolvare a grupului;g) hotărârea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora, precum și încetarea atribuțiilor acestora;h) terminarea lichidării grupului;i) propunerea de mutare a sediului într-un stat străin;j) clauza prin care noii membri sunt exonerați de la plata datoriilor grupului, născute anterior admiterii lor în grup.  +  Articolul 129Grupul de interes economic este obligat să publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condițiile legii:a) actul constitutiv al grupului;b) actele modificatoare ale acestuia;c) mențiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data și locul înregistrării, precum și radierea grupului;d) documentele și mențiunile prevăzute la art. 128 lit. b)-j).  +  Articolul 130Dispozițiile referitoare la constituirea, înmatricularea și funcționarea filialelor și sucursalelor societăților comerciale, prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător filialelor și, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.  +  Articolul 131(1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.(2) În termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevăzute la alin. (1), aceasta va fi menționată, prin grija administratorilor grupului, în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.(3) În termen de două luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoană interesată poate face opoziție la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publică, în condițiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluționează opoziția la decizia de transfer al sediului se menționează, din oficiu, în registrul comerțului.(5) Înregistrarea grupului în registrul corespunzător din statul străin nu va fi opozabilă terților decât după momentul în care decizia de schimbare a sediului devine efectivă.(6) Radierea grupului din registrul comerțului este posibila doar ulterior prezentării dovezii efectuării înregistrării grupului în registrul din statul străin.(7) Până la efectuarea mențiunii cu privire la radierea grupului, în registrul comerțului, terții se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepția cazului în care grupul face dovada că aceștia au cunoscut existenta sediului din statul străin.  +  Articolul 132(1) Reprezentanții grupului sunt obligați să depună la oficiul registrului comerțului semnăturile lor, la data completării cererii de înregistrare, dacă au fost numiți prin actul constitutiv, iar cei aleși în timpul funcționarii grupului, în termen de 15 zile de la alegere.(2) Dispoziția alin. (1) se aplică în mod corespunzător și conducătorilor sucursalelor.  +  Secţiunea a 4-a Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a grupului de interes economic  +  Articolul 133Când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerința legală pentru constituirea grupului, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanții grupului înlătura asemenea neregularități. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.  +  Articolul 134În cazul în care fondatorii sau reprezentanții grupului nu au cerut înmatricularea să în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerțului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.  +  Articolul 135(1) În cazul unor neregularități constatate după înmatriculare, grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularități.(2) Dacă grupul nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societății, sub sancțiunea plății de daune cominatorii, să le regularizeze.(3) Dreptul la acțiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului.  +  Articolul 136Fondatorii, reprezentanții grupului, precum și primii membri ai organelor de conducere, de administrare și de control ale grupului răspund nelimitat și solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitățile prevăzute la art. 133-135.  +  Articolul 137(1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terților, în afară de cazul în care grupul face dovada că aceștia le cunoșteau.(2) Operațiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile terților, dacă aceștia dovedesc că au fost în imposibilitate de a lua cunoștința de ele.  +  Articolul 138Terții pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte.  +  Articolul 139Fondatorii, reprezentanții și alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar și nelimitat față de terți pentru actele juridice încheiate cu aceștia pe seama grupului, în afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă de la data încheierii lor.  +  Articolul 140(1) Nici grupul și nici terții nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligațiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanților, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când aceasta numire a fost publicată în conformitate cu dispozițiile legale.(2) Grupul nu poate invoca față de terți numirile în funcțiile menționate la alin. (1) sau încetarea acestor funcții, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu dispozițiile legale.  +  Articolul 141(1) În raporturile cu terții, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedește că terții cunoșteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depășirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoașterii.(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale grupului, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terților, chiar dacă au fost publicate.(3) Actul constitutiv va putea prevedea că grupul va răspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai mulți administratori acționează împreună. O asemenea clauza este opozabilă terților numai în condițiile publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condițiile prevăzute la art. 129.  +  Articolul 142Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerțului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:a) lipsește actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autentică;b) toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;d) lipsește încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;e) lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care aceasta autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfășurarea anumitor activități, precum cea bancară sau de asigurări;f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul și obiectul de activitate al grupului.  +  Articolul 143Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepția situației în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.  +  Articolul 144(1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulității.(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulității, este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către aceștia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentația aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea.  +  Articolul 145(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulității a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv și intra în lichidare. Dispozițiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulității se vor numi și lichidatorii grupului.(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerțului, care, după menționare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.(4) Membrii grupului răspund pentru obligațiile acestora până la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art. 119.  +  Articolul 146(1) Declararea nulității grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.(2) Nici grupul și nici membrii săi nu pot opune terților de buna-credința nulitatea grupului.  +  Articolul 147Prevederile cap. V "Unele dispoziții procedurale" din cadrul titlului II "Constituirea societăților comerciale" al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplica, în mod corespunzător, în ceea ce privește grupurile de interes economic.  +  Secţiunea a 5-a Funcționarea grupurilor de interes economic  +  Articolul 148(1) Administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.(2) Ei sunt obligați să ia parte la toate adunările grupului, la consiliile administratorilor și la organele de conducere similare acestora.  +  Articolul 149(1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.(2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operațiune.(3) Administratorul care fără drept își substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.  +  Articolul 150Obligațiile și răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de prezentul titlu și de dispozițiile referitoare la mandat.  +  Articolul 151(1) Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru:a) existenta registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;b) exactă îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun.(2) Acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor grupului, însă aceștia o vor putea exercita numai atunci când, prin operațiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenta, în mod repetat, obligațiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995*) privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Notă
    *) Legea nr. 64/1995 rep a fost abrogată de art. 156 din LEGEA nr. 85 din 5 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 21 aprilie 2006.
     +  Articolul 152(1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect, scrisoare, anunț, publicație sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie să se precizeze:a) denumirea, însoțită de mențiunea "grup de interes economic" sau de inițialele "G.I.E.";b) sediul;c) codul unic de înregistrare și oficiul registrului comerțului în care a fost înmatriculat grupul;d) acolo unde este cazul, mențiunea că grupul se afla în lichidare;e) acolo unde este cazul, mențiunea că administratorii trebuie să acționeze împreună, conform prevederilor art. 128 lit. d).(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.  +  Articolul 153(1) Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipata sau prelungirea duratei grupului, în condițiile stipulate prin actul constitutiv.(2) Actul constitutiv poate prevedea că toate hotărârile sau o parte din acestea să fie adoptate în anumite condiții privind cvorumul și majoritatea necesară. În lipsa unei asemenea stipulații, hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor.(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula că aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare și adoptare a hotărârilor.(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind:a) modificarea obiectului grupului;b) modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;c) modificarea condițiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv;e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;f) modificarea oricărei alte obligații a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel;g) orice altă modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.(5) Actul constitutiv poate stabili că anumiți membri să dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalți, dar fără ca prin aceasta un membru să dețină majoritatea voturilor. În lipsa unei asemenea stipulații se considera că fiecare membru dispune de câte un vot.  +  Articolul 154(1) La inițiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligați să convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intra în atribuțiile adunării.(2) Adunarea generală se va întruni în termenul prevăzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile și mai lung de o luna de la data convocării.(3) La solicitarea oricărei persoane interesate și cu audierea părților, instanța de la sediul grupului va putea ordona convocarea adunării generale, dacă aceasta nu este convocată de către administratori; prin hotărârea de convocare a adunării generale instanța va desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea generală.(4) Toți membrii grupului vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei.  +  Articolul 155(1) Convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puțin 10 zile înainte de data ținerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în evidentele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.(2) Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.(3) Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.  +  Articolul 156(1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultării membrii îi vor putea sesiza, în scris, pe administratori, care vor trebui să le răspundă, tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.(2) Dacă administratorii nu răspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instanței competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.  +  Articolul 157(1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le atribuțiile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.(2) Prin vot unanim membrii pot decide și asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, în afară de cazul în care administratorii au fost numiți prin actul constitutiv.  +  Articolul 158(1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup de interes economic.(2) Drepturile și obligațiile părților se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, că persoana juridică este obligată să își desemneze unul sau mai mulți reprezentanți permanenți, persoane fizice. Reprezentantul este supus acelorași condiții și obligații și are aceeași responsabilitate civilă și penală ca și un administrator, persoana fizică, ce acționează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micșoreze răspunderea solidară.(3) Când persoana juridică își revoca reprezentantul, ea are obligația să numească în același timp un înlocuitor.  +  Articolul 159(1) Fiecare administrator va trebui să depună o garanție pentru administrația sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garanția nu poate fi mai mica decât dublul remunerației lunare.(2) Garanția se va depune înainte de preluarea funcției de către administrator; ea poate fi depusa și de un terț.(3) Dacă garanția nu va fi depusa înainte de data preluării funcției, administratorul este considerat demisionat.(4) Garanția rămâne la dispoziția grupului și nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situația financiară a ultimului exercițiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcție și i-a dat descărcare.  +  Articolul 160Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerțului, în condițiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o data cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atribuția de cenzor din care rezultă depunerea garanției.  +  Articolul 161(1) Dacă un administrator ia inițiativa unei operațiuni ce depășește limitele operațiunilor obișnuite activității pe care o exercita grupul, acesta trebuie să îi înștiințeze pe ceilalți administratori, înainte de a o încheia, sub sancțiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din aceasta.(2) În caz de opoziție a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintă majoritatea.(3) Operațiunea încheiată împotriva opoziției făcute este valabilă față de terții cărora nu li se va fi comunicat aceasta opoziție.  +  Articolul 162(1) Membrul care, într-o operațiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operațiune.(2) Membrul care contravine dispozițiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate grupului, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.  +  Articolul 163Membrul care, fără consimțământul scris al celorlalți membri, întrebuințează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul sau ori în cel al unei alte persoane este obligat să restituie grupului beneficiile ce au rezultat și să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.  +  Articolul 164(1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul grupului.(2) Membrul care contravine acestei dispoziții este răspunzător de sumele luate și de daune.(3) Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, condițiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.  +  Articolul 165(1) Grupul nu poate avea drept scop obținerea de profituri pentru sine.(2) Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situației financiare anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.(3) Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o forma, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezerva.(4) În cazul în care cheltuielile depășesc veniturile grupului, diferența va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.(5) Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse impozitării, în condițiile legii.  +  Articolul 166Când aportul la capitalul grupului aparține mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar față de grup și trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.  +  Articolul 167(1) Membrii sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.(2) Hotărârea judecătorească obținută împotriva grupului este opozabilă fiecărui membru.  +  Articolul 168Pentru aprobarea situației financiare și pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorității membrilor.  +  Articolul 169(1) Cesiunea sau constituirea unei garanții asupra părții de interes către membri sau terți este posibila cu acordul unanim al membrilor.(2) Constituirea unei garanții asupra părții de interes către membri sau terți este posibila și în cazul în care aceasta a fost permisă prin actul constitutiv al grupului. În acest caz însă, un terț nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea părții de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalți membri.(3) Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul sau de capital.(4) Față de terți cedentul rămâne răspunzător potrivit dispozițiilor privind excluderea membrilor.(5) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 182 și 186.  +  Articolul 170Dreptul de a reprezenta grupul aparține fiecărui administrator, în afară de cazul în care exista stipulație contrară în actul constitutiv.  +  Articolul 171(1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergență între administratori, se va decide prin votul majorității membrilor.(2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalți, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administrație.  +  Articolul 172Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată.  +  Articolul 173(1) Situația financiară anuala a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situația financiară va fi depusa de administratori, în termen de 15 zile, la administrația finanțelor publice.------------Alin. (1) al art. 173 a fost modificat prin abrogarea tezei finale a acestui alineat de către lit. e) a art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 13 aprilie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 22 aprilie 2011.(2) Aprobarea situației financiare anuale de către adunarea generală nu împiedica exercitarea acțiunii în răspundere împotriva administratorilor.
     +  Secţiunea a 6-a Modificarea actului constitutiv  +  Articolul 174(1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condițiilor de fond și de forma prevăzute pentru încheierea lui.(2) Abrogat.-------------Alin. (2) al art. 174 a fost abrogat de alin. (2) al art. 46, Cap. VIII din LEGEA nr. 359 din 8 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 839 din 13 septembrie 2004.(3) Actul adițional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerțului și se menționează în acest registru. Actul modificator se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.(4) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi și, în aceasta forma, va fi depus la oficiul registrului comerțului.(5) În forma actualizată potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea și celelalte date de identificare ale fondatorilor și ale primilor membri ai organelor grupului.(6) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puțin 5 ani de la data înmatriculării grupului și numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.  +  Articolul 175(1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziție, în condițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat inițial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.(2) Când opoziția a fost admisă, membrii trebuie să decidă, în termen de o luna de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înțeleg să renunțe la prelungire sau să excludă din grup membrul debitor al oponentului.(3) În acest din urmă caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situații financiare aprobate.(4) În caz de contestație asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării, aceasta urmează să fie determinata de către un expert desemnat de părți sau în lipsa acordului acestora, de către tribunal, prin încheiere irevocabilă.  +  Articolul 176În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau majorării capitalului societăților în nume colectiv.  +  Secţiunea a 7-a Încetarea calității de membru. Excluderea și retragerea membrilor grupului de interes economic  +  Articolul 177(1) Calitatea de membru încetează, după caz, prin:a) excludere;b) retragere;c) cesiune a părților de interes, în condițiile legii și ale actului constitutiv;d) deces, respectiv încetarea personalității juridice, în condițiile legii.(2) Poate fi exclus din grupul de interes economic:a) membrul care, pus în întârziere, nu efectuează aportul la care s-a obligat;b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;c) membrul care se amestecă fără drept în administrație, contravine dispozițiilor art. 163 ori tulbură sau amenința cu tulburarea gravă a funcționarii grupului;d) membrul administrator care comite frauda în dăuna grupului sau se servește de semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul sau sau al altora;e) membrul împotriva căruia exista un titlu executoriu deținut de un terț care se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului, în condițiile prevăzute la art. 175.  +  Articolul 178(1) De îndată ce un membru încetează să aparțină unui grup, administratorii îi vor informa pe ceilalți membri asupra faptului respectiv și vor depune diligențele necesare efectuării mențiunii în registrul comerțului și publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.(2) În cazul în care administratorii nu întreprind măsurile prevăzute la alin. (1), orice persoană interesată poate acționa în vederea realizării acestor măsuri.  +  Articolul 179(1) Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continua să existe după ce unui membru i-a încetat aceasta calitate, în condițiile prevăzute în actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al membrilor rămași.(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor dobândite de o persoană în conformitate cu dispozițiile art. 169 alin. (1), respectiv art. 186 alin. (2).  +  Articolul 180(1) Excluderea se pronunța, la cererea majorității membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotărâre judecătorească.(2) La soluționarea cererii de excludere se vor cita grupul și membrul pârât.(3) Ca urmare a excluderii, instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalți membri.(4) Hotărârea definitiva de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerțului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica, la cererea grupului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.  +  Articolul 181(1) Membrul exclus răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.(2) Membrul exclus nu are dreptul la o parte proporțională din patrimoniul grupului, ci numai la o suma de bani care să reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv.  +  Articolul 182(1) Membrul exclus rămâne obligat față de terți pentru operațiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.(2) Dacă, în momentul excluderii sunt operațiuni în curs de executare, membrul este obligat să suporte consecințele și nu își va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operațiuni.(3) Dreptul la acțiune împotriva membrului exclus, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării mențiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.  +  Articolul 183(1) Orice membru al grupului se poate retrage din grup:a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;b) cu acordul tuturor celorlalți membri;c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c) instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalți membri.(3) Drepturile membrului retras, cuvenite pentru părțile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceștia sau, în caz de neînțelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilă.(4) Drepturile membrului retras, menționate la alin. (3), nu vor putea fi stabilite în avans ca o sumă forfetară.(5) Prevederile art. 182 referitoare la răspunderea membrului exclus față de obligațiile izvorâte din activitatea grupului până la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere se aplică în mod corespunzător membrului retras, precum și celui căruia îi încetează în alt mod această calitate.  +  Secţiunea a 8-a Dizolvarea, fuziunea și divizarea grupului de interes economic  +  Articolul 184(1) Grupul de interes economic se dizolvă prin:a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;c) declararea nulității grupului;d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepția cazului în care actul constitutiv dispune altfel;e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre membri, care împiedica funcționarea grupului, precum și la cererea oricărei autorități publice competente;f) declararea falimentului grupului;g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) membrii trebuie să fie consultați, cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului, cu privire la eventuala prelungire a acestuia.În lipsă, la cererea oricăruia dintre membri, tribunalul va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, efectuarea consultării.  +  Articolul 185(1) Grupul se dizolvă prin intrarea în faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalității juridice, în condițiile legii, a unuia dintre membri, când, datorită acestor cauze, numărul membrilor s-a redus la unul singur.(2) Se exceptează cazul când în actul constitutiv exista clauza de continuare cu moștenitorii.  +  Articolul 186(1) Dacă un membru decedează și dacă nu exista convenție contrară, grupul trebuie să plătească partea ce se cuvine moștenitorilor, după ultima situație financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului, dacă membrii rămași nu decid, în unanimitate, să continue grupul cu moștenitorii care consimt la aceasta.(2) În cazul decesului unui membru, nici o altă persoană nu poate deveni membru în locul sau, cu excepția cazului în care actul constitutiv dispune altfel sau, în lipsa unei dispoziții exprese în acest sens, numai cu acordul unanim al membrilor rămași.(3) Moștenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 181, până la publicarea schimbărilor intervenite.  +  Articolul 187(1) În caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a membrilor, aceștia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cât nu s-a făcut nici o repartiție din activ.(2) Noua hotărâre se menționează în registrul comerțului, după care oficiul registrului comerțului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.(3) Creditorii și orice parte interesată pot face opoziție la tribunal împotriva hotărârii, în condițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 188(1) Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a).(2) Înscrierea și publicarea se vor face conform art. 174, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale, și în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronunțată de justiție.(3) În cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunță de judecătorul-sindic prin aceeași încheiere prin care se decide intrarea în faliment a grupului.  +  Articolul 189(1) Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege.(2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operațiuni; în caz contrar, ei sunt personal și solidar răspunzători pentru operațiunile pe care le-au întreprins.(3) Interdicția prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentință judecătorească.(4) Grupul își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia.  +  Articolul 190Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect față de terți numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.  +  Articolul 191Membrii grupului pot hotărî, o data cu dizolvarea, cu cvorumul și majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, și modul de lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea și lichidarea patrimoniului grupului și când asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.  +  Articolul 192(1) La cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunța dizolvarea grupului în cazurile în care:a) grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului;c) grupul și-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediu sau membrii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reședința cunoscută.(2) Dispozițiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care grupul a fost în inactivitate temporară anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului. Durata inactivității nu poate depăși 3 ani.(3) Dispozitivul hotărârii tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarea se înregistrează în registrul comerțului, se comunica direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se îndrepta împotriva grupului.(4) În cazul mai multor hotărâri judecătorești de dizolvare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică și sediul grupului dizolvat, instanța care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul și data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României se reduc cu 50%.(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicității în condițiile alin. (3) și (4). Dispozițiile articolului 60 alin. (3) și (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.(6) Pe data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului grupul va fi radiat din registrul comerțului, din oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea tribunalului s-a dispus altfel:  +  Articolul 193(1) Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup sau prin contopirea a doua ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou.(2) Divizarea se face prin împărțirea întregului patrimoniu al unui grup care își încetează existenta între doua sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel ființa.(3) Grupul nu își încetează existenta în cazul în care o parte din patrimoniul sau se desprinde și se transmite către unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel ființa.(4) Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă nu a început repartiția între membri a părților ce li s-ar cuveni din lichidare.  +  Articolul 194(1) Fuziunea sau divizarea se hotărăște de fiecare grup, în condițiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului.(2) Dacă prin fuziune sau divizare se înființează un nou grup, acesta se constituie în condițiile prevăzute de prezentul titlu.  +  Articolul 195Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a grupului care își încetează existenta și transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau către grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, în starea în care se găsește la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de părți de interes ale acestora către membrii grupului care încetează și, eventual, a unei sume în bani care nu poate depăși 10% din valoarea nominală a părților de interes atribuite.  +  Articolul 196În baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia dintre grupurile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:a) denumirea și sediul tuturor grupurilor participante la operațiune;b) fundamentarea și condițiile fuziunii sau ale divizării;c) stabilirea și evaluarea activului și pasivului, care se transmit grupurilor beneficiare;d) dacă este cazul, modalitățile de predare a părților de interes și data de la care acestea dau dreptul la dividende;e) raportul de schimb al părților de interes și, dacă este cazul, cuantumul sultei;f) data situației financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeași pentru toate grupurile participante;g) orice alte date care prezintă interes pentru operațiune.  +  Articolul 197(1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanții grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comerțului unde este înmatriculat fiecare grup, însoțit de o declarație a grupului care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât să stingă pasivul sau.(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul-delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părților, integral sau în extras, potrivit dispoziției judecătorului-delegat sau cererii părților, cu cel puțin 30 de zile înaintea datelor ședințelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.  +  Articolul 198(1) Oricare creditor al grupului care fuzionează sau se divide, având o creanța anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opoziție în condițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Opoziția suspenda executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care grupul debitor face dovada plății datoriilor sau oferă garanții acceptate de creditori ori convine cu aceștia un aranjament pentru plata datoriilor.(3) Dispozițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.  +  Articolul 199(1) Administratorii grupurilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziția membrilor, la sediul grupurilor, cu cel puțin o lună înainte de data ședinței adunării generale:a) proiectul de fuziune sau de divizare;b) darea de seamă a administratorilor, în care se justifică din punct de vedere economic și juridic necesitatea fuziunii/divizării, și se va stabili raportul de schimb al părților de interes;c) situațiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exerciții financiare, precum și cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune sau de divizare;d) raportul cenzorilor;e) evidența contractelor cu valori depășind 100.000.000 lei, în curs de executare, și repartizarea lor, în caz de divizare a grupului.(2) Membrii vor putea obține gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.  +  Articolul 200În cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit răspund civil față de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite acestora, datorită erorilor comise în cadrul operațiunii de fuziune.  +  Articolul 201(1) În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 198 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăruia dintre grupurile participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.(2) Actele constitutive ale grupurilor nou-înființate prin fuziune sau divizare se aprobă de adunarea generală a grupului sau a grupurilor care își încetează existenta.  +  Articolul 202(1) Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant se înregistrează în registrul comerțului în a cărui circumscripție își are sediul grupul și, vizat de judecătorul-delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.(2) Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuată de grupul absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au efectuat-o în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului absorbant de către judecătorul-delegat.  +  Articolul 203Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:a) în cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data înmatriculării în registrul comerțului a noului grup sau a ultimului dintre ele;b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerțului a mențiunii privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.  +  Articolul 204În cazul fuziunii prin absorbție, grupul absorbant dobândește drepturile și este ținut de obligațiile grupului pe care îl absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile și obligațiile grupurilor care își încetează existenta trec asupra noului grup astfel înființat.  +  Articolul 205(1) Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund față de creditori pentru obligațiile grupului care și-a încetat existenta prin divizare, proporțional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporții.(2) Dacă nu se poate stabili grupul răspunzător pentru o obligație, grupurile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.(3) Aportul unei părți din activul patrimoniului unui grup la unul sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel ființa, în schimbul părților de interes ce se atribuie membrilor acelui grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispozițiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 193 alin. (3).  +  Secţiunea a 9-a Lichidarea grupului de interes economic. Insolvența grupului de interes economic  +  Articolul 206(1) Pentru lichidarea și repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:a) Până la preluarea funcției de către lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu excepția prevăzută la art. 189;b) Actul de numire a lichidatorilor sau sentința care îi tine locul și orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerțului, pentru a fi înscrise de îndată și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.(2) Numai după îndeplinirea formalităților de la alin. (1) lichidatorii vor depune specimenul lor de semnătura în registrul comerțului și vor exercita aceasta funcție.(3) În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2) nici o acțiune nu se poate exercita pentru grup sau contra acestuia decât în numele lichidatorilor ori împotriva lor.(4) În afară de dispozițiile prezentului capitol, se aplică grupurilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv și prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.(5) Toate actele emanând de la grup trebuie să arate că acesta este în lichidare.  +  Articolul 207(1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanții permanenți, persoane fizice ale societății lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizați, în condițiile legii.(2) Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii.(3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcției, ca împreună cu administratorii grupului să facă un inventar și să încheie o situație financiară care să constate situația exactă a activului și pasivului grupului și să le semneze.(4) Lichidatorii sunt obligați să primească și să păstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au încredințat de administratori și actele grupului. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operațiunile lichidării, în ordinea datei lor.(5) Lichidatorii își îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atribuția de cenzor.  +  Articolul 208În cazul grupurilor a căror activitate s-a desfășurat în baza autorizației de mediu prevăzute de Legea protecției mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările ulterioare, lichidatorii sunt obligați să ia măsuri pentru efectuarea bilanțului de mediu prevăzut de această lege și să comunice rezultatele acestui bilanț agenției teritoriale pentru protecția mediului.  +  Articolul 209(1) În afară de puterile conferite de membri, cu aceeași majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:a) să stea în judecată și să fie acționați în interesul lichidării;b) să execute și să termine operațiunile patrimoniale referitoare la lichidare;c) să vândă prin licitație publică imobilele și orice avere mobiliară a grupului;d) să încheie tranzacții;e) să lichideze și să încaseze creanțele grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supuși procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995*) privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, dând chitanța;f) să contracteze obligații cambiale, să facă împrumuturi neipotecare și să îndeplinească orice alte acte necesare.(2) Ei nu pot însă, în lipsa de dispoziții speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, să constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacă nu vor fi autorizați de instanță, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atribuția de cenzor.(3) Lichidatorii care întreprind noi operațiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal și solidar de executarea lor. Notă
    *) Legea nr. 64/1995 rep a fost abrogată de art. 156 din LEGEA nr. 85 din 5 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 21 aprilie 2006.
     +  Articolul 210(1) Lichidatorii nu pot plăti membrilor nici o suma în contul părților ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor grupului.(2) Membrii vor putea cere însă ca sumele reținute să fie depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni ori la o altă bancă sau la una dintre unitățile acestora și să se facă repartizarea asupra părților de interes chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor grupului, scadente sau care vor ajunge la scadență, mai rămâne un disponibil de cel puțin 10% din cuantumul lor.(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii grupului pot face opoziție în condițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 211Lichidatorii care probează, prin prezentarea situației financiare, că fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceara sumele necesare membrilor.  +  Articolul 212Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu proprii lor bani nu vor putea să exercite împotriva grupului drepturi mai mari decât acelea ce aparțineau creditorilor plătiți.  +  Articolul 213(1) Creditorii grupului au dreptul de a exercita împotriva lichidatorilor acțiunile care decurg din creanțele ajunse la termen, până la concurența bunurilor existente în patrimoniul grupului, și numai după aceea de a se îndrepta împotriva membrilor.(2) Dreptul la acțiune împotriva membrilor grupului, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării mențiunii vizând terminarea lichidării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.  +  Articolul 214(1) Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comerțului, sub sancțiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părți interesate. Încheierea judecătorului-delegat va fi definitiva și executorie.(3) Radierea se poate face și din oficiu.(4) Lichidarea nu liberează pe membri și nu împiedică deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și faliment a grupului.  +  Articolul 215(1) După aprobarea socotelilor și terminarea repartiției registrele și actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se vor depune la membrul desemnat de majoritate sau, dacă nici unul dintre aceștia nu dorește, la oficiul registrului comerțului, pe cheltuiala grupului.(2) Registrele grupului vor fi păstrate timp de 5 ani și vor putea fi consultate de orice parte interesată, pe cheltuiala acesteia.  +  Articolul 216(1) Numirea lichidatorilor va fi făcută de toți membrii, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de instanță, la cererea oricărui membru ori administrator, cu ascultarea tuturor membrilor și administratorilor.(3) Împotriva sentinței se poate declara numai recurs de către membri sau administratori, în termen de 15 zile de la pronunțare.  +  Articolul 217(1) După terminarea lichidării grupului, lichidatorii trebuie să întocmească situația financiară de lichidare și să propună repartizarea activului între membri.(2) Membrul nemulțumit poate face opoziție, în condițiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situației financiare de lichidare și a proiectului de repartizare.(3) Pentru soluționarea opoziției problemele referitoare la lichidare vor fi separate de cele ale repartizării, față de care lichidatorii pot rămâne străini.(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentința asupra opoziției a rămas irevocabilă, situația financiară de lichidare și repartizarea se considera aprobate și lichidatorii sunt liberați.  +  Articolul 218(1) Grupul de interes economic, aflat în stare de insolvență, va fi supus procedurii reorganizării judiciare și falimentului, în condițiile stabilite de Legea nr. 64/1995*) privind procedura reorganizării judiciare și falimentului, republicată, cu modificările ulterioare.(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic. Notă
    *) Legea nr. 64/1995 rep a fost abrogată de art. 156 din LEGEA nr. 85 din 5 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 21 aprilie 2006.
     +  Secţiunea a 10-a Interdicții. Sancțiuni  +  Articolul 219(1) Vor putea fi acordate administratorilor remunerații și orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.(2) Este interzisă creditarea de către grup a administratorilor acestuia, prin intermediul unor operațiuni, precum:a) acordarea de împrumuturi administratorilor;b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către grup cu aceștia de operațiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;c) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitentă sau ulterioară acordării împrumutului;d) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligații personale ale acestora față de terțe persoane;e) dobândirea cu titlu oneros sau plată, în tot sau în parte, a unei creanțe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terță persoană administratorilor ori o altă prestație personală a acestora.(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile și operațiunilor în care sunt interesați soțul, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ai administratorului; de asemenea, prevederile alin. (2) sunt aplicabile dacă operațiunile privesc o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singură ori împreună cu una dintre persoanele sus-menționate, o cota de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris.(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica:a) în cazul operațiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro;b) în cazul în care operațiunea este încheiată de grup în condițiile exercitării curente a activității sale, iar clauzele operațiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menționate la alin. (2) și (3) decât cele pe care, în mod obișnuit, grupul le practică față de terțe persoane.  +  Articolul 220(1) Administratorul care are într-o anumită operațiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie să înștiințeze despre aceasta pe ceilalți administratori și pe cenzori și să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operațiune.(2) Aceeași obligație o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operațiune, știe că sunt interesate soția, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.(3) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) și (2) va răspunde de daunele ce au rezultat pentru grup.  +  Articolul 221(1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel și sub rezerva dispozițiilor art. 220 înstrăinările, respectiv dobândirile de bunuri, efectuate de administratori către sau de la grupul de interes economic înainte de obținerea aprobării adunării generale, sunt lovite de nulitate.(2) Prevederile alin. (1) se aplică și operațiunilor de închiriere sau leasing.(3) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile și operațiunilor în care una dintre părți este soțul administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operațiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menționate este administrator sau director ori deține, singură sau împreună, o cotă de cel puțin 20% din valoarea capitalului social subscris.  +  Articolul 222Abrogat.-----------Art. 222 a fost abrogat de pct. 6 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 223(1) Încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 152 constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice.(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.  +  Articolul 224Abrogat.-----------Art. 224 a fost abrogat de pct. 6 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 225(1) Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:a) folosește, cu rea-credință, bunuri ori creditul de care se bucură grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă persoană juridică în care are interese direct sau indirect;b) se împrumută, sub orice formă, în alte condiții decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoană interpusă, de la grupul pe care îl administrează, de la o societate controlată de acesta ori face ca una dintre aceste persoane juridice să îi acorde vreo garanție pentru datorii proprii;c) încalcă dispozițiile art. 165 alin. (3).(2) Se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani persoana prevăzută la alin. (1) care încasează sau plătește dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite.-----------Art. 225 a fost modificat de pct. 7 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 226Se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:a) îndeplinește hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea ori la divizarea societății comerciale sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;b) îndeplinește hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului grupului, fără ca membrii să fi fost executați pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără ca aceștia să fi fost scutiți prin hotărârea adunării generale de plata vărsămintelor ulterioare;c) îndeplinește hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea, divizarea, dizolvarea, reorganizarea sau reducerea capitalului social, fără informarea organului judiciar ori cu încălcarea interdicției stabilite de acesta, în cazul în care față de societatea comercială s-a început urmărirea penală.-----------Art. 226 a fost modificat de pct. 8 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 227(1) Se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:a) încalcă, direct ori prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozițiile art. 220;b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege;c) emite titluri negociabile reprezentând părți de interes ale unui grup de interes economic.(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și membrul grupului de interes economic care încalcă dispozițiile art. 162.  +  Articolul 228Se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă fondatorul, administratorul ori cenzorul care își exercită funcțiile sau însărcinările cu încălcarea dispozițiilor art. 120 alin. (3) și (4) referitoare la incompatibilitate.-----------Art. 228 a fost modificat de pct. 9 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.  +  Articolul 229Dispozițiile art. 223-227 se aplică și lichidatorului.  +  Articolul 230Se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă lichidatorul care face plăți asociaților cu încălcarea dispozițiilor art. 210.  +  Articolul 231Abrogat.-----------Art. 231 a fost abrogat de pct. 10 al art. 130, Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
     +  Capitolul II Grupurile europene de interes economic  +  Articolul 232(1) Grupurile europene de interes economic - GEIE, persoane juridice cu scop patrimonial, sunt recunoscute și pot funcționa în România, în temeiul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.137/85 din 25 iulie 1985 privind instituirea grupului european de interes economic (GEIE), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 199 din 31 iulie 1985, și al prezentei legi.(2) Grupurile europene de interes economic înmatriculate în România nu pot avea mai mult de 20 de membri.------------Art. 232 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 233Abrogat.------------Art. 233 a fost abrogat de pct. 4 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234(1) Grupul european de interes economic se constituie prin contract semnat de toți membrii și încheiat în formă autentică, denumit act constitutiv.(2) În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv al grupului european de interes economic, fondatorii sau administratorii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerțului în a cărui rază teritorială își va avea sediul grupul, în condițiile Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare.(3) Grupurile europene de interes economic dobândesc personalitate juridică de la data înmatriculării, care se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.(4) Înmatricularea în registrul comerțului nu prezumă caracterul comercial al grupului european de interes economic.(5) După efectuarea înmatriculării, oficiul registrului comerțului comunică, din oficiu, un extras al încheierii judecătorului-delegat Regiei Autonome «Monitorul Oficial», spre publicare, pe cheltuiala solicitantului.(6) După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii depun la oficiul registrului comerțului în a cărui rază teritorială se află sediul grupului european de interes economic, în termen de 15 zile, actul modificator și textul complet al actului constitutiv în formă autentică, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul hotărârii judecătorului-delegat.(7) Oficiul registrului comerțului va înainta, din oficiu, actul modificator astfel înregistrat și o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», spre a fi publicate în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului european de interes economic.(8) Fondatorii, respectiv administratorii, răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (3).------------Art. 234 a fost modificat de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^1În cazul în care fondatorii sau reprezentanții grupului european de interes economic nu au cerut înmatricularea să în termenul legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerțului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, a pus în întârziere fondatorii ori reprezentanții grupului, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.------------Art. 234^1 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^2(1) În cazul unor neregularități constatate după înmatriculare, grupul european de interes economic este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acestora.(2) Dacă grupul european de interes economic nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele grupului, sub sancțiunea plății de daune cominatorii, să înlăture neregularitățile constatate potrivit prevederilor alin. (1).(3) Dreptul la acțiunea pentru regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului european de interes economic.------------Art. 234^2 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 243^3În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect, scrisoare, anunț, publicație sau în alte documente emanând de la un grup european de interes economic, trebuie să se precizeze denumirea acestuia, însoțită de mențiunea «grup european de interes economic» sau de inițialele «GEIE».------------Art. 234^3 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^4Nulitatea unui grup european de interes economic înmatriculat în registrul comerțului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:a) lipsește actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în formă autentică;b) toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;d) lipsește încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;e) lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care această autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfășurarea anumitor activități, precum cea bancară sau de asigurări;f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul și obiectul de activitate ale grupului.------------Art. 234^4 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^5Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii pe fond la tribunal, cu excepția situației în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului european de interes economic.------------Art. 234^5 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^6(1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulității.(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulității, este necesară convocarea membrilor grupului european de interes economic sau comunicarea către aceștia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentația aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea.------------Art. 234^6 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^7(1) La data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulității a devenit irevocabilă, grupul european de interes economic este dizolvat și intră în lichidare.(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulității se vor numi și lichidatorii grupului european de interes economic.(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerțului, care, după înscrierea mențiunii, îl va trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.------------Art. 234^7 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^8Grupul european de interes economic nu poate emite acțiuni, obligațiuni sau alte titluri negociabile.------------Art. 234^8 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 234^9(1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup european de interes economic.(2) Administratorii sunt solidar răspunzători de îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute în sarcina lor de Regulamentul Consiliului nr. 2137/85 din 25 iulie 1985 privind instituirea grupului european de interes economic (GEIE), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 199 din 31 iulie 1985, de prezenta lege și de actul constitutiv.------------Art. 234^9 a fost introdus de pct. 6 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 235(1) Grupurile europene de interes economic pot înființa în România filiale, precum și sucursale, reprezentante și alte unități fără personalitate juridică.(2) Înființarea de sucursale sau filiale în România va fi supusă tuturor dispozițiilor referitoare la înmatricularea, menționarea și publicarea actelor și faptelor cerute pentru grupurile de interes economic române.(3) Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizării prevăzute de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentantelor societăților comerciale și organizațiilor economice străine, cu modificările și completările ulterioare.(4) Cererile de înmatriculare vor indica și:a) denumirea sucursale/filialei și denumirea și sediul grupului european de interes economic;b) obiectul de activitate al sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului și a activității principale, precum și a naturii comerciale sau necomerciale a activității;c) numele și calitatea persoanelor care pot reprezenta față de terți și în justiție grupul european de interes economic, precum și ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei/filialei;d) puterile ce li s-au conferit reprezentanților și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;e) documentele contabile ale grupului european de interes economic, verificate și publicate potrivit legislației statului în care acesta își are sediul.(5) Vor fi supuse înregistrării și mențiunile referitoare la:a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvență asupra grupului european de interes economic;b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea și puterile lichidatorilor acestuia;c) închiderea sucursalei/filialei.(6) Toate aceste formalități se vor face la oficiul registrului comerțului de la sediul sucursalei sau filialei.(7) Dacă un grup european de interes economic înființează mai multe sucursale în România, documentele de constituire și alte acte ale aceluiași grup european, necesare pentru înmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.  +  Articolul 236(1) Reprezentantul sau reprezentanții sucursalei unui grup european de interes economic răspund individual sau solidar, după caz, față de grup sau față de terți, pentru încălcarea dispozițiilor legale reglementând grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie pentru culpe în activitatea desfășurata, care au produs prejudicii grupului.(2) În cazul în care mai mulți reprezentanți pot fi ținuți responsabili pentru aceleași fapte, tribunalul va stabili contribuția fiecăruia la repararea prejudiciului.  +  Articolul 237Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impozitează în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentantelor din România ale societăților comerciale și organizațiilor economice străine, aprobată și modificată prin Legea nr. 29/1997, cu modificările ulterioare.  +  Articolul 237^1(1) Sediul grupului european de interes economic poate fi mutat într-un alt stat membru, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.(2) Proiectul deciziei prevăzute la alin. (1) va fi comunicat, prin grija administratorilor, în termen de 15 zile de la elaborare, la oficiul registrului comerțului de la sediul grupului european de interes economic, în vederea menționării intenției de transfer în registrul comerțului.Oficiul registrului comerțului va transmite proiectul spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.(3) În termen de două luni de la data publicării proiectului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, orice persoană interesată poate face opoziție, pentru motive de ordine publică, în condițiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluționează opoziția la proiectul de decizie de transfer al sediului se menționează, din oficiu, în registrul comerțului.(5) După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pronunțate cu observarea prevederilor alin. (3) sau a expirării termenului de introducere a opozițiilor, grupul european de interes economic va putea adopta, cu unanimitatea voturilor membrilor săi, hotărârea de transfer al sediului.(6) Hotărârea de transfer va produce efecte de la data înmatriculării grupului european de interes economic în registrul corespunzător noului sediu.(7) Radierea grupului european de interes economic din registrul comerțului este posibilă numai după prezentarea dovezii efectuării înmatriculării grupului în registrul din statul membru de destinație.(8) Până la efectuarea mențiunii cu privire la radierea grupului european de interes economic din registrul comerțului, terții se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepția cazului în care grupul face dovada că aceștia au cunoscut existența sediului din statul membru de destinație.------------Art. 237^1 a fost introdus de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Articolul 237^2Înmatricularea și/sau radierea în/din registrul comerțului a unui grup european de interes economic fac obiectul publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Oficiul registrului comerțului de la sediul grupului va transmite, din oficiu, un comunicat în acest sens Oficiului Publicațiilor Oficiale ale Comunităților Europene, în vederea publicării acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.------------Art. 237^2 a fost introdus de pct. 7 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.036 din 28 decembrie 2006.  +  Capitolul III Dispoziții finale  +  Articolul 238Prezentul titlu intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.
     +  Cartea II Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii și combaterii corupției  +  Titlul I Asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, prevenirea și combaterea corupției  +  Articolul ILegea nr. 78/2000*) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează: Notă
    *) Legea nr. 78/2000 a fost modificată până la data de 12 noiembrie 2009 de LEGEA nr. 521 din 24 noiembrie 2004, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 124 din 6 septembrie 2005, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006 și de LEGEA nr. 69 din 26 martie 2007. Modificările directe aduse asupra Legii nr. 78/2000 se găsesc în formele actualizate ale acestui act normativ.
    1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 5(1) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege, precum și infracțiunile prevăzute în legi speciale, ca modalități specifice ale infracțiunilor prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, și la art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege.2. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:(4) Dispozițiile prezentei legi sunt aplicabile și infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene prevăzute la art. 18^1-18^5, prin sancționarea cărora se asigura protecția fondurilor și a resurselor Comunităților Europene.3. După articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu următorul cuprins:  +  Articolul 6^1(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasă să se creadă că are influenta asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intra în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.(2) Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea fapta.(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii prevăzute la alin. (1) se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin. (2).4. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:(3) Dacă infracțiunile prevăzute la art. 256 și 257 din Codul penal, precum și infracțiunile prevăzute la art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege au fost săvârșite de una dintre persoanele menționate la alin. (1) și (2), maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani.5. Articolul 8 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 8Constituie infracțiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege și faptele incriminate în aceste texte săvârșite de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuții de control la societățile comerciale, companiile și societățile naționale, regiile autonome și la orice alți agenți economici.6. După articolul 8 se introduc articolele 8^1 și 8^2 cu următorul cuprins:  +  Articolul 8^1Prevederile art. 254-257 din Codul penal și ale art. 6^1 și 8^2 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător și următoarelor persoane:a) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații publice internaționale la care România este parte;b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale la care România este parte;c) funcționarilor sau persoanelor care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercita atribuții similare în cadrul Comunităților Europene;d) persoanelor care exercita funcții judiciare în cadrul instanțelor internaționale a căror competenta este acceptată de România, precum și funcționarilor de la grefele acestor instanțe;e) funcționarilor unui stat străin;f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.Art. 8^2. - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcționar al unui stat străin ori al unei organizații publice internaționale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obținerii unui folos necuvenit în cadrul operațiunilor economice internaționale, se pedepsește cu închisoare de la unu la 7 ani.7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 13Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.8. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:  +  Articolul 13^1Infracțiunea de șantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 12 ani.9. La articolul 17, după litera d) se introduce litera d^1) cu următorul cuprins:d^1) șantajul, săvârșit în legătura cu infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;10. Litera e) a articolului 17 va avea următorul cuprins:e) infracțiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;11. Litera g) a articolului 17 va avea următorul cuprins:g) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, săvârșite în legătura cu infracțiunile prevăzute în secțiunile a 2-a și a 3-a;12. Litera i) a articolului 17 va avea următorul cuprins:i) traficul de droguri, traficul de substanțe toxice și nerespectarea regimului armelor de foc și al munițiilor, săvârșite în legătura cu o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a;13. La articolul 17, după litera i) se introduc literele j) și k) cu următorul cuprins:j) infracțiunile de trafic de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, săvârșite în legătura cu o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a;k) infracțiunea prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, săvârșită în legătura cu o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a.14. Alineatele (1) și (2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 18(1) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. a)-d^1) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Codul penal pentru aceste infracțiuni, al căror maxim se majorează cu 2 ani.(2) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. e) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani.15. Alineatul (4) al articolului 18 va avea următorul cuprins:(4) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. g) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, al căror maxim se majorează cu 2 ani.16. Alineatul (6) al articolului 18 va avea următorul cuprins:(6) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. i) privind traficul de droguri se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, al căror maxim se majorează cu 2 ani, infracțiunea privind traficul de substanțe toxice se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 312 din Codul penal, al carei maxim se majorează cu 2 ani, iar infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor se sancționează cu pedepsele prevăzute la art. 279 din Codul penal al căror maxim se majorează cu 2 ani.17. La articolul 18 se introduc alineatele (7) și (8) cu următorul cuprins:(7) Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. j) privind traficul de persoane se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, al căror maxim se majorează cu 2 ani.(8) Infracțiunea prevăzută la art. 17 lit. k) se sancționează cu pedeapsa prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, al carei maxim se majorează cu 2 ani.18. La Capitolul III, după articolul 18 se introduce Secțiunea 4^1 cu următorul cuprins:  +  Secţiunea 4^1Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților EuropeneArt. 18^1. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(2) Cu aceeași pedeapsa se sancționează omisiunea de a furniza, cu știința, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri.(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.Art. 18^2. - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sancționează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).Art. 18^3. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.(2) Cu aceeași pedeapsa se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.Art. 18^4. - Tentativa infracțiunilor prevăzute la art. 18^1-18^3 se pedepsește.Art. 18^5. - Încălcarea din culpă, de către director, administrator sau persoana cu atribuții de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 18^1-18^3 sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Comunităților Europene, de către o persoană care se află în subordinea sa și care a acționat în numele acelui agent economic, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.19. Articolul 22 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 22În cazul infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.20. Alineatul (3) al articolului 25 se abrogă.21. Articolul 26 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 26Secretul bancar și cel profesional, cu excepția secretului profesional al avocatului exercitat în condițiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, și nici instanței de judecată. Datele și informațiile solicitate de procuror sau de instanța de judecată se comunică la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instanței, în cursul judecății.22. Articolul 27 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 27(1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute în prezenta lege, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorului, procurorul poate să autorizeze motivat, pe o durata de cel mult 30 de zile:a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora;b) punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicațiilor;c) accesul la sisteme informaționale;d) comunicarea de înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.(2) Pentru motive temeinice autorizarea prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită, în aceleași condiții, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile. Durata maxima a măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) autorizate este de 4 luni.(3) În cursul judecății, instanța poate dispune prelungirea măsurilor prevăzute la alin. (1), prin încheiere motivată.(4) Dispozițiile art. 91^1-91^5 din Codul de procedura penală se aplică în mod corespunzător.23. Articolul 29 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 29(1) Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.(2) La judecătorii, tribunale și curțile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători.24. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:(2) Dispozițiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și prezentei legi, în măsura în care aceasta nu prevede altfel.25. Articolul 32 se abrogă.
     +  Articolul IIOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002*) privind Parchetul Național Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002, se modifică și se completează după cum urmează: Notă
    *) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificată până la data de 12 noiembrie 2009 de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 24 octombrie 2003, LEGEA nr. 26 din 5 martie 2004, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 21 aprilie 2004, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 103 din 16 noiembrie 2004, LEGEA nr. 601 din 16 decembrie 2004, LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 120 din 1 septembrie 2005, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 134 din 29 septembrie 2005, LEGEA nr. 383 din 16 decembrie 2005, LEGEA nr. 35 din 1 martie 2006, LEGEA nr. 54 din 9 martie 2006, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 27 din 29 martie 2006, HOTĂRÂREA nr. 655 din 24 mai 2006, LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, DECIZIA nr. 365 din 17 martie 2009. Modificările directe aduse asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 se găsesc în formele actualizate ale acestui act normativ.
    1. Alineatul (3) al articolului 1 va avea următorul cuprins:(3) Parchetul Național Anticorupție se organizează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general și este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.2. Litera a) a alineatului (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:a) efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și în prezenta ordonanță de urgență, pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenta Parchetului Național Anticorupție;3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:(3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție emite ordine.4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 4(1) Parchetul Național Anticorupție este condus, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3), de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.5. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:(1^1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilați procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.6. Alineatul (3) al articolului 4 va avea următorul cuprins:(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Parchetului Național Anticorupție se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public. Fondurile alocate Parchetului Național Anticorupție se aprobă distinct, de Parlament, ca anexă la bugetul Ministerului Public.7. Alineatele (1) și (2) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 5(1) La nivel central Parchetul Național Anticorupție se organizează în secții conduse de procurori șefi de secție, și anume:a) secția de combatare a corupției;b) secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție;c) secția judiciară penală.(2) În cadrul Parchetului Național Anticorupție la nivel central se pot organiza servicii și birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.8. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:(4) Ofițerii de poliție judiciară sunt organizați într-o brigadă condusă de un chestor, subordonat procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, iar specialiștii încadrați în Parchetul Național Anticorupție sunt organizați în servicii și birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.9. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 7(1) La nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel se înființează servicii teritoriale ale Parchetului Național Anticorupție.10. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:(3) Numărul procurorilor, al ofițerilor de poliție judiciară și al specialiștilor menționați la art. 6, încadrați în serviciile teritoriale prevăzute la alin. (1), este stabilit de către procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, pentru fiecare serviciu, în funcție de volumul și de complexitatea activității de urmărire penală, în limita numărului total de posturi aprobat.11. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:(4) În cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticorupție se pot organiza birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție.12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 13(1) Sunt de competența Parchetului Național Anticorupție, care funcționează la nivel central, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârșite în una dintre următoarele condiții:a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activității unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbării aduse unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către deputați, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat și asimilații acestora, judecătorii Curții Supreme de Justiție, ai Curții Constituționale, președintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, judecătorii, procurorii și controlorii financiari ai Curții de Conturi, guvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, președintele Consiliului Concurentei, ceilalți magistrați, ofițeri superiori, amirali, generali, mareșali, chestori, chestori principali, chestori șefi adjuncți și chestori șefi, subcomisari, comisari și comisari șefi, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, primarul general și viceprimarii municipiului București, primării și viceprimarii sectoarelor municipiului București și primării și viceprimarii municipiilor reședința de județ, prefecți, subprefecți, persoane cu funcții de conducere și control în cadrul autorităților publice centrale, notarii publici, comisarul general al Gărzii Financiare și comisarii șefi ai Gărzii Financiare județene, membrii consiliilor de administrație și persoanele care dețin funcții de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare, precum și persoanele prevăzute la art. 8^1 din Legea nr. 78/2000.(2) Sunt de competenta serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticorupție, care funcționează la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârșite în una dintre următoarele condiții:a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către lichidatori judiciari, comisari ai Gărzii Financiare, subinspectori, inspectori, inspectori principali, agenți de poliție, indiferent de gradul profesional, personal vamal, judecătorii, procurorii și controlorii financiari ai camerelor județene de conturi, executorii judecătorești, consilierii județeni și locali, primării și viceprimarii orașelor alții decât cei prevăzuți la alin. (1) lit. b), persoane cu funcții de conducere și control în cadrul autorităților publice locale.(3) Procurorii specializați din cadrul Parchetului Național Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2).(4) Urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) săvârșite de militari se efectuează de procurori militari din cadrul Parchetului Național Anticorupție.(5) Sunt de competenta parchetelor de pe lângă instanțe, potrivit dispozițiilor Codului de procedura penală, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care nu sunt date, potrivit alin. (1) și (2), în competenta Parchetului Național Anticorupție.13. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:  +  Articolul 13^1Competența de judecată privind infracțiunile săvârșite de procurorii din Parchetul Național Anticorupție revine instanței competente să judece, potrivit legii, infracțiunile săvârșite de procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel și de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.14. După articolul 22 se introduce articolul 22^1 cu următorul cuprins:  +  Articolul 22^1Ordonanțele prin care se dispune arestarea preventivă și rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Național Anticorupție sunt confirmate de procurorii șefi ai acestor servicii, cele întocmite de către procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, precum și cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Parchetului Național Anticorupție sunt confirmate de procurorii șefi ai secțiilor. Când ordonanțele prin care se dispune arestarea preventivă și rechizitoriile sunt întocmite de procurorii șefi ai secțiilor Parchetului Național Anticorupție, confirmarea se face de către procurorul general al acestui parchet.15. Articolul 23 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 23Persoanele arestate preventiv în cauzele de competenta Parchetului Național Anticorupție sunt deținute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului Național Anticorupție, deservite de personal detașat de la Direcția Generală a Penitenciarelor sau, după caz, în secțiile de arest preventiv ale penitenciarelor.16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 25În vederea consultării reciproce în cazul infracțiunilor de competența Parchetului Național Anticorupție și a schimbului de date și informații cu privire la investigarea și urmărirea acestor infracțiuni se constituie un birou de legătură cu instituții similare din alte state.17. Articolul 26 se abrogă.18. Literele a), d) și e) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:a) 98 de posturi de procurori;d) 70 de posturi de personal auxiliar de specialitate;e) 63 de posturi de personal economic și administrativ.19. Alineatele (1), (2) și (3) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 28(1) Procurorii din cadrul Parchetului Național Anticorupție sunt salarizați cu indemnizațiile prevăzute în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2-11 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.(2) Specialiștii prevăzuți în art. 11 sunt salarizați cu indemnizația prevăzută în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002, aceasta fiind unica forma de salarizare. Specialiștii care au funcția de șef serviciu sau șef birou sunt salarizați cu indemnizația corespunzătoare funcției de procuror șef serviciu și, respectiv, procuror șef birou din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.(3) Ofițerii de poliție judiciară prevăzuți la art. 10 sunt salarizați cu indemnizația prevăzută în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 18 la Ordonanța de urgență nr. 177/2002, aceasta fiind unica forma de salarizare. Ofițerii de poliție care au funcția de șef serviciu și șef birou sunt salarizați cu indemnizația corespunzătoare funcției de procuror șef și, respectiv, procuror șef birou din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de apel.
     +  Articolul IIILegea nr. 115/1996*) privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, se modifică și se completează după cum urmează: Notă
    *) Legea nr. 115/1996 a fost modificată până la data de 12 noiembrie 2009 de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 21 aprilie 2004, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 3 martie 2005, LEGEA nr. 144 din 21 mai 2007, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 30 mai 2007 și de LEGEA nr. 94 din 14 aprilie 2008. Modificările directe aduse asupra Legii nr. 115/1996 se găsesc în formele actualizate ale acestui act normativ.
    1. Titlul legii va avea următorul cuprins:LEGEpentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 1Se instituie obligația declarării averii pentru demnitari, magistrați și asimilații acestora, persoane cu funcții de conducere și de control prevăzute în prezenta lege și pentru funcționarii publici, precum și procedura controlului averilor acestora în cazul în care exista dovezi certe că anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit.3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 2(1) Președintele României, deputații, senatorii, membrii Guvernului, consilierii prezidențiali, consilierii de stat, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum și asimilații acestora, magistrații și asimilații acestora, consilierii județeni și locali, primării, viceprimarii, prefecții, subprefecții, persoanele cu funcții de conducere și de control și funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice centrale ori locale sau în cadrul instituțiilor publice ori de interes public, personalul încadrat la cabinetul demnitarului, membrii consiliilor de administrație și persoanele care dețin funcții de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes național sau local, al companiilor și societăților naționale, societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, instituțiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Băncii Naționale a României, băncilor la care statul este acționar majoritar, au obligația să își declare averea, în condițiile prezentei legi.(2) Obligația privind declararea averii revine, în condițiile prezentei legi, și persoanelor care sunt numite în funcție de către Președintele României, Parlament sau primul-ministru.4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 4(1) Declarația de avere se depune după cum urmează:a) Președintele României, consilierii prezidențiali și consilierii de stat depun declarația de avere la șeful Cancelariei Administrației Prezidențiale;b) președinții Camerelor Parlamentului, deputații și senatorii depun declarația de avere la secretarul general al Camerei din care aceștia fac parte;c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat și asimilații acestora, precum și consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru depun declarația de avere la secretarul general al Guvernului;d) magistrații și asimilații acestora depun declarația de avere la Consiliul Superior al Magistraturii;e) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (2) depun declarația de avere la secretariatele autorităților sau instituțiilor publice din care fac parte;f) consilierii județeni și locali, precum și primării și viceprimarii depun declarația de avere la secretarii unităților administrativ-teritoriale;g) prefecții și subprefecții depun declarația de avere la secretarul general al prefecturii;h) persoanele cu funcții de conducere și de control prevăzute la art. 2 alin. (1), funcționarii publici și personalul încadrat la cabinetul demnitarului depun declarația de avere la compartimentul de resurse umane din cadrul autorităților publice, instituțiilor publice sau, după caz, al unităților din care fac parte.(2) Declarația de avere se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorități ori instituții publice centrale, prefecturilor sau consiliilor județene, după caz, ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii. Cheltuielile de publicare se suporta de către persoanele juridice din care fac parte persoanele prevăzute la art. 2.(3) Persoana desemnată să primească și să păstreze declarațiile de avere eliberează depunătorului o dovada de primire și ia măsuri pentru asigurarea publicării acestora, potrivit dispozițiilor alin. (2).5. Alineatul (2) al articolului 5 se abroga.6. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 6(1) Persoanele prevăzute la art. 2 au obligația ca, anual, în situația în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexa, să își actualizeze declarația de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activității, ele au obligația să depună o noua declarație privind averea pe care o dețin la data respectiva.7. Alineatele (3) și (4) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:(3) Persoanele prevăzute la art. 2, numite în funcții pe perioade mai mari de 4 ani sau pe durata nedeterminată, au obligația ca, din 4 în 4 ani, să depună o declarație de avere actualizată.(4) Neactualizarea declarației de avere, din motive imputabile, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, în situația dobândirii unor bunuri, potrivit alin. (1), sau nedepunerea unei noi declarații în termen de 15 zile de la încetarea activității ori, după caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declarație conduce la declanșarea din oficiu a procedurii de control.8. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:(2) Ordonanța de clasare se comunica părților și parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza căreia funcționează comisia, precum și direcției generale județene a finanțelor publice în raza căreia domiciliază persoana a carei avere este supusă cercetării.9. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 21(1) Cercetarea averii Președintelui României, a deputaților, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului, conducătorilor autorităților publice numiți de Președinte, de Parlament sau de primul-ministru, a judecătorilor Curții Constituționale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi și procurorilor financiari de pe lângă aceasta, a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție și de la parchetul de pe lângă aceasta, de la Parchetul Național Anticorupție, precum și de la curțile de apel și de la parchetele de pe lângă acestea, aflați în funcție, se face de către o comisie specială formată din:– doi judecători de la Curtea Supremă de Justiție, desemnați de adunarea generală a acestei curți, dintre care unul în calitate de președinte;– un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.10. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 26(1) Dispozitivul hotărârii judecătorești, rămasă irevocabilă, prin care se constată proviniența ilicită a unor bunuri, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se comunica organului de specialitate al Ministerului Finanțelor Publice de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetată, în vederea executării. Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului Justiției.11. Articolul 32 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 32Ordonanța de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitivă sau, după caz, hotărârea instanței de judecată rămasă irevocabilă, prin care se constată că proviniența bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului Justiției.12. Articolul 37 se abroga.13. Articolul 38 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 38Persoanele prevăzute la art. 2, care au deținut funcții publice similare celor menționate la acest articol, după 1 ianuarie 1990, având, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligația declarării averii, pot fi supuse controlului averilor, potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege, dacă exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori, pe care le au în patrimoniu, nu au fost dobândite în mod licit.14. Anexa privind declarația de avere se înlocuiește cu anexa la prezentul titlu.15. În tot cuprinsul Legii nr. 115/1996 următoarele sintagme vor fi înlocuite după cum urmează:– Ministerul Finanțelor cu Ministerul Finanțelor Publice;– Ministerul Culturii cu Ministerul Culturii și Cultelor;– Parchetul General cu Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție;– Procurorul general cu Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție;– primul-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel cu procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
     +  Articolul IVArticolul 16 din Legea nr. 115/1999*) privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, se completează după cum urmează: Notă
    *) Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată a fost modificată până la data de 28 decembrie 2006 de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 21 aprilie 2004, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 27 ianuarie 2005 și de LEGEA nr. 90 din 13 aprilie 2005. Modificările directe aduse asupra Legii nr. 115/1999 republicată se găsesc în formele actualizate ale acestui act normativ.
    Legea nr. 115/1999 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 23 martie 2007.
    1. După alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) și (1^2) cu următorul cuprins:(1^1) Președintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sau de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție.(1^2) Orice cetățean care are cunoștința despre săvârșirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exercițiul funcției lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sau procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, pentru a solicita sesizarea Președintelui României.2. Alineatul (3) se completează cu doua teze cu următorul cuprins:Ședințele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia.3. După alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:(3^1) Președintele României hotărăște asupra raportului prezentat de comisia specială prevăzută la alin. (3) și dispune comunicarea soluției mijloacelor de informare în masa.
     +  Articolul VÎn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, va introduce modificările corespunzătoare în structura posturilor și a cheltuielilor cu salariile pe alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu salariile aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2003.  +  Articolul VI(1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 115/1996 vor depune declarația de avere, ce va fi publicată conform art. 4 alin. (2).(2) Declarațiile de avere depuse până la intrarea în vigoare a prezentului titlu își păstrează caracterul confidențial. Divulgarea sau publicarea în orice mod, în tot sau în parte, a conținutului acestora constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.  +  Articolul VIILegea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002 și Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, precum și Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu modificările și completările aduse prin prezentul titlu, se vor republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.  +  Anexăla Titlul IDECLARAȚIE DE AVERESubsemnatul ........., având funcția de ......... la ......, declar, pe propria răspundere, că împreună cu familia*) am următoarea avere:I. Bunuri imobile**):1. Terenuri: Anul Suprafața ValoareaCategorii de terenuri: dobândirii de impozitare– agricole .......... ......... ............– forestiere .......... ......... ............– intravilane .......... ......... ............– luciu de apa .......... ......... ............2. Clădiri .............................................................................................................................2.1. Spații cu destinația Nr. Anul Suprafața Valoareade locuința: dobândirii construită de impozitare– apartament ..... .......... .......... ............– casa de locuit ..... .......... .......... ............– casa de vacanta ..... .......... .......... ............2.2. Spații comerciale saude producție ..... .......... .......... ............II. Bunuri mobile:1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, mașini agricole, șalupe, iahturi și alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii:───────────────────────────────────────────────────────────────────────────      Denumirea Marca Buc. Anul de fabricație───────────────────────────────────────────────────────────────────────────     ........... ......... ....... ...........     ........... ......... ....... ...........     ........... ......... ....... ...........     ........... ......... ....... ...........───────────────────────────────────────────────────────────────────────────2. Cuantumul depozitelor și al conturilor curente în valuta sau în lei, în țara ori în străinătate, a căror valoare însumată depășește echivalentul a 10.000 euro:............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................------------Pct. II/2 din anexa la Titlul I din Cartea II a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 40 din 20 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 2 iunie 2003.3. Creanțe cu o valoare ce depășește echivalentul a 10.000 EURO:Da [] Nu []4. Obligații cu o valoare ce depășește echivalentul a 10.000 EURO:Da [] Nu []5. Alte bunuri producătoare de venituri nete care însumate depășesc echivalentul a 10.000 de EURO pe an:Da [] Nu []III. Asociat sau acționar la societăți comerciale, dacă valoarea acțiunilor sau a părților sociale depășește echivalentul a 10.000 EURO:Societăți comerciale***):Da [] Nu []IV. Alte activități cu scop lucrativ, care produc un venit anual a cărui valoare depășește echivalentul a 10.000 EURO:Da [] Nu []-------------*) Prin familie, în sensul prezentei declarații, se înțelege soțul, soția și copiii aflați în întreținere.**) Dacă se afla în indiviziune, se va arăta cota-parte.***) Inclusiv din alte țări.V. Bunurile și serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, a căror valoare depășește, fiecare, echivalentul a 300 EURODa [] Nu []VI. Alte precizări ale declarantului..................................................................................................................................Prezenta declarație constituie act public și răspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.Data Semnătura............. ..............
     +  Titlul II Asigurarea transparenței și stabilității în mediul de afaceri  +  Articolul VIIILegea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată*) în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează: Notă
    *) Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată a fost modificată până la data de 12 noiembrie 2009 de LEGEA nr. 505 din 26 noiembrie 2003, LEGEA nr. 183 din 17 mai 2004, ORDONANȚA nr. 72 din 13 august 2004, LEGEA nr. 519 din 23 noiembrie 2004, LEGEA nr. 1 din 21 februarie 2005, LEGEA nr. 441 din 27 noiembrie 2006, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 119 din 21 decembrie 2006, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 28 iunie 2007, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 44 din 16 aprilie 2008 și de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 52 din 21 aprilie 2008. Modificările determinate de aceste acte normative se regăsesc în formele actualizate ale Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată.
    1. Alineatele (1) și (2) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 1(1) Comercianții, înainte de începerea comerțului, precum și alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activității acestora, au obligația să ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective, să ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.(2) În înțelesul prezentei legi, comercianții sunt persoanele fizice și asociațiile familiale care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste.2. După alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (2^1) cu următorul cuprins:(2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 6(1) Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.(3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.(4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a carei raza teritorială se afla sediul sucursalei.(5) Motivele recursului se pot depune la instanță, cu cel puțin doua zile înaintea termenului de judecată.(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului.4. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 7(1) Instanțele judecătorești sunt obligate să trimită oficiului registrului comerțului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte și mențiuni a căror înregistrare în registrul comerțului o dispun, conform legii.5. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 12(1) Registrul comerțului este alcătuit dintr-un registru pentru înregistrarea comercianților persoane fizice și asociații familiale și un altul pentru înregistrarea comercianților persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se țin în sistem computerizat.6. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 13(1) Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoană fizică în registrul comerțului va cuprinde:7. Litera a) de la alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetățenia, data și locul nașterii, starea civilă și activitatea comercială anterioară;8. După alineatul (1) al articolului 13, se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:(1^1) Cererea de înmatriculare a unei asociații familiale în registrul comerțului trebuie să cuprindă:a) numele și prenumele fiecăruia dintre asociați, codul numeric personal, domiciliul, cetățenia, data și locul nașterii, calitatea de membru al familiei, starea civilă și activitatea comercială anterioară;b) datele de identificare a persoanei care reprezintă asociația în relațiile cu terții - membrul de familie din inițiativa căruia s-a înființat asociația sau împuternicitul acestuia;c) firma comercială și sediul acesteia;d) obiectul comerțului, cu precizarea domeniului și a activității principale, astfel cum sunt prevăzute în autorizația pentru exercitarea comerțului;e) numărul, data și organul emitent al autorizației pentru exercitarea comerțului.9. Alineatul (3) al articolului 13 va avea următorul cuprins:(3) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și, în cazul asociațiilor familiale, codul unic de înregistrare atribuit conform legii.10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 14(1) Cererea de înmatriculare a unei societăți comerciale va cuprinde, după caz, datele conținute în mod obligatoriu în actul sau constitutiv și va fi însoțită de documentele doveditoare necesare, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.11. Partea introductivă a articolului 15 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 15Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naționale sau societăți naționale în registrul comerțului trebuie să cuprindă:12. La articolul 15 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:(2) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.13. La articolul 16 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:(2) Oficiul va înscrie în registrul comerțului toate datele din cerere, precum și codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.14. Literele a) și b) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:a) pentru comercianți, persoane fizice și asociații familiale, de la data autorizării;b) pentru societățile comerciale, de la data încheierii actului constitutiv;15. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:(1^1) Cererea de înmatriculare a asociației familiale se face de membrul de familie din inițiativa căruia s-a înființat asociația sau împuternicitul acestuia, cu procura specială și autentică.16. Alineatele (2) și (3) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:(2) Pentru dovedirea specimenului de semnătura, comerciantul persoană fizică, respectiv reprezentantul asociației familiale, semnează la oficiul registrului comerțului, în prezenta judecătorului delegat sau a directorului oficiului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.(3) În absența comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului asociației familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea unui specimen de semnătură legalizat de notarul public.17. Literele a), b) și c) ale articolului 21 vor avea următorul cuprins:a) donația, vânzarea, locațiunea sau garanția reală mobiliară constituită asupra fondului de comerț, precum și orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerțului sau care face să înceteze firma ori fondul de comerț;b) numele și prenumele, cetățenia, codul numeric personal, pentru cetățenii români, seria și numărul pașaportului, pentru cetățenii străini, data și locul nașterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursala, mențiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala, semnătura împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi data în forma prevăzută la art. 18 alin. (2) și (3);c) brevetele de invenții, mărcile de fabrica, de comerț și de serviciu, denumirile de origine, indicațiile de proviniența, firma, emblema și alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizația cooperatistă sau comerciantul persoană fizica sau asociație familială are un drept;18. Litera g) a articolului 21 va avea următorul cuprins:g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil să exercite aceasta activitate;19. Alineatul (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:(3) Mențiunile se vor înregistra din oficiu, în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotărârii irevocabile referitoare la faptele și actele prevăzute la art. 21 lit. e), f) și g).20. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 24(1) Înființarea în România a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care are sediul principal al comerțului în străinătate este supusă tuturor dispozițiilor referitoare la înmatricularea, menționarea și publicarea actelor și faptelor cerute pentru comercianții din țara.21. La articolul 24, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) și (1^2) cu următorul cuprins:(1^1)  Cererile de înmatriculare vor indica și:a) denumirea sucursalei și numele/denumirea, forma și sediul comerciantului din străinătate;b) numele și calitatea persoanelor care pot reprezenta față de terți și în justiție comerciantul din străinătate, precum și ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei;c) ultima situație financiară a comerciantului din străinătate aprobată, verificată sau publicată potrivit legislației statului în care comerciantul are domiciliul/sediul.(1^2) Dacă este cazul, se vor înregistra și mențiuni referitoare la:a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvență asupra comerciantului din străinătate;b) dizolvarea societății din străinătate, numele și puterile lichidatorilor;c) închiderea sucursalei.22. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:(2) Toate aceste formalități se vor face la sediul oficiului registrului comerțului de la sediul sucursalei.23. Alineatele (1), (3), (4) și (5) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 25(1) Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul să ceara radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicita radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului.............................................................(3) Tribunalul se pronunța asupra cererii cu citarea oficiului registrului comerțului și a comerciantului.(4) Hotărârea judecătorească de soluționare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunțare, pentru părțile prezente, și de la comunicare, pentru părțile lipsa.(5) Oficiul registrului comerțului va efectua radierea și va publică hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părții care a introdus cererea. În acest scop, instanța va comunica oficiului registrului comerțului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu mențiunea rămânerii irevocabile.24. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:(2) Înregistrarea în registrul comerțului se operează în termen de 24 de ore de la data încheierii judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării.25. Articolul 27 se abroga.26. Articolul 29 va avea următorul cuprins:Art. 29 - Comerciantul este obligat să menționeze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte și orice alte documente întrebuințate în comerț, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare și, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.27. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:(1^1) Firma unei asociații familiale trebuie să cuprindă numele membrului de familie la inițiativa căruia se înființează asociația familială, cu mențiunea «asociație familială» , scrisă în întregime.28. La articolul 39 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:(3) Firmele și emblemele radiate din registrul comerțului nu sunt disponibile pentru o perioada de 2 ani de la data radierii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 41.29. Alineatul (1) al articolului 41 va avea următorul cuprins:  +  Articolul 41(1) Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerț va putea să continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant persoană fizică sau al unui asociat al unei asociații familiale, societăți în nume colectiv ori comandită simpla, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi și cu obligația de menționare în cuprinsul acelei firme a calității de succesor.30. Alineatele (1) și (2) ale articolului 44 vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 44(1) Dacă nu respecta dispozițiile legii și termenele prevăzute, comercianții care trebuie să ceara înmatricularea sau înscrierea unei mențiuni sau să depună specimene de semnătura ori anumite acte vor fi obligați, prin încheiere pronunțată de judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.(2) În cazul în care înmatricularea, mențiunea, depunerea specimenului de semnătura sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amenda judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune. D