LEGE nr. 2 din 16 februarie 1968privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România*)
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 17-18 din 17 februarie 1968



    EXPUNERE DE MOTIVELegea alăturată a fost adoptată în baza directivelor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării.La elaborarea ei s-a avut în vedere necesitatea punerii de acord a organizării administrativ-teritoriale cu schimbările calitative intervenite în dezvoltarea economiei pe întreg teritoriul ţării, precum şi cu modificările care au avut loc în structura populaţiei, profilul, întinderea şi condiţiile de viaţă ale oraşelor şi comunelor.Legea prevede, la capitolul I, normele generale de organizare administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România în judeţe, oraşe şi comune. Corespunzător directivelor partidului, s-au precizat în lege elementele caracteristice ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.Astfel, s-a prevăzut că judeţul este unitatea administrativ-teritorială complexă, alcătuită din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării. Prin organizarea judeţelor se asigură dezvoltarea armonioasă din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc a oraşelor şi comunelor.Municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România, se prevede să fie organizat, din punct de vedere administrativ, pe sectoare.Oraşul, ca unitate administrativ-teritorială de bază, este caracterizat ca fiind centru de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc. Ca unitate de bază, oraşul are multiple legături cu zona înconjurătoare, asupra căreia exercită o influenţă multilaterală.Oraşele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori şi o însemnătate deosebită în viaţa economică, politică şi social-culturală a ţării sau cele care au perspectiva dezvoltării în aceste direcţii, se organizează ca municipii.Municipiului Bucureşti, celorlalte municipii şi oraşelor mai importante le pot aparţine, ca unităţi distincte, alte oraşe şi comune situate în imediata lor apropiere şi care au strînse legături cu activitatea ce se desfăşoară în aceste centre urbane. Comunele respective urmează să fie denumite comune suburbane.În sensul legii, comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice.Se prevede, de asemenea, că unele oraşe şi comune, datorită condiţiilor naturale în care se află, pot fi declarate staţiuni balneoclimaterice.Capitolul II al legii cuprinde reglementări cu privire la organizarea municipiului Bucureşti pe sectoare, numerotate, precum şi cu privire la stabilirea unui număr de 39 judeţe, ţinîndu-se seama de condiţiile geografice, economice, social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, astfel ca fiecare judeţ să constituie o unitate complexă din punct, de vedere economic şi social-cultural, care să contribuie la ridicarea nivelului de civilizaţie a locuitorilor de pe teritoriul său.În ce priveşte denumirea judeţelor, s-au avut în vedere tradiţiile istorice şi importanţa actuală a unor zone geografice sau oraşe.La determinarea oraşelor de reşedinţă a judeţelor s-au avut în vedere gradul de dezvoltare industrială, social-culturală şi urbană, perspectivele acestora, precum şi poziţia geografică, cît mai centrală, care să le înlesnească legăturile cu toate localităţile din cuprinsul judeţului.De asemenea, legea prevede organizarea ca municipii, în afara municipiului Bucureşti, a altor 45 de oraşe, care au un număr mai mare de locuitori, o deosebită însemnătate în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au posibilităţi de dezvoltare în aceste direcţii.Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.  +  Capitolul I Unităţile administrativ-teritoriale  +  Articolul 1Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.  +  Articolul 2Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti.  +  Articolul 3Judeţul este alcătuit din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării administrativ-teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.  +  Articolul 4Oraşul este centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc.Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii.Oraşele în care îşi au sediul organele de conducere ale judeţului sînt oraşe-reşedinţă.  +  Articolul 5Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unu sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală şi gospodărească a localităţilor rurale.Satele în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-reşedinţă.  +  Articolul 6Oraşele şi comunele din imediata apropiere a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii şi a oraşelor mai importante pot aparţine de acestea ca unităţi administrativ-teritoriale distincte.Comunele ce aparţin de municipiul Bucureşti, de celelalte municipii şi oraşe sînt comune suburbane.  +  Articolul 7Oraşele şi comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrologice sau aşezării lor, prezintă importanţă pentru ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei cetăţenilor, sînt organizate ca staţiuni balneoclimaterice.  +  Capitolul II Municipiul Bucureşti, judeţele şi municipiile  +  Articolul 8Municipiul Bucureşti este organizat pe sectoare, numerotate.  +  Articolul 9Judeţele Republicii Socialiste România şi oraşele lor de reşedinţă sînt:1. Judeţul Alba cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia2. Judeţul Arad cu reşedinţa în municipiul Arad3. Judeţul Argeş cu reşedinţa în municipiul Piteşti4. Judeţul Bacău cu reşedinţa în municipiul Bacău5. Judeţul Bihor cu reşedinţa în municipiul Oradea6. Judeţul Bistriţa-Năsăud cu reşedinţa în oraşul Bistriţa7. Judeţul Botoşani cu reşedinţa în municipiul Botoşani8. Judeţul Braşov cu reşedinţa în municipiul Braşov9. Judeţul Brăila cu reşedinţa în municipiul Brăila10. Judeţul Buzău cu reşedinţa în municipiul Buzău11. Judeţul Caraş-Severin cu reşedinţa în municipiul Reşiţa12. Judeţul Cluj cu reşedinţa în municipiul Cluj13. Judeţul Constanţa cu reşedinţa în municipiul Constanţa14. Judeţul Covasna cu reşedinţa în oraşul Sfîntu Gheorghe15. Judeţul Dîmboviţa cu reşedinţa în municipiul Tîrgovişte16. Judeţul Dolj cu reşedinţa în municipiul Craiova17. Judeţul Galaţi cu reşedinţa în municipiul Galaţi18. Judeţul Gorj cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Jiu19. Judeţul Harghita cu reşedinţa în oraşul Miercurea-Ciuc20. Judeţul Hunedoara cu reşedinţa în municipiul Deva21. Judeţul Ialomiţa cu reşedinţa în oraşul Slobozia22. Judeţul Iaşi cu reşedinţa în municipiul Iaşi23. Judeţul Ilfov cu reşedinţa în municipiul Bucureşti24. Judeţul Maramureş cu reşedinţa în municipiul Baia Mare25. Judeţul Mehedinţi cu reşedinţa în municipiul Turnu Severin26. Judeţul Mureş cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Mureş27. Judeţul Neamţ cu reşedinţa în municipiul Piatra-Neamţ28. Judeţul Olt cu reşedinţa în oraşul Slatina29. Judeţul Prahova cu reşedinţa în municipiul Ploieşti30. Judeţul Satu Mare cu reşedinţa în municipiul Satu Mare31. Judeţul Sălaj cu reşedinţa în oraşul Zalău32. Judeţul Sibiu cu reşedinţa în municipiul Sibiu33. Judeţul Suceava cu reşedinţa în municipiul Suceava34. Judeţul Teleorman cu reşedinţa în oraşul Alexandria35. Judeţul Timiş cu reşedinţa în municipiul Timişoara36. Judeţul Tulcea cu reşedinţa în municipiul Tulcea37. Judeţul Vaslui cu reşedinţa în oraşul Vaslui38. Judeţul Vîlcea cu reşedinţa în oraşul Rîmnicu Vîlcea39. Judeţul Vrancea cu reşedinţa în municipiul Focşani  +  Articolul 10Se organizează ca municipii oraşele:1. Alba Iulia2. Arad3. Bacău4. Baia Mare5. Bîrlad6. Botoşani7. Braşov8. Brăila9. Buzău10. Călăraşi11. Cluj12. Constanţa13. Craiova14. Dej15. Deva16. Focşani17. Galaţi18. Gheorghe Gheorghiu-Dej19. Giurgiu20. Hunedoara21. Iaşi22. Lugoj23. Mediaş24. Odorheiul Secuieac25. Oradea26. Petroşani27. Piatra-Neamţ28. Piteşti29. Ploieşti30. Reşiţa31. Roman32. Satu Mare33. Sibiu34. Sighetul Marmaţiei35. Sighişoara36. Suceava37. Tecuci38. Timişoara39. Tîrgovişte40. Tîrgu Jiu41. Tîrgu Mureş42. Tulcea43. Turda44. Turnu Măgurele45. Turnu SeverinAceastă lege a fost votată de Marea Adunare Naţională la 16 februarie 1968, întrunind din cele 415 voturi exprimate, 414 voturi pentru şi 1 vot împotrivă.Preşedintele Marii Adunări Naţionale,ŞTEFAN VOITECBucureşti, 16 februarie 1968.Nr. 2.În conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnăm această lege.Preşedintele Consiliului de Stat,NICOLAE CEAUŞESCU-------------