STRATEGIA din 27 aprilie 2016educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 347 bis din 6 mai 2016



    Notă

    ──────────

    Aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 317/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 347 din 6 mai 2016.

    ──────────
     +  I. INTRODUCERE1. Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, denumită în continuare Strategia EFP, propune o abordare coerentă a formării profesionale iniţiale şi a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv şi relevant pentru cerinţele pieţei muncii. Strategia abordează în mod integrat educaţia şi formarea profesională iniţială şi continuă şi urmează ciclului de politici publice 2007-2013 în domeniul dezvoltării resurselor umane.2. Strategia educaţiei şi formării profesionale este complementară Strategiei Naţionale de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020 şi Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi propune o viziune globală asupra dezvoltării/consolidării întregului sistem de educaţie şi formare profesională adresat participanţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Totodată, din perspectiva calificărilor şi competenţelor, prezenta strategie propune o abordare conexată cu strategiile elaborate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale, Familiei şi Persoanelor Vârstnice în domeniul ocupării şi echităţii sociale.3. Obiectivele, principiile şi direcţiile de acţiune ale strategiei sunt fundamentate pe o analiză a sistemului de educaţie şi formare profesională şi sunt elaborate luând în considerare rolul major pe care formarea profesională îl are pentru dezvoltarea economică şi socială a României, şi pentru coeziunea teritorială precum şi experienţele acumulate în perioada de programare 2007-2013.4. Elaborarea acestui document s-a realizat în contextul Strategiei Europa 2020, care promovează creşterea inteligentă, realizabilă prin investiţii majore în educaţie, cercetare şi inovare sustenabilă, creşterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă şi reducerea sărăciei - Comisia Europeană*1), precum şi în acord cu principiile şi instrumentele europene pentru cooperare în educaţie şi formare profesională. Strategia educaţiei şi formării profesionale răspunde obiectivelor strategice pentru deceniul 2010-2020 formulate prin Cadrul Strategic ET 2020, cu accent pe consolidarea sistemelor de formare profesională pentru ca acestea să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă. Notă

    ──────────

    *1) Anexa 1 conţine Lista documentelor strategice europene de referinţă în elaborarea viziunii, principiilor şi acţiunilor prioritare propuse prin prezenta strategie.

    ──────────
    5. Strategia educaţiei şi formării profesionale răspunde obiectivului global al României de a reduce discrepanţele de dezvoltare economică şi socială între România şi statele membre ale UE. De asemenea, documentul strategic ia în considerare obiectivul naţional pentru orizontul 2020 din Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, privind atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale.6. Strategia răspunde recomandărilor specifice de ţară în domeniul educaţiei şi formării profesionale, respectiv: "Să se asigure creşterea calităţii şi a accesului la învăţământul profesional şi tehnic, la ucenicii, la învăţământul terţiar şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi să le adapteze la necesităţile pieţei forţei de muncă. Să se asigure un acces mai bun la serviciile de educaţie şi de îngrijire a copiilor preşcolari."*2) Notă

    ──────────

    *2) RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul naţional de reformă al României pentru 2014.

    ──────────
    7. Acest document strategic conţine următoarele secţiuni principale: a) introducerea, care prezintă procesul elaborării strategiei şi fundamentarea acesteia pornind de la experienţa perioadei 2007-2013; b) contextul european şi naţional, care stabileşte reperele avute în vedere în stabilirea indicatorilor de raportare pentru strategie; c) analiza cadrului actual al organizării şi funcţionării formării profesionale, prin care au fost identificate principalele probleme cu care se confruntă în prezent acest sector şi pentru care sunt necesare intervenţii prin strategie; d) viziunea privind educaţia şi formarea profesională din România, care prezintă obiectivul general şi ipoteza de lucru care stă la baza obiectivelor strategice şi direcţiilor de acţiune; e) obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune, secţiune care conţine o prezentare detaliată a acestora; f) planul de acţiune pentru implementarea strategiei, care conţine informaţii privind direcţiile de acţiune, acţiunile specifice, indicatorii, structurile responsabile şi cele implicate în implementarea strategiei şi orizontul de timp pentru implementare; g) costurile estimate pentru implementarea strategiei; h) monitorizarea strategiei, secţiune care descrie procesul prin care se asigură monitorizarea îndeplinirii indicatorilor şi rezultatelor planificate.8. Strategia este pusă în aplicare prin utilizarea mai multor instrumente de finanţare: Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, bugetul de stat.Experienţa strategică 2007-2013 şi noul cadru strategic9. Viziunea strategică pe care s-a bazat Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 a fost legată de crearea unei economii competitive, dinamice şi prospere, iar investiţia în capitalul uman a fost abordată din perspectiva contribuţiei acestuia la creşterea productivităţii, alături de investiţiile în capitalul productiv. Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a acordat prioritate furnizării politicilor active de ocupare adresate şomerilor, persoanelor cu nivel redus de calificare, grupurilor vulnerabile şi populaţiei inactive.10. Programele s-au concentrat pe creşterea investiţiilor în educaţie şi formare, inserţia şi menţinerea pe piaţa muncii a cât mai multor persoane, creşterea ofertei de muncă, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.11. Strategia educaţiei şi formării profesionale din România 2016-2020 a fost elaborată pornind de la măsurile stabilite în Programul Naţional de Reformă 2015, pentru implementarea priorităţilor sistemului de educaţie şi formare profesională, care vizează: a) continuarea reformelor în domeniul educaţiei şi formării profesionale pentru asigurarea unui învăţământ adaptat cerinţelor pieţei muncii şi centrat pe dezvoltare personală şi socială; b) asigurarea deschiderii sistemului de educaţie şi formare către toţi tinerii şi asigurarea accesului egal la educaţie, în special pentru grupurile cu riscuri particulare.12. Strategia a fost elaborată pe baza unei analize a evoluţiei şi performanţelor sectorului de educaţie şi formare profesională, din perspectiva celor două componente, formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă. A fost realizată o analiză SWOT care pune în evidenţă principalele disfuncţionalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională din România şi punctează elementele de oportunitate pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale în perioada următoare.13. Identificarea problemelor la nivelul sistemului de educaţie şi formare profesională a fost urmată de elaborarea unor propuneri alternative de rezolvare, respectiv de formularea obiectivelor strategice. Iniţial, obiectivele au fost structurate într-o perspectivă temporală, cu acţiuni pe termen scurt şi pe termen mediu, în funcţie de nevoia urgentă de soluţionare a problemelor. În urma procesului de consultare, s-au selectat obiectivele strategice optime şi necesare pentru a răspunde problemelor identificate şi s-a decis o abordare integrată a direcţiilor de acţiune în sensul grupării acestora la nivelul obiectivelor strategice în funcţie de principiile generale ale strategiei.14. Obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune au fost definite în urma unui amplu proces de consultare, care a constat în două etape: a) în prima etapă s-a realizat consultarea principalelor instituţii cu responsabilităţi la nivel naţional în domeniul educaţiei şi formării profesionale cu privire la obiectivele propuse, direcţiile de acţiune şi acţiunile necesare pentru atingerea acestor obiective precum şi pentru asumarea responsabilităţilor instituţionale pentru implementarea Strategiei EFP. b) a doua etapă de consultări a fost realizată prin consultarea partenerilor sociali cu privire la versiunea preliminară a Strategiei EFP. Consultarea s-a derulat la nivel judeţean, în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti şi s-a realizat prin intermediul chestionarului adresat partenerilor sociali precum şi prin dezbateri organizate în cadrul Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în formarea profesională, denumite în continuare CLDPS, cu participare largă din partea reprezentanţilor unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi a agenţilor economici parteneri, în vederea asigurării validităţii şi relevanţei prezentului cadru strategic.15. În vederea implementării strategiei, va fi necesară schimbarea de abordare în definirea planurilor de acţiune sectoriale ale sistemului de educaţie şi formare profesională, astfel încât, în loc de o perspectivă de tip reactiv la cerinţele concrete formulate de beneficiari, sistemul să fie în măsură să îşi planifice dezvoltarea proprie fundamentată pe nevoile prognozate ale economiei.16. Cooperarea interinstituţională la diferite niveluri este un element fundamental în implementarea Strategiei EFP. De aceea, pentru a asigura coerenţa şi consistenţa dialogului cu actorii esenţiali, pe de o parte şi între diferitele politici europene, pe de altă parte, este necesară construirea sistematică a oportunităţilor pentru cooperare şi dialog pentru schimbul de informaţii şi de opinii.
     +  II. CONTEXTUL EUROPEAN ŞI NAŢIONALEducaţia şi formarea profesională din România din perspectiva ţintelor şi indicatorilor derivaţi din Strategia Europa 202017. Strategia Europa 2020 defineşte următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020: a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani la cel puţin 75%*3); Notă

    ──────────

    *3) Faţă de nivelul de referinţă de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP.

    ──────────
    b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; c) obiectivul "20/20/20": reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990; d) reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii*4) la maximum 10%*5) şi creşterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani cu studii de nivel terţiar la cel puţin 40%*6) în 2020; Notă

    ──────────

    *4) Prin definiţia acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniştrilor educaţiei în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul şcolar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult învăţământul secundar inferior şi care nu-şi continuă educaţia sau formarea profesională.

    *5) Faţă de nivelul de referinţă de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP.

    *6) Faţă de nivelul de referinţă de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP.

    ──────────
    e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008*7). Notă

    ──────────

    *7) Pragul naţional de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru.

    ──────────
    18. Ţintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele: 1) până în 2020, în medie, cel puţin 15% dintre adulţi ar trebui să participe la programele de învăţare de-a lungul vieţii*8); Notă

    ──────────

    *8) Adică procentul din populaţia cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani care a participat la programe de educaţie şi formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forţa de muncă).

    ──────────
    2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competenţe scăzute de citire, matematică şi ştiinţe exacte*9), ar trebui să fie mai mic de 15%; Notă

    ──────────

    *9) Sursă: OCDE/PISA

    ──────────
    3) până în 2020, proporţia persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învăţământul terţiar*10), ar trebui să fie de cel puţin 40%; Notă

    ──────────

    *10) Nivelurile ISCED 5 şi 6 (EUROSTAT, UOE)

    ──────────
    4) până în 2020, proporţia părăsirii timpurii a şcolii*11) din sistemele de educaţie şi formare, ar trebui să fie sub 10%; Notă

    ──────────

    *11) Adică procentul din populaţia cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au absolvit doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin şi care nu mai sunt înscrişi într-o instituţie de învăţământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forţa de muncă)

    ──────────
    5) până în 2020, cel puţin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară, ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară; 6) până în 2020, proporţia de absolvenţi angajaţi*12) cu vârste cuprinse în 20 şi 34 de ani, care au finalizat sistemul de educaţie şi de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referinţă, ar trebui să fie de cel puţin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010*13). Notă

    ──────────

    *12) Se referă la absolvenţii învăţământului secundar superior (ISCED 3), terţiar nonuniversitar (ISCED 4) şi absolvenţii învăţământului terţiar (ISCED 5-6)

    *13) Măsurată ca proporţia populaţiei angajată cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 şi 3 ani şi care nu este înscrisă în prezent în nicio altă activitate de educaţie şi formare profesională.

    ──────────
    19. Pentru obiectivele strategice care vizează educaţia şi formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 şi Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluţia indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:*Font 8*┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┐│ Indicatori │ Unitate │ România │Media│Ţinta│Ţinta││ │ │ Perioada de referinţă │UE-28│ RO │ UE ││ │ ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┼─────┼─────┼─────┤│ │ │2005│2009│2010│2011│2012│2013│2014│ 2014│ 2020│ 2020│├─────────────────────────┼───────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Rata de părăsire timpurie│ % │19,6│16,6│19,3│18,1│17,8│17,3│18,1│ 11,1│ 11,3│ 10││a şcolii*14) │ (18-24 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────────────────┼───────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Ponderea absolvenţilor de│ % │11,4│16,8│18,3│20,3│21,7│22,9│25,0│ 37,9│ 26,7│ 40││învăţământ terţiar*15) │ (30-34 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────────────────┼────────┬──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Procentul persoanelor cu │ % │Citire │ │40,4│ │ │37,3│ │ │ 17,8│ │ 15,0││vârsta de 15 ani cu │(15 ani)├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│competenţe scăzute de │ │Matematică │ │47,0│ │ │40,8│ │ │ 22,1│ │ 15,0││citire, matematică şi │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│ştiinţe exacte*16) │ │Ştiinţe │ │41,4│ │ │37,3│ │ │ 16,6│ │ 15,0│├─────────────────────────┼────────┴──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Participarea adulţilor în│ % │ 1,6│ 1,5│ 1,2│ 1,4│ 1,2│ 1,8│ 1,5│ 10,6│ 10│ 15││ÎPV*17) │ (25-64 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├─────────────────────────┼────────┬──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Rata de ocupare a │ % │ISCED 3-8 │72,0│77,7│71,2│70,8│70,1│67,2│66,2│ 76,2│ │ 82││absolvenţilor │(20-34 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│(ISCED 3-6)*18) │ ani) │ISCED 3-4 │62,7│69,1│60,8│58,9│59,3│55,0│57,2│ 70,6│ │ ││ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│ │ │ ISCED 5-8 │84,7│85,9│82,4│81,3│79,0│77,1│74,2│ 80,9│ │ │├─────────────────────────┼────────┴──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Rata de ocupare*19) │ % │63,6│63,5│64,8│63,8│64,8│64,7│65,7│ 69,2│ 70,0│ 75││ │ (20-64 ani) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└─────────────────────────┴───────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┘  Sursa: Pentru datele Eurostat, baza de date online, actualizare: 12 octombrie 2015 Notă

    ──────────

    *14) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)

    *15) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_41)

    *16) Sursa: Education and Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 şi 2012)

    *17) Sursa: Eurostat (date online, code: trng_lfs_13)

    *18) Sursa: Eurostat (date online, code: edat_lfse_32)

    *19) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10)

    ──────────
    20. Analizând evoluţia indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană şi ţintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări: a) rata părăsirii timpurii a şcolii în România, 18,1% în 2014, în creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de anul precedent şi la 7 puncte procentuale peste media europeană de 11,1%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcţia ţintei naţionale, de 11,3%, pentru anul 2020; b) ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar a înregistrat un progres bun în direcţia ţintei naţionale, de 26,7% pentru 2020, în creştere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele la nivelul UE 28: media europeană de 37,9% în 2014, ţinta europeană de 40% pentru 2020. c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea şi conştientizarea abilităţilor native ale elevilor, atât de către aceştia, cât şi de către familii şi cadre didactice; d) România continuă să se situeze pe penultimul loc între ţările europene participante în programul PISA*20). În ciuda unui progres bun înregistrat faţă de testarea anterioară la evaluarea PISA 2009, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanţi la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competenţe scăzute de citire - 37,3%, matematică - 40,8% şi ştiinţe exacte - 37,3%, în condiţiile în care media europeană, în acelaşi an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică şi 16,6% la ştiinţe, iar ţinta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%; Notă

    ──────────

    *20) (OECD) Programme for Internaţional Student Assessment.

    ──────────
    e) în contextul crizei economice şi financiare, rata de ocupare a absolvenţilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluţie descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenţilor de învăţământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, faţă de 69,1% în 2009. Cu o rată a ocupării absolvenţilor de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educaţie ISCED 3-8, România se plasează sub media europeană, de 76,2% şi departe de ţinta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020; f) în ansamblul populaţiei active, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014, de 65,7% faţă de media europeană de 69,2%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ţinta de 70%, asumată la nivel naţional pentru anul 2020; g) rata de participare a adulţilor în programe de formare pe parcursul întregii vieţi a fost, în 2014, de 1,5%, mult sub valoarea europeană de 10,5% şi departe de ţinta de 12% propusă de România pentru 2020.21. Ponderea relativ bună a tinerilor înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic în totalul elevilor înscrişi în învăţământul secundar superior, ISCED 3 în 2012, 61,9% în România, faţă de media UE-28 de 50,4%*21), demonstrează importanţa formării profesionale iniţiale pentru piaţa muncii din România. Notă

    ──────────

    *21) Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ_ipart_s)

    ──────────
    22. Datele statistice evidenţiază ponderea mică a investiţiilor realizate de întreprinderile din România pentru formarea profesională continuă din totalul costurilor cu forţa de muncă, constatându-se absenţa activităţilor de formare sponsorizate de firme pentru 41% dintre angajaţii cu vârsta peste 40 de ani şi cu un nivel redus de competenţe, această rată crescând la 50% pentru persoanele cu vârsta între 18 şi 24 de ani şi cu un nivel redus de educaţie şi competenţe*22). Notă

    ──────────

    *22) Participarea la formarea continuă a angajaţilor aflaţi în situaţie de risc pe piaţa muncii (Achimescu, Balica et al., 2010).

    ──────────
    23. Cercetarea desfăşurată prin metoda previziunii*23) în rândul patronilor şi managerilor din România a relevat faptul că, în anul 2013, toţi angajatorii au considerat formarea profesională a angajaţilor ca fiind importantă şi cu beneficii, în principal în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, adaptarea produselor/serviciilor la cerinţele pieţei şi motivarea angajaţilor la locul de muncă. Totodată, patronii/managerii reclamă lipsa fondurilor proprii pentru a derula cursuri de formare profesională, lipsa de informare sau dificultatea procesului de accesare a fondurilor destinate unor astfel de activităţi, precum şi costurile implicate de încetarea totală sau parţială a activităţii angajaţilor. În plus, în domeniul agriculturii există o reticenţă a angajatorilor de a participa la astfel de cursuri; în domeniile industrie şi construcţii, există teama că angajaţii îşi vor căuta un alt loc de muncă mai bun; iar în servicii, există temeri referitoare la creşterea aşteptărilor salariale. Majoritatea firmelor investigate au declarat că au plan de formare profesională a cărui realizare, în cele mai multe cazuri, aproximativ 60%, intră în responsabilitatea managerilor. În circa două treimi dintre cazuri, planul de formare profesională este discutat/negociat cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, iar 66% dintre firme au declarat că şi-au îndeplinit, în mare măsură, obiectivele aferente planului în anul 2013. Notă

    ──────────

    *23) Studiul "Propuneri de măsuri şi modele de încurajare a formării profesionale continue şi efecte aşteptate - pe baza unui exerciţiu de foresight cu patroni şi manageri", autori: NOVEL RESEARCH şi INCSMPS - elaborat în cadrul proiectul de cercetare-dezvoltare nr. 3/21.11.2013 "Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă", încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice MMFPSPV.

    ──────────
    24. Studiul*24) privind evoluţia formării profesionale continue în România, din perspectiva ţintelor asumate în domeniu şi identificării ariilor deficitare, evidenţiază faptul că "în 2010, 45% dintre întreprinderile mari din România evaluează necesităţile viitoare de formare în mod regulat, ca parte a programului general de dezvoltare a întreprinderii, în timp ce doar 14% dintre cele mici şi 22% dintre firmele mijlocii au preocupări similare". Notă

    ──────────

    *24) Studiu elaborat în ianuarie 2014 de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale INCSMPS în cadrul proiectului de cercetare - dezvoltare nr. 3/21.11.2013 "Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă" încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

    ──────────
    25. Constatările de mai sus, împreună cu concluziile analizei sistemului de educaţie şi formare profesională din secţiunea următoare, fundamentează necesitatea stabilirii ţintelor strategice în acord cu indicatorii de raportare relevanţi pentru contextul european.
     +  III. ANALIZA CADRULUI ACTUAL AL ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII FORMĂRII PROFESIONALE*25) Notă

    ──────────

    *25) Analiza detaliată se regăseşte în Anexa 2

    ──────────
    26. Educaţia şi formarea profesională a tinerilor şi adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi atitudini, necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii; b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate; c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.Formarea profesională iniţială27. Formarea profesională iniţială furnizată prin învăţământul profesional şi tehnic, numit în continuare ÎPT, este reglementată prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi actele normative de punere în aplicare.28. În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar şi componentele specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea prezentei strategii: a) înfiinţarea învăţământului profesional, rută de formare profesională iniţială, în care stabilirea cifrei de şcolarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor.Existenţa contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiţie prealabilă pentru aprobarea ofertei educaţionale. Începând cu anul şcolar 2014 - 2015 a fost introdus învăţământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a VIII-a, reglementat prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3136/2013 privind organizarea, funcţionarea, admiterea şi calendarul admiterii în învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic. b) dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesională iniţială, pe baza standardelor de pregătire profesională, denumite în continuare SPPCalificările sunt elaborate pe baza standardelor ocupaţionale, descriu rezultatele învăţării grupate în unităţi de rezultate ale învăţării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul naţional al calificărilor, abordare ce permite implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educaţie şi formare - ECVET. c) oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi tehnic este stabilită pe termen mediu şi lung şi ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământul profesional şi tehnic, în scopul asigurării relevanţei ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local. d) planificarea strategică este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor, asociaţiilor profesionale, angajaţilor/sindicatelor, administraţiei publice, ale organizaţiilor guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. Partenerii sociali mai sus menţionaţi sunt reuniţi în structurile manageriale participative organizate la nivel regional - Consorţiile regionale şi la nivel judeţean - Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social. Consorţiile regionale şi CLDPS au fost reorganizate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4456/2015 privind Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul profesional şi tehnic. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ - PRAI, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ - PLAI, Planul de Acţiune al Şcolii - PAS. e) elaborarea periodică de studii de piaţă a munciiUltimul studiu previzional realizat în anul 2011, prezintă estimarea, la orizontul anului 2013 şi în perspectiva anului 2020, evoluţiei cererii de forţă de muncă la nivel naţional şi la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Pentru validarea tendinţelor din studiile previzionale a fost realizată ancheta privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt de 6-12 luni, pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, care a cuprins 3.836 de companii. f) îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale prin crearea de reţele parteneriale între şcoli, constituite pe domenii specifice de formare profesională. g) sprijinirea dezvoltării competenţelor antreprenoriale ale elevilor din ÎPT, prin firme de exerciţiu şi prin promovarea dezvoltării, la nivel local, regional şi naţional, de competiţii Business plan. h) furnizarea de servicii de orientare şi consiliere în carieră, în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesională reprezintă una din provocările sistemului de educaţie actual.Prin prezenta strategie se propune dezvoltarea acestor servicii care să acompanieze elevii din ÎPT pentru facilitarea integrării lor pe piaţa muncii potrivit abilităţilor acestora şi motivaţiei lor intrinseci.29. Analiza educaţiei şi formării profesionale iniţiale relevă următoarele aspecte esenţiale: a) rata specifică de cuprindere şcolară*26) pentru populaţia în vârstă de la 15 la 18 de ani înregistrează, începând cu anul 2009, o scădere continuă, ajungând în anul 2013 la 81,4%, valoare sub cea înregistrată în 2005. Notă

    ──────────

    *26) Rata specifică de cuprindere şcolară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învăţământ) reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi, ca raport procentual din totalul populaţiei rezidente din aceeaşi grupă de vârstă.

    ──────────
    b) rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior, liceal şi profesional*27) a scăzut continuu din 2009, ajungând în 2015 la 90%. Notă

    ──────────

    *27) Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinşi într-un anumit nivel şcolar (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent de vârstă, din populaţia totală de vârstă oficială corespunzătoare respectivului nivel de educaţie, raportată la un anumit an şcolar.

    ──────────
    c) la nivelul învăţământului profesional, ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009-2011 de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a şcolilor de arte şi meserii. Începând cu anul şcolar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul şcolar 2014-2015, anul reînfiinţării învăţământului profesional după finalizarea învăţământului gimnazial. d) se constată că scăderea totală a populaţiei şcolare din învăţământul liceal şi profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învăţământul liceal filiera tehnologică şi învăţământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinşi în aceste forme de educaţie şi formare profesională din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale: de la 59,2% în anul şcolar 2009-2010 la 49,8% în anul şcolar 2014-2015. e) dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73%, cele mai mari valori ale repetenţiei de 6,25% şi ale exmatriculărilor de 1,74% din elevii aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar. La învăţământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic, dar la o valoare destul de modestă în comparaţie cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, de 92,21%. f) rata abandonului şcolar a crescut odată cu momentul intrării în lichidare a şcolilor de arte şi meserii, apoi a înregistrat o descreştere o dată cu reînfiinţarea învăţământului profesional. La nivelul anului 2013-2014, 2,8% dintre elevii de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din filiera tehnologică. g) analiza ratei abandonului în învăţământul profesional evidenţiază o evoluţie puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a şcolilor de arte şi meserii. În momentul implementării diferitelor forme de învăţământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 4,3% în anul şcolar 2013 -2014. h) rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentru absolvenţii din anul şcolar 2013-2014 arată faptul că învăţământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenţilor la acest examen de 63.72% şi cea mai slabă reuşită la acest examen de 44.96%. i) rata brută de cuprindere în învăţământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o creştere constantă în intervalul analizat, de la valoarea de 6,1% în 2009-2010 la 16,2% în 2014-2015. Creşterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învăţământul postliceal şi de maiştri se explică prin faptul că această rută a devenit o opţiune atractivă, în condiţiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat şi, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învăţământul superior de la 45% în 2009-2010 la 31% în 2014-2015. j) rata abandonului şcolar la învăţământul postliceal şi de maiştri evidenţiază o creştere semnificativă de la un an la altul, urmată de o scădere la nivelul anului 2013-2014 la 7,9%. k) eficienţa externă a formării profesionale iniţiale poate fi apreciată prin rata de ocupare la nivel naţional pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, cu nivel de educaţie ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanţă de 3,4 puncte procentuale. România se situează sub media europeană de 76,2% şi la mare distanţă de ţinta propusă la nivel european pentru 2020 de 82% în ceea ce priveşte rata de ocupare de 66,2% pentru tinerii din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3-8 în 2014.Formarea profesională continuă30. Formarea profesională continuă reprezintă o componentă majoră a politicilor în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, la nivel naţional şi european, având ca obiectiv general creşterea competitivităţii şi sprijinirea dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.31. Formarea profesională continuă se desfăşoară pe două dimensiuni: a) formare profesională prin programe de calificare, iniţiere, perfecţionare, specializare organizate de furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii şi, respectiv, formare la locul de muncă, organizată de angajatori pentru personalul propriu; b) evaluarea competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale autorizate în condiţiile legii.32. În domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are ca atribuţii principale: elaborarea, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a politicilor şi strategiilor naţionale privind formarea profesională a adulţilor; reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; monitorizarea, evaluarea, autorizarea şi controlarea, directă sau prin organisme abilitate, a furnizorilor de formare, alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ.33. În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 556/2011, republicată, funcţionează Autoritatea Naţională pentru Calificări care ca atribuţii principale: a) elaborarea, implementarea şi actualizarea Cadrului naţional al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionarea Registrului naţional al calificărilor, Registrului naţional al furnizorilor de formare profesională a adulţilor şi Registrului naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale; b) coordonarea autorizării furnizorilor de formare profesională continuă la nivel naţional, a sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă şi activităţile Comitetelor Sectoriale; c) asigurarea compatibilităţii sistemului naţional al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european şi internaţional; d) participarea la elaborarea unor planuri sau programe de interes naţional în domeniul calificărilor; e) coordonarea şi controlul, la nivel naţional, a procesului de elaborare a standardelor ocupaţionale; f) înaintarea de propuneri Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice vizând elemente de politici şi de strategii naţionale, respectiv de acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulţilor; g) coordonarea autorizării centrelor de evaluare a competenţelor profesionale şi certificarea evaluatorilor de competenţe profesionale.34. La nivelul Autorităţii Naţionale pentru Calificări s-a constituit, în 2015, un Consiliu Consultativ format din 33 de persoane - reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, ai administraţiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor, precum şi reprezentanţi ai comitetelor sectoriale. Această structură are menirea de a stabili o legătură eficientă între piaţa muncii patronate/sindicate, studenţi şi instituţiile implicate în formarea profesională continuă a adulţilor, participanţi la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii. În acelaşi timp, Consiliul Consultativ sprijină Autoritatea Naţională pentru Calificări în elaborarea strategiilor naţionale şi a planurilor de acţiune în domeniul calificărilor şi al formării profesionale continue, exercită rol consultativ în avizarea proiectelor de acte normative şi a metodologiilor referitoare la implementarea Cadrului naţional al calificărilor. Prin activitatea pe care o desfăşoară, Consiliul Consultativ vizează şi cercetarea aplicată, prin care se evidenţiază ocupaţiile solicitate de piaţa muncii pentru următorii 2-5 ani, până în 2020 luând în considerare nevoile angajatorilor privind competenţele şi abilităţile deficitare pe piaţa muncii.35. Comitetele Sectoriale sunt instituţii de dialog social de utilitate publică, cu personalitate juridică, organizate în baza Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul ramurilor de activitate definite prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional în vigoare. La nivelul unei ramuri de activitate se poate constitui un singur comitet sectorial.Principalele atribuţii ale comitetelor sectoriale sunt: a) participă la elaborarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul formării profesionale; b) participă la dezvoltarea cadrului normativ privind formarea, evaluarea şi certificarea competenţelor; c) participă la dezvoltarea şi actualizarea, sub coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, a calificărilor aferente sectoarelor din care fac parte; d) validează calificările şi standardele asociate calificărilor, cu excepţia celor dobândite prin învăţământul superior; e) recomandă specialişti pe domenii ocupaţionale pentru realizarea analizei ocupaţionale, pentru definirea competenţelor şi calificărilor şi pentru elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale, pentru verificarea şi validarea standardelor de pregătire profesională, precum şi pentru evaluarea şi certificarea pe bază de standarde şi avizează lucrările efectuate de aceştia; f) realizează analize ocupaţionale şi studii cu privire la cererea de forţă de muncă pentru ramura reprezentată; g) acordă aviz consultativ solicitanţilor în vederea actualizării Clasificării ocupaţiilor din România; h) propun furnizorilor de formare profesională calificările şi competenţele asociate acestora, precum şi corelarea calificărilor cu ocupaţiile care pot fi practicate.36. Cadrul legislativ privind formarea profesională a adulţilor se compune din: a) Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată; b) Legea nr. 279/2005, privind ucenicia la locul de muncă, republicată; c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative; d) Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.37. Analiza educaţiei şi formării profesionale continue relevă următoarele aspecte esenţiale: a) rata de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii scade o dată cu vârsta. Astfel, în anul 2014 această rată a fost de 3,7% la grupa de vârstă 25-34 de ani şi doar de 0,3% la grupa de vârstă 55-64 de ani. La niciuna dintre grupele de vârstă nu s-au înregistrat progrese semnificative în perioada analizată. b) din punctul de vedere al statutului privind ocuparea forţei de muncă, se observă o discrepanţă la nivelul ratei de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii; aceasta este mai ridicată pentru şomeri, de 1,9%, decât pentru cei angajaţi, de 1,2%. c) pe niveluri de educaţie, se constată că rata de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii este cu atât mai ridicată cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat. Astfel, în anul 2014, rata de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost de 3% pentru persoanele cu nivel de educaţie terţiar faţă de numai 0,3% în cazul persoanelor cu nivel de educaţie secundar inferior, primar sau fără studii. d) ponderea angajaţilor din întreprinderi, participanţi la cursuri de formare continuă, în anul 2010, în România, este de 18%, mult sub media europeană de 38%. e) pe activităţi ale economiei naţionale se constată că, în toate activităţile economice, ponderea angajaţilor din toate întreprinderile participanţi la cursuri de formare continuă, în 2010, se situează sub media europeană. Cea mai redusă participare se înregistrează în construcţii unde ponderea angajaţilor participanţi la cursuri de formare continuă este de doar 7%.38. În urma analizei SWOT a sistemului de educaţie şi formare profesională se evidenţiază următoarele aspecte principale:RELEVANŢA SISTEMELOR DE EFP ÎN RAPORT CU CERINŢELE PIEŢEI MUNCII a) instrumente de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor: au fost actualizate un număr semnificativ de calificări şi curricula, dar nu există o suficientă adecvare a acestora la nevoile pieţei muncii; calificările care pot fi obţinute prin formare profesională iniţială şi prin formare profesională continuă nu sunt suficient corelate, pentru a permite permeabilitatea şi flexibilitatea traseelor de pregătire. b) mecanisme pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii: au fost dezvoltate mecanisme pentru anticiparea competenţelor cerute de piaţa muncii şi de planificare strategică la diferite niveluri, dar acestea sunt aplicabile numai în formarea profesională iniţială; de asemenea, instituţiile responsabile nu dispun de toate resursele necesare pentru gestionarea integrată a bazelor de date care să fundamenteze anticiparea nevoilor de formare profesională. c) monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic: a fost dezvoltată şi pilotată o metodologie de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, dar capacitatea instituţională a instituţiilor cu responsabilităţi în implementarea ei este limitată, iar costurile sunt foarte ridicate; nu este posibilă încă monitorizarea pe cale administrativă a tuturor absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic. d) învăţarea la locul de muncă în formarea profesională: deşi au fost dezvoltate trasee de formare cu o componentă semnificativă de învăţare la locul de muncă, lipseşte un mecanism de asigurare a calităţii învăţării în cadrul companiilor şi de formare a competenţelor pedagogice necesare tutorilor. e) mecanisme de finanţare publică şi privată a formării profesionale: sprijinul financiar al Uniunii Europene a făcut posibilă cofinanţarea unui număr mare de programe de formare profesională, dar sunt insuficiente măsuri la nivel de sistem pentru stimularea implicării companiilor în formarea profesională iniţială şi a participării adulţilor la programe de formare profesională continuă; lipsa unui sistem adecvat de finanţare a structurilor parteneriale conduce la disfuncţionalităţi majore în activitatea acestora. f) implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională: sunt create structurile de dialog social la toate nivelurile: naţional, regional, judeţean şi există cadrul legal de reglementare a funcţionării Comitetelor sectoriale, dar reglementările existente şi mecanismele de coordonare de la nivel naţional, regional şi local nu acoperă toate ariile de acţiune ale acestor structuri pentru formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă.GRADUL DE PARTICIPARE ŞI FACILITAREA ACCESULUI LA PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ a) marketingul programelor de formare profesională: formarea profesională iniţială nu este suficient de atractivă pentru elevi şi formarea profesională continuă nu este motivantă pentru adulţi; deşi în ultima perioadă au fost întreprinse o serie de acţiuni de promovare a formării profesionale, sunt necesare măsuri susţinute de marketing care să conducă la conştientizarea beneficiilor formării profesionale iniţiale şi continue. b) orientare profesională şi consilierea în carieră: există un cadru instituţional pentru orientare profesională şi consilierea în carieră, atât în cazul formării profesionale iniţiale, cât şi al formării profesionale continue, dar nu există un sistem naţional coerent de informare, consiliere şi orientare profesională care să vizeze atât formarea profesională iniţială, cât şi formarea profesională continuă; în prezent, orientarea profesională din formarea profesională iniţială nu este încă de natură să permită elevilor alegerea prioritară a unui traseu de formare profesională iniţială, iar serviciile de orientare şi consiliere oferite elevilor de gimnaziu au un impact redus; persoanele din medii defavorizate care ar putea accede la un program de formare profesională continuă nu au un acces corespunzător la consiliere în carieră. c) recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal: a fost dezvoltată o procedură de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal, dar capacitatea instituţională pentru punerea acesteia în practică şi pentru extinderea către toate categoriile de rezultate ale învăţării este încă limitată. d) accesul la programe de formare profesională pentru tinerii din categoriile "greu accesibile": au fost implementate o serie de măsuri care să sprijine accesul la formare profesională a tinerilor din medii dezavantajate, dar imposibilitatea asigurării facilităţilor de masă şi cazare pentru tinerii cu posibilităţi reduse sau care provin din mediul rural conduce la o rată extrem de ridicată a abandonului şcolar.CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE a) asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale la nivel de sistem: sunt dezvoltate mecanisme de cooperare interinstituţională la nivel de sistem în vederea asigurării calităţii formării profesionale, dar nu există un sistem naţional de colectare a datelor, precum şi un mecanism de evaluare şi revizuire sistematică a dezvoltărilor din formarea profesională bine fundamentat. b) asigurarea calităţii în formarea profesională continuă: lipsa unui cadru de reglementare şi implementare pentru asigurarea calităţii în formarea profesională continuă decredibilizează major acest tip de formare. c) calitatea certificării rezultatelor învăţării: sunt dezvoltate mecanisme de certificare a rezultatelor învăţării în formarea profesională iniţială şi în formarea profesională continuă, dar implementarea acestora este inegală şi nu asigură încrederea la nivel de sistem în calitatea certificatelor de calificare. d) competenţele persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare profesională: sprijinul financiar al Uniunii Europene a făcut posibilă cofinanţarea unui număr mare de programe de dezvoltare profesională a profesorilor şi formatorilor, dar acestea au fost fragmentate, neexistând o abordare coordonată la nivel naţional, care să asigure dezvoltarea coerentă şi unitară a competenţelor persoanelor cu atribuţii în formarea profesională. e) calitatea infrastructurii educaţiei şi formării profesionale: sprijinul financiar al Uniunii Europene a permis îmbunătăţirea infrastructurii educaţiei şi formării profesionale într- un număr semnificativ de şcoli, dar nu a acoperit întreaga reţea de şcoli din învăţământul profesional şi tehnic; în plus, progresul tehnologic rapid conduce la uzura morală a mijloacelor didactice şi a echipamentelor existente. f) excelenţa în educaţia şi formarea profesională: formarea profesională în domenii tehnologice avansate necesită existenţa unui nivel de excelenţă, care să permită absolvenţilor accesul pe o piaţă a muncii, naţională şi internaţională, extrem de competitivă şi să sporească nivelul de performanţă a educaţiei şi formării profesionale din România.INOVAREA ŞI COOPERAREA ÎN DOMENIUL FORMĂRII PROFESIONALE a) inovarea, creativitatea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial: au fost dezvoltate în sistemul de formare profesională iniţială o serie de activităţi menite să le dezvolte elevilor creativitatea şi spiritului antreprenorial, dar acestea necesită a fi extinse, având în vedere mai ales dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii de formare profesională, instituţiile de învăţământ superior, mediul de afaceri şi comunitatea locală. b) capacitatea instituţională de a accesa fonduri europene: un număr semnificativ de furnizori de formare au accesat fonduri europene, dar ponderea acestora din totalul furnizorilor rămâne extrem de redus, atât datorită unei capacităţi instituţionale reduse, cât şi datorită insuficientei asistenţe adecvate în acest scop. c) mobilităţi internaţionale în formarea profesională: un număr important de furnizori de formare au implementat proiecte de mobilitate internaţională a formabililor, dar la nivel naţional, capacitatea furnizorilor de accesa fonduri europene destinate mobilităţii internaţionale este încă scăzută. d) învăţarea mutuală şi schimburile de bune practici la nivel internaţional: există, până în acest moment, o serie de exemple de cooperare internaţională şi schimb de bune practici, atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizori, dar pentru punerea în practică a mecanismului de coordonare a educaţiei şi formării profesionale la nivel european, aceste exemple trebuie dezvoltate şi multiplicate.Previziuni privind cererea şi oferta de forţă de muncă la orizontul anului 202539. Studiul previzional realizat de CEDEFOP în 2015*28) pentru orizontul anului 2025 evidenţiază următoarele tendinţe: Notă

    ──────────

    *28) Cedefop - România Country forecasts Skill supply and demand up to 2025

    ──────────
    a) ocuparea forţei de muncă se estimează că va creşte uşor, dar va rămâne sub nivelul din 2008, anterior crizei. b) cele mai mari creşteri ale locurilor de muncă vor fi în sectorul de distribuţie şi transport. c) cele mai multe oportunităţi de angajare, în jurul valorii de 47%, vor fi pentru muncitori în agricultură, silvicultură şi pescuit. d) forţa de muncă cu nivel înalt de calificare va atinge valoarea 39%, în comparaţie cu 26,6% în 2013. e) creşterea numărului de locuri de muncă în România până la 2025 se estimează a fi în aceleaşi sectoare care au înregistrat creştere în perioada 2008-2013 - servicii, distribuţie şi transport şi serviciile non-comerciale - sectorul majoritar de stat, dar într- un ritm mai lent decât în perioada imediat următoare crizei economice. Ocuparea în sectorul primar se estimează a fi în general stabilă.40. Prognozele CEDEFOP oferă o perspectivă despre posibilităţile de angajare între 2015 şi 2025. Totalul de locuri de muncă reprezintă suma de locuri de muncă nou create - cerere expandată - şi de locuri de muncă care rezultă din necesitatea de a înlocui oameni care fie ocupă alte locuri de muncă, fie ies de pe piaţa muncii, de exemplu, ca urmare a pensionării - cerere de înlocuire. De multe ori, cererea de înlocuire oferă mai multe oportunităţi de angajare decât cererea expandată, ceea ce înseamnă că vor fi în continuare oportunităţi de angajare, chiar dacă nivelul global al ocupării forţei de muncă scade. Creşterea lentă a ocupării şi îmbătrânirea forţei de muncă arată că, între 2015 şi 2025, cererea de înlocuire în România se estimează că va oferi aproape toate posibilităţile de angajare.41. În România, ca urmare a cererii de înlocuire ridicate, cele mai multe posibilităţi de angajare, în jurul valorii de 47%, vor fi pentru calificări în agricultură, silvicultură şi pescuit, de aproape opt ori mai mare decât prognoza de 6% pentru aceste ocupaţii pentru Uniunii Europene în ansamblul său. În schimb, oportunităţile de angajare pentru muncitori calificaţi şi asimilaţi, în România, în jurul valorii de 0%, este semnificativ sub prognoza de 5% pentru Uniunea Europeană în ansamblul său.42. Cele mai multe oportunităţi de angajare în România vor necesita calificări de nivel inferior, adică ISCED 97 niveluri 1 şi 2. Cu toate acestea, va exista şi un număr semnificativ de oportunităţi de angajare care necesită calificări de nivel înalt, adică ISCED 97 niveluri 5 şi 6.Totalul de locuri de muncă previzionate în funcţie de calificare pentru perioada 2013-2025 (mii)43. Forţa de muncă din România este din ce în ce mai înalt calificată. Aceasta se explică prin faptul că mai multe persoane în vârstă, mai puţin calificate, părăsesc piaţa forţei de muncă şi mai mulţi oameni tineri, cu studii superioare, intră pe piaţa forţei de muncă. Până în 2025, ponderea forţei de muncă din România cu nivel înalt de calificare ar trebui să crească până la 39,4%, comparativ cu 26,6% în 2013 şi 17,3% în 2005. Persoanele cu nivel mediu de calificare în 2025 vor reprezenta 37,8% din forţa de muncă, comparativ cu 51,5% în 2013. Ponderea celor cu nivel scăzut sau fără calificări este previzionat să rămână la aproximativ 22% în anul 2025. Conform previziunilor CEDEFOP, până în 2020, în România, în jur de 50% din forţa de muncă cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani va avea calificări înalte, valoare superioară ţintei UE 28 de 40%. Pe baza tendinţelor actuale în jur de 60% din forţa de muncă cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani în România va avea calificări de nivel înalt, până în 2025.Tendinţele pieţei forţei de muncă pe calificări, 2005-2025, România şi Uniunea Europeană, %44. Strategia educaţiei şi formării profesionale din România va trebui să asigure continuarea proceselor de modernizare a formării profesionale, de racordare a acesteia la nevoile unei pieţe europene a forţei de muncă şi de a răspunde priorităţilor de dezvoltare economică şi socială naţională prin utilizarea eficientă şi constructivă a alocărilor bugetare şi accesarea fondurile europene disponibile.
     +  IV. VIZIUNEA PRIVIND EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ DIN ROMÂNIA45. În 2020, sistemul de educaţie şi formare profesională din România va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor beneficiarilor direcţi prin capitalizarea competenţelor şi abilităţilor resursei umane.46. Strategia educaţiei şi formării profesionale propune dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv şi competitiv, care să ofere servicii de educaţie şi formare profesională de calitate pentru a răspunde relevant şi rapid la cerinţele oamenilor şi economiei, prin gestionarea eficientă a resurselor disponibile.47. Viziunea strategică asupra educaţiei şi formării profesionale în România este de a oferi tuturor persoanelor posibilitatea dobândirii de competenţe de nivel ridicat, relevante pentru piaţa muncii şi societate. Sistemul de educaţie şi formare profesională va asigura o vizibilitate crescută a competenţelor şi o mai bună utilizare a acestora pe piaţa muncii, bazându-se pe anticiparea nevoilor de competenţe şi a tendinţelor pe piaţa muncii.48. Astfel, obiectivul general al strategiei este dezvoltarea unui sistem de educaţie şi formare profesională adaptat cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor beneficiarilor direcţi.Obiectivul general al strategiei este derivat în patru obiective specifice, denumite obiective strategice; pentru fiecare obiectiv strategic au fost formulate direcţii de acţiune şi rezultate asociate.49. Ipoteza generală pe baza căreia sunt stabilite obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune pe termen mediu şi lung pentru educaţia şi formarea profesională din România, este că, pornind de la contextul economic, legislativ şi instituţional actual şi de la tendinţa de creştere a ratei de cuprindere înregistrată în ultimii trei ani în învăţământul profesional, se are în vedere o creştere pe toată durata implementării strategiei cu 10% a ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul profesional şi tehnic. În acelaşi context, în formarea profesională continuă, se are în vedere creşterea relevanţei şi asigurarea calităţii programelor de formare profesională continuă şi, în consecinţă, a ratei de participare a adulţilor la învăţare pe tot parcursul vieţii, de la 1,8 în 2013 la 10% în 2020.50. De asemenea, pentru îndeplinirea recomandărilor specifice de ţară şi a obiectivelor de ţară în domeniul educaţiei şi formării profesionale, se are în vedere dezvoltarea sistemului de educaţie şi formare profesională în jurul a 4 dimensiuni cheie:1. Relevanţă - sunt avute în vedere elementele care asigură o mai bună adaptare a competenţelor la cerinţele pieţei muncii actuale şi viitoare.2. Acces şi participare - sunt avute în vedere elementele care asigură facilitarea accesului la educaţie şi formare profesională, cu accent special pentru grupurile vulnerabile şi creşterea participării la programe de educaţie şi formare profesională urmare a unui proces de orientare şi consiliere adecvat nevoilor individuale.3. Calitate - sunt avute în vedere elementele care asigură dezvoltarea unei culturi a calităţii în guvernanţa sistemului de educaţie şi formare profesională la nivelul tuturor funcţiilor: definirea calificărilor şi curriculumului, organizarea procesului de învăţare, evaluarea şi certificarea competenţelor, formarea cadrelor didactice.4. Inovare şi cooperare - sunt avute în vedere elementele care capitalizează potenţialul de inovare şi creativitate şi stimularea cooperării, cu accent pe aspectele care vizează mobilitatea în cadrul procesului de formare şi mobilitatea forţei de muncă.51. Sistemul de educaţie şi formare profesională trebuie să îşi adapteze şi să îşi actualizeze permanent oferta de educaţie şi formare profesională, pentru a răspunde eficient nevoilor societăţii şi să fie orientat pe creativitate şi inovare, pe dezvoltarea de competenţe care să permită, pe de o parte, exercitarea cetăţeniei active şi dezvoltarea personală şi pe de altă parte, integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii în continuă schimbare.52. Dezvoltarea şi reformarea sistemului de educaţie şi formare profesională implică funcţionarea eficientă şi armonioasă a celor două subsisteme - formare iniţială şi continuă - care răspund în mod diferit şi complementar nevoilor de educaţie şi formare profesională a persoanelor.53. Pe de altă parte, dezvoltarea sistemului de educaţie şi formare profesională nu se poate realiza fără implicarea activă a angajatorilor pornind de la etapa identificării nevoilor de formare, a promovării acestora în rândul elevilor, a participării la instruirea practică a elevilor, în evaluare şi certificare.54. Consolidarea parteneriatelor angajatorilor cu şcolile din învăţământul profesional şi tehnic reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii şi relevanţei învăţării la locul de muncă.55. O altă provocare care stă în faţa dezvoltărilor strategice derivă din aspectele legate de creşterea mobilităţii forţei de muncă în spaţiul Uniunii Europene, sistemul de educaţie şi formare profesională pregătind capitalul uman pentru o piaţă globală a muncii.56. Orientarea către o societate bazată pe cunoaştere presupune implicarea sistemului de educaţie şi formare profesională în transpunerea în practică a conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii. Este esenţial ca formarea profesională să promoveze, în rândul beneficiarilor direcţi, o atitudine pozitivă pentru învăţare, să asigure calitatea ofertei de educaţie şi formare profesională şi relevanţa acesteia în raport cu abilităţile, cunoştinţele şi nevoile persoanei.  +  V. OBIECTIVELE STRATEGICE ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ 2016-2020Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca ţintă strategică: a) Creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 şi 4 la 63% până în 2020, faţă de 57,2% în 2014*29) Notă

    ──────────

    *29) Eurostat, http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor_ro.htm, Monitorul educaţiei şi formării 2015

    ──────────
    Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională având ca ţinte strategice: a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, faţă de 49,8% în 2014*30) Notă

    ──────────

    *30) idem

    ──────────
    b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014*31) Notă

    ──────────

    *31) idem

    ──────────
    Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ţinte strategice: a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014*32) Notă

    ──────────

    *32) Date interne Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

    ──────────
    b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014*33) Notă

    ──────────

    *33) idem

    ──────────
    c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ţinte strategice: a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014*34) Notă

    ──────────

    *34) idem

    ──────────
    b) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internaţională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014*35). Notă

    ──────────

    *35) idem

    ──────────
    58. Strategia educaţiei şi formării profesionale stabileşte patru obiective strategice, realizate fiecare printr-un set de direcţii de acţiune, astfel:Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa munciiAcest obiectiv contribuie la dezvoltarea economică locală, regională şi naţională, luându-se în considerare disparităţile teritoriale existente în termeni de posibilităţi economice, acces şi participare la formarea profesională.Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naţional al calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională şi pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii.2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii.3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare.4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională.5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale.6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesionalăAcest obiectiv defineşte modul în care sistemul de formare profesională se adresează beneficiarilor direcţi, fie prin formare iniţială, fie prin formare continuă, prin răspunsuri adecvate la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor, în materie de formare profesională de calitate pentru piaţa muncii. Prin direcţiile de acţiune aferente acestui obiectiv strategic, se vizează o contribuţie semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei Europa 2020 şi anume creşterea ratei de ocupare, cu ţinta de 75%.Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională şi al rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră.9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal.10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învăţământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile.Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionaleObiectivul susţine cerinţele de asigurare a calităţii pentru întregul sistem de formare profesională, esenţiale pentru o contribuţie recunoscută la creşterea competitivităţii economiei naţionale şi europene prin procese, sisteme şi mecanisme de înaltă calitate, armonizate cu sistemele europene de calitate.Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educaţiei şi formării profesionale la nivel de sistem.12. Asigurarea calităţii certificării rezultatelor învăţării.13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de formare profesională din formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă şi în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal şi informal.14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue.15. Promovarea excelenţei în educaţie şi formare profesională.Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionalePentru ca realizarea acţiunilor să fie eficientă şi relevantă, este necesară cooperarea, în cadrul unor parteneriate funcţionale la toate nivelurile, pentru valorizarea creativităţii şi inovării.Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională.17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională.18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.Complementaritatea cu alte documente strategice în domeniu59. Din perspectiva Obiectivului strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Naţională de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020: a) privind dezvoltarea standardelor ocupaţionale: "Măsura 11.4 Corelarea Clasificării Ocupaţiilor din România cu noul Cadru naţional al calificărilor - revizuirea a 2000-3000 de standarde". În Strategia educaţiei şi formării profesionale din România se va dezvolta acţiunea "1.4 Elaborarea/actualizarea curricula, din perspectiva relevanţei acestora pentru piaţa muncii, preponderent pentru economia verde şi dezvoltarea sectoarelor prioritare la nivel naţional"; această acţiune va fi implementată în concordanţă cu standardele ocupaţionale revizuite; b) privind asigurarea calităţii formării profesionale continue: "Măsura 10.3 Crearea unui mecanism de asigurare a calităţii". În Strategia educaţiei şi formării profesionale se vor dezvolta acţiuni complementare mecanismului de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă, respectiv acţiuni de asigurare a calităţii învăţării la locul de muncă în sistemul de învăţământ: stagii de practică - acţiunile 4.1-4.5.60. Din perspectiva Obiectivului strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă: a) privind ucenicia: complementar programelor de calificare/recalificare prin ucenicie, prin Strategia educaţiei şi formării profesionale din România sunt incluse acţiuni care vizează creşterea ponderii şi îmbunătăţirea calităţii învăţării la locul de muncă în formarea profesională iniţială, cu implicarea partenerilor sociali, a angajatorilor şi a furnizorilor de educaţie şi formare profesională, astfel: 4.1. "Elaborarea şi operaţionalizarea reglementărilor legislative necesare unui traseu de formare profesională în formarea iniţială în sistemul de învăţământ, cu o componentă semnificativă de învăţare la locul de muncă, în parteneriat cu companiile", 4.2. Elaborarea şi operaţionalizarea reglementărilor legislative necesare pentru flexibilizarea duratei contractelor de ucenicie la locul de muncă prin introducerea următoarelor tipuri de stagii de ucenicie: stagii de specializare pentru nivelurile de calificare 2, 3, 4, conform Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, stagii de perfecţionare a forţei de muncă pentru nivelurile de calificare 2-5, cu accent pe perfecţionarea forţei de muncă care s-a deprofesionalizat, din cauza şomajului de lungă durată sau când persoana nu a mai practicat în ultimii 5 ani ocupaţia în care s-a calificat; stagii pentru obţinerea unei calificări de nivel superior, în aceeaşi arie ocupaţională, pentru persoanele care deţin deja o calificare; stagii de completare pentru obţinerea unei calificări întregi în cazul persoanelor care deţin un certificat de competenţe - pentru cel puţin 50% din competenţele cerute pentru obţinerea unei calificări întregi.4.3. "Dezvoltarea de structuri de cooperare ale angajatorilor pe domenii de pregătire profesională din sistemul de învăţământ, care să sprijine învăţarea la locul de muncă, adaptarea curriculumului şi planificarea ofertei pentru domeniul respectiv, la diferite nivele: naţional/regional/local", 4.4. "Elaborarea şi implementarea unui mecanism de asigurare a calităţii învăţării la locul de muncă, în sistemul de învăţământ", 4.5. "Elaborarea propunerilor de metodologie şi de standarde de acreditare a întreprinderilor, pentru furnizarea componentei programului de formare care vizează învăţarea la locul de muncă în sistemul de învăţământ", 4.6. "Formarea tutorilor din întreprinderi care asigură formarea profesională la locul de muncă a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic". b) privind programele de formare dedicate NEETs şi persoanelor din grupurile vulnerabile; prin strategia educaţiei şi formării profesionale din România se dezvoltă acţiuni pentru îmbunătăţirea accesului la formare şi calificări prin creşterea ofertei de servicii integrate de informare şi consiliere în cadrul direcţiei de acţiune 8. "Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră", cu acţiunile 8.3. " Dezvoltarea şi extinderea reţelei de centre de informare, consiliere şi orientare profesională, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în vederea participării la formarea iniţială şi continuă, cu accent pentru grupurile vulnerabile", 8.4. "Campanii de informare a persoanelor apte de muncă în legătură cu serviciile de orientare şi consiliere existente la nivel naţional/regional/local", 8.7. "Dezvoltarea şi furnizarea de programe de formare profesională continuă pentru persoanele cu atribuţii în domeniul informării, consilierii şi orientării în carieră, asigurării de servicii comunitare de sprijin: personalul centrelor de consiliere, consilieri şcolari şi diriginţi" şi pentru recunoaşterea şi validarea rezultatelor învăţării în cadrul direcţiei de acţiune 9. "Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal" prin acţiunile: 9.1. "Revizuirea Metodologiei de recunoaştere a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal", 9.2. "Dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calităţii sistemului de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal", 9.3. "Formarea personalului cu atribuţii în domeniul recunoaşterii şi validării rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal", respectiv în cadrul direcţiei de acţiune 10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învăţământ pentru tineri cu accent pe cei din grupuri vulnerabile, acţiunile 10.2. "Acordarea de sprijin financiar pentru nevoile de cazare şi masă ale tinerilor, din mediul rural şi din medii defavorizate, populaţia romă, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi sau deficienţe, înrolaţi în formarea profesională prin învăţământul profesional în campusurile şcolare/unităţile de învăţământ profesional şi tehnic"; 10.4 "Dezvoltarea de ateliere protejate şi alte forme alternative de pregătire în vederea accesului elevilor cu dizabilităţi sau deficienţe la programe de formare profesională care să le asigure o mai bună inserţie socio-profesională, inclusiv dotare cu mijloace didactice şi echipamente asistive".61. Din perspectiva Obiectivului strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, următoarele măsuri sunt cuprinse în Strategia Naţională de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020 privind dezvoltarea capacităţii instituţionale a Centrelor de evaluare competenţelor profesionale: "Măsura 1.1. Sprijinirea unui număr estimativ de 210 Centre de evaluare şi furnizarea de asistenţă tehnică Autorităţii Naţionale pentru Calificări pentru extinderea mecanismului de recunoaştere, validare şi certificare a învăţării anterioare. În Strategie se vor dezvolta acţiunile: 9.1. "Revizuirea Metodologiei de recunoaştere a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal"; 9.2. "Dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calităţii sistemului de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal"; 9.3. "Formarea personalului cu atribuţii în domeniul recunoaşterii şi validării rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal".62. Din perspectiva Obiectivului strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, complementar măsurilor de creştere a mobilităţii tinerilor în spaţiul economic european cuprinse în Strategia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă, prin strategia educaţiei şi formării profesionale din România se dezvoltă direcţii de acţiune pentru promovarea mobilităţii prin Erasmus+: acţiunea 17.1. "Informarea furnizorilor de formare profesională privind accesarea fondurilor europene destinate mobilităţii internaţionale în formarea profesională, de ex.: ERASMUS+, Fondul Social European" şi 17.2. "Formarea personalului furnizorilor de formare profesională privind elaborarea cererilor de finanţare pentru accesarea fondurilor europene destinate mobilităţii internaţionale în formarea profesională, de ex.: ERASMUS+, Fondul Social European".
     +  VI. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI EFP DIN ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2016-2020Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa munciiIndicator de performanţă: Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 ŞI 4*Font 7*┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐│ Direcţie de acţiune │ Acţiuni specifice │Indicatori administrativi│Instituţii/structuri responsabile│ Termen/ ││ │ │ │ Instituţii/structuri implicate │Perioadă │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│1. Actualizarea │1.1. Operaţionalizarea Registrului naţional│Registrul naţional al │Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2016-2018││instrumentelor de │al calificărilor │calificărilor │Instituţii implicate ANC, │ ││descriere a │ │ │Comitete sectoriale │ ││ocupaţiilor şi ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│calificărilor, a │1.2. Revizuirea periodică a metodologiei de│Metodologie de elaborare │Responsabili: MMFPSPV, MENCŞ │2016-2018││curriculumului şi │elaborare a instrumentelor de descriere a │a instrumentelor de │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││a auxiliarelor │ocupaţiilor şi calificărilor indiferent de │descriere a ocupaţiilor │Comitete sectoriale, parteneri │ ││curriculare, pe │ruta de profesionalizare, în termeni de │şi calificărilor │sociali │ ││nivelurile de │rezultate ale învăţării în formarea │ │ │ ││calificare stabilite │profesională iniţială şi continuă │ │ │ ││prin CNC, pentru o mai ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│bună articulare între │1.3. Dezvoltarea şi operaţionalizarea │Cadru de reglementare şi │Responsabili: MMFPSPV, MENCŞ │ 2020 ││subsisteme, pentru │cadrului de reglementare şi implementare a │implementare a ECVET │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││facilitarea mobilităţii│Sistemului European de Credit pentru │ │parteneri sociali, Comitete │ ││în educaţie şi │Educaţie şi Formare Profesională ECVET în │ │sectoriale │ ││formare profesională şi│formarea profesională iniţială şi continuă │ │ │ ││pentru creşterea ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│relevanţei pentru │1.4. Elaborarea/actualizarea curricula, din│Număr de curricula │Responsabil: MENCS │2016-2018││piaţa muncii │perspectiva relevanţei acestora pentru │ │Instituţii implicate: ANC, │ ││ │piaţa muncii, preponderent pentru economia │ │Comitete sectoriale, parteneri │ ││ │verde şi dezvoltarea sectoarelor prioritare│ │sociali, angajatori, furnizori de│ ││ │la nivel naţional în domeniul formării │ │formare profesională continuă │ ││ │profesionale continue │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │1.5. Elaborarea/revizuirea fundamentelor │Număr de standarde de │Responsabil: MENCŞ │2016-2020││ │curriculumului actual din învăţământul │pregătire profesională │Instituţii implicate: CNDIPT, ANC│ ││ │profesional şi tehnic: calificări, │ │Comitete sectoriale, parteneri │ ││ │standarde de pregătire profesională, │Număr de documente │sociali, angajatori │ ││ │planuri de învăţământ, programe şcolare, │curriculare pentru │ │ ││ │auxiliare curriculare, din perspectiva │învăţământul profesional │ │ ││ │relevanţei acestora pentru piaţa muncii, │şi tehnic │ │ ││ │preponderent pentru economia verde şi │ │ │ ││ │dezvoltarea sectoarelor prioritare la │ │ │ ││ │nivel naţional │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │1.6. Elaborarea de materiale didactice │Număr de materiale │Responsabil: unităţi de │2018-2020││ │pentru elevii cu dizabilităţi sau │didactice pentru elevi cu│învăţământ, ISJ/ISMB, ANPD │ ││ │deficienţe care urmează programe de formare│dizabilităţi sau │Instituţii implicate: Consiliile │ ││ │profesională │deficienţe │locale şi judeţene │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│2. Dezvoltarea │2.1. Elaborarea de studii şi cercetări │Număr de studii şi │Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2016-2020││mecanismelor pentru │periodice pentru anticiparea timpurie a │cercetări previzionale │Instituţii implicate: ANOFM, │ ││anticiparea │nevoilor de calificări, cât şi de │ │CNDIPT, ANC, INS, parteneri │ ││competenţelor │competenţe ale pieţei muncii şi │Numărul de anchete în │sociali, Comitete sectoriale │ ││solicitate pe piaţa │determinarea tendinţelor pe termen scurt şi│întreprinderi │ │ ││muncii, definirea │mediu │ │ │ ││profilurilor ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│profesionale, în │2.2. Elaborarea de studii periodice de │Număr de studii de impact│Responsabili: MMFPSPV, MENCS │2017-2020││scopul dezvoltării/ │impact privind educaţia şi formarea │ │Instituţii implicate: ANOFM, │ ││revizuirii │profesională │ │CNDIPT, parteneri sociali, │ ││calificărilor în │ │ │Comitete sectoriale │ ││concordanţă cu ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│abilităţile şi │2.3. Elaborarea, revizuirea periodică şi │Număr de Planuri │Responsabil: CNDIPT │2017-2020││cunoştinţele │implementarea documentelor de planificare a│Regionale de Acţiune │Instituţii implicate: MMFPSPV, │ ││relevante pentru │nevoii de educaţie şi formare profesională │pentru Învăţământ, │MENCŞ prin ISJ/ISMB şi prin │ ││nevoile pieţei │la nivel naţional, regional, local şi al │Planuri Locale de Acţiune│unităţile şcolare, Consorţiile │ ││forţei de muncă şi │furnizorului de formare profesională │pentru Învăţământ, │regionale, CLDPS, parteneri │ ││adaptarea programelor │iniţială: Planuri Regionale de Acţiune │Planuri de Acţiune ale │sociali │ ││de învăţământ la │pentru Învăţământ, Planuri Locale de │Şcolilor │ │ ││nevoile şi │Acţiune pentru Învăţământ, Planuri de │ │ │ ││tendinţele pieţei │Acţiune ale Şcolilor │ │ │ ││muncii │ │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │2.4. Elaborarea şi gestionarea unui modul │Modul integrat de date şi│Responsabil: CNDIPT │Anual, ││ │integrat de date şi indicatori statistici, │indicatori statistici │Instituţii implicate: │începând ││ │generatoare de rapoarte, necesare │ │Instituţiile care au ca atribuţie│cu 2017 ││ │planificării strategice a ofertei de │ │gestionarea şi elaborarea de baze│ ││ │educaţie şi formare profesională iniţială, │ │de date necesare planificării │ ││ │în concordanţă cu nevoile pieţei muncii - │ │strategice a ofertei de formare │ ││ │datele şi indicatorii necesari pentru │ │profesională în concordanţă cu │ ││ │elaborarea documentelor de planificare │ │nevoile pieţei muncii, parteneri │ ││ │strategică: Planurile Regionale de Acţiune │ │sociali │ ││ │pentru Învăţământ şi Planurile Locale de │ │ │ ││ │Acţiune pentru Învăţământ. │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│3. Monitorizarea │3.1 Crearea unui mecanism naţional de │Mecanism de monitorizare │Responsabil: MENCŞ │2016-2020││inserţiei profesionale │monitorizare pe cale administrativă a │a inserţiei profesionale │Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││a absolvenţilor │inserţiei profesionale a absolvenţilor de │a absolvenţilor proveniţi│MMFPSPV, ANOFM, AJOFM, ITM, │ ││programelor de formare │învăţământ profesional şi tehnic │din învăţământul │parteneri sociali │ ││ │ │profesional şi tehnic │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │3.2. Revizuirea Metodologiei pentru │Metodologie pentru │Responsabil: MENCŞ │2016-2018││ │monitorizarea inserţiei socioprofesionale a│monitorizarea inserţiei │Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││ │absolvenţilor de învăţământ profesional şi │socioprofesionale a │parteneri sociali │ ││ │tehnic, preponderent din perspectiva │absolvenţilor proveniţi │ │ ││ │deficitului de competenţe │din învăţământul │ │ ││ │ │profesional şi tehnic │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │3.3. Realizarea sistematică a monitorizării│Număr de studii de │Responsabil: MENCŞ │ 2016, ││ │inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor│monitorizare a inserţiei │Instituţii implicate: CNDIPT, │ 2017, ││ │de învăţământ profesional şi tehnic pe cale│socioprofesionale a │MMFPSPV, ANOFM, parteneri sociali│ 2018, ││ │administrativă şi prin anchete la nivel │absolvenţilor proveniţi │ │ 2019 ││ │naţional │din învăţământul │ │ ││ │ │profesional şi tehnic │ │ ││ │ │Număr de anchete │ │ ││ │ │naţionale │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│4. Îmbunătăţirea │4.1. Elaborarea şi operaţionalizarea │Număr de reglementări │Responsabil: MENCŞ │2016-2019││învăţării la locul de │reglementărilor legislative necesare unui │legislative necesare unui│Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││muncă în formarea │traseu de formare profesională iniţială în │traseu de formare │partenerii sociali, angajatori │ ││profesională │sistemul de învăţământ, cu o componentă │profesională iniţială cu │ │ ││ │semnificativă de învăţare la locul de muncă│o componentă │ │ ││ │în parteneriat cu companiile │semnificativă de învăţare│ │ ││ │ │la locul de muncă │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │4.2. Elaborarea şi operaţionalizarea │Număr acte normative │Responsabil: MMFPSPV │2016-2017││ │reglementărilor legislative necesare pentru│ │Instituţii implicate: ANOFM, │ ││ │flexibilizarea duratei contractelor de │ │AJOFM, partenerii sociali, │ ││ │ucenicie la locul de muncă prin │ │Comitete sectoriale │ ││ │introducerea următoarelor tipuri de stagii │ │ │ ││ │de ucenicie: │ │ │ ││ │a) stagii de specializare pentru │ │ │ ││ │nivelurile de calificare 2, 3, 4, conform │ │ │ ││ │Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind │ │ │ ││ │aprobarea Cadrului naţional al │ │ │ ││ │calificărilor; │ │ │ ││ │b) stagii de perfecţionare a forţei de │ │ │ ││ │muncă pentru nivelurile de calificare 2-5, │ │ │ ││ │cu accent pe perfecţionarea forţei de muncă│ │ │ ││ │care s-a deprofesionalizat, din cauza │ │ │ ││ │şomajului de lungă durată sau când persoana│ │ │ ││ │nu a mai practicat în ultimii 5 ani │ │ │ ││ │ocupaţia în care s-a calificat; │ │ │ ││ │c) stagii pentru obţinerea unei calificări │ │ │ ││ │de nivel superior, în aceeaşi arie │ │ │ ││ │ocupaţională, pentru persoanele care deţin │ │ │ ││ │deja o calificare; │ │ │ ││ │d) stagii de completare pentru obţinerea │ │ │ ││ │unei calificări întregi în cazul │ │ │ ││ │persoanelor care deţin un certificat de │ │ │ ││ │competenţe - pentru cel puţin 50% din │ │ │ ││ │competenţele cerute pentru obţinerea unei │ │ │ ││ │calificări întregi. │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │4.3. Dezvoltarea de structuri de cooperare │Număr de structuri la │Responsabil: CNDIPT │ 2019 ││ │ale angajatorilor pe domenii de pregătire │nivel naţional, regional │Instituţii implicate: MMFPSPV, │ ││ │profesională din sistemul de învăţământ, │şi local │ANOFM, AJOFM, parteneri sociali │ ││ │care să sprijine învăţarea la locul de │ │ │ ││ │muncă, adaptarea curriculumului şi │ │ │ ││ │planificarea ofertei pentru domeniul │ │ │ ││ │respectiv, la diferite niveluri: naţional/ │ │ │ ││ │regional/local. │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │4.4. Elaborarea şi implementarea unui │Mecanism de asigurare a │Responsabil: CNDIPT │2017-2019││ │mecanism de asigurare a calităţii învăţării│calităţii învăţării la │Instituţii implicate: ARACIP, │ ││ │la locul de muncă, în sistemul de │locul de muncă │inspectoratele şcolare, unităţile│ ││ │învăţământ │ │de învăţământ profesional şi │ ││ │ │ │tehnic, parteneri sociali, │ ││ │ │ │angajatori │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │4.5. Elaborarea propunerilor de metodologie│Propunere de metodologie │Responsabili: MENCŞ, CNDIPT │ 2020 ││ │şi de standarde de acreditare a │şi de standarde de │Instituţii implicate: ANC, ARACIP│ ││ │întreprinderilor, pentru furnizarea │acreditare a │Comitete sectoriale, parteneri │ ││ │componentei programului de formare care │întreprinderilor │sociali │ ││ │vizează învăţarea la locul de muncă în │ │ │ ││ │sistemul de învăţământ │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │4.6. Formarea tutorilor de la agenţii │Număr de tutori │Responsabil: CNDIPT │2017-2020││ │economici care asigură formarea │Număr de agenţi economici│Instituţii implicate: MENCŞ prin │ ││ │profesională la locul de muncă a elevilor │ │inspectoratele şcolare şi Casele │ ││ │din învăţământul profesional şi tehnic │ │Corpului Didactic │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│5. Îmbunătăţirea │5.1. Elaborarea unor mecanisme de finanţare│Mecanism de finanţare a │Responsabil: MENCŞ, MMFPSPV │2016-2017││mecanismelor de │a structurilor de cooperare/parteneriat │structurilor de │Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││finanţare publică şi │strategic public - privat şi sectorial din │cooperare/parteneriat │ANC, parteneri sociali │ ││privată a formării │formarea profesională, de ex. Comitetele │strategic public - privat│ │ ││profesionale │Sectoriale, Consorţiile Regionale, │şi sectorial din formarea│ │ ││ │Comitetele Locale de Dezvoltare a │profesională │ │ ││ │Parteneriatului Social │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │5.2. Îmbunătăţirea sistemului de finanţare │Sistem de finanţare │Responsabil: MENCŞ │ 2020 ││ │pentru asigurarea resurselor necesare │pentru asigurarea │Instituţie implicată: CNDIPT │ ││ │formării profesionale iniţiale în sistemul │resurselor necesare │ │ ││ │de învăţământ, inclusiv a instruirii │formării profesionale │ │ ││ │practice şi a evaluării şi certificării │iniţiale │ │ ││ │rezultatelor învăţării │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │5.3. Elaborarea şi implementarea unor │Număr de elevi sprijiniţi│Responsabil: MENCŞ │2016-2019││ │proiecte strategice naţionale care să │ │Instituţie implicată: CNDIPT │ ││ │asigure sprijin elevilor prin finanţarea │ │ │ ││ │instruirii practice din învăţământul │ │ │ ││ │profesional şi tehnic │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│6. Creşterea implicării│6.1 Revizuirea cadrului de reglementare a │Act normativ - Cadru de │Responsabili: MMFPSPV, MENCŞ │2016-2017││partenerilor sociali în│Comitetelor Sectoriale şi sprijinirea │reglementare a │Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││dezvoltarea sistemului │dezvoltării lor instituţionale │Comitetelor Sectoriale │ANC, parteneri sociali, │ ││de formare profesională│ │ │comitetele sectoriale │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │6.2 Revizuirea cadrului general de │Cadrul general de │Responsabil: CNDIPT │ 2016 ││ │organizare şi funcţionare a structurilor │organizare şi funcţionare│Instituţii implicate: MENCŞ, │ ││ │manageriale participative cu rol în │a structurilor │parteneri sociali, Consorţii │ ││ │planificarea strategică a formării │manageriale participative│regionale, CLDPS │ ││ │profesionale de la nivel regional, │cu rol în planificarea │ │ ││ │respectiv Consorţiile regionale şi │strategică a formării │ │ ││ │judeţean, respectiv Comitetele Locale de │profesionale iniţiale │ │ ││ │Dezvoltare a Parteneriatului Social │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │6.3 Dezvoltarea capacităţii de management │Număr de Consorţii │Responsabil: CNDIPT │2016-2018││ │participativ prin asigurarea asistenţei │regionale şi Comitete │Instituţii implicate: MENCŞ │ ││ │metodologice şi a mecanismelor de │Locale de Dezvoltare a │ │ ││ │coordonare a structurilor de cooperare │Parteneriatului Social │ │ ││ │strategică de la nivel naţional, regional │ │ │ ││ │şi judeţean, cu accent pentru Consorţiile │ │ │ ││ │Regionale şi Comitetele Locale de │ │ │ ││ │Dezvoltare a Parteneriatului Social, în │ │ │ ││ │vederea îndeplinirii rolurilor ce le revin │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │6.4 Dezvoltarea şi furnizarea de programe │Număr de specialişti ai │Responsabil: ANC │2016-2018││ │de dezvoltare profesională continuă a │Comitetelor Sectoriale │Instituţii implicate: Comitete │ ││ │specialiştilor Comitetelor Sectoriale care │ │sectoriale, CNDIPT │ ││ │să vizeze: │ │ │ ││ │6.4.1 corelarea Standardelor ocupaţionale │ │ │ ││ │cu Standardele de pregătire profesională; │ │ │ ││ │6.4.2 dezvoltarea competenţelor │ │ │ ││ │profesionale prin învăţare la locul de │ │ │ ││ │muncă în companii; │ │ │ ││ │6.4.3 asigurarea calităţii. │ │ │ │└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesionalăIndicatori de performanţă:1. Ponderea elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional2. Rata de participare a adulţilor la învăţare pe tot parcursul vieţii*Font 7*┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐│ Direcţie de acţiune │ Acţiuni specifice │Indicatori administrativi│ Responsabil │ Termen/ ││ │ │ │ Instituţii implicate │Perioadă │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│7. Dezvoltarea │7.1. Dezvoltarea şi implementarea unei │Strategie de promovare şi│Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2016-2019││marketingului │strategii de promovare şi şi conştientizare│conştientizare a │Instituţii implicate: ISE, CNDIPT│ ││programelor de formare │a beneficiilor asupra dezvoltării carierei,│beneficiilor asupra │ISJ/ISMB, unităţile ÎPT, ANOFM/ │ ││profesională şi al │participării la programele de formare │dezvoltării carierei │AJOFM, CRFPA, INCSMPS, furnizori │ ││rezultatelor învăţării │profesională iniţială şi continuă, │ │de formare profesională, │ ││dobândite în context │recunoaşterii rezultatelor învăţării │ │partenerii sociali │ ││nonformal şi informal │dobândite în context nonformal şi informal │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │7.2. Dezvoltarea şi implementarea unui │Cadru de identificare şi │Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2016-2019││ │cadru de identificare şi popularizare la │popularizare a bunelor │Instituţii implicate: ISE, CNDIPT│ ││ │nivel naţional, regional a bunelor practici│practici │ANOFM/AJOFM, ISJ/ISMB, unităţile │ ││ │din formarea profesională │ │IPT, INCSMPS, furnizori de │ ││ │ │ │formare profesională, parteneri │ ││ │ │ │sociali, angajatori │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │7.3. Campanii de promovare a formării │Număr de elevi din │Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2016-2018││ │profesionale şi a recunoaşterii │învăţământul profesional │Instituţii implicate: ISE, CNDIPT│ ││ │rezultatelor învăţării dobândite în context│şi tehnic │ANOFM/AJOFM, INCSMPS, │ ││ │nonformal şi informal în rândul elevilor │ │inspectoratele şcolare, unităţile│ ││ │din învăţământul profesional şi tehnic şi │Număr de elevi din clasa │de învăţământ profesional şi │ ││ │din clasa a VIII-a prin: │a VIII-a │tehnic, parteneri sociali │ ││ │a) elaborarea şi difuzarea de materiale │ │ │ ││ │informative şi de promovare; │ │ │ ││ │b) diseminarea exemplelor de bună practică │ │ │ ││ │şi prezentarea unor exemple de succes în │ │ │ ││ │carieră a absolvenţilor programelor de │ │ │ ││ │formare profesională. │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│8. Îmbunătăţirea │8.1. Dezvoltarea unui sistem naţional │Sistem naţional de │Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2017-2020││orientării profesionale│coerent de informare, consiliere şi │informare, consiliere şi │Instituţii implicate: ANOFM, │ ││şi a consilierii în │orientare profesională la nivel naţional/ │orientare profesională │AJOFM, CNDIPT, ANPD, partenerii │ ││carieră │regional/local, care să vizeze atât │ │sociali, angajatori │ ││ │formarea profesională iniţială, cât şi │ │ │ ││ │formarea profesională continuă │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ ││ │8.2. Dezvoltarea coordonării şi cooperării │Reţea de centre de │ │ ││ │între diverşi actori la nivel naţional, │informare, consiliere şi │ │ ││ │regional şi local inclusiv din cadrul │orientare profesională în│ │ ││ │Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă │învăţământul secundar şi │ │ ││ │Educaţională/Centrul Municipal Bucureşti de│terţiar nonuniversitar │ │ ││ │Resurse şi Asistenţă Educaţională care │ │ │ ││ │acţionează în domeniul consilierii şi │ │ │ ││ │orientării profesionale în învăţământul │ │ │ ││ │secundar şi terţiar nonuniversitar │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ ││ │8.3. Dezvoltarea şi extinderea reţelei de │ │ │ ││ │centre de informare, consiliere şi │ │ │ ││ │orientare profesională, atât în mediul │ │ │ ││ │urban, cât şi în mediul rural, în vederea │ │ │ ││ │participării la formarea iniţială şi │ │ │ ││ │continuă, cu accent pentru grupurile │ │ │ ││ │vulnerabile │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ ││ │8.4. Campanii de informare a persoanelor │Număr de persoane │ │ ││ │apte de muncă în legătură cu serviciile de │ │ │ ││ │orientare şi consiliere existente la nivel │ │ │ ││ │naţional/regional/local │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ ││ │8.5. Dezvoltarea şi furnizarea de servicii │Număr de elevi din clasa │ │ ││ │de orientare profesională pentru elevii din│a VIII-a │ │ ││ │clasa a VIII-a │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ ││ │8.6. Dezvoltarea de instrumente de │Număr de seturi de │ │ ││ │orientare profesională online pentru elevi │instrumente de orientare │ │ ││ │din clasele VII - XII │profesională online │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ ││ │8.7. Dezvoltarea şi furnizarea de programe │Număr de persoane cu │ │ ││ │de formare profesională continuă pentru │atribuţii în domeniul │ │ ││ │persoanele cu atribuţii în domeniul │informării, consilierii │ │ ││ │informării, consilierii şi orientării în │şi orientării în carieră │ │ ││ │carieră, asigurării de servicii comunitare │ │ │ ││ │de sprijin respectiv personalul centrelor │ │ │ ││ │de consiliere, consilieri şcolari şi │ │ │ ││ │diriginţi │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│9. Consolidarea şi │9.1. Revizuirea Metodologiei de │Metodologie de │Responsabili: MMFPSPV, MENCŞ │ 2017 ││flexibilizarea │recunoaştere a rezultatelor învăţării │recunoaştere a │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││mecanismelor de │dobândite în context nonformal şi informal │rezultatelor învăţării │ │ ││recunoaştere şi │ │dobândite în context │ │ ││validare a rezultatelor│ │nonformal şi informal │ │ ││învăţării dobândite în ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│context nonformal şi │9.2. Dezvoltarea mecanismelor de asigurare │Mecanism de asigurare a │Responsabil: MMFPSPV, MENCŞ │ 2017 ││informal │a calităţii sistemului de recunoaştere şi │calităţii sistemului de │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││ │validare a rezultatelor învăţării dobândite│recunoaştere şi validare │ │ ││ │în context nonformal şi informal │a rezultatelor învăţării │ │ ││ │ │dobândite în context │ │ ││ │ │nonformal şi informal │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │9.3. Formarea personalului cu atribuţii în │Număr de persoane cu │Responsabili: MMFPSPV, MENCŞ │2017-2019││ │domeniul recunoaşterii şi validării │atribuţii în domeniul │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││ │rezultatelor învăţării dobândite în context│recunoaşterii şi │ │ ││ │nonformal şi informal │validării rezultatelor │ │ ││ │ │învăţării │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│10. Facilitarea │10.1. Dezvoltarea campusurilor şcolare şi a│Număr de campusuri │Responsabil: MDRAP │2016-2019││accesului la programele│unor centre de formare profesională în │şcolare şi centre de │Instituţii implicate: Autorităţi │ ││de formare profesională│cadrul unităţilor de învăţământ profesional│formare profesională │locale │ ││din sistemul de │şi tehnic din sistemul de învăţământ pentru│ │ │ ││învăţământ pentru │o largă paletă de domenii de formare │ │ │ ││tineri cu accent pe cei│profesională şi calificări şi pentru un │ │ │ ││din grupuri vulnerabile│număr semnificativ de cursanţi cu │ │ │ ││ │domiciliul la distanţe mari │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │10.2. Acordarea de sprijin financiar pentru│Număr de elevi │Responsabil: MENCŞ │2016-2019││ │nevoile de cazare şi masă ale tinerilor, │ │Instituţii implicate: Autorităţi │ ││ │din mediul rural şi din medii defavorizate,│ │locale │ ││ │populaţia romă, inclusiv pentru persoanele │ │ │ ││ │cu dizabilităţi sau deficienţe, înrolaţi în│ │ │ ││ │formarea profesională prin învăţământul │ │ │ ││ │profesional în campusurile şcolare/ │ │ │ ││ │unităţile de învăţământ profesional şi │ │ │ ││ │tehnic │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │10.3. Elaborarea şi implementarea unui │Număr de furnizori de │Responsabil: MDRAP │2016-2019││ │program naţional de dotare a furnizorilor │formare profesională │Instituţii implicate: MENCŞ, │ ││ │de formare profesională iniţială din │iniţială │Autorităţi locale │ ││ │sistemul de învăţământ, în funcţie de │ │ │ ││ │criterii specifice, cu mijloace de │ │ │ ││ │transport pentru deplasarea elevilor la │ │ │ ││ │agenţii economici la care se derulează │ │ │ ││ │stagiile de practică │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │10.4 Dezvoltarea de ateliere protejate şi │Număr de elevi cu │Responsabili: MENCŞ, CNDIPT, │2016-2020││ │alte forme alternative de pregătire în │deficienţe/dizabilităţi │ANPD, unităţi de învăţământ │ ││ │vederea accesului elevilor cu dizabilităţi │ │Instituţii implicate: consiliile │ ││ │sau deficienţe la programe de formare │ │locale şi judeţene, parteneri │ ││ │profesională care să le asigure o mai bună │ │sociali │ ││ │inserţie socio-profesională, inclusiv │ │ │ ││ │dotare cu mijloace didactice şi │ │ │ ││ │echipamente asistive │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │10.5 Acordare de sprijin financiar elevilor│Număr de elevi din │Responsabil: MENCŞ │2016-2020││ │din învăţământul profesional şi tehnic prin│învăţământul profesional │ │ ││ │programul Bursa Profesională. │şi tehnic în programul │ │ ││ │ │Bursa Profesională │ │ │└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionaleIndicatori de performanţă:1. Rata abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional2. Ponderea absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat3. Rata de participare a adulţilor la învăţare pe tot parcursul vieţii*Font 7*┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐│ Direcţie de acţiune │ Acţiuni specifice │Indicatori administrativi│ Responsabil │ Termen/ ││ │ │ │ Instituţii implicate │Perioadă │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│11. Dezvoltarea unui │11.1. Dezvoltarea şi implementarea unui │Sistem naţional de │Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2017-2020││cadru naţional de │sistem naţional de colectare şi analiză a │colectare şi analiză a │Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││asigurare a calităţii │datelor referitoare la cei 10 indicatori │datelor │ARACIP, ANC, ISJ/ISMB, toate │ ││educaţiei şi formării │EQAVET, atât pentru formarea profesională │ │instituţiile care implementează │ ││profesionale la nivel │iniţială, cât şi pentru formarea │ │principiile de asigurare a │ ││de sistem │profesională continuă │ │calităţii în învăţământul │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤profesional şi tehnic, furnizori │ ││ │11.2. Dezvoltarea unui mecanism de │Mecanism de monitorizare,│de formare profesională │ ││ │monitorizare, evaluare şi revizuire │evaluare şi revizuire │ │ ││ │sistematică a calităţii formării │sistematică a calităţii │ │ ││ │profesionale la nivel de sistem │formării profesionale la │ │ ││ │ │nivel de sistem │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┤ │ │ ││ │11.3. Extinderea reţelelor de cooperare │ │ │ ││ │interinstituţională în domeniul asigurării │ │ │ ││ │calităţii între furnizorii de formare │ │ │ ││ │profesională │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤ │ ││ │11.4. Actualizarea bazei de date statistice│Bază de date statistice │ │ ││ │referitoare la asigurarea internă a │referitoare la asigurarea│ │ ││ │calităţii la nivelul furnizorilor │internă a calităţii │ │ ││ │autorizaţi │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│12. Asigurarea │Elaborarea şi implementarea unui mecanism │Mecanism de certificare a│Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2017-2020││calităţii certificării │de certificare a rezultatelor învăţării din│rezultatelor învăţării │Instituţii implicate:ANC, CNDIPT,│ ││rezultatelor învăţării │formarea profesională iniţială/continuă, │ │ISJ/ISMB, parteneri sociali, │ ││ │relevant pentru piaţa muncii, prin │ │angajatori │ ││ │implicarea activă şi sustenabilă a mediului│ │ │ ││ │de afaceri │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│13. Îmbunătăţirea │13.1. Dezvoltarea şi furnizarea de programe│Număr de profesori, │Responsabili: MENCŞ, MMFPSPV │2017-2020││competenţelor │de dezvoltare profesională continuă a │formatori, evaluatori │Instituţii implicate: CNDIPT, ANC│ ││persoanelor cu │formatorilor şi profesorilor, care să │externi │CCD, ISJ/ISMB, comisii de │ ││atribuţii în furnizarea│vizeze: 13.1.1. corelarea Standardelor │ │autorizare │ ││programelor de formare │ocupaţionale/Standardelor de pregătire │ │ │ ││profesională din │profesională/Curriculumului; │ │ │ ││formarea profesională │13.1.2. dezvoltarea competenţelor │ │ │ ││iniţială şi formarea │profesionale prin învăţare la locul de │ │ │ ││profesională continuă │muncă în companii; │ │ │ ││şi în evaluarea │13.1.3. evaluarea competenţelor │ │ │ ││rezultatelor învăţării │profesionale ale formabililor; │ │ │ ││dobândite în context │13.1.4. asigurarea calităţii; │ │ │ ││formal, nonformal şi │13.1.5. utilizarea unor metode de predare -│ │ │ ││informal │învăţare care să dezvolte la formabili: │ │ │ ││ │ - competenţele antreprenoriale; │ │ │ ││ │ - competenţele verzi; │ │ │ ││ │ - competenţele transversale. │ │ │ ││ │13.1.6. întărirea cooperării │ │ │ ││ │interinstituţionale între furnizorii de │ │ │ ││ │formare profesională şi a parteneriatelor │ │ │ ││ │cu companiile. │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │13.2. Înfiinţarea şi dezvoltarea unui │Centrul naţional de │Responsabil: CNDIPT │2018-2020││ │centru naţional de formare continuă a │formare continuă a │Instituţii implicate: MENCŞ │ ││ │profesorilor, formatorilor, evaluatorilor │profesorilor, │ │ ││ │externi şi a tutorilor, din cadrul │formatorilor, │ │ ││ │agenţilor economici implicaţi în formarea │evaluatorilor externi şi │ │ ││ │profesională iniţială, capabil să asigure o│a tutorilor │ │ ││ │dezvoltare coerentă şi unitară a │ │ │ ││ │competenţelor persoanelor cu atribuţii în │ │ │ ││ │furnizarea formării profesionale │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│14. Îmbunătăţirea │14.1. Construcţia/consolidarea/ │Număr de campusuri │Responsabil: MDRAP │2016-2019││infrastructurii │reabilitarea/modernizarea/extinderea │şcolare şi centre │Instituţii implicate: Autorităţi │ ││formării profesionale │infrastructurii de formare profesională la │regionale de formare │locale, MENCŞ, CNDIPT, CRFPA, │ ││iniţiale şi continue │toate nivelurile, cu accent pe campusurile │profesională │parteneri sociali │ ││ │şcolare şi centrele regionale de formare │ │ │ ││ │profesională cu respectarea obligaţiilor de│ │ │ ││ │accesibilitate din perspectiva asigurării │ │ │ ││ │unui sistem de educaţie incluzivă │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │14.2. Elaborarea standardelor de dotare a │Număr de standarde de │Responsabil: MENCŞ, MMFPSPV │2018-2020││ │furnizorilor de formare profesională │dotare a furnizorilor de │Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││ │iniţială/continuă, în raport cu standardele│formare profesională │AJOFM, CRFPA, Comitete sectoriale│ ││ │aferente calificării │iniţială │parteneri sociali │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │14.3. Dotarea cu mijloace didactice şi │Număr de unităţi de │Responsabil: MDRAP │2017-2019││ │echipamente a infrastructurii de formare │învăţământ dotate │Instituţii implicate: Autorităţi │ ││ │profesională iniţială şi continuă la toate │ │locale, MENCŞ, CNDIPT, ANOFM │ ││ │nivelurile, în concordanţă cu standardelor │ │ │ ││ │de dotare a furnizorilor de formare │ │ │ ││ │profesională, care să asigure realizarea │ │ │ ││ │unui sistem incluziv de educaţie şi de │ │ │ ││ │formare profesională │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│15. Promovarea │15.1. Dezvoltarea unui mecanism de │Mecanism de recunoaştere │Responsabil: MENCŞ, MMFPSPV │ 2020 ││excelenţei în educaţia │recunoaştere a excelenţei în furnizarea de │a excelenţei în │Instituţii implicate: CNDIPT, ANC│ ││şi formarea │programe de formare profesională iniţială │furnizarea de programe de│ │ ││profesională │şi continuă │formare profesională │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │15.2. Elaborarea şi implementarea │Metodologie de organizare│Responsabil: MENCŞ │ 2019 ││ │metodologiei de organizare a concursurilor │a concursurilor pe │Instituţii implicate: CNDIPT, │ ││ │pe meserii la nivel judeţean, naţional şi │meserii la nivel judeţean│ISJ/ISMB │ ││ │internaţional │naţional şi internaţional│ │ │└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionaleIndicatori de performanţă:1. Numărul total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a spiritului antreprenorial2. Numărul total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internaţională*Font 7*┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────┬─────────┐│ Direcţie de acţiune │ Acţiuni specifice │Indicatori administrativi│ Responsabil │ Termen/ ││ │ │ │ Instituţii implicate │Perioadă │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│16. Dezvoltarea │16.1. Extinderea metodelor de învăţare care│Număr de firme de │Responsabil: MENCŞ, ISJ, unităţi │2016-2019││componentelor privind │dezvoltă competenţele antreprenoriale ale │exerciţiu │de învăţământ │ ││inovarea, creativitatea│participanţilor la programele de formare │ │Instituţii implicate: CNDIPT │ ││şi spiritului │prin firma de exerciţiu │ │ │ ││antreprenorial din ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│cadrul programelor de │16.2. Sprijin financiar pentru: │Număr de târguri │Responsabil: CNDIPT │2016-2020││formare profesională │a) organizarea de competiţii de dezvoltare │regionale ale firmelor de│Instituţii implicate: ISJ, │ ││ │şi simulare, în cadrul programelor de │exerciţiu │unităţi de învăţământ │ ││ │formare profesională, a planurilor de │ │ │ ││ │afaceri, cum ar fi Business plan; │Număr de târguri │ │ ││ │b) organizarea şi/sau participarea la │naţionale/internaţionale │ │ ││ │târgurile regionale, naţionale şi │ale firmelor de exerciţiu│ │ ││ │internaţionale ale firmelor de exerciţiu. │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│17. Dezvoltarea │17.1. Informarea furnizorilor de formare │Număr de furnizori de │Responsabil: ANPCDEFP │2016-2020││mobilităţii │profesională privind accesarea fondurilor │formare profesională │Instituţii implicate: CNDIPT, ANC│ ││internaţionale în │europene destinate mobilităţii │iniţială │ │ ││formarea profesională │internaţionale în formarea profesională: │ │ │ ││ │ERASMUS+, Fondul Social European │ │ │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │17.2. Formarea personalului furnizorilor de│Număr de reprezentanţi ai│Responsabil: ANPCDEFP │2016-2020││ │formare profesională privind elaborarea │furnizorilor de formare │Instituţii implicate: CNDIPT, ANC│ ││ │cererilor de finanţare pentru accesarea │profesională iniţială │ │ ││ │fondurilor europene destinate mobilităţii │ │ │ ││ │internaţionale în formarea profesională: │ │ │ ││ │ERASMUS+, Fondul Social European │ │ │ │├───────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│18. Extinderea │18.1. Extinderea învăţării mutuale şi a │Reţea de cooperare │Responsabil: MENCŞ, MMFPSPV │2018-2020││învăţării mutuale şi a │schimbului de bune practici, în vederea │internaţională │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││schimbului de bune │asigurării premiselor pentru participarea │ │ANOFM, furnizorii autorizaţi de │ ││practici, în vederea │la o piaţă a muncii europene incluzive la │ │formare profesională iniţială şi │ ││asigurării premiselor │nivel internaţional │ │formare profesională continuă │ ││pentru participarea la ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│o piaţă a muncii │18.2. Extinderea învăţării mutuale şi a │Reţea de cooperare la │Responsabil: MENCŞ,, MMFPSPV │2017-2019││europene incluzive │schimbului de bune practici, în vederea │nivel de macro regiuni │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││ │asigurării premiselor pentru participarea │ │ANOFM, furnizorii autorizaţi de │ ││ │la o piaţă a muncii europene incluzive la │ │formare profesională iniţială şi │ ││ │nivel de macro-regiuni │ │formare profesională continuă │ ││ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────┼─────────┤│ │18.3. Extinderea învăţării mutuale şi a │Reţea de cooperare la │Responsabil: MENCŞ, MMFPSPV │2017-2019││ │schimbului de bune practici, în vederea │nivelul statelor din sud │Instituţii implicate: ANC, CNDIPT│ ││ │asigurării premiselor pentru participarea │estul Europei şi a altor │ANOFM, furnizorii autorizaţi de │ ││ │la o piaţă a muncii europene incluzive la │state partenere ale │formare profesională iniţială şi │ ││ │nivelul statelor din sud estul Europei şi a│Uniunii Europene │formare profesională continuă │ ││ │altor state partenere ale Uniunii Europene │ │ │ │└───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────┘  +  VII. COSTURI ESTIMATE63. Pornind de la datele existente şi de la ipoteze generale, costul total estimat al implementării strategiei pentru perioada 2016-2020 este de 1,8 mld. lei. Costurile totale pentru fiecare direcţie de acţiune au fost estimate pe baza informaţiilor privind disponibilitatea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii, a proiecţiilor privind beneficiarii acestor fonduri în perioada 2016 -2020, precum şi a previziunilor bugetului naţional.64. Finanţarea din Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii a activităţilor prevăzute în strategie se va realiza în conformitate cu prevederile Programului Operaţional Capital Uman precum şi din programele operaţionale complementare: Programul Operaţional Regional prin care vor fi susţinute investiţii în construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaţionale antepreşcolare, preşcolare, pentru învăţământul general obligatoriu, pentru învăţământul profesional şi tehnic şi pentru activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii - alocarea resurselor financiare pentru investiţiile în infrastructura educaţională disponibile prin Programul Operaţional Regional va fi prezentată detaliat pe tipuri de intervenţii cum ar fi campusuri, centre de învăţare pe tot parcursul vieţii, centre de formare profesională, licee tehnologice, etc., în Strategia Naţională pentru Infrastructură Educaţională; Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - prin care se va finanţa înfiinţarea/modernizarea/dotarea instituţiilor de învăţământ secundar superior, filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a învăţământului profesional în domeniul agricol; Programul Operaţional Competitivitate - pentru finanţarea infrastructurii TIC în şcoli şi Programul Operaţional Capacitate Administrativă - pentru finanţarea dezvoltării capacităţii administrative a reprezentanţilor autorităţilor publice centrale. Finanţarea de la bugetul de stat necesară îndeplinirii acţiunilor prevăzute în prezenta strategie se va realiza de către fiecare instituţie/autoritate responsabilă/implicată, în limita fondurilor aprobate anual în bugetele acestora, incluzând cofinanţarea proiectelor realizate cu fonduri europene nerambursabile. Costurile estimate vor necesita ajustări periodice pe toată durata implementării strategiei, pe măsură ce apar planificări anuale şi modificări ale condiţiilor economico-financiare. Costurile totale estimate pentru fiecare direcţie de acţiune sunt prezentate în Anexa nr. 6.  +  VIII. MONITORIZAREA STRATEGIEI EFP DIN ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2016-202065. Implementarea Strategiei EFP necesită o monitorizare şi evaluare continuă în ceea ce priveşte obiectivele, direcţiile de acţiune şi acţiunile specifice împreună cu indicatorii asociaţi. Rezultatele monitorizării reprezintă un ghid pentru adaptarea acţiunilor la schimbările de context legislativ, economic, social şi tehnologic, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor/indicatorilor.66. Implementarea Strategiei EFP depinde de existenţa unui mecanism de monitorizare, care este un element cheie. Acest mecanism de monitorizare reprezintă un punct de pornire pentru un proces decizional bazat pe date concrete, care este în sine un aspect esenţial în susţinerea succesului Strategiei. Pentru implementarea strategiei vor fi elaborate Planuri anuale de acţiune subsecvente Planului de Acţiune 2016-2020. Planul de Acţiune 2016 - 2020 poate include şi alte tipuri de acţiuni care să conducă la realizarea obiectivelor strategice, prin planurile anuale de acţiune subsecvente ce vor fi elaborate.67. Mecanismul de monitorizare a Strategiei EFP, cuprinde o metodologie şi un set de indicatori pentru monitorizare. Prin Metodologie se propune înfiinţarea unui Comitet de Monitorizare, organism format din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor responsabile, aşa cum sunt ele menţionate în Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei EFP - capitolul VI. Comitetul de Monitorizare administrează şi analizează informaţiile privind derularea acţiunilor din Strategie şi oferă consultanţă strategică astfel încât toate părţile interesate să ia decizii bazate pe date concrete. Mecanismul prevede, de asemenea, dezvoltarea unui sistem informatic de management pentru a gestiona datele referitoare la implementarea strategiei.68. Mecanismul de monitorizare presupune colectarea periodică a datelor cu privire la implementarea direcţiilor de acţiune şi a acţiunilor specifice propuse în Strategia EFP şi realizarea unor evaluări care vor avea în vedere efectele şi aspectele calitative ale implementării strategiei şi ale rezultatelor acesteia.Mecanismul de monitorizare este detaliat în Anexa nr. 7.  +  IX. Listă de acronimeAJOFM - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de MuncăANC - Autoritatea Naţională pentru CalificăriANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăANPCDEFP - Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul EFPANPD- Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu DizabilităţiANPIS - Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie SocialăCCD - Casa Corpului DidacticCE - Comisia EuropeanăCEDEFOP - European Centre for the Development of Vocaţional Training - Centru European pentru Dezvoltarea Formării ProfesionaleCJRAE/CMBRAE - Centrul Judeţean/Municipal de Resurse şi Asistenţă EducaţionalăCLDPS - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatelor SocialeCNC - Cadrul Naţional al CalificărilorCNDIPT - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi TehnicCOR - Clasificarea Ocupaţiilor din RomâniaCR - Consorţii RegionaleCVET - Educaţie şi Formare Profesională ContinuăECVET/SECEFP - Sistem European de Credite pentru Educaţie şi Formare ProfesionalăEFP - Educaţie şi Formare ProfesionalăEQAVET - Reţea Europeană pentru Asigurarea calităţii în Educaţie şi Formare ProfesionalăEQF/CEC - Cadrul European al CalificărilorEU, UE - Uniunea EuropeanăESCO - Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/competenţelor, calificărilor şi profesiilorFP - formare profesionalăFPI - formare profesională iniţialăFPC - formare profesională continuăFSE - Fonduri Structurale EuropeneGNAC - Grupul Naţional pentru Asigurarea CalităţiiINS - Institutul Naţional de StatisticăISJ - Inspectorate şcolare judeţeneISMB - Inspectoratul Şcolar al Municipiului BucureştiISCED - Internaţional Standard Classification of Education - Standard Internaţional pentru Clasificarea în EducaţieISCO - Internaţional Standard Classification of Occupations - Standard Internaţional de Clasificare a OcupaţiilorÎPT - Învăţământ profesional şi tehnicÎPV - învăţare pe tot parcursul vieţii - Life Long LearningISJ/ISMB - Inspectoratele Şcolare Judeţene/al Municipiului BucureştiIVET - educaţie şi formare profesională iniţialăLEN - Legea Educaţiei NaţionaleMAI - Ministerul Administraţiei şi InternelorMDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceMENCŞ - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării ŞtiinţificeMFE - Ministerul Fondurilor EuropeneMFP - Ministerul Finanţelor PubliceMMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor VârstnicePAS - Planul de Acţiune al ŞcoliiPLAI - Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPOC - Programul Operaţional CompetitivitatePOCA - Programul Operaţional Capacitate AdministrativăPOR - Programul Operaţional RegionalPNDR - Programului Naţional de Dezvoltare RuralăPRAI - Planul Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământRNC - Registrul Naţional al CalificărilorRO - RomâniaSAM - Şcoala de arte şi meseriiSIIR - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din RomâniaSO - Standard OcupaţionalSPP - Standard de Pregătire ProfesionalăSWOT - Strength, Weaknesses, Opportunites, Threats - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, AmeninţăriTVET/ÎPT - Învăţământ Profesional şi TehnicVET - Vocaţional Education Training - educaţie şi formare profesională  +  Anexa 1Lista documentelor strategice care definesc cadrul planificăriistrategice pentru educaţie şi formare profesională şi învăţarepe tot parcursul vieţiiDocumente strategice care definesc cadrul planificării strategice pentru educaţia şi formarea profesională şi învăţarea pe tot parcursul vieţii: a) Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale (ET 2020)http://www.gnac.ro/wp-content/uploads/downloads/2012/02/Concluziile-Consiliului-din- 12-mai-2009-privind-un-cadru-strategic-pentru-cooperarea-european%C4%83-%C3%AEn-- domeniul-educa%C8%9Biei-%C8%99i-form%C4%83rii-profesionale-ET-2020.pdf b) Concluziile Consiliului din 11 mai 2012 privind capacitatea de inserţie profesională a absolvenţilor educaţiei şi formării profesionale (2012/C 169/04)http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2012:169:FULL from=RO c) Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 "Tineretul în Mişcare - promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional" (2011/C 199/01)http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011H0707(01) from=RO d) Concluziile Consiliului privind un criteriu de referinţă pentru mobilitatea în scop educaţional (2011/C 372/08)http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011XG1220(06) from=RO e) Comunicatul de la Bruges privind intensificarea cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale pe perioada 2011-2020http://www.gnac.ro/wp-content/uploads/downloads/2012/02/Comunicatul-de-la-Bruges- privind-intensificarea-cooper%C4%83rii-europene-%C3%AEn-domeniul-educa%C8%9Biei- %C8%99i-form%C4%83rii-profesionale-pe-perioada-2011-2020.pdf f) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor "Regândirea educaţiei: investiţii în competenţe pentru rezultate socio-economice mai bune"http://www.gnac.ro/wp-content/uploads/downloads/2012/12/Reg%C3%A2ndirea- educa%C8%9Biei-investi%C8%9Bii--%C3%AEn-competen%C8%9Be-pentru-rezultate-socio- economice-mai-bune.pdf g) Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind educaţia şi formarea profesională în Europa 2020 - contribuţia educaţiei şi formării profesionale la redresare, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă 2012/C 393/02http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52012XG1219(02) from=EN h) Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul naţional de reformă al României pentru 2014 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2014http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_românia_ro.pdf i) Rezoluţia Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învăţarea în rândul adulţilor (2011/C 372/01)http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011G1220(01) from=RO j) Education and Training Monitor 2014http://ec.europa.eu/education/tools/et-monitor_en.htm k) Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-româniei- 2013-2020-2030 l) Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020http://www.research.ro/ro/articol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si-inovare-2014- 2020 m) Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01- 31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf n) Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020http://www.minind.ro/%5C/strategie_competitivitate/Strategia_Nationala_de_Competitivi tate_iunie_2014.pdf o) Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii 2009-2020http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Ştiri/00004296/p0yhg_sidru.pdf http://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/downdocs/proiect_sidru_final_ro.pdf p) Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 2020 - Hotărârea Guvernului nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015 - 2020http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2015-DPS/2015-sn-is-rs.pdf  +  Anexa 2ANALIZA CADRULUI ACTUAL AL ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRIIFORMĂRII PROFESIONALEÎn România, formarea profesională în contexte de învăţare formale este asigurată prin două sisteme complementare: sistemul de formare profesională iniţială şi sistemul de formare profesională continuă. Prin formarea profesională iniţială, resursele umane dobândesc în primul rând educaţie, adică competenţe cheie precum şi o calificare care permite obţinerea unui prim loc de muncă şi apoi, prin formarea profesională continuă, se acţionează pentru: actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite; schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă; însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii.Educaţia şi formarea profesională a copiilor, tinerilor şi adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi atitudini, rezultate în urma serviciilor de orientare şi consiliere în carieră şi care sunt necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii; b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate inclusiv prin educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; c) ocuparea unui loc de muncă; d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural; e) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.Învăţarea pe tot parcursul vieţii se centrează atât pe formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări, precum şi a competenţelor cheie. Învăţarea pe tot parcursul vieţii se realizează atât în contexte de învăţare formale, cât şi nonformale şi informale.Formarea profesională iniţialăFormarea profesională iniţială furnizată prin învăţământul profesional şi tehnic este reglementată prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi actele normative de punere în aplicare.În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, cu modificările şi completările ulterioare, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic are drept scop continuarea reformei învăţământului profesional şi tehnic, începută cu sprijinul Uniunii Europene prin Programul PHARE VET RO 9405. În acest scop, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic are următoarele atribuţii principale: a) asigură coordonarea ştiinţifică şi elaborează metodologii de dezvoltare a curriculumului şi a sistemului de evaluare şi de certificare a calificărilor din învăţământul profesional şi tehnic; b) asigură coordonarea ştiinţifică şi elaborează propuneri privind pregătirea personalului didactic din învăţământul profesional şi tehnic; c) asigură coordonarea profesională şi consultanţă ştiinţifică corpului de autori şi formatori naţionali, regionali şi locali din reţeaua de învăţământ profesional şi tehnic; d) asigură corelarea la nivel de principii şi de metodologii a formării iniţiale şi continue a personalului didactic din învăţământul profesional şi tehnic; e) asigură coordonarea ştiinţifică şi dezvoltă, în colaborare cu instituţii şi structuri parteneriale relevante la nivel naţional, programe şi proiecte de profil, în scopul corelării proiectării şi elaborării standardelor de pregătire profesională, a curriculumului şi al evaluării, precum şi al planificării resurselor pentru învăţământul profesional şi tehnic; f) elaborează principiile politicilor educaţionale de dezvoltare a formării profesionale iniţiale prin reţeaua de unităţi şcolare din învăţământul profesional şi tehnic g) asigură coordonarea ştiinţifică a proiectelor de inovare şi de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic; h) proiectează şi elaborează standardele privind dotarea cu echipamente şi resurse materiale pentru învăţământul profesional şi tehnic; i) asigură dezvoltarea şi funcţionarea parteneriatului social în învăţământul profesional şi tehnic la nivel naţional, regional şi local.În urma unor programe comprehensive de reformă, care au vizat întregul sistem, dar şi componentele specifice, învăţământul profesional şi tehnic a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere pentru dezvoltarea ulterioară. În acest sens, Raportul naţional asupra implementării Cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale ET 2020, elaborat de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, iunie 2014, evidenţiază următoarele: a) înfiinţarea învăţământului profesional, rută de formare profesională iniţială, în care stabilirea cifrei de şcolarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor.Existenţa contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiţie prealabilă pentru aprobarea ofertei şcolare. Începând cu anul şcolar 2014-2015 a fost introdus învăţământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a 8-a, reglementat prin ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3136/2013; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic - în primul an, această componentă reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, iar în anul al treilea, aproximativ 72% din timp este alocat pregătirii practice; pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 săptămâni: 5 săptămâni în primul an, 9 săptămâni în anul al doilea şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an. Furnizarea de servicii de orientare şi consiliere în carieră în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesională reprezintă una din provocările sistemului de educaţie actual. Prin prezenta strategie, se propune dezvoltarea acestor servicii care să acompanieze elevii din ÎPT pentru facilitarea integrării lor pe piaţa muncii conform abilităţilor elevului şi motivaţiei lor intrinseci; b) dezvoltarea calificărilor profesionale care sunt oferite prin formarea profesională iniţială, pe baza standardelor de pregătire profesională.Acestea sunt elaborate pornind de la standardele ocupaţionale şi descriu rezultatele învăţării - cunoştinţe, abilităţi, atitudini - grupate în unităţi de rezultate ale învăţării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul naţional al calificărilor; o astfel de abordare constituie premisa pentru implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educaţie şi formare profesională - ECVET, asigurarea transparenţei formării şi certificării la nivel european. Noile standarde de pregătire profesională, pentru nivelurile 3 şi 4 corespunzător Cadrului naţional al calificărilor, care vor fi aplicate în sistem au fost elaborate prin proiectul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 implementat de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic "Curriculum Revizuit în Învăţământul Profesional şi Tehnic - CRIPT"; c) Oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi tehnic este stabilită pe termen mediu şi lung şi ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământul profesional şi tehnic, în scopul asigurării relevanţei ofertei în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii.Modelul a fost proiectat de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, cu sprijinul mai multor instituţii şi experţi cu atribuţii în dezvoltarea resurselor umane şi implementat începând din anul 2004. În perioada 2004 - 2013 au fost realizate actualizări ale instrumentelor utilizate pentru implementarea acestui model. Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local. De asemenea, planificarea strategică este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor, asociaţiilor profesionale, angajaţilor/sindicatelor, administraţiei publice, ale organizaţiilor guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. Partenerii sociali, mai sus menţionaţi, sunt reuniţi în structurile manageriale participative organizate la nivel regional - Consorţiile regionale şi la nivel judeţean - Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social. Consorţiile regionale şi Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social au fost reorganizate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, nr. 4456/08.07.2015. În acest fel este urmărită asumarea deciziilor şi respectarea interesului comun al tuturor celor implicaţi. Modelul combină fluxul decizional de sus în jos cu cel de jos în sus. Decizia de planificare aparţine nivelului judeţean, care se informează din rezultatele documentării şi monitorizării de la nivel regional şi este fundamentată, atât pe baza specificităţii pieţei forţei de muncă, cât şi pe capacitatea de răspuns instituţional a unităţilor de învăţământ. Documentele de planificare strategică sunt: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ- realizat la nivel regional de către Consorţiile regionale, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ - realizat la nivel judeţean de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru formare profesională şi Planul de Acţiune al Şcolii realizat de unitatea de învăţământ la nivelul comunităţii. d) Elaborarea periodică de studii de piaţă a muncii;Ultimul studiu previzional a fost realizat în anul 2011, în cadrul proiectului cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 "Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii". În acest studiu se estimează, la orizontul anului 2013 şi în perspectiva anului 2020, evoluţia cererii de forţă de muncă la nivel naţional şi la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Pentru completarea informaţiilor, precum şi pentru validarea tendinţelor din studiile previzionale, în anul 2011 a fost realizată în firme ancheta privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt de 6-12 luni. Datele au fost colectate de la un eşantion reprezentativ la nivel naţional, care cuprinde 3.836 de companii. e) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale prin crearea de reţele parteneriale între şcoli, constituite pe domenii specifice de formare profesională: Agricultură, Chimie industrială, Protecţia mediului, Comerţ, Economic, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, Electric, Electromecanică, Electronică automatizări, Industrie alimentară, Industrie textilă şi pielărie, Mecanică, Turism şi alimentaţie, Silvicultură şi Fabricarea produselor din lemn.Reţelele parteneriale interşcolare au fost create cu scopul de a promova cooperarea şi schimbul de bune practici în interiorul reţelei şi între şcolile din reţea şi reprezentanţii mediului de afaceri. Un ghid privind dezvoltarea de reţele parteneriale a fost elaborat în 2013 (http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/Ghid%20de%20bune%20practici_A4_bleed%203 mm_228%20pag.pdf); f) Sprijinirea dezvoltării competenţelor antreprenoriale ale elevilor din IPT, prin formarea a 600 de cadre didactice în vederea implementării în procesul instructiv - educativ a unor metode de predare şi de formare profesională care să le dezvolte elevilor competenţele antreprenoriale (de exemplu, prin instruirea elevilor să înfiinţeze firme de exerciţiu) şi prin promovarea dezvoltării, la nivel local, regional şi naţional, de competiţii Business plan.Aceste competiţii presupun elaborarea de către elevii participanţi a unor planuri de afaceri şi prezentarea lor în faţa unui juriu, format din reprezentanţi ai sistemului de educaţie şi ai mediului de afaceri, cu scopul de a forma, descoperi şi valorifica idei de afaceri valoroase ale elevilor din învăţământul profesional şi tehnic; g) Furnizarea de servicii de orientare şi consiliere în carieră în paralel cu urmarea cursurilor de formare profesionalăSchema sistemului de educaţie formare profesională iniţială*)Notă:Începând cu anul şcolar 2016-2017 sistemul naţional de învăţământ nu va mai cuprinde Învăţământul profesional cu durata de 2 ani.Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie, 0-6 ani, formată din nivelul antepreşcolar, 0-3 ani şi învăţământul preşcolar, 3-6 ani, care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; c) învăţământul secundar, care cuprinde: învăţământul secundar inferior sau gimnazial şi învăţământul secundar superior care poate fi: învăţământ liceal şi învăţământ profesional cu durata de minimum 3 ani; d) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succed: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a - a X-a şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a/a XIII-a.Învăţământul liceal - vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de minister.Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului; c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici ori instituţiile publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii - gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională iniţială.Analiza educaţiei şi formării profesionale iniţiale în învăţământul liceal şi profesionalPopulaţia şcolarăRata specifică de cuprindere şcolară*36) pentru populaţia în vârstă de la 15 la 18 de ani a crescut în perioada 2005-2009, de la 81,6% în 2005 la 88.8% în 2009, după care s-a înregistrat o scădere continuă, în 2013 valoarea ratei fiind de 81,4%, sub cea înregistrată în 2005. Notă

    ──────────

    *36) Rata specifică de cuprindere şcolară pe grupe de vârstă - gradul de cuprindere în învăţământ - reprezintă numărul total al elevilor de o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi, ca raport procentual din totalul populaţiei rezidente din aceeaşi grupă de vârstă.

    ──────────
    Pentru populaţia cu vârste cuprinse între 11 şi 14 de ani, în perioada analizată, rata de cuprindere şcolară a înregistrat o creştere de la 78,9% în 2005 la 94,3% în 2010, urmată de o scădere în perioada 2011-2013, ajungând la 91,5% în 2013. Rata specifică de cuprindere şcolară pentru populaţia în vârstă de 15-23 de ani şi peste a crescut între anii 2005 şi 2008, de la 51,8% în 2005 la 78,3% în 2008, după care a existat o scădere importantă, înregistrând 54,5% în 2013.Rata specifică de cuprindere şcolară pe grupe de vârstă (gradul de cuprindere în învăţământ)*)Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior: învăţământ liceal şi profesional*37) Notă

    ──────────

    *37) Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul de un anumit nivel reprezintă ponderea copiilor cuprinşi într- un anumit nivel şcolar (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal etc.), indiferent de vârstă, din populaţia totală de vârstă oficială corespunzătoare respectivului nivel de educaţie, raportată la un anumit an şcolar.

    ──────────
    În anul şcolar 2014-2015, o pondere de 90% din populaţia de 15-18 ani a fost cuprinsă în învăţământul secundar superior, învăţământ liceal şi profesional. Situaţia pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferenţe notabile între rata de cuprindere a populaţiei feminine şi a celei masculine. Evoluţia ratelor de cuprindere după criteriul gen urmează, îndeaproape, valorile pe total.Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior: liceu şi învăţământ profesional┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐│ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/││ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Total │ 96,7│ 96,5│ 96,0│ 94,9│ 91,2│ 90,0│├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Feminin │ 96,0│ 95,6│ 95,3│ 94,2│ 91,1│ 90,3│├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Masculin │ 97,4│ 97,7│ 96,6│ 95,6│ 90,8│ 89,6│└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ Sursa datelor: MENCŞ - Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România, 2015Măsurile de politică educaţională ce au vizat învăţământul profesional în ultimii ani au determinat modificări semnificative în ceea ce priveşte cuprinderea, frecventarea şi finalizarea învăţământului secundar superior.În anul şcolar 2009-2010, Şcolile de Arte şi Meserii*38) au intrat în lichidare; începând cu acest an, nu s-au mai făcut înscrieri în anul I, elevii care au continuat parcurgerea acestei filiere educaţionale fiind cei din anii II şi III; în anul şcolar 2014-2015 s-a reintrodus învăţământul profesional cu durata de 3 ani. Ca urmare, începând cu anul şcolar 2009-2010, rata de cuprindere în învăţământul secundar superior a înregistrat o scădere uşoară de la un an la altul. Scăderea cea mai accentuată se remarcă după anul 2012-2013, când au ieşit din sistemul educaţional toţi elevii înscrişi în Şcolile de Arte şi Meserii. Notă

    ──────────

    *38) Şcoala de arte şi meserii

    ──────────
    În anul şcolar 2014-2015, o pondere de 90% din populaţia de 15-18 ani a fost cuprinsă în învăţământul secundar superior, învăţământ liceal şi profesional. Situaţia pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferenţe notabile între rata de cuprindere a populaţiei feminine şi a celei masculine.La nivelul învăţământului profesional ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009- 2011, de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a Şcolilor de Arte şi Meserii. Începând cu anul şcolar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul şcolar 2014- 2015, an aferent reînfiinţării învăţământului profesional după finalizarea învăţământului gimnazial.Măsurile de politici educaţionale implementate în ultimii ani au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de formare.Având în vedere criteriul gen, se evidenţiază o mai mare cuprindere în învăţământul profesional a populaţiei masculine faţă de a celei feminine. Maximul de aproximativ 7 puncte procentuale se atinge la capetele intervalului analizat, în anii şcolari 2009-2010 şi 2014-2015.Rata brută de cuprindere în învăţământul profesional*)În cifre absolute, evoluţia numărului de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar în învăţământul liceal şi profesional arată o scădere de peste 175.000 de elevi în perioada cuprinsă între anii şcolari 2009-2010 şi 2014-2015, de la 953.173 elevi în anul şcolar 2009-2010 la 777.860 elevi în anul şcolar 2014-2015.La învăţământul liceal, filiera tehnologică asistăm la o scădere cu aproape 112.000 de elevi în intervalul de analiză menţionat adică o scădere cu 25%. Filiera teoretică înregistrează o scădere de 4.800 elevi, adică o scădere cu 1,4%, iar filiera vocaţională înregistrează o uşoară creştere, cu 6.1 elevi, creştere cu 13,6%.La învăţământul profesional s-a produs o scădere drastică a numărului de elevi cuprinşi în perioada cuprinsă între anii şcolari 2009-2010 şi 2011-2012, de la 115.000 de elevi în anul şcolar 2009-2010 la 12.000 elevi în anul şcolar 2011-2012. Începând cu anul şcolar 2012-2013, numărul de elevi cuprinşi în învăţământul profesional creşte semnificativ ajungând în anul şcolar 2014-2015 la aproape 51.000.Se constată că scăderea totală a populaţiei şcolare din învăţământul liceal şi profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învăţământul liceal filiera tehnologică şi învăţământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinşi în aceste forme de educaţie şi formare profesională din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale, de la 59,2% în anul şcolar 2009-2010 la 49,8% în anul şcolar 2014-2015.Evoluţia ponderii elevilor din învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional din total elevilor înscrişi în învăţământul liceal şi profesional *)Evoluţia numărului de elevi înscrişi în învăţământul liceal şi profesional **)Ratele de tranziţie de la învăţământul gimnazial la nivelul secundar superior de educaţie au valori şi evoluţii diferite în funcţie de filiera de formare.În perioada 2009-2013, rata de tranziţie la învăţământul liceal a înregistrat o evoluţie relativ constantă şi uşor în scădere. La nivelul anului şcolar 2014-2015 are loc o scădere majoră, cu 12 puncte procentuale faţă de anul precedent, valoarea indicatorului ajungând la 79,6% - o parte dintre absolvenţii de clasa a VIII-a reorientându-se către învăţământul profesional cu durata de 3 ani.Rata de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional┌───────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┐│ │2009/ │2010/ │2011/ │2012/│2013/│2014/││ │2010*)│2011*)│2012*)│2013 │2014 │2015 │├──────────────────────┬────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│Învăţământ liceal │Total │ 92,6│ -│ -│ 96,7│ 96,7│ 94,4││şi profesional ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│ │Feminin │ 94,2│ -│ -│ 94,4│ 94,6│ 93,4││ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│ │Masculin│ 90,9│ -│ -│ 98,8│ 98,7│ 95,4│├──────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│Învăţământ liceal │Total │ 92,8│ 93,0│ 92,2│ 92,2│ 91,9│ 79,6││ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│ │Feminin │ 93,0│ 93,2│ 92,6│ 92,3│ 92,4│ 84,9││ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│ │Masculin│ 92,6│ 92,8│ 91,8│ 92,0│ 91,5│ 74,4│├──────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│Învăţământ profesional│Total │ 2,2│ -│ -│ 4,5│ 4,8│ 14,9││ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│ │Feminin │ 3,8│ -│ -│ 2,1│ 2,2│ 8,5││ ├────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┤│ │Masculin│ 0,8│ -│ -│ 6,9│ 7,2│ 20,9│└──────────────────────┴────────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┘ Sursa datelor: MENCŞ - Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România, 2015 Notă

    ──────────

    Notă:

    *) Începând cu anul şcolar 2009/2010, ruta de formare prin Şcoala de Arte şi Meserii a intrat în lichidare;

    ──────────
    RezultateLa sfârşitul anului şcolar 2013-2014 situaţia şcolară a elevilor din învăţământul liceal şi profesional se prezintă astfel:*Font 9*┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐│ │ Elevi în │Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor│ Ponderea ││ │ evidenţă la │elevilor │elevilor │ exmatriculaţi cu│ elevilor cu ││ │ sfârşitul │promovaţi│repetenţi│ drept de │situaţia şcolară││ │anului şcolar│ │ │ reînscriere │ neîncheiată │├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤│Filiera teoretică │ 337.938│ 98,07%│ 1,53%│ 0,28%│ 0,12%│├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤│Filiera tehnologică│ 367.486│ 91,73%│ 6,25%│ 1,74%│ 0,28%│├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤│Filiera vocaţională│ 49.403│ 97,96%│ 1,58%│ 0,31%│ 0,15%│├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼────────────────┤│Învăţământ │ 25.342│ 92,21%│ 6,20%│ 1,20%│ 0,39%││profesional │ │ │ │ │ │└───────────────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴─────────────────┴────────────────┘  Sursa datelor: INS - Statistica pentru educaţieSe constată că dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73% şi cele mai mari valori ale repetenţiei, 6,25% din elevi aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar şi ale exmatriculărilor, 1,74% din elevi aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar. La învăţământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic dar la o valoare destul de modestă în comparaţie cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, adică 92,21%.Reînfiinţarea învăţământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu. Rata abandonului şcolar a fost de 4,3% în anul 2013-2014, cu pondere mai mare în cazul populaţiei feminine. În anul şcolar 2013-2014 au abandonat liceul un număr de 21.527 elevi.Datele evidenţiază faptul că băieţii abandonează liceul în proporţie mai mare, comparativ cu fetele: 3,2% în cazul băieţilor şi 2,4% în cazul fetelor.Pe filiere de formare în cadrul învăţământului liceal, situaţia abandonului la nivelul anului şcolar 2013-2014, calculat ca pondere a elevilor care au abandonat din numărul elevilor la începutul anului şcolar, este următoarea: a) rata cea mai mică de abandon şcolar se înregistrează la nivelul filierei vocaţionale - 0,1%; b) rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice - 4,2%, adică 15.817 elevi; în cadrul acestei filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic - 5,1%, resurse naturale şi protecţia mediului - 4,1%; c) la nivelul filierei teoretice rata abandonului a fost de 1,6%, adică 5.662 elevi; în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,2%.Abandonul şcolar în învăţământul liceal, filiera tehnologică, 2013/2014*Font 9*┌────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬─────────┬───────────┐│ │Nr. elevi la│Nr. elevi la│Nr. elevi│ Rata ││ │ începutul │ sfârşitul │ care au │abandonului││ │ anului │ anului │abandonat│ şcolar ││ │ şcolar │ şcolar │studiile │ │├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤│Total │ 771.682│ 750.155│ 21.527│ 2,8│├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤│Filiera tehnologică │ 379.014│ 363.197│ 15.817│ 4,2│├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤│- tehnic │ 191.675│ 181.923│ 9.752│ 5,1│├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤│- resurse naturale şi protecţia mediului│ 59.262│ 56.814│ 2.448│ 4,1│├────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼───────────┤│- servicii │ 128.077│ 124.460│ 3.617│ 2,8│└────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴─────────┴───────────┘ Sursa datelor: MENCŞ - Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România, 2015Analiza ratei abandonului în învăţământul profesional evidenţiază o evoluţie puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a acestei rute de formare. O dată cu implementarea diferitelor forme de învăţământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 7,9% în 2012-2013 şi la 4,3% în 2013-2014. Se constată o pondere mai mare a abandonului în cazul populaţiei feminine, în comparaţie cu populaţia masculină.Abandonul şcolar în învăţământul profesional, procentual┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐│ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/││ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Total │ 8,6│ 19,8│ 30,4│ 7,9│ 4,3│├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Feminin │ 9,7│ 21,9│ 35,8│ 10,5│ 7,1│├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Masculin │ 7,9│ 18,6│ 27,4│ 7,0│ 3,6│└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘Rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentru absolvenţii din anul şcolar 2013-2014 arată faptul că învăţământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenţilor la acest examen şi cea mai slabă reuşită la acest examen.┌─────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬──────────┬──────────┐│ │ Număr de │ Număr de │Reuşiţi│ Pondere │ Pondere ││ │absolvenţi│prezentaţi│ │prezentaţi│ reuşiţi ││ │ │absolvenţi│ │ │ din cei ││ │ │ din anul │ │ │prezentaţi││ │ │ curent │ │ │ │├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────────┼──────────┤│Învăţământ liceal filiera│ 78029│ 72787│ 61417│ 93,28%│ 84,38%││teoretică │ │ │ │ │ │├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────────┼──────────┤│Învăţământ liceal filiera│ 82644│ 52661│ 23675│ 63,72%│ 44,96%││tehnologică │ │ │ │ │ │├─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────────┼──────────┤│Învăţământ liceal filiera│ 11940│ 11405│ 8726│ 95,52%│ 76,51%││vocaţională │ │ │ │ │ │└─────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴──────────┴──────────┘ Sursa datelor: INS - Statistica pentru educaţieEvoluţia numărului de elevi cuprinşi la începutul anului şcolar în învăţământul liceal şi învăţământul profesional în perioada 2009-2015*Font 7*┌─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐│ │ Numărul de elevi înscrişi la începutul anului şcolar │Ponderea││ ├───────────┬───────────┬──────────────────────┬──────────┬───────────┬────────────────┤ÎPT din ││ Anul │Învăţământ │Învăţământ │ Total ÎPT învăţământ │Învăţământ│Învăţământ │Total învăţământ│ total ││ şcolar │ liceal │profesional│ liceal filiera │ liceal │ liceal │ liceal + │ ││ │ filiera │ │ tehnologică + │ filiera │ filiera │ învăţământ │ ││ │tehnologică│ │învăţământ profesional│teoretică │vocaţională│ profesional │ │├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤│2009-2010│ 448516│ 115445│ 563961│ 344945│ 44267│ 953173│ 59,17%│├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤│2010-2011│ 481009│ 54538│ 535547│ 339636│ 45898│ 921081│ 58,1%│├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤│2011-2012│ 497015│ 12382│ 509397│ 343000│ 48753│ 901150│ 56,53%│├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤│2012-2013│ 442397│ 19734│ 462131│ 339060│ 49128│ 850319│ 54,35%│├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤│2013-2014│ 383556│ 26493│ 410049│ 343609│ 49451│ 803109│ 51,06%│├─────────┼───────────┼───────────┼──────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼────────┤│2014-2015│ 336653│ 50788│ 387441│ 340140│ 50279│ 777860│ 49,81%└─────────┴───────────┴───────────┴──────────────────────┴──────────┴───────────┴────────────────┴────────┘ Sursa datelor: INS - Statistica pentru educaţieAnaliza educaţiei şi formării profesionale iniţiale în învăţământul postlicealPopulaţia şcolarăRata brută de cuprindere în învăţământul postliceal a înregistrat o creştere constantă în intervalul analizat, de la valoarea de 6,1% în 2009-2010 la 16,2% în 2014-2015. Analiza valorilor indicatorului pe genuri relevă o creştere a decalajului - în favoarea netă a populaţiei feminine - de-a lungul perioadei analizate, ajungându-se de la o diferenţă de 6-7 puncte procentuale în prima parte a intervalului la una de 10-11 puncte procentuale la finalul său, adică 22% fete faţă de 10,7% băieţi în 2014-2015.Creşterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învăţământul postliceal şi de maiştri se explică prin faptul că această rută a devenit o opţiune atractivă, în condiţiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat şi, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învăţământul superior, de la 45% în 2009/2010 la 31% în 2014/2015.Rata brută de cuprindere în învăţământul postliceal, în procente┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐│ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/││ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Total │ 6,1│ 7,5│ 9,0│ 12,4│ 14,1│ 16,2│├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Feminin │ 9,0│ 11,5│ 13,0│ 17,4│ 19,2│ 22,0│├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Masculin │ 3,3│ 4,1│ 5,1│ 7,6│ 9,2│ 10,7│└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘Sursa datelor: MENCŞ - Raport asupra stării sistemuluinaţional de învăţământ preuniversitar din România, 2015Ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 ani şi peste înregistrându-se cea mai amplă creştere. Se poate estima că intrarea în cadrul învăţământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opţiunea pentru şcolile postliceale şi de maiştri la o vârstă mai mare decât cea teoretică corespunzătoare este, cel mai probabil, determinată de mai multe aspecte: a) inserţia pe piaţa muncii a unora dintre absolvenţii de liceu a dus la conştientizarea nevoii de completare a formării profesionale, prin reîntoarcerea în sistemul de educaţie. b) în ultimii ani, a crescut ponderea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat şi, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învăţământul superior.Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învăţământul postliceal, în procente┌──────┬─────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐│Vârsta│ Gen │2009-│2010-│2011-│2012-│2013-│2014-││ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │├──────┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│19 ani│Total │ 1,6│ 2,3│ 2,7│ 3,5│ 4,2│ 4,3││ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ │Feminin │ 2,6│ 3,7│ 4,2│ 5,3│ 5,9│ 6,0││ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ │Masculin │ 0,7│ 1,0│ 1,3│ 1,9│ 2,5│ 2,6│├──────┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│20 ani│Total │ 2,2│ 2,2│ 3,4│ 4,4│ 5,1│ 5,6││ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ │Feminin │ 3,7│ 3,5│ 5,2│ 6,3│ 7,1│ 7,9││ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ │Masculin │ 0,9│ 0,9│ 1,6│ 2,5│ 3,1│ 3,5│├──────┼─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│21 ani│Total │ 14,0│ 16,4│ 18,4│ 28,4│ 31,3│ 38,3││şi ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│peste │Feminin │ 20,0│ 23,5│ 26,0│ 39,4│ 42,3│ 51,9││ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ │Masculin │ 8,2│ 9,5│ 11,0│ 18,0│ 20,8│ 25,7│└──────┴─────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘Sursa datelor: MENCŞ - Raport asupra stării sistemuluinaţional de învăţământ preuniversitar din România, 2015RezultateLa sfârşitul anului şcolar 2013-2014 situaţia şcolară a elevilor din învăţământul liceal şi profesional se prezintă astfel:*Font 9*┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────┬───────────┐│Forma de organizare│ Elevi în │ Elevi │ Elevi │ Elevi │ Elevi cu ││ a învăţământului │ evidenţă la │promovaţi│repetenţi│exmatriculaţi│ situaţia ││ postliceal │ sfârşitul │ │ │ cu drept de │ şcolară ││ │anului şcolar│ │ │ reînscriere │neîncheiată│├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤│Şcoală postliceală │ 87387│ 83973│ 1168│ 1973│ 273│├───────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┤│Şcoala de maiştrii │ 7155│ 6760│ 170│ 198│ 27│└───────────────────┴─────────────┴─────────┴─────────┴─────────────┴───────────┘┌───────────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬─────────────────────┐│Forma de organizare│Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor│Ponderea elevilor cu ││ a învăţământului │elevilor │elevilor │exmatriculaţi cu │ situaţia şcolară ││ postliceal │promovaţi│repetenţi│ drept de │ neîncheiată ││ │ │ │ reînscriere │ │├───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────────┤│Şcoală postliceală │ 96.09%│ 1.34%│ 2.26%│ 0.31%│├───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────┼─────────────────────┤│Şcoala de maiştrii │ 94.48%│ 2.38%│ 2.77%│ 0.38%│└───────────────────┴─────────┴─────────┴─────────────────┴─────────────────────┘  Sursa datelor: INS - Statistica pentru educaţieAnaliza valorilor ratei abandonului şcolar de la acest nivel de învăţământ evidenţiază o creştere semnificativă de la un an la altul, urmată de o scădere la nivelul anului 2013-2014 adică o rată de abandon de 7,9%.Rata abandonului şcolar în învăţământul postliceal, în procente┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐│ │2009-│2010-│2011-│2012-│2013-││ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│Total │ 5,5│ 5,5│ 6,1│ 8,9│ 7,9│└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ Sursa datelor: MENCŞ - Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România, 2015Eficienţa externă a formării profesionale iniţialeRata de ocupare arată situaţii foarte diferite pe grupe de vârstă. Astfel, dacă la grupa 20-24 de ani rata de ocupare s-a situat pe toată perioada 2002-2014, sub media UE 28 - în anul 2014 a fost de 36,4%, cu 12 puncte procentuale sub media UE 28 de 48,4%, la grupa de vârstă 25 -29 de ani şi grupa de vârstă 30-34 de ani, ratele de ocupare din ultimii ani au fost foarte aproape de media UE 28 -de exemplu, 71,1% la grupa de vârstă 25-29 în 2014 faţă de 71,2% media UE 28-, fie chiar superioare mediei UE 28, de exemplu 79,2% la grupa de vârstă 30-34 de ani, în 2014 faţă de 77,2% media UE 28.Analiza comparativă România-UE 28 arată că ratele de ocupare după nivelul de educaţie, la grupa de vârstă 20-64 de ani, sunt similare pentru grupele educaţionale cu nivel de educaţie ISCED 0-2 şi 5-8. Astfel, pentru grupa ISCED 0-2, în 2014, rata de ocupare la nivelul UE 28 a fost de 43,3%, iar la nivel naţional în România 44,4%. Pentru grupa ISCED 5-8, în 2014, la nivelul UE 28, rata de ocupare a fost de 82%, iar la nivel naţional în România 82,5%. Rata de ocupare la nivel naţional în România pentru grupul ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanţă de 3,4 puncte procentuale.Începând din anul 2009 tendinţa ratei de ocupare la nivel naţional la grupa ISCED 5-8 este descrescătoare, de la 84,1% în 2006 la 82,5% în 2014. La grupa cu nivel de educaţie ISCED 0-2 este înregistrată, în ultimii patru ani, o creştere a gradului de ocupare, de la 40,9% în 2011 la 44,4% în 2014.Cu rata de ocupare de 66,2% pentru absolvenţii cu niveluri educaţionale ISCED 3-8 în 2014, România se situează sub media europeană de 76,2% şi la mare distanţă de ţinta propusă la nivel european pentru 2020 care este 82%.Rata de ocupare a absolvenţilor cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani, la 1-3 ani după absolvire, a înregistrat o tendinţă de scădere după 2009. Pentru absolvenţii cu nivelul de educaţie secundar superior, ISCED 3-4, rata de ocupare a fost de 57,2 în 2014 % faţă de 69,1% în 2009.Începând din 2009, a fost înregistrată o scădere continuă a ratelor de ocupare a tinerilor absolvenţi de învăţământ terţiar, ISCED 5-8, de la 85,9% în 2009 la de 74,2% în 2014.Rata de ocupare după nivelul de educaţie grupa de vârstă 20-64 ani *)Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, pe niveluri de educaţie*39), în procente Notă

    ──────────

    *39) Calculată de la 1 până la 3 ani de la finalizarea celui mai înalt nivel de educaţie.

    ──────────
    ┌─────────────────────┬─────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐│ ISCED 3-8 │ UE -28/RO │2009│2010│2011│2012│2013│2014│├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ISCED niveluri 3-8 │Uniunea Europeană│78.5│77.6│77.1│76.3│75.4│76.1││(ţintă europeană 82%)│ │ │ │ │ │ │ │├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ │România │77.7│71.2│70.8│70.1│67.2│66.2│├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ISCED niveluri 3 şi 4│Uniunea Europeană│72.6│72.2│71.1│70.2│69.5│70.5│├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ │România │69.1│60.8│58.9│59.3│55.0│57.2│├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ISCED niveluri 5-8 │Uniunea Europeană│84.2│82.9│82.8│81.9│80.9│80.8│├─────────────────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤│ │România │85.9│82.4│81.3│79.0│77.1│74.2│└─────────────────────┴─────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ Sursa datelor: Eurostat 2015Formarea profesională continuăÎn conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează Autoritatea Naţională pentru Calificări, care are ca atribuţii principale: elaborarea, implementarea şi actualizarea Cadrului naţional al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionarea Registrului naţional al calificărilor, Registrului naţional al furnizorilor de formare profesională a adulţilor şi Registrului naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale; asigurarea compatibilităţii sistemului naţional al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european şi internaţional; participarea la elaborarea unor planuri sau programe de interes naţional în domeniul calificărilor; coordonarea şi controlul, la nivel naţional, a procesului de elaborare a standardelor ocupaţionale; înaintarea de propuneri de politici şi de strategii naţionale, de acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulţilor către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.La nivelul Autorităţii Naţionale pentru Calificări s-a constituit în 2015 un Consiliu Consultativ format din 33 de persoane - reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, ai administraţiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor, precum şi reprezentanţi ai comitetelor sectoriale. Această structură are menirea de a stabili o legătură eficientă între piaţa muncii - patronate/sindicate - studenţi şi instituţiile implicate în formarea profesională continuă a adulţilor - învăţare pe tot parcursul vieţii. Activitatea pe care o desfăşoară Consiliul Consultativ vizează şi cercetarea aplicată, prin care se evidenţiază ocupaţiile solicitate de piaţa muncii pentru următorii 2-5 ani, până în 2020 referitoare la nevoile angajatorilor privind competenţele şi abilităţile deficitare pe piaţa muncii. Astfel, Comitetele Sectoriale au creat o listă ce cuprinde peste 700 de ocupaţii, atât de nivel universitar cât şi profesional, ce necesită formare profesională în perioada 2016-2020.Formarea profesională continuă se realizează atât prin programe de formare profesională autorizate, organizate de furnizori de formare profesională autorizaţi, pentru nivelurile 1-5 conform Cadrului naţional al calificărilor, cât şi prin evaluarea competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale, pentru nivelurile 1-3 conform Cadrului naţional al calificărilor.Actul normativ care reglementează formarea profesională a adulţilor este Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 republicată, adulţii fiind, în sensul acestei ordonanţe, persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă şi pot participa la programe de formare profesională, în condiţiile legii.Formarea profesională a adulţilor are ca principale obiective: a) facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii; b) pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de muncă; c) actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite; d) schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă; e) însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; f) promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii.Formarea profesională a adulţilor se organizează prin programe de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare, specializare, definite astfel: a) iniţierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competenţe specifice unei calificări conform standardului ocupaţional sau de pregătire profesională; b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice uneia sau mai multor ocupaţii; c) perfecţionarea, respectiv specializarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale unei persoane care deţine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenţelor în cadrul aceleiaşi calificări, dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă, dobândirea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi.Competenţele profesionale se dobândesc pe cale formală, nonformală sau informală care, în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000, republicată, se definesc astfel: a) prin calea formală se înţelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; b) prin calea nonformală se înţelege practicarea unor activităţi specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; c) prin calea informală se înţelege formarea profesională neinstituţionalizată, nestructurată şi neintenţionată - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educaţional, familie, societate sau mediu profesional.Formarea profesională continuă trebuie înţeleasă ca un ansamblu de măsuri având ca scop final dezvoltarea individuală, creşterea competitivităţii şi sprijinirea dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere, fiind astfel o componentă vitală a politicilor în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, atât la nivelul naţional, cât şi european. Conform datelor statistice, în 2014 România atinge abia un procent de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii de 1,5% din totalul populaţiei active, faţă de media EU de 10,7%, conform Eurostat.Formarea profesională continuă se desfăşoară pe două dimensiuni: 1) evaluarea competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale, nivel 1-3 conform Cadrului naţional al calificărilor, în condiţiile art. 45 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000, republicată Procesul prin care unei persoane i se certifică competenţele se desfăşoară într-un centru de evaluare a competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale. A se vedea schema de mai jos. 2) formare profesională prin programe de calificare, iniţiere, specializare şi perfecţionare, organizate de furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii;Programele de formare profesională asigură dobândirea de competenţe în conformitate cu Standardele ocupaţionale/Standardele de pregătire profesională recunoscute la nivel naţional şi se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire, profesii, ocupaţii, ţinându-se cont de nevoile de pe piaţa muncii.Autorizarea este procesul în urma căruia furnizorii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaştere naţională, conform Ordinului comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei şi cercetării nr. 353/5202 din 23 iulie 2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor.Autorizarea furnizorilor de formare profesională se realizează de către comisiile de autorizare judeţene/a municipiului Bucureşti, conform art. 26 alin. (1)-(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000, republicată.PROCEDURA DE EVALUARE ŞI CERTIFICARE A COMPETENŢELOR OBŢINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALECentrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale: persoana juridică de drept public sau privat care este autorizată să organizeze procese de evaluare şi să certifice competenţele profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale în condiţiile stabilite prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 4543/468/2004.PROCEDURA DE AUTORIZARE A CENTRELOR DE EVALUARE ŞI CERTIFICARE A COMPETENŢELOR OBŢINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALE┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Certificarea evaluatorilor de competenţe │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Elaborarea instrumentelor de evaluare │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Testarea instrumentelor de evaluare în condiţii de muncă reală │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Culegerea dovezilor necesare demonstrării îndeplinirii criteriilor │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Întocmirea listei dovezilor │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Întocmirea matricei de stabilire a nivelului de performanţă │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Întocmirea raportului de evaluare │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Cuprinde: matricea de stabilire a nivelului de performanţă şi motivarea ││stabilirii respectivului nivel de performanţă │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Depunere cerere de autorizare şi dosar de autorizare │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│La sediul ANC - Centru Naţional de Acreditare │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Analiza dosarului de autorizare │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ANC - Centrul Naţional de Acreditare │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Soluţionarea cererii de autorizare │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ANC - Centrul Naţional de Acreditare │└─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘                                      v┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI CENTRULUI │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ANC - Centrul Naţional de Acreditare înregistrează fiecare autorizaţie emisă││în Registrul de evidenţă al autorizaţiilor de funcţionare a centrelor │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Cadrul legislativ privind formarea profesională a adulţilor este format din: A) Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicatăÎn iunie 2013, Parlamentul României a aprobat Legea nr. 167/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000, cu modificările şi completările ulterioare privind formarea profesională a adulţilor.Principalele obiective ale modificărilor legislative au vizat, în principal, următoarele: a) introducerea formării profesionale a adulţilor, finalizată cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaştere naţională şi/sau certificate de competenţe profesionale, în sfera sistemului naţional de educaţie şi formare profesională şi a activităţilor de interes general care nu cad sub incidenţa directivei serviciilor; b) flexibilizarea şi simplificarea procedurilor de autorizare a furnizorilor de formare profesională, prin posibilitatea de reînnoire a autorizaţiei la cererea furnizorului; c) înregistrarea sistematică a tuturor furnizorilor de formare profesională care desfăşoară activităţi de formare profesională a adulţilor, la nivel judeţean, de către secretariatul tehnic al comisiei de autorizare judeţene, precum şi la nivel naţional, de către Autoritatea Naţională pentru Calificări; d) simplificarea procedurilor necesare privind accesul la exercitarea serviciilor de formare profesională prin intermediul Punctului de contact unic electronic; e) completarea atribuţiilor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Autoritatea Naţională pentru Calificări şi a comisiilor de autorizare pe aspecte ce ţin de formarea profesională a adulţilor; f) introducerea principiilor pentru asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor; asigurarea calităţii este parte integrantă a gestionării interne a instituţiilor de formare profesională a adulţilor; asigurarea calităţii include evaluarea regulată a instituţiilor, a programelor lor sau a sistemelor de asigurare a calităţii prin intermediul unor organisme externe de control; organismele externe de control responsabile pentru asigurarea calităţii fac obiectul unor controale regulate; asigurarea calităţii include informaţii despre situaţii, aporturi, procese şi rezultate, punând în acelaşi timp accentul pe efecte şi pe rezultatele învăţării; iniţiativele de asigurare a calităţii sunt coordonate la nivel naţional şi judeţean pentru a se asigura supravegherea, coerenţa, sinergia şi analiza întregului sistem; asigurarea calităţii este un proces de cooperare care implică toate nivelurile şi sistemele de învăţământ şi de formare profesională şi toate părţile interesate la nivel naţional; g) obligativitatea introducerii în cadrul sistemelor de asigurare a calităţii a următoarelor elemente: obiective şi standarde clare şi măsurabile; orientări pentru punerea în aplicare, inclusiv privind implicarea părţilor interesate; resurse adecvate; metode coerente de evaluare, asociind autoevaluarea cu revizuirea externă; mecanisme de raportare şi proceduri de îmbunătăţire; rezultate ale evaluării accesibile pe scară largă; h) identificarea surselor de finanţare pentru formarea profesională a adulţilor: fonduri proprii ale angajatorilor; bugetul asigurărilor pentru şomaj; sponsorizări, donaţii, surse externe atrase; taxe de la persoanele participante la programele de formare profesională; stabilirea obiectivelor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane la nivelul angajatorilor: asigurarea forţei de muncă corespunzătoare cerinţelor noilor locuri de muncă; reconversia profesională a salariaţilor pentru a face faţă transformărilor de la locurile de muncă; reducerea impactului social al proceselor de restructurare şi reorganizare ale angajatorilor; creşterea mobilităţii profesionale a lucrătorilor; crearea de noi locuri de muncă; i) stabilirea obligaţiei angajatorilor de a comunica trimestrial informaţiile referitoare la angajaţii care au beneficiat de formare profesională, cu impact direct asupra creşterii gradului de participare a adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii; j) îmbunătăţirea conţinutului standardelor ocupaţionale prin obligativitatea Autorităţii Naţionale pentru Calificări de a elabora metodologia de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a standardelor ocupaţionale, în colaborare cu comitetele sectoriale şi aprobarea prin ordin comun al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; k) având în vedere contextul socio-demografic marcat de fluxuri migraţioniste, cu care se confruntă Uniunea Europeană, este necesară dezvoltarea de programe de alfabetizare pentru cetăţeni români şi străini, care să fie accesibile la clasă, dar şi în mediul online. De asemenea, pentru o integrare socio-profesională facilă, sunt oportune măsuri în favoarea participării la cursuri de calificare pentru cetăţenii români şi străini, indiferent de nivelul şcolar atins. Introducerea testărilor legate de nivelul de alfabetizare în limba română şi de capacitate este obligatorie să poată să participe la un curs de calificare care să îi permită integrarea pe piaţa muncii. B) Legea nr. 279/2005, privind ucenicia la locul de muncă, cu modificările şi completările ulterioareÎn iunie 2013, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 179/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.Principalele aspecte ale noilor reglementări referitoare la ucenicia la locul de muncă au vizat următoarele: a) asigurarea calităţii programelor de formare profesionalăFormarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie, prevăzută la art. 1 din Legea nr. 279/2005, republicată se organizează de către furnizorii de formare profesională autorizaţi în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000, republicată.Formarea profesională prin ucenicie cuprinde pregătirea teoretică şi pregătirea practică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi, după caz, cu legile speciale care reglementează respectiva ocupaţie.Programele de formare profesională prin ucenicie la care participă ucenici cu nevoi speciale sunt adaptate la particularităţile specifice fiecărei categorii de persoane. b) acces la ucenicie pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncăAngajatorii au obligaţia să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, care oferă gratuit servicii de informare şi consiliere, locurile de muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie. Pentru identificarea cererii şi ofertei de ucenicie, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti pot organiza burse pentru locurile de muncă declarate vacante, inclusiv pentru persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau pentru persoanele cu handicap. c) implicarea activă a angajatorilor şi furnizorilor autorizaţi în programul de uceniciePentru coordonarea activităţii ucenicului, angajatorul desemnează un coordonator de ucenicie care are obligaţia de a colabora cu furnizorul de formare profesională autorizat.Pe durata efectuării formării practice, supravegherea şi îndrumarea ucenicului sunt asigurate de formatorii furnizorului de formare profesionale, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000, republicată.În vederea pregătirii ucenicului, angajatorul încheie cu un furnizor de formare un contract de prestări de servicii, prevăzut la art. 4 lit. e) din lege. d) flexibilitate crescută în încheierea contractelor de ucenicie - se solicită numai documentele necesare pentru încheierea contractului de ucenicie, care sunt cele necesare încheierii unui contract de muncă. e) constituirea de surse de finanţare viabile - cheltuielile pentru formarea profesională a salariaţilor care au statut de ucenic, se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit, în condiţiile art. 47 al Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000, republicată. f) susţinerea financiară a uceniciei se poate face din: fondurile proprii ale angajatorilor, bugetul asigurărilor de şomaj, în limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, la cererea angajatorilor; sponsorizări ale unor persoane fizice/juridice, în condiţiile respectării Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare; fonduri structurale europene: ucenicia finanţată din fonduri europene poate constitui o cale de utilizare eficientă a fondurilor europene în România.Consolidarea formării profesionale continue este unul dintre principalele obiective ale educaţiei naţionale, în contextul schimbărilor socio-economice şi al Agendei Comisiei Europene pentru noi competenţe şi locuri de muncă: o contribuţie europeană la ocuparea integrală a forţei de muncă. Societatea actuală, aflată într-o continuă schimbare a generat necesitatea adaptării individului la noile cerinţe ale pieţei muncii, aceasta însemnând de multe ori dobândirea de noi competenţe, deprinderi şi/sau aptitudini, astfel fiind esenţial ca educaţia şi formarea profesională continuă să răspundă necesităţilor reale din piaţa muncii, oferind soluţii atât individului, cât şi angajatorilor. Scopul sistemului de formare profesională continuă este de a pune în acord dobândirea competenţelor cu necesităţile angajatorilor şi cu aşteptările individuale.Sistemul naţional de formare profesională continuă se află într-un amplu proces de organizare şi redefinire a principalelor concepte care stau la baza sa, proces condiţionat şi determinat în egală măsură de sarcinile asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, în domeniul educaţiei şi formării profesionale, dar şi de provocările ridicate şi nevoile identificate deopotrivă ale pieţei muncii, principalilor actori din sistemul de educaţie şi mai ales ale participanţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii, adulţii.Dezvoltarea competenţelor este esenţială pentru a creşte productivitatea, pentru a favoriza competitivitatea şi pentru a promova o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii. În conformitate cu studiile recente ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi ale Comisiei Europene, nu numai educaţia formală, ci şi formarea în contexte non-formale şi informale, dobândirea de competenţe dobândite pe parcursul vieţii cresc şansele de a găsi un loc de muncă.Formarea profesională continuă este un domeniu confruntat cu o serie de provocări, nu în ultimul rând cu diversitatea sa. În linii generale, este nevoie de date fiabile, în timp real, la nivelul întregului sector de învăţare pe tot parcursul vieţii, pentru a permite realizarea unei evaluări cu înalt grad de predicţie şi a unor scenarii posibile în perspectivă şi în egală măsură este necesară implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă, în acord cu liniile europene.La momentul actual, Autoritatea Naţională pentru Calificări gestionează Registrul Naţional al Furnizorilor de Formare Profesională a Autorizaţi prin colectarea de date de la comisiile judeţene/ale municipiului Bucureşti de autorizare a furnizorilor de formare profesională. Pentru îmbunătăţirea procesului de colectare a datelor este necesară introducerea de măsuri care să oblige/constrângă comisiile judeţene să raporteze periodic informaţiile referitoare la furnizorii de formare profesională autorizaţi.Conform informaţiilor deţinute de Autoritatea Naţională pentru Calificări, evoluţia pe ani a tipurilor de programe de formare profesională autorizate indică trenduri diferite de la judeţ la judeţ, făcând dificilă estimarea pe termen mediu sau lung, mai ales având în vedere procesul foarte dificil de colectare a datelor din sistem - raportările comisiilor de autorizare către Autoritatea Naţională pentru Calificări sunt segmentate şi lacunare; de asemenea, datele disponibile evidenţiază că programele de tip calificare sunt cele mai căutate, fiind urmate de cele de tip perfecţionare.Este nevoie de o serie măsuri în sprijinul adulţilor care au părăsit şcoala, fără calificări adecvate, şi care doresc să repornească sau să-şi continue educaţia de bază, în orice moment, pe tot parcursul vieţii lor. De aceea, aceste persoane trebuie sprijinite pentru a obţine recunoaşterea competenţelor pe care le deţin şi pe care le-au obţinut în urma învăţării non-formale şi informale. În anul 2014, s-a înfiinţat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 Centrul Naţional de Acreditare, ca structură fără personalitate juridică, cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competenţelor profesionale, precum şi pentru a acredita centre de evaluare a competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale şi organisme de evaluare.Principalele atribuţii ale Centrul Naţional de Acreditare sunt: a) autorizează şi monitorizează centrele de evaluare a competenţelor profesionale; b) elaborează metodologia de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, pe care o supune aprobării, conform legii; c) gestionează, actualizează şi răspunde de Registrul certificatelor eliberate centrelor de evaluare a competenţelor şi furnizorilor de educaţie şi formare profesională continuă; d) gestionează, actualizează şi răspunde de Registrul de evidenţă a autorizaţiilor eliberate centrelor de evaluare a competenţelor profesionale.Mai jos, este redată distribuţia pe ani a numărului centrelor de evaluare a competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizate.┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Distribuţia pe ani a numărului de centre de evaluare a performanţelor ││ obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizate - nivel naţional │├───────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┤│Anul │2011│2012│2013│2014│2015│├───────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤│Nr. centre de evaluare a performanţelor obţinute pe│ 61│ 67│ 52│ 26│ 31││alte căi decât cele formale │ │ │ │ │ │└───────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┘Distribuţia pe ani a numărului de centre de evaluare a performanţelor obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizate nivel naţional:
     +  Anexa 3ANALIZA SWOTAnaliza SWOT îşi propune să prezinte elementele pe care se fundamentează Strategia educaţiei şi formării profesionale, structurate în puncte tari, slabe, oportunităţi şi ameninţări. Din analiza corelată a acestor elemente, s-au definit cele 4 obiective strategice şi s-au stabilit direcţiile de acţiune şi acţiunile specifice aferente (Capitolul VI).*Font 8*┌───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐│ PUNCTE TARI │ PUNCTE SLABE │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│Sistemul de educaţie şi formare profesională este │Cele două subsisteme nu funcţionează în mod ││constituit din două subsisteme care răspund în mod │armonios, există paralelisme şi ││specific nevoilor diferiţilor beneficiari: │disfuncţionalităţi privind cadrul legislativ şi ││a) formarea iniţială - asigurată de subsistemul de │instituţional. ││ educaţie şi formare profesională din învăţământ │ ││ pentru profesionalizarea tinerei generaţii │ ││b) formarea profesională a adulţilor care asigură │ ││ recalificarea, perfecţionarea, specializarea │ ││ forţei de muncă. │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│I. Relevanţa sistemelor de educaţie şi formare │I. Relevanţa sistemelor de educaţie şi formare ││profesională în raport cu cerinţele pieţei muncii │profesional în raport cu cerinţele pieţei muncii ││din punct de vedere al deficitului de competenţe şi│din punct de vedere al deficitului de competenţe ││calificări │şi calificări │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│1. Instrumentele de descriere a ocupaţiilor şi │1. Instrumentele de descriere a ocupaţiilor şi ││calificărilor │calificărilor ││1.1. Existenţa reglementărilor necesare elaborării │1.1. Registrul Naţional al Calificărilor - ││Registrului Naţional al Calificărilor │neoperaţional ││1.2. Existenţa metodologiilor de elaborare a │1.2. Inexistenţa metodologiilor de elaborare a ││Standardelor de pregătire profesională în formarea │calificărilor ce se pot obţine prin diferite rute││profesională iniţială │profesionale în sistemul de formare iniţială şi ││1.3. Expertiza în sistem, legată de cadrul de │continuă în termeni de rezultate ale învăţării ││reglementare şi implementare a Sistemului European │1.3. Insuficienta adecvare la nevoile ││de Credit pentru Educaţie şi Formare │identificate a cadrului de reglementare şi ││Profesională - ECVET în formarea profesională │implementare a Sistemului European de Credit ││1.4. Existenţa unui număr de standarde ocupaţionale│pentru Educaţie şi Formare Profesională - ECVET ││standarde de pregătire profesională şi curricula │în formarea profesională ││actualizate │1.4. Inexistenţa standardelor ocupaţionale şi ││1.5. Dezvoltări realizate prin proiecte │standardelor de pregătire profesională şi ││cofinanţate din Fondul Social European prin │curricula pentru toate ocupaţiile/calificările ││Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea │1.5. Neactualizarea standardelor ocupaţionale/ ││Resurselor Umane 2007-2013 cum ar fi proiectul │standardelor de pregătire profesională şi a ││implementat de Centrul Naţional de Dezvoltare a │curriculei pentru toate ocupaţiile/calificările, ││Învăţământului Profesional şi Tehnic "Curriculum │în special pentru economia verde ││Revizuit în Învăţământul Profesional şi Tehnic - │1.6. Neaprobarea Metodologiei de elaborare, ││CRIPT", prin care a fost îmbunătăţită descrierea │validare, aprobare şi gestionare a standardelor ││calificărilor pe baza rezultatelor învăţării şi │ocupaţionale. ││implicarea partenerilor sociali/angajatorilor în │ ││descrierea acestora. │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│2. Mecanisme pentru anticiparea competenţelor │2. Mecanisme pentru anticiparea competenţelor ││solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor │solicitate pe piaţa muncii, definirea ││profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii │profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/││calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi │revizuirii calificărilor în concordanţă cu ││cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei│abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru ││de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la │nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea ││nevoile şi tendinţele pieţei muncii │programelor de învăţământ la nevoile şi ││2.1. Existenţa unor instrumente pentru anticiparea │tendinţele pieţei muncii ││nevoilor de calificări şi competenţe ale pieţei │2.1. Lipsa aplicării sistematice a instrumentelor││muncii precum şi o serie de rezultate ale acestor │pentru anticiparea nevoilor de calificări şi ││instrumente (Studii de piaţa muncii, Studii │competenţe ale pieţei muncii cum ar fi: studii ││previzionale privind cererea de formare │previzionale privind cererea de formare ││profesională şi anchete în firme, realizate în │profesională, anchete în firme, studii de piaţa ││perioada 2003-2012 de către Centrul Naţional de │muncii ││Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic │2.2 Lipsa abordării integrate a furnizării de ││cu sprijinul mai multor instituţii şi experţi) │servicii de orientare şi consiliere în carieră cu││2.2. Existenţa mecanismelor şi metodologiilor de │oferta angajatorilor şi/sau cu cerinţele pieţei ││elaborare a documentelor de planificare strategică │muncii, care conduce la o analiză redusă a ││şi la nivelul furnizorilor de formare profesională │caracteristicilor capitalului uman care urmează ││iniţială: Planul Regional de Acţiune pentru │să intre pe piaţa muncii şi la incapacitatea ││Învăţământ, Planul Local de Acţiune pentru │angajatorilor de a construi predicţii în funcţie ││Învăţământ, Planul de Acţiune al Scolii, │de resursele şi interesele celor nou-intraţi ││actualizate periodic începând din anul 2004 │2.3. Lipsa elaborării sistematice a unor studii ││2.3. Expertiza structurilor responsabile cu │de impact privind formarea profesională ││elaborarea documentelor de planificare strategică a│2.4. Aria de acţiune a documentelor de ││nevoilor de formare profesională iniţială la nivel │planificare strategică a nevoilor de formare ││regional: Consorţiile regionale şi local: │profesională - limitată la formarea profesională ││Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului │iniţială ││Social │2.5. Capacitatea instituţională a structurilor ││2.4. Existenţa unei structurii centrale, Centrul │responsabile cu elaborarea documentelor de ││Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional│planificare strategică - relativ limitată ││şi Tehnic, cu expertiză relevantă în ceea ce │2.6. Resurse insuficiente la nivelul ││priveşte planificarea strategică a ofertei pentru │instituţiilor responsabile pentru exercitarea ││învăţământul profesional şi tehnic, în concordanţă │integrală a rolului de gestionare a bazelor de ││cu nevoile pieţei muncii │date necesare planificării strategice a ofertei ││2.5. Dezvoltări realizate prin proiecte │învăţământului profesional şi tehnic, în ││cofinanţate din Fondul Social European prin │concordanţă cu nevoile pieţei muncii şi a ││Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea │persoanelor interesate. ││Resurselor Umane 2007-2013, cum ar fi proiectul │ ││implementat de Centrul Naţional de Dezvoltare a │ ││Învăţământului Profesional şi Tehnic "Corelarea │ ││ofertei educaţionale a învăţământului profesional │ ││şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii" │ ││2.6. Existenţa instrumentelor de intervenţie rapidă│ ││pentru corelarea cererii de formare cu nevoia de │ ││formare la nivelul angajatorilor prin organizarea │ ││de programe de specializare şi perfecţionare în │ ││sistemul de formare profesională a adulţilor. │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│3. Monitorizarea inserţiei profesionale a │3. Monitorizarea inserţiei profesionale a ││absolvenţilor programelor de formare │absolvenţilor programelor de formare ││3.1. Existenţa unei metodologii de monitorizare a │3.1. Insuficienta dezvoltare a mecanismului de ││inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor │monitorizare a inserţiei socio-profesionale a ││învăţământului profesional şi tehnic, elaborată de │absolvenţilor, prin necuprinderea tuturor ││către Centrul Naţional de Dezvoltare a │absolvenţilor programelor de formare, lipsa unei ││Învăţământului Profesional şi Tehnic cu sprijinul │componente de monitorizare pe cale administrativă││mai multor instituţii şi experţi, actualizată în │lipsa aplicării sistematice şi cuprinzătoare la ││anul 2013. Metodologia de monitorizare a inserţiei │nivel teritorial. ││socio-profesionale a absolvenţilor învăţământului │ ││profesional şi tehnic a fost pilotată la nivel │ ││judeţean şi regional cu sprijinul Programului │ ││multianual Phare TVET 2004-2006 pentru dezvoltarea │ ││învăţământului profesional şi tehnic şi, ulterior, │ ││aplicată în mai multe judeţe, în perioada 2010-2013│ ││prin proiecte cofinanţate din Fondul Social │ ││European prin Programul Operaţional Sectorial │ ││Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. │ ││3.2. Existenţa instrumentelor de monitorizare a │ ││inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de │ ││cursuri care au calitatea de persoane aflate în │ ││căutarea unui loc de muncă. │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│4. Învăţarea la locul de muncă în formarea │4. Învăţarea la locul de muncă în formarea ││profesională iniţială şi continuă │profesională iniţială şi continuă ││4.1. Dezvoltarea, în ultimii ani, a componentei de │4.1. Insuficienta reglementare legislativă ││învăţare la locul de muncă în formarea profesională│necesară unui traseu de formare profesională ││iniţială │iniţială, dublată de lipsa sau oferirea sporadică││4.2. Existenţa unui număr din ce în ce mai mare de │a serviciilor de orientare şi consiliere în ││agenţi economici care se implică în învăţarea la │carieră, organizat prin sistemul de învăţământ, ││locul de muncă │care să aibă o componentă semnificativă de ││4.3. Funcţionarea, de aproximativ 12 ani, a unui │învăţare la locul de muncă, în parteneriat cu ││sistem de formare profesională a adulţilor care │companiile, dar mai ales în baza abilităţilor şi ││pune accentul pe învăţarea la locul de muncă │a motivaţiei elevilor de a urma un anumit traseu ││4.4. Crearea unui cadru legislativ funcţional │profesional ││privind ucenicia la locul de muncă care prevede şi │4.2. Lipsa unui mecanism de asigurare a calităţii││implementarea principiilor de asigurare a calităţii│învăţării la locul de muncă a elevilor în cadrul ││agreate la nivel european prin Recomandarea │companiilor ││Parlamentului European şi a Consiliului din │4.3. Lipsa unui sistem de acreditare a ││18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru │întreprinderilor pentru furnizarea componentei ││european de referinţă pentru asigurarea calităţii │programului de formare care vizează învăţarea la ││în educaţie şi formare profesională. │locul de muncă a elevilor ││ │4.4. Lipsa unui sistem de formare a tutorilor din││ │întreprinderi în formarea profesională iniţială ││ │4.5. Insuficienta cunoaştere a beneficiilor ││ │uceniciei la locul de muncă de către potenţialii ││ │beneficiari ││ │4.6 Insuficienta promovare a valorilor legate de ││ │muncă, creativitate şi inovaţie la locul de ││ │muncă, program flexibil de muncă şi învăţare, ││ │angajarea şi munca pe proiecte, avansarea în ││ │carieră pe criterii de profesionalism şi de ││ │eficienţă economică care să asigure elevilor/ ││ │cursanţilor oportunitatea să gândească în termeni││ │de dezvoltare individuală şi a companiei şi nu în││ │termenii integrării într-un loc de muncă în care ││ │trebuie doar să execute în mod corect nişte ││ │operaţiuni. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│5. Mecanisme de finanţare publică şi privată a │5. Mecanisme de finanţare publică şi privată a ││formării profesionale continue │formării profesionale continue ││5.1. Existenţa cadrului de reglementare şi a │5.1. Lipsa unui mecanism de finanţare a ││resurselor disponibile pentru finanţarea prin │structurilor de cooperare/parteneriat strategic ││proiectele Phare multianuale 2001-2003 şi 2004-2006│public - privat şi sectorial din formarea ││de dezvoltare a învăţământului profesional şi │profesională, de exemplu Comitetele Sectoriale, ││tehnic a funcţionării a Consorţiile Regionale, │Consorţiile Regionale, Comitetele Locale de ││Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului │Dezvoltare a Parteneriatului Social. ││Social │5.2. Lipsa unui sistem adecvat de facilităţi ││5.2. Finanţarea prin proiecte cofinanţate din │fiscale care să răspundă nevoilor persoanelor ││Fondul Social European prin Programul Operaţional │adulte care au calitatea de salariaţi ││Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a │5.3. Insuficienţa măsurilor de stimulare a ││funcţionării a Consorţiilor Regionale, Comitetelor │participării la programe de formare a tuturor ││Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, │persoanelor apte de muncă ││începând cu anul 2010 │5.4. Ponderea relativ mică a unităţilor de ││5.3. Finanţarea componentei de instruire practică │învăţământ şi a elevilor care au beneficiat de ││din cadrul programelor de formare profesională │sprijin financiar pentru instruirea practică prin││iniţială prin proiecte cofinanţate din Fondul │proiecte cofinanţate din Fondul Social European ││Social European prin Programul Operaţional │prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea ││Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. │Resurselor Umane 2007-2013. ││5.4. Aprobarea programelor operaţionale pentru │5.5. Lipsa unor proiecte strategice naţionale, ││perioada 2014-2020. │cofinanţate din Fondul Social European, care să ││ │asigure finanţarea instruirii practice în ││ │formarea profesională iniţială din sistemul de ││ │învăţământ ││ │5.6. Slaba implicare a unităţilor de învăţământ ││ │profesional şi tehnic în formarea profesională ││ │continuă. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│6. Implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea │6. Implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea││sistemului de formare profesională │sistemului de formare profesională ││6.1. Existenţa structurilor de dialog social la │6.1. Nivelul insuficient al reprezentativităţii ││toate nivelele: naţional, regional, judeţean │şi al specializării pe diferitele domenii de ││6.2. Existenţa cadrului legal de reglementare a │interes din formarea profesională a persoanelor ││funcţionării Comitetelor sectoriale │desemnate de partenerii sociali în structurile de││6.3. Existenţa unui Model de planificare strategică│dialog social la diferite nivele ││a ofertei de formare profesională prin ÎPT, │6.2. Cadrul insuficient de reglementare a ││elaborat şi implementat începând cu anul 2000 de │Comitetelor Sectoriale în privinţa aspectelor ce ││către Centrul Naţional de Dezvoltare a │ţin de organizarea, funcţionarea şi finanţarea ││Învăţământului Profesional şi Tehnic, în scopul │pentru funcţionarea eficientă a acestora ││asigurării unei oferte de formare profesională │6.3. Reglementări privind organizarea şi ││prin învăţământ profesional şi tehnic relevantă în │funcţionarea structurilor manageriale ││raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii │participative cu rol în planificarea strategică a││care: │formării profesionale de la nivel regional şi ││a) se bazează pe descentralizarea deciziei şi │judeţean: Consorţiile regionale/Comitetele Locale││ distribuirea acesteia pe mai multe niveluri │de Dezvoltare a Parteneriatului Social, care nu ││ decizionale, respectiv naţional, regional, │acoperă toate ariile de acţiune ale acestor ││ judeţean şi local; │structuri pentru formarea profesională iniţială ││b) este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea│şi continuă ││ colectivă a partenerilor sociali multipli, care │6.4. Asistenţă metodologică şi mecanisme de ││ reprezintă interesele angajatorilor, │coordonare a structurilor de cooperare strategică││ asociaţiilor profesionale, angajaţilor/ │de la nivel naţional, regional şi local care nu ││ sindicatelor, administraţiei publice, ale │acoperă toate ariile de acţiune ale acestor ││ organizaţiilor guvernamentale relevante, precum │structuri pentru formarea profesională iniţială ││ şi ale altor organizaţii ale societăţii civile │şi continuă. ││ cum ar fi: Consorţii regionale, Comitetele │ ││ Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social; │ ││c) se bazează pe asumarea responsabilităţii │ ││ definirii ţintelor şi a căilor de acţiune, în │ ││ cadrul procesului de planificare participativă, │ ││ având la bază interesul instituţional comun; │ ││d) are ca rezultat documente de planificare │ ││ strategică a ofertei pentru învăţământul │ ││ profesional şi tehnic pe termen mediu la nivel │ ││ regional, judeţean şi al şcolii: Planul Regional│ ││ de Acţiune pentru Învăţământ, Planul Local de │ ││ Acţiune pentru Învăţământ, Planul de Acţiune al │ ││ Şcolii, elaborate şi actualizate periodic de │ ││ către Consorţiile regionale/Comitetele Locale de│ ││ Dezvoltare a Parteneriatului Social/unităţile de│ ││ învăţământ, pe baza unor studii previzionale │ ││ menite a asigura anticiparea timpurie a nevoilor│ ││ de formare profesională │ ││6.4. Existenţa Metodologiilor de elaborare, │ ││actualizare şi monitorizare a documentelor de │ ││planificare strategică a învăţământ profesional şi │ ││tehnic: Planul Regional de Acţiune pentru │ ││Învăţământ, Planul Local de Acţiune pentru │ ││Învăţământ, Planul de Acţiune al Scoli care implică│ ││participarea structurilor manageriale consultative │ ││6.5. Existenţa documentelor de planificare │ ││strategică a ofertei pentru învăţământ profesional │ ││şi tehnic: Planul Regional de Acţiune pentru │ ││Învăţământ, Planul Local de Acţiune pentru │ ││Învăţământ, Planul de Acţiune al Scolii, pe │ ││termen mediu, actualizate la orizontul anului 2020,│ ││elaborate de către structurile manageriale │ ││consultative la nivel regional şi la nivel │ ││judeţean, începând din anul 2003, actualizate │ ││periodic │ ││6.6. Existenţa unor acorduri de colaborare dintre │ ││Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării │ ││Ştiinţifice şi structuri asociative ale │ ││partenerilor sociali: de exemplu patronate, camere │ ││de comerţ şi industrie │ ││6.7. Mecanisme de consultare/implicare a │ ││partenerilor sociali în identificarea de noi │ ││calificări profesionale necesare şi în elaborarea/ │ ││validarea standardelor ocupaţionale/standardelor │ ││de pregătire profesională │ ││6.8. Avizarea propunerilor anuale de cifre de │ ││şcolarizare pentru învăţământ profesional şi │ ││tehnic de către Comitetele Locale de Dezvoltare a │ ││Parteneriatului Social, conform metodologiei de │ ││fundamentare a cifrei de şcolarizare │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│II. GRADUL DE PARTICIPARE ŞI FACILITAREA ACCESULUI │II. GRADUL DE PARTICIPARE ŞI FACILITAREA ││LA PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ │ACCESULUI LA PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│7. Marketingul programelor de formare profesională │7. Marketingul programelor de formare ││şi al evaluării rezultatelor învăţării dobândite în│profesională şi al evaluării rezultatelor ││context nonformal şi informal │învăţării dobândite în context nonformal şi ││7.1. Dezvoltarea, în ultimii ani, a măsurilor de │informal ││promovare a învăţământului profesional prin site-ul│7.1. Lipsa unei strategii de marketing a formării││"Alege-ţi drumul", campanii de informare şi │profesionale care să conducă la conştientizarea ││promovare în mass-media, materiale de informare şi │beneficiilor participării la programe de formare ││de promovare, etc. │profesională şi a recunoaşterii rezultatelor ││7.2. Diseminarea beneficiilor formării profesionale│învăţării dobândite în context nonformal şi ││prin materiale şi pagini electronice din cadrul │informal, asupra dezvoltării carierei ││proiectelor finanţate şi implementate din Programul│7.2. Materiale informative şi de promovare a ││Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane │formării profesionale şi a sistemului ││2007-2013. │recunoaşterii rezultatelor învăţării, dobândite ││ │în context nonformal şi informal, necuprinzătoare││ │în raport cu diversitatea programelor şi ││ │elaborate nesistematic ││ │7.3. Lipsa cadrului instituţional de identificare││ │şi popularizare la nivel naţional, regional şi ││ │local a bunelor practici din formarea ││ │profesională ││ │7.4. Diseminarea redusă a exemplelor de bună ││ │practică, respectiv prezentarea relativ limitată ││ │a unor exemple de succes în carieră a ││ │absolvenţilor programelor de formare profesională││ │7.5. Calitatea relativ redusă a Concursurilor pe ││ │meserii, organizate la nivel local/regional/ ││ │naţional ││ │7.6 Lipsa unor activităţi de motivare a adulţilor││ │pentru participare la formarea profesională, de ││ │ex. concursuri pe meserii - naţionale, ││ │internaţionale în sistemul de formare ││ │profesională a adulţilor şi în ucenicia la locul ││ │de muncă. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│8. Participarea adulţilor la formarea profesională │8. Participarea adulţilor la formarea ││continuă │profesională continuă ││8.1. Existenţa cadrului legislativ de reglementare │8.1. Insuficientă adaptare şi dezvoltare a ││a formării profesionale a adulţilor │formelor de sprijin acordat participării ││ │adulţilor la formarea profesională continuă, în ││ │special a persoanelor confruntate cu perioade de ││ │tranziţie pe piaţa forţei de muncă, a ││ │lucrătorilor cu risc de şomaj, a şomerilor, a ││ │grupurilor dezavantajate şi a persoanelor cu ││ │vârstă peste 50 de ani ││ │8.2. Număr redus de adulţi cuprinşi în programe ││ │de formare profesională continuă │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│9. Orientare profesională şi consilierea în │9. Orientare profesională şi consiliere în ││carieră │carieră ││9.1. Existenţa, în planul cadru de învăţământ │9.1. Lipsa unui sistem naţional coerent de ││pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani,│informare, consiliere şi orientare profesională ││a unei ore de orientare şi consiliere │la nivel naţional/regional/local, care să vizeze ││9.2. Existenţa şi implicarea în orientarea şi │atât formarea profesională iniţială, cât şi ││consilierea elevilor a Centrul Judeţean de Resurse │formarea profesională continuă ││şi de Asistenţă Educaţională/Centrul Municipiului │9.2. Slaba cooperare între diverşi actori la ││Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională │nivel naţional, regional şi local, care ││ │acţionează în domeniul consilierii şi orientării ││ │profesionale şi lipsa coordonării acţiunilor ││ │acestora ││ │9.3. Derularea unor proiecte naţionale, ││ │cofinanţate din Fondul Social European prin ││ │Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea ││ │Resurselor Umane 2007-2013, şi a unor proiecte ││ │internaţionale de dezvoltare a orientării şi ││ │consilierii, dezvoltarea unor suporturi de ││ │învăţare specifice şi formarea unor persoane ││ │resurse în acest scop ││ │9.4. Existenţa mecanismelor şi cadrului ││ │instituţional de orientare şi consiliere a ││ │persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă ││ │prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de ││ │Muncă/Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de││ │Muncă ││ │9.3. Reţeaua de centre de informare, consiliere ││ │şi orientare profesională, insuficient ││ │dezvoltată, în special în mediul rural ││ │9.4. Utilizarea insuficientă a instrumentelor de ││ │orientare profesională online elaborate ││ │9.5. Insuficienta informare a persoanelor apte de││ │muncă în legătură cu serviciile de orientare şi ││ │consiliere existente la nivel naţional/regional/ ││ │local ││ │9.6. Lipsa unui mecanism de asigurare a calităţii││ │serviciilor de informare, consiliere şi orientare││ │profesională ││ │9.7. Lipsa unui sistem coerent şi cuprinzător de ││ │furnizare de programe de formare profesională ││ │continuă persoanelor cu atribuţii în domeniul ││ │informării, consilierii şi orientării în carieră ││ │cum ar fi: personalul centrelor de consiliere, ││ │consilieri şcolari şi diriginţi ││ │9.8. Lipsa sprijinului pentru funcţionarea ││ │forumurilor naţionale de orientare profesională ││ │9.9. Insuficienta furnizare de servicii de ││ │consiliere şi orientare profesională pentru toate││ │categoriile de grupuri aflate în risc ││ │9.10. Lipsa unei abordări unitare şi coerente în ││ │acţiunile de informare şi consiliere în vederea ││ │prevenirii abandonului şcolar - acţiuni care să ││ │ţintească atât elevii cât şi părinţii. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│10. Mecanisme de recunoaştere şi validare a │10. Mecanisme de recunoaştere şi validare a ││rezultatelor învăţării dobândite în context │rezultatelor învăţării dobândite în context ││nonformal şi informal │nonformal şi informal ││10.1. Existenţa cadrului general de reglementare │10.1. Lipsa Metodologiei de recunoaştere a ││pentru recunoaştere a rezultatelor învăţării │rezultatelor învăţării dobândite în context ││dobândite în context nonformal şi informal, inclus │nonformal şi informal la nivel de sistem ││în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu │10.2. Mecanisme de asigurare a calităţii care nu ││modificările şi completările ulterioare │sunt aplicate sistemului de recunoaştere şi ││10.2 Procedură de evaluare şi certificare a │validare a rezultatelor învăţării dobândite în ││competenţelor profesionale obţinute pe alte căi │context nonformal şi informal ││decât cele formale, aprobată prin ordin comun al │10.3. Insuficienta formare a personalului cu ││Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale │atribuţii în domeniul recunoaşterii şi validării ││şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerului Educaţiei │rezultatelor învăţării dobândite în context ││Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, aprobată şi │nonformal şi informal ││utilizată încă din anul 2004. │10.4. Slaba capacitate instituţională pentru ││ │evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în ││ │context nonformal şi informal ││ │10.5. Programele de formare existente neadaptate ││ │şi ne-personalizate în funcţie de recunoaşterea ││ │rezultatelor învăţării dobândite în context ││ │nonformal şi informal. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│11. Accesul la programe de formare profesională │11. Accesul la programe de formare profesională ││pentru tineri din categoriile "greu accesibile" │pentru tineri din categoriile "greu accesibile" ││(hard to reach), cu accent pe cei din mediul rural │(hard to reach), cu accent pe cei din mediul ││şi din medii defavorizate, precum şi populaţia roma│rural şi din medii defavorizate, precum şi ││11.1. Implementarea unor măsuri pentru creşterea │populaţia roma ││accesului la programele de formare profesională a │11.1. Lipsa unor campusuri şcolare şi a unor ││elevilor din mediul rural şi de etnie romă, cum ar │centre de formare profesională pentru o largă ││fi: alocarea de locuri speciale pentru elevii romi,│paletă de domenii de formare profesională şi ││transport şcolar, burse şcolare pentru elevii din │calificări şi pentru un număr semnificativ de ││învăţământul profesional. │cursanţi cu domiciliul la distanţe mari ││ │11.2 Lipsa reglementării privind posibilitatea ││ │organizării online a programelor de formare ││ │profesională autorizate. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│III. CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE │III. CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│12. Cadru naţional de asigurare a calităţii EFP la │12. Cadru naţional de asigurare a calităţii ││nivel de sistem │educaţiei şi formării profesionale la nivel de ││12.1. Existenţa cadrului naţional de asigurare a │sistem ││calităţii în formarea profesională iniţială │12.1. Sprijin limitat acordat funcţionării ││12.2. Existenţa Grupului Naţional pentru Asigurarea│Grupului Naţional pentru Asigurarea Calităţii în ││Calităţii - GNAC, structură informală, care │formarea profesională, structură de coordonare ││funcţionează ca punct naţional de referinţă al │constituită în conformitate cu Recomandarea ││Reţelei Europene pentru Asigurarea Calităţii în │EQAVET ││Educaţie şi Formarea Profesională, denumită în │12.2. Lipsa unui sistem naţional de colectare şi ││continuare EQAVET │analiză a datelor referitoare la cei 10 ││12.3. Existenţa unor reţele de cooperare │indicatori EQAVET, atât pentru formarea ││interinstituţională în domeniul asigurării │profesională iniţială, cât şi pentru formarea ││calităţii între furnizorii de formare profesională │profesională continuă ││iniţială │12.3. Lipsa unui mecanism de monitorizare, ││12.4. Aprobarea prin lege a obligativităţii │evaluare şi revizuire sistematică a calităţii ││furnizorilor de formare profesională din sistemul │formării profesionale la nivel de sistem, care să││de formare profesională a adulţilor de a respecta │includă colectarea şi analiza informaţiilor cu ││principiile de asigurare a calităţii aprobate prin │privire la gradul satisfacţie a beneficiarilor ││Recomandarea Parlamentului European şi a │direcţi şi indirecţi ai programelor de formare ││Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea │profesională. ││unui cadru european de referinţă pentru asigurarea │ ││calităţii în educaţie şi formare profesională. │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│13. Cadrul de reglementare şi implementare pentru │13. Cadrul de reglementare şi implementare pentru││asigurarea calităţii în formarea profesională │asigurarea calităţii în formarea profesională ││continuă │continuă ││13.1. Existenţa unui cadru legislativ de asigurare │13.1. Nefinalizarea metodologiei de implementare ││a calităţii în formarea profesională continuă. │a principiilor pentru asigurarea calităţii în ││ │formarea profesională a adulţilor care ar trebui ││ │să se aprobe prin hotărâre a Guvernului. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│14. Calitatea certificării rezultatelor învăţării │14. Calitatea certificării rezultatelor învăţării││14.1. Existenţa mecanismelor de certificare a │14.1. Lipsa corelării între Mecanismele de ││rezultatelor învăţării în formarea profesională │certificare în termeni de rezultate ale învăţării││iniţială şi în formarea profesională continuă │în formarea profesională iniţială şi în formarea ││14.2. Dezvoltări realizate prin proiecte │profesională continuă ││cofinanţate din Fondul Social European prin │14.2. Insuficienta dezvoltare a bazei naţionale ││Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea │de itemi pentru evaluare şi certificare ││Resurselor Umane 2007-2013, cum ar fi: proiectul │14.3. Număr redus de evaluatori certificaţi la ││"Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării │nivel naţional. ││competenţelor profesionale" implementat de Centrul │ ││Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional│ ││şi Tehnic │ ││14.3. Existenţa unei baze de itemi pentru evaluare │ ││şi certificare │ ││14.4. Existenţa unui număr de evaluatori de │ ││competenţe, formaţi la nivel naţional. │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│15. Competenţele persoanelor cu atribuţii în │15. Competenţele persoanelor cu atribuţii în ││furnizarea programelor de formare profesională │furnizarea programelor de formare profesională ││15.1. Existenţa mecanismelor şi programelor │15.1. Programe de dezvoltare profesională ││destinate dezvoltării profesionale a cadrelor │continuă a formatorilor şi profesorilor ││didactice │necuprinzătoare şi nesistematice ││15.2. Număr semnificativ de persoane cu atribuţii │15.2. Lipsa unor programe sistematice de ││în furnizarea programelor de formare profesională │dezvoltare profesională continuă a membrilor ││formate prin programele Phare TVET, proiecte │Comisiilor de autorizare şi a evaluatorilor de ││Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea │furnizori şi programe de formare folosiţi de ││Resurselor Umane 2007-2013 şi alte proiecte │comisiile de autorizare, referitoare la ││15.3. Obligativitatea furnizorilor de formare │asigurarea calităţii formării profesionale ││profesională a adulţilor autorizaţi de a realiza │continue ││programele de formare profesională cu formatori │15.3. Lipsa unui centru naţional şi a unor centre││care au profiluri sau specialitatea │regionale de formare a profesorilor şi a ││corespunzătoare programei de pregătire, respectiv │tutorilor din cadrul agenţilor economici ││care au pregătirea specifică educaţiei adulţilor │implicaţi în formarea profesională iniţială, care││conform standardelor ocupaţionale. │să asigure o dezvoltare coerentă şi unitară a ││ │competenţelor persoanelor cu atribuţii de formare││ │profesională ││ │15.4. Lipsa reglementărilor legale privind ││ │dezvoltarea competenţelor tutorilor. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│16. Calitatea infrastructurii educaţiei şi formării│16. Calitatea infrastructurii educaţiei şi ││profesionale │formării profesionale ││16.1. Îmbunătăţirea infrastructurii educaţiei şi │16.1. Infrastructura de formare profesională ││formării profesionale în raport cu cerinţele │insuficient adaptată nevoilor, din punct de ││Standardelor ocupaţionale/Standardelor de pregătire│vedere al distribuţiei teritoriale şi al ││profesională/Curriculumului, într-un număr │calităţii acesteia ││semnificativ de unităţi de învăţământ, │16.2. Standarde de dotare a furnizorilor de ││realizată preponderent prin programele multianuale │formare profesională neactualizate, în raport cu ││Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006. │standardele aferente calificării ││ │16.3. Lipsa/uzura fizică/morală a mijloacelor ││ │didactice şi a echipamentelor aferente ││ │infrastructurii de formare profesională ││ │16.4 Insuficienta preluare a bunelor practici ││ │care vizează pregătirea în centre de formare ││ │specializate într-un anumit domeniu de activitate│├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│17. Excelenţa în educaţia şi formarea profesională │17. Excelenţa în educaţia şi formarea ││17.1. Existenţa unor furnizori de formare │profesională ││profesională iniţială şi continuă, dezvoltaţi prin │17.1. Insuficienta dezvoltare a unor centre ││programe de modernizare a formării profesionale, │comunitare de învăţare permanentă, a centrelor de││care promovează excelenţa. │resurse din formare profesională iniţială pe ││ │domenii de pregătire profesională şi a celor care││ │coordonează, la nivel regional, iniţiativele ││ │antreprenoriale ││ │17.2. Insuficienta dezvoltare a infrastructurii ││ │furnizorilor de formare profesională iniţială şi ││ │continuă pentru sectoare economice prioritare, ││ │identificate prin Strategia naţională pentru ││ │competitivitate 2014-2020 ││ │17.3. Lipsa unor Centre regionale de competenţe ││ │care să asigure formarea de competenţe sau ││ │calificări pentru sectoare economice prioritare, ││ │identificate prin Strategia naţională pentru ││ │competitivitate 2014-2020 ││ │17.4. Insuficienta dezvoltare a unor comunităţi ││ │de practici în formarea profesională, pe domenii ││ │de pregătire profesională ││ │17.5. Lipsa unui mecanism de recunoaştere a ││ │excelenţei în furnizarea de programe de formare ││ │profesională ││ │17.6. Relevanţa insuficientă a concursurilor pe ││ │meserii, organizate la nivel local/regional/ ││ │naţional ││ │17.7. Slaba participare a elevilor din învăţământ││ │profesional şi tehnic la concursuri ││ │internaţionale pe meserii ││ │17.8. Neaplicarea standardelor specifice ││ │competiţiilor internaţionale în formarea ││ │profesională din România. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│IV. INOVAREA ŞI COOPERAREA ÎN DOMENIUL FORMĂRII │IV. INOVAREA ŞI COOPERAREA ÎN DOMENIUL FORMĂRII ││PROFESIONALE │PROFESIONALE │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│18. Inovarea, creativitatea şi dezvoltarea │18. Inovarea, creativitatea şi dezvoltarea ││spiritului antreprenorial din cadrul programelor de│spiritului antreprenorial din cadrul programelor ││formare profesională │de formare profesională ││18.1. Existenţa centralei ROCT - Romanian │18.1. Insuficienta extindere a metodelor de ││Coordination of Training-firms pentru firmele de │învăţare care dezvoltă competenţele ││exerciţiu │antreprenoriale ale formabililor de exemplu firma││18.2. Implementarea şi dezvoltarea metodei de │de exerciţiu, precum şi insuficienta identificare││învăţare prin firma de exerciţiu, în învăţământul │a elevilor cu spirit antreprenorial ││profesional şi tehnic din România, începând cu │18.2. Sprijin financiar deficitar pentru ││anul 2001, care cuprinde, în 2014, o reţea de │organizarea de competiţii de dezvoltare şi ││peste 1300 de firme de exerciţiu │simulare a planurilor de afaceri, în cadrul ││18.3. Existenţa reţelei de întreprinderi simulate, │programelor de formare profesională, de exemplu ││care cuprinde, în 2014, peste 140 de întreprinderi │Business plan ││simulate │18.3. Sprijin financiar insuficient pentru ││18.4. Dezvoltări realizate prin proiecte │organizarea şi participarea la târgurile ││cofinanţate din Fondul Social European prin │regionale, naţionale şi internaţionale ale ││Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea │firmelor de exerciţiu ││Resurselor Umane 2007-2013 de exemplu: proiectul │18.4. Număr redus de parteneriate pentru inovare,││"Formarea cadrelor didactice din învăţământul │dezvoltate între furnizori de formare ││profesional şi tehnic - profil SERVICII, pentru │profesională, instituţii de învăţământ superior, ││extinderea metodei moderne de învăţare firma de │institute de proiectare şi cercetare ││exerciţiu" implementat de Centrul Naţional de │18.5. Număr redus de proiecte de inovare la ││Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic │nivelul învăţământului profesional şi tehnic. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│19. Capacitatea instituţională a furnizorilor de │19. Capacitatea instituţională a furnizorilor de ││formare profesională iniţială şi continuă şi a │formare profesională iniţială şi continuă şi a ││comitetelor sectoriale de a accesa fonduri europene│comitetelor sectoriale de a accesa fonduri ││19.1. Număr semnificativ de furnizori de formare │europene ││care au accesat fonduri europene prin proiecte │19.1. Ponderea scăzută a furnizorilor de formare ││destinate dezvoltării resurselor umane. │profesională iniţială şi formare profesională ││ │continuă care au accesat fonduri europene din ││ │totalul furnizorilor ││ │19.2. Insuficienta informare a furnizorilor de ││ │formare profesională şi a comitetelor sectoriale ││ │privind posibilităţile de accesare a fondurilor ││ │europene destinate formării profesionale ││ │19.3. Capacitatea redusă a multor furnizori de ││ │formare profesională şi a Comitetelor sectoriale ││ │privind accesarea de fonduri europene ││ │19.4. Mecanisme care nu asigură o asistenţă de ││ │maximă eficienţă pentru furnizorii de formare ││ │profesională şi pentru Comitetele sectoriale în ││ │elaborarea şi implementarea cererilor de ││ │finanţare în proiecte cofinanţate din fonduri ││ │europene. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│20. Mobilităţi internaţionale în formarea │20. Mobilităţi internaţionale în formarea ││profesională │profesională ││20.1. Existenţa unui număr important de furnizori │20.1. Pondere scăzută a formabililor cuprinşi în ││de formare care au accesat fonduri europene │programe de mobilităţi internaţionale din totalul││destinate mobilităţii internaţionale în formarea │formabililor ││profesională şi care creează premisele │20.2. Informare insuficientă a furnizorilor de ││constituirii unei reţele, popularizarea şi │formare profesională privind accesarea fondurilor││extinderea bunelor practici. │europene destinate mobilităţii internaţionale în ││ │formarea profesională de exemplu: ERASMUS+, ││ │Fondul Social European ││ │20.3. Competenţe limitate ale personalului multor││ │furnizori de formare profesională privind ││ │elaborarea cererilor de finanţare pentru ││ │accesarea fondurilor europene destinate ││ │mobilităţii internaţionale în formarea ││ │profesională, de exemplu: ERASMUS+, Fondul Social││ │European ││ │20.4. Număr redus de programe de formare ││ │profesională prin cooperare transfrontalieră. │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│21. Învăţarea mutuală şi schimburile de bune │21. Învăţarea mutuală şi schimburile de bune ││practici la nivel internaţional şi mai cu seamă │practici la nivel internaţional şi mai cu seamă ││european │european ││21.1. Existenţa unui număr semnificativ de │21.1. Învăţarea mutuală şi schimburile de bune ││instituţii care au implementat proiecte cofinanţate│practici, la nivel internaţional şi mai cu seamă ││din Fondul Social European prin Programul │european, insuficient dezvoltate ││Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane │21.2. Diseminare redusă a schimburilor de bune ││2007-2013 având şi o componentă de învăţare mutuală│practici la nivelul formării profesionale ││şi schimburi de bune practici la nivel european, de│ ││exemplu: proiectul implementat de Centrul Naţional │ ││de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi │ ││Tehnic "Corelarea ofertei educaţionale a │ ││învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele │ ││pieţei muncii" │ │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│OPORTUNITĂŢI │AMENINŢĂRI │├───────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤│1. Fondurile europene destinate dezvoltării │1. Schimbări legislative privind educaţia, ││resurselor umane şi a infrastructurii: Programul │sectorul economic şi piaţa muncii care pot ││Operaţional Capital Uman 2014-2020 stabileşte │introduce distorsiuni ale dezvoltărilor ││priorităţile de investiţii, obiectivele şi │previzionate ││acţiunile asumate de către România în domeniul │2. Lipsa unor stimulente/facilităţi fiscale ││resurselor umane, continuând investiţiile realizate│adresate agenţilor economici pentru implicarea ││prin Fondul Social European în perioada 2007-2013 │acestora în formarea profesională iniţială ││şi contribuind la atingerea obiectivului general al│3. Lipsa de atractivitate a unor locuri de muncă ││Acordului de Parteneriat 2014-2020, acela de a │disponibile ││reduce disparităţile de dezvoltare economică şi │4. Decalajul dintre opţiunile absolvenţilor ││socială dintre România şi Statele Membre ale │învăţământului gimnazial pentru traseul de ││Uniunii Europene │educaţie şi formare profesională şi performanţele││2. Programul Operaţional Capital Uman urmăreşte │educaţionale ale acestora ││integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor │5. Alocarea insuficientă de resurse financiare ││umane în ansamblul programelor şi politicilor │necesare formării profesionale iniţiale, mai cu ││publice ale României, ca stat membru al Uniunii │seamă pentru instruirea practică şi pentru ││Europene şi are în vedere valorizarea capitalului │evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării ││uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în│6. Modelul de accesare a fondurilor europene de ││viitor. │către furnizorii de formare profesională şi ││3. Strategiile de Dezvoltare ale Regiunilor pentru │continuă nu asigură egalitatea de şanse pentru ││perioada 2014-2020 stabilesc, între alte obiective,│comunităţile sărace ││creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi de │7. Dificultăţi semnificative pentru furnizorii de││formare profesională, adaptate la noile cerinţe ale│formare profesională iniţială în accesarea ││pieţei muncii │fondurilor europene, datorită lipsei resurselor ││4. Programul Operaţional Regional 2014-2020 │financiare pentru cofinanţare ││evidenţiază Axa prioritară Îmbunătăţirea │8. Insuficienta implicare a agenţilor economici ││infrastructurii educaţionale │în procesul de certificare a rezultatelor ││5. Fondurile europene destinate mobilităţii │învăţării ││internaţionale în formarea profesională, de │9. Sprijinul financiar limitat, care nu acoperă ││exemplu: ERASMUS+, Fondul Social European │integral nevoile de cazare, masă, transport ││6. Exemple de bună practică în implicarea │şcolar pentru tinerii înrolaţi în formarea ││partenerilor sociali şi a angajatorilor în programe│profesională în campusurile şcolare/centrele de ││de ucenicie sau programe de formare profesională │formare profesională, mai ales pentru cei din ││care includ învăţarea în contexte reale de muncă, │mediul rural şi din medii defavorizate, precum şi││pe baza contractelor de ucenicie sau a contractelor│pentru populaţia romă ││de pregătire practică. │ 10. Proceduri birocratice de accesare a ││ │fondurilor europene ││ │11. Intrarea în România a unui flux migrator de ││ │persoane, unele nealfabetizate, fără calificare ││ │şi cu potenţial generator de probleme sociale ││ │fără adoptarea de măsuri rapide în vederea ││ │integrării pe piaţa forţei de muncă. │└───────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘  +  Anexa 4Arborele problemelor*Font 7*                    ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐                    │ Rata redusă de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, │                    │necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 şi 4│                    └───────────────────────────────────┬────────────────────────────────┘          ┌─────────────────────┬────────────────────┬──┴────────────────────┬────────────────────┐┌─────────┴──────────┐┌─────────┴────────┐┌──────────┴──────────┐┌───────────┴───────────┐┌───────┴───────┐┌────────┐│Ponderea redusă a ││Rata ridicată a ││Ponderea modestă a ││Număr redus de tineri ││Rata redusă de ││ Efecte ││elevilor cuprinşi în││abandonului şcolar││absolvenţilor ││implicaţi în programe ││participare a ││ ││învăţământul liceal ││la învăţământul ││învăţământului liceal││de inovare, dezvoltarea││adulţilor la ││ ││tehnologic şi în ││liceal tehnologic ││tehnologic declaraţi ││a spiritului ││programe de │└────────┘│învăţământul ││şi la învăţământul││reuşiţi la examenul ││antreprenorial şi în ││formare ││profesional ││ profesional ││de bacalaureat ││programe de mobilitate ││continuă │└─────────┬──────────┘└─────────┬────────┘└──────────┬──────────┘└───────────┬───────────┘└────────┬──────┘          └─────────────────────┴────────────────────┴──┬────────────────────┴─────────────────────┘--------------------------------------------------------┼------------------------------------------------------------                                      ┌─────────────────┴─────────────────┐ ┌────────┐                                      │EFP insuficient adaptată cerinţelor│ │Problema│                                      │ pieţei muncii şi nevoilor │ └────────┘                                      │ beneficiarilor direcţi │                                      └─────────────────┬─────────────────┘--------------------------------------------------------┼------------------------------------------------------------          ┌──────────────────────────────┬──────────────┴────────┬───────────────────────────┐┌─────────┴──────────┐ ┌───────────┴─────────────┐ ┌───────┴────────┐ ┌──────────────┴─────┐ ┌────────┐│Relevanţa scăzută a │ │ Grad de participare şi │ │Calitate scăzută│ │Inovare şi cooperare│ │ Cauze ││sistemelor de EFP în│ │ facilitare a accesului │ │ a formării │ │ naţională şi │ └────────┘│raport cu cerinţele │ │la programele de formare │ │ profesionale │ │ internaţională în ││ pieţei muncii │ │profesională insuficiente│ │ │ │ domeniul formării │└┬───────────────────┘ └┬────────────────────────┘ └┬───────────────┘ │ profesionale reduse│ │ │ │ └┬───────────────────┘ │ │ │ │ │┌────────────────┐ │┌───────────────────────┐ │┌────────────────┐ │┌─────────────────────────┐ ││Instrumentele de│ ││Marketingul programelor│ ││ Cadru naţional │ ││ Inovarea, creativitatea │ ││ descriere a │ ││de formare profesională│ ││ de asigurare a │ ││şi dezvoltarea spiritului│ ├┤ ocupaţiilor şi │ ││ şi al evaluării │ ├┤calităţii EFP la│ ││antreprenorial din cadrul│ ││ calificărilor │ ├┤rezultatelor învăţării │ ││nivel de sistem │ ├┤ programelor de formare │ ││ neactualizate │ ││ dobândite în context │ ││ inexistent │ ││profesională insuficient │ │└────────────────┘ ││ nonformal şi informal │ │└────────────────┘ ││ dezvoltate │ │┌─────────────────────────┐ ││ insuficiente │ │┌─────────────────┐ │└─────────────────────────┘ ││ Mecanisme pentru │ │└───────────────────────┘ ││Calitatea scăzută│ │┌─────────────────────────┐ ││anticiparea competenţelor│ │┌───────────────────────┐ ├┤ a certificării │ ││ Capacitatea limitată a │ ││ solicitate pe piaţa │ ││Orientare profesională │ ││ rezultatelor │ ││ furnizorilor de formare │ ├┤ muncii, definirea │ ├┤ şi consilierea în │ ││ învăţării │ ││ profesională iniţială │ ││profilurilor profesionale│ ││ carieră insuficientă │ │└─────────────────┘ ├┤ şi continuă şi a │ ││ insuficient dezvoltate │ │└───────────────────────┘ │┌─────────────────┐ ││ comitetelor sectoriale │ │└─────────────────────────┘ │┌────────────────────────┐ ││ Competenţe │ ││ de a accesa fonduri │ │┌───────────────────────┐ ││ Mecanisme de │ ││ limitate ale │ ││ europene │ ││Monitorizarea inserţiei│ ││recunoaştere şi validare│ ││ persoanelor cu │ │└─────────────────────────┘ ││ profesionale a │ ││a rezultatelor învăţării│ ├┤ atribuţii în │ │┌─────────────────────────┐ ├┤ absolvenţilor │ ├┤ dobândite în context │ ││ furnizarea │ ││ Mobilităţi │ ││programelor de formare │ ││ nonformal şi informal │ ││ programelor de │ ├┤ internaţionale în │ ││nerealizată sistematic │ ││ insuficient adaptate │ ││ formare │ ││ formarea profesională │ │└───────────────────────┘ ││ realităţilor │ ││ profesională │ ││ reduse │ │┌────────────────────────┐ │└────────────────────────┘ │└─────────────────┘ │└─────────────────────────┘ ││ Învăţarea la locul de │ │┌────────────────────────┐ │┌─────────────────┐ │┌─────────────────────────┐ ││ muncă în formarea │ ││Accesul la programele de│ ││ Infrastructura │ ││ Învăţarea mutuală şi │ ├┤ profesională iniţială │ ││formare profesională din│ ││ educaţiei şi │ ││ schimbului de bune │ ││ şi continuă │ ││ sistemul de învăţământ │ ├┤ formării │ └┤ practici la nivel │ ││insuficient reglementată│ └┤ pentru tineri şi în │ ││ profesionale │ │ naţional şi european │ ││ şi implementată │ │ special pentru cei din │ ││ insuficient de │ │ insuficient dezvoltate │ │└────────────────────────┘ │ grupuri vulnerabile │ ││adaptată nevoilor│ └─────────────────────────┘ │┌───────────────────────┐ │ insuficient asigurat │ │└─────────────────┘ ││Mecanisme de finanţare │ └────────────────────────┘ │┌─────────────────┐ ││ publică şi privată a │ ││Excelenţa în EFP │ ├┤ formării profesionale │ ││ insuficient │ ││insuficient de adaptate│ └┤ reglementată şi │ ││ nevoilor │ │ promovată │ │└───────────────────────┘ └─────────────────┘ │┌───────────────────────┐ ││Implicarea partenerilor│ ││sociali în dezvoltarea │ └┤ sistemului de formare │  │ profesională │  │ insuficientă │  └───────────────────────┘  +  Anexa 5Arborele obiectivelor*Font 7*                    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐                    │ Creşterea ratei de ocupare şi în special a ratei de ocupare a tinerilor │                    │din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de│                    └───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┘          ┌─────────────────────┬────────────────────┬──────┴────────────────┬─────────────────────┐┌─────────┴──────────┐┌─────────┴────────┐┌──────────┴──────────┐┌───────────┴────────────┐┌───────┴───────┐ ┌─────────┐│Creşterea ponderii ││Reducerea ratei a ││Creşterea ponderii ││Creşterea numărului de ││Creşterea ratei│ │Rezultate││elevilor cuprinşi în││abandonului şcolar││absolvenţilor ││tineri implicaţi în ││de participare │ │ ││învăţământul liceal ││la învăţământul ││învăţământului liceal││programe de inovare, ││a adulţilor la │ │ ││tehnologic şi în ││liceal tehnologic ││tehnologic declaraţi ││dezvoltarea a spiritului││programe de │ └─────────┘│învăţământul ││şi la învăţământul││reuşiţi la examenul ││antreprenorial şi în ││formare ││profesional ││ profesional ││de bacalaureat ││programe de mobilitate ││continuă │└─────────┬──────────┘└─────────┬────────┘└──────────┬──────────┘└───────────┬────────────┘└────────┬──────┘          └─────────────────────┴────────────────────┴──┬────────────────────┴──────────────────────┘--------------------------------------------------------┼--------------------------------------------------------------------------                                      ┌─────────────────┴─────────────────┐ ┌────────────────┐                                      │ EFP adaptată cerinţelor pieţei │ │Obiectiv general│                                      │ muncii şi nevoilor │ └────────────────┘                                      │ beneficiarilor direcţi │                                      └─────────────────┬─────────────────┘--------------------------------------------------------┼--------------------------------------------------------------------------          ┌─────────────────────────────────┬───────────┴──────────────┬────────────────────────────┐┌─────────┴──────────────┐ ┌──────────────┴───────────────┐ ┌────────┴─────────┐ ┌──────────────┴────────┐ ┌──────────────────┐│Îmbunătăţirea relevanţei│ │Creşterea gradului de parti- │ │ Îmbunătăţirea │ │Dezvoltarea inovării şi│ │Obiective speciale││ sistemelor de FP │ │cipare şi facilitare a acce- │ │calităţii formării│ │cooperării naţionale şi│ └──────────────────┘│ pentru piaţa muncii │ │sului la programele de formare│ │ profesionale │ │ internaţionale în ││ │ │ profesională insuficiente │ │ │ │ domeniul formării │└┬───────────────────────┘ └──┬───────────────────────────┘ └┬─────────────────┘ │ profesionale reduse │ │ │ │ └┬──────────────────────┘-┼------------------------------┼------------------------------┼----------------------┼------------------------------- │┌──────────────────────────┐ │┌─────────────────────────┐ │┌─────────────────┐ │┌─────────────────────────┐ ││Actualizarea instrumentele│ ││Dezvoltarea marketingului│ ││Dezvoltarea unui │ ││Dezvoltarea componentelor│ ││de descriere a ocupaţiilor│ ││ programelor de formare │ ││cadru naţional de│ ││ privind inovarea, │ ├┤ şi calificărilor │ ││ profesională şi al │ ├┤ asigurare a │ ││ creativitatea şi │ ││ neactualizate │ ├┤ evaluării rezultatelor │ ││calităţii EFP la │ ├┤ dezvoltarea spiritului │ │└──────────────────────────┘ ││ învăţării dobândite în │ ││ nivel de sistem │ ││antreprenorial din cadrul│ │┌─────────────────────────┐ ││ context nonformal şi │ │└─────────────────┘ ││programelor de formare │ ││Dezvoltarea mecanismelor │ ││ informal │ │┌─────────────────┐ ││ profesională │ ││ pentru anticiparea │ │└─────────────────────────┘ ││ Asigurarea │ │└─────────────────────────┘ ││competenţelor solicitate │ │┌─────────────────────────┐ ├┤ calităţii certi-│ │┌─────────────────────────┐ ││ pe piaţa muncii, │ ││Îmbunătăţirea orientării │ ││ ficării rezulta-│ ││ Dezvoltarea mobilităţii │ ├┤ definirea profilurilor │ ├┤ profesionale şi │ ││ telor învăţării │ ├┤ internaţionale în │ ││profesionale insuficient │ ││ consilierea în carieră │ │└─────────────────┘ ││ formarea profesională │ ││ dezvoltate │ │└─────────────────────────┘ │┌─────────────────┐ │└─────────────────────────┘ │└─────────────────────────┘ │┌─────────────────────────┐ ││ Îmbunătăţirea │ │┌─────────────────────────┐ │┌─────────────────────────┐ ││ Consolidarea şi │ ││ competenţelor │ ││ Extinderea învăţării │ ││Monitorizarea sistematică│ ││flexibilizarea mecanisme-│ ││ persoanelor cu │ └┤ mutuale şi a schimbului │ ││a inserţiei profesionale │ ││ lor de recunoaştere şi │ ├┤ atribuţii în │ │de bune practici la nivel│ ├┤ a absolvenţilor │ ├┤validare a a rezultatelor│ ││ furnizarea │ │ naţional şi european │ ││ programelor de formare │ ││ învăţării dobândite în │ ││ programelor de │ └─────────────────────────┘ │└─────────────────────────┘ ││ context nonformal şi │ ││ formare │ │┌────────────────────────┐ ││ informal │ ││ profesională │ ││Îmbunătăţirea învăţării │ │└─────────────────────────┘ │└─────────────────┘ ├┤ la locul de muncă în │ │┌─────────────────────────┐ │┌─────────────────┐ ││ formarea profesională │ ││Facilitarea accesului la │ ││ Îmbunătăţirea │ ││ iniţială şi continuă │ ││ programele de formare │ ││ infrastructurii │ │└────────────────────────┘ ││profesională din sistemul│ ├┤ formării │ │┌────────────────────────┐ └┤ de învăţământ pentru │ ││ profesionale │ ││ Îmbunătăţirea │ │ tineri şi în special │ ││ iniţiale şi │ ││ mecanismelor de │ │ pentru cei din grupuri │ ││ continue │ ├┤ finanţare publică şi │ │ vulnerabile │ │└─────────────────┘ ││ privată a formării │ └─────────────────────────┘ │┌─────────────────┐ ││ profesionale │ ││ Promovarea │ │└────────────────────────┘ └┤excelenţei în EFP│ │┌───────────────────────┐ └─────────────────┘ ││ Creşterea implicării │ ││partenerilor sociali în│ └┤dezvoltarea sistemului │  │de formare profesională│  └───────────────────────┘  +  Anexa 6Costurile estimate ale Strategiei educaţiei şiformării profesionale din România pentru perioada 2016-2020*40) Notă

    ──────────

    *40) Finanţarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul de acţiune se realizează de către fiecare instituţie/autoritate publică implicată, prin absorbţia fondurilor europene nerambursabile şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate cu acestea, precum şi în limita fondurilor aprobate anual în bugetul instituţiilor publice implicate.

    ──────────
    Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii*Font 7*┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐│Nr. │ Direcţia de acţiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit││crt.│ │ estimat │ │ din Programe ││ │ │ │ │ operaţionale │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤│1 │1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a │167.845.000 lei│ 28.833.000 lei│139.012.000 lei││ │curriculumului şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare │ │ │ ││ │stabilite prin Cadrul naţional al calificărilor, pentru o mai bună articulare │ │ │ ││ │între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare │ │ │ ││ │profesională şi pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││2 │2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe │ │ │ ││ │piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/ │ │ │ ││ │revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele │ │ │ ││ │relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de │ │ │ ││ │învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││3 │3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare│ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││4 │4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││5 │5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării │ │ │ ││ │profesionale │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││6 │6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de │ │ │ ││ │formare profesională │ │ │ │└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională*Font 7*┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐│Nr. │ Direcţia de acţiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit││crt.│ │ estimat │ │ din Programe ││ │ │ │ │ operaţionale │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤│1 │7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională şi al │ 1.496.860.000│715.538.500 lei│781.321.500 lei││ │rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal lei │ lei │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││2 │8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││3 │9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a │ │ │ ││ │rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││4 │10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul │ │ │ ││ │de învăţământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile. │ │ │ │└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale*Font 7*┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐│Nr. │ Direcţia de acţiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit││crt.│ │ estimat │ │ din Programe ││ │ │ │ │ operaţionale │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤│1 │11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educaţiei şi │102.660.000 lei│ 15.967.500 lei│ 86.692.500 lei││ │formării profesionale la nivel de sistem │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││2 │12. Asigurarea calităţii certificării rezultatelor învăţării │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││3 │13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea │ │ │ ││ │programelor de formare profesională din formarea profesională iniţială şi │ │ │ ││ │formarea profesională continuă şi în evaluarea rezultatelor învăţării │ │ │ ││ │dobândite în context formal, nonformal şi informal │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││4 │14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││5 │15. Promovarea excelenţei în educaţia şi formarea profesională. │ │ │ │└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale*Font 7*┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐│Nr. │ Direcţia de acţiune │ Buget total │ Buget de stat │ Buget acoperit││crt.│ │ estimat │ │ din Programe ││ │ │ │ │ operaţionale │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤│1 │16. Dezvoltarea componentelor privind inovarea, creativitatea şi spiritului │ 32.707.500 lei│ 7.110.000 lei│ 25.597.500 lei││ │antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││2 │17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională │ │ │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ ││3 │18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea │ │ │ ││ │asigurării premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene │ │ │ ││ │incluzive. │ │ │ │└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘
     +  Anexa 7Mecanismul de monitorizare a Strategiei educaţiei şiformării profesionale din România pentru perioada 2016-20201. Strategia educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2016-2020 face parte din Cadrul Strategic al educaţiei şi formării profesionale*41) care cuprinde şi Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 417/2015, Strategia naţională pentru învăţământ terţiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 565/2015, Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 418/2015, Strategia naţională privind modernizarea infrastructurii educaţionale care urmează să fie elaborată printr-un proiect în cadrul Programul Operaţional Capacitate Administrativă. Notă

    ──────────

    *41) Conform Notei concept privind Cadrul unitar de coordonare a implementării şi de monitorizare-evaluare a strategiilor sectoriale în domeniul educaţiei şi formării profesionale - Nota Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 2152/12.11.2015

    ──────────
    2. Cadrul unitar de coordonare a implementării şi de monitorizare-evaluare a strategiilor sectoriale este alcătuit ca un sistem tripartit de structuri interdependenţe, cu atribuţii distincte şi este format din:5 grupuri tehnice de coordonare a implementării strategiilor1 comitet de Monitorizare1 organism de Evaluare.3. Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2016 - 2020, denumit în continuare GT ---VET, se află în responsabilitatea Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic.4. Comitetul de Monitorizare condus de către Secretarul de Stat cu atribuţii în domeniul planificării şi monitorizării strategice va dispune de un Secretariat Tehnic asigurat de către Unitatea de Strategii şi Politici Publice.5. Organismul de evaluare va fi constituit ca structură în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.6. Comitetul de Monitorizare stabileşte ţintele intermediare şi Cadrul de performanţă, supervizează şi coordonează activitatea Grupurilor tehnice.7. Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei EFP din România în perioada 2016 - 2020 elaborează Planurile anuale de acţiune, stabileşte indicatori, responsabilităţi şi termene, colectează date, coordonează implementarea acestora.8. Organismul de evaluare colectează informaţii de la Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România şi din alte surse, realizează analize şi elaborează rapoarte de evaluare.9. Mecanismul de monitorizare include un Sistem Informatic de Management ca element dezvoltat pentru înregistrarea, stocarea şi analiza datelor referitoare la educaţia şi formarea profesională. Este recomandat ca Sistemul Informatic de Management pentru Strategia educaţiei şi formării profesionale din România, să dispună de un nivel de interoperabilitate care să îi permită să comunice cu alte sisteme informatice de management din cadrul altor ministere.10. Un element cheie al Mecanismului de monitorizare este Tabelul de Măsurare a rezultatelor care cuprinde toate direcţiile de acţiune propuse în strategie şi indicatorii aferenţi, sursele de date, frecvenţa de raportare şi responsabilii pentru colectarea şi analiza datelor.11. Monitorizarea acţiunilor specifice include colectarea periodică a datelor referitoare la derularea activităţilor şi rezultatele acestora şi analiza acestora.12. Pentru eficientizarea costurilor, Mecanismul de monitorizare se va baza pe date din surse statistice oficiale furnizate de instituţiile responsabile menţionate în Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de educaţie şi formare profesională, vezi cap. VI. Cu toate acestea, este posibil să fie necesară colectarea de date suplimentare din surse statistice oficiale furnizate de alte instituţii pe parcursul perioadei de monitorizare şi evaluare.13. Indicatorii şi ţintele sunt esenţiale pentru o monitorizare bazată pe date concrete. Prin urmare, credibilitatea Mecanismului de monitorizare va depinde de fiabilitatea şi coerenţa datelor colectate ca dovadă a progresului, şi de capacitatea de a susţine concluziile formulate cu privire la progresul în îndeplinirea obiectivelor şi succesul acestora. Această abordare sistemică le va permite managerilor să ia decizii mai bine informate, să aloce eficient resurse în timpul implementării şi să proiecteze activităţi specifice în timpul planificării detaliate anuale a activităţilor. Monitorizarea implementării este un proces continuu de colectare şi analiză a informaţiilor pentru a vedea cât de bine se desfăşoară o acţiune şi pentru a face ajustările necesare. Monitorizarea Strategiei EFP trebuie să pună accentul pe indicatorii aferenţi măsurilor, conform celor din Tabelul de Măsurare a Rezultatelor.Metodologia 1) Metodologia descrisă în prezentul document, inclusiv Tabelul de Măsurare a Rezultatelor prevede ca obiectivele de etapă, înţelese aici în sensul de indicatori, şi ţintele să fie: a) realiste, realizabile, relevante, captând informaţii esenţiale privind progresul unei acţiuni; b) coerente cu natura şi caracterul obiectivelor; c) transparente, verificabile în mod obiectiv; cu date sursă care pot fi identificate şi, atunci când este posibil, disponibile publicului; d) verificabile, fără a impune o sarcină administrativă disproporţionată. 2) Măsurarea eficacităţii performanţelor unei iniţiative la o scară atât de largă şi complexă precum cea a Strategiei EFP nu poate fi pur şi simplu un exerciţiu de verificare a respectării unui set de aşteptări rigide ci, ar trebui să fie, mai degrabă, un proces de măsurare, de învăţare şi de adaptare a implementării pentru a îmbunătăţi performanţa iniţiativelor care conduc la îndeplinirea obiectivelor şi viziunii strategice. Din acest motiv, managementul bazat pe rezultate este propus ca mecanism de monitorizare. Managementul bazat pe rezultate este o abordare a ciclului de politici publice care le permite utilizatorilor să pună accent în proiectare şi implementare pe rezultate, dincolo de rezultatele intermediare şi finale, şi nu pe produse. 3) Strategia educaţiei şi formării profesionale din România este o iniţiativă care necesită o schimbare atât de comportament, cât şi de structură. În timp ce schimbările structurale sunt relativ uşor de măsurat şi necesită preponderent date cantitative, schimbarea comportamentală, pe de altă parte, este mult mai dificilă deoarece se bazează pe date calitative. Abordarea propusă este capabilă să surprindă atât date cantitative, cât şi date calitative, şi le va permite utilizatorilor să dezvolte politici şi programe bazate pe date concrete şi să adapteze implementarea pentru a asigura îndeplinirea rezultatelor finale. 4) Managementul bazat pe rezultate este tehnica cel mai frecvent utilizată de ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de Comisia Europeană pentru a evalua eficacitatea şi eficienţa politicilor, programelor şi proiectelor din sectorul public. Elementele cheie ale Managementul bazat pe rezultate sunt prezentate în Tabelul de Măsurare a Rezultatelor. 5) Managementul bazat pe rezultate este un instrument de proiectare care le permite analiştilor de politici, programe şi proiecte să argumenteze clar de ce este nevoie de iniţiativă, ce se aşteaptă să se realizeze şi modul în care se va recunoaşte succesul atins. Cu alte cuvinte, acest instrument defineşte relaţia cauzală dintre activităţi, rezultate, obiective şi viziune. Managementul bazat pe rezultate este un proces de implementare care le oferă managerilor acces periodic la date privind performanţele, permiţând modificarea activităţilor şi alocarea resurselor pentru atingerea rezultatelor optime. În cele din urmă, este un mecanism care oferă date concrete privind progresul înregistrat şi, prin analiza eficace a datelor privind performanţele, formulează lecţii importante pentru politicile, programele şi proiectele viitoare. Managementul bazat pe rezultate include şi alte caracteristici importante, precum: a) accent pe rezultate prin utilizarea unui cadru de rezultate ca instrument central; b) transparenţă şi responsabilitate, prin asigurarea unei monitorizări transparente şi receptive la solicitările părţilor interesate, şi care include raportarea bazată pe date concrete privind progresul înregistrat; c) asumare şi parteneriat, prin crearea unui mediu favorabil pentru părţile interesate din toate sectoarele pentru a înţelege şi a contribui la monitorizarea rezultatelor. 6) Managementul bazat pe rezultate este construit pe noţiunea de schimbare, în sensul că politicile, programele şi proiectele sunt create pentru a genera schimbare pe parcursul perioadei de monitorizare a implementării. Analiza datelor şi utilizarea informaţiilor de monitorizare sunt elemente importante ale monitorizării schimbării. Secţiunea de mai jos descrie procesele pentru monitorizarea schimbării, inclusiv identificarea sursei de informaţii privind performanţa, frecvenţa colectării, precum şi responsabilitatea pentru colectarea datelor pentru fiecare indicator din Strategia educaţiei şi formării profesionale din România. 7) Pentru a funcţiona corespunzător până în 2020, trebuie să existe un program foarte bine organizat pentru planificarea anuală, monitorizare şi ciclul de raportare. Procesul de planificare este declanşat de elaborarea raportului anual de monitorizare care arată progresul înregistrat în rezultatele obţinute în anul anterior. Este important de reţinut că planificarea nu trebuie luată în considerare pentru un interval de timp şi activităţi de mică amploare; este un proces continuu, în care toţi cei implicaţi în implementare contribuie la identificarea activităţilor noi sau a celor modificate pe parcursul anului, pe baza experienţei de implementare.Se recomandă următorul program:Planificarea anuală şi programul de raportare*Font 7*┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Tip de raport │ Interval de timp │ Descriere │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Planul anual de acţiune │La 4 luni de la aprobarea│Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educaţiei şi formării ││pentru implementarea │Strategiei educaţiei şi │profesionale din România elaborează Planul anual de acţiune, stabileşte indicatori, ││Strategiei educaţiei şi │formării profesionale din│responsabilităţi, termen, colectează date şi coordonează implementarea. Prin acesta ││formării profesionale din│România │se detaliază acţiunile specifice, cu detalierea subactivităţilor, termenelor, ││România aprobat │ │indicatorilor şi bugetelor. ││ │ │Comitetul de monitorizare aprobă Planul anual de acţiune pentru implementarea ││ │ │Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Raportul anual de progres│Cu 3 luni înainte de │Toate instituţiile responsabile stabilite în Planul de acţiune pentru implementarea ││ │finalul anului │strategiei de educaţie şi formare profesională din cap. VI întocmesc câte un raport ││ │ │analitic care ilustrează progresul înregistrat, cu detalierea subactivităţilor, ││ │ │termenelor, indicatorilor şi bugetelor. ││ │ │Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educaţiei şi formării ││ │ │profesionale din România întocmeşte un raport analitic privind progresul înregistrat ││ │ │în implementarea Strategiei ││ │ │Organismul de evaluare colectează informaţii de la Grupul tehnic de coordonare al ││ │ │implementării Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România şi din alte ││ │ │surse, realizează analize şi elaborează Raportul anual de progres prin care oferă ││ │ │detalii privind aspectele pozitive şi negative. Raportul va conţine recomandări de ││ │ │măsuri corective, dacă este cazul. Comitetul de monitorizare aprobă rapoartele ││ │ │analitice şi Raportul anual de progres. │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Planul anual de acţiune │Cu 2 luni înainte de │Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educaţiei şi formării ││ │finalul anului │profesionale din România elaborează Planul anual de acţiune, stabileşte indicatori, ││ │ │responsabilităţi, termen, colectează date şi coordonează implementarea. ││ │ │Planul anual de Acţiune trebuie să fie în conformitate cu Tabelul de Monitorizare a ││ │ │Rezultatelor. Planul de Acţiune trebuie să detalieze măsurile propuse astfel încât să││ │ │reiasă clar tipul de acţiuni şi modul în care se vor implementa acestea, să ││ │ │identifice sursele de finanţare în acord cu ţintele indicatorilor stabiliţi, să ││ │ │prezinte complementaritatea şi secvenţialitatea intervenţiilor. │├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Planul anual de acţiune │Cu 2 săptămâni înainte de│La propunerea Comitetului de monitorizare, coordonatorul acestui comitet aprobă ││aprobat │începutul noului an │planul anual de acţiune. │└─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 8) Toate rapoartele de monitorizare trebuie să ofere analize cuprinzătoare, astfel încât datele să fie interpretate pentru a formula constatări şi concluzii relevante. Trebuie stabilit un model standard de rapoarte, care să fie utilizat de toate părţile. Rapoartele vor conţine cel puţin trei secţiuni, în plus faţă de un rezumat: a) o secţiune despre proces, care arată ce a fost realizat efectiv faţă de ceea ce a fost planificat; b) o secţiune analitică, care interpretează datele colectate şi prezentate în Tabelul de Măsurare a Rezultatelor şi care explică de ce nu au fost atins ţintele, motivele pentru depăşirea ţintelor, rezultatele neaşteptate şi recomandările pentru următorul ciclu de planificare c) o secţiune cu Tabelul de Măsurare a Rezultatelor actualizat. Pot fi adăugate şi alte secţiuni pentru a respecta cerinţele instituţiilor publice.Program 9) În tabelul de mai jos sunt prezentate responsabilităţile pentru realizarea activităţii de monitorizare şi evaluare şi programul de monitorizare.*Font 9*┌─────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────────┐│ Tip │ Responsabilitate │ Program │├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Monitorizare anuală │Comitet de monitorizare │Începând cu 2016││ │Grupul tehnic de coordonare al implementării │ ││ │Strategiei educaţiei şi formării profesionale│ ││ │din România │ │├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Evaluare intermediară │Comitet de monitorizare Organism de evaluare │ 2017-2018 │├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Analiza performanţelor │Condusă de Uniunea Europeană sau de │ 2018-2019 ││impusă de Uniunea │cercetători cu contribuţia Comitetului de │ ││Europeană │monitorizare │ │├─────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────────┤│Evaluare finală │Organizaţie de cercetare externă*) │ 2020 ││ │Organism de evaluare │ │└─────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴────────────────┘ Notă

    ──────────

    *) Se recomandă o organizaţie de cercetare externă deoarece oferă o mai bună transparenţă şi, astfel, o mai mare credibilitate a constatărilor.

    ──────────
    Sistem Informatic de Management pentru monitorizarea Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2016-2020 10) În plus faţă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, există o serie de ministere, agenţii guvernamentale şi instituţii publice şi private care produc şi utilizează informaţii referitoare la educaţia şi formarea profesională din România. Sistemul Informatic de Management va colecta date necesare pentru implementare şi va gestiona schimburi de la şi între diferite părţi interesate, pentru ca rapoartele de date să ofere un fundament bazat pe date concrete pentru deciziile privind politicile şi programele viitoare. Interacţiunea dintre aceste părţi interesate se va baza pe un schimb reciproc de informaţii guvernat de un regim de aprobări care răspunde nevoilor specifice ale instituţiilor şi luând în considerare regulile de confidenţialitate referitoare la schimbul de informaţii cu terţii. 11) Soluţiile organizaţionale legate de Strategia educaţiei şi formării profesionale se vor extinde dincolo de procesul de colectare a datelor. Este nevoie de o mai bună integrare şi de un schimb mai bun de informaţii între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Institutul Naţional de Statistică. Informaţiile din aceste surse sunt necesare pentru a stabili diferite aspecte, inclusiv, de exemplu, numărul de nou născuţi pentru a determina mărimea populaţiei, rata de creştere, nevoile viitoare ale pieţei muncii, noi fabrici. Astfel de informaţii vor contribui la o mai bună măsurare şi înţelegere a cererii şi ofertei de forţă de muncă. 12) Sistemul Informatic de Management va avea în vedere ca sursă de informaţii şi sistemul electronic asociat programelor Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii astfel încât obligaţia de raportare pentru beneficiari 13) Sistemul trebuie să fie accesibil, cu un anumit grad de permisivitate, societăţii civile, angajatorilor şi altor agenţii guvernamentale. Sistemul Informatic de Management va trebui să asigure o colaborare interguvernamentală pentru a se asigura că furnizorilor de date nu li se solicită în mod repetat aceleaşi date de către diferite instituţii publice, deoarece o astfel de situaţie poate descuraja colaborarea şi poate genera frustrări 14) Sistemul Informatic de Management va trebui să ia în considerare următoarele: a) nu toate datele relevante se vor colecta de la început, astfel sistemul trebuie să fie flexibil şi proiectat încât să se poată adăuga module noi; b) utilizatorii finali trebuie să ofere contribuţii directe dezvoltatorilor în proiectarea Sistemului Informatic de Management, astfel încât să se ţină cont de nevoile acestora de informare; c) de fiecare dată când este cazul, trebuie stabilite proceduri de tranziţie de la un sistem actual de raportare la un sistem nou; d) sistemul trebuie să stabilească proceduri de validare şi de verificare a datelor; e) sistemul trebuie să asigure protecţia şi confidenţialitatea datelor; f) sistemul trebuie să fie integrat şi făcut interoperabil cu alte sisteme informatice. 15) Sistemul informatic pentru managementul informaţiilor privind implementarea acţiunilor din Strategia educaţiei şi formării profesionale din România îşi propune realizarea unei baze de date care să permită monitorizarea indicatorilor strategiei. Structura bazei de date este definită de indicatorii strategiei. 16) Nivelurile de acces în sistem permit accesul diferenţiat la informaţiile stocate în baza de date: a) Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - acces complet la baza de date şi generarea de rapoarte b) Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic prin Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România - acces complet la baza de date şi generarea de rapoarte c) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei prin Organismul de evaluare - acces complet la baza de date şi generarea de rapoarte d) Instituţiile responsabile/implicate - accesul la informaţii va fi stabilit conform protocoalelor încheiate cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice e) Publicul larg - acces la vizualizarea de rapoarte de progres. 17) ResponsabilităţiProiectarea, realizarea şi mentenanţa aplicaţiei informatice:Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice asigură proiectarea, realizarea şi mentenanţa aplicaţiei informatice.Introducerea datelor:Introducerea datelor este realizată de către fiecare instituţie responsabilă pentru acţiunile din Strategia educaţiei şi formării profesionale din România. Fiecare instituţie care are responsabilitatea implementării unei acţiuni din Strategia educaţiei şi formării profesionale din România desemnează o persoană responsabilă de Sistemul Informatic de Management. Datele introduse vor fi certificate de către reprezentantul legal al instituţiei.Verificarea şi validarea datelor:Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic prin Grupul tehnic de coordonare al implementării Strategiei educaţiei şi formării profesionale din România asigură verificarea şi validarea formatului datelor introduse de către fiecare instituţie responsabilă pentru acţiunile din Strategie. Pentru anumite date se va realiza verificarea acestora şi validarea lor din alte surse disponibile, de exemplu.: Institutul Naţional de Statistică, Sistemul Informatic Integrat al învăţământului din România, Sistemul Unic de Management al Informaţiei etc.Prelucrarea datelor şi generarea de rapoarteInstitutul de Ştiinţe ale Educaţiei, prin Organismul de evaluare, asigură centralizarea, prelucrarea datelor şi generarea de rapoarte. 18) Prezentăm în continuare Tabelul de măsurare a rezultatelor care face parte integrantă din Metodologia de monitorizare anterior prezentată.*Font 7*┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Ţintă strategică 2020: Creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel ││de educaţie ISCED 3 şi 4 la 63% până în 2020, faţă de 57,2% în 2014*42) │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤│Direcţii de acţiune propuse în strategie│Indicatori propuşi în strategie│ Ţintă │ Surse de date │ Termen │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│1. Actualizarea instrumentelor de │1. Registrul Naţional al │1 Registru │Registrul Naţional al calificărilor│Anual ││descriere a ocupaţiilor şi calificărilor│calificărilor │Naţional al │în format electronic Actul normativ│ ││a curriculumului şi a auxiliarelor │ │calificărilor │publicat în Monitorul Oficial al │ ││curriculare, pe nivelurile de calificare│ │ │României şi pe pagina electronică a│ ││stabilite prin Cadrul naţional al │ │ │Autorităţii Naţionale pentru │ ││calificărilor, pentru o mai bună │ │ │Calificări │ ││articulare între subsisteme, pentru ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│facilitarea mobilităţii în educaţie şi │2. Metodologie de elaborare a │1 Metodologie │Act normativ publicat în Monitorul │2016-2018││formare profesională şi pentru creşterea│instrumentelor de descriere a │ │Oficial al României │ ││relevanţei pentru piaţa muncii │ocupaţiilor şi calificărilor │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │3. Cadru de reglementare şi │1 Cadru pentru │Date oficiale │O dată ││ │implementarea a Sistemului │Sistemul European │ │ ││ │European de Credit pentru │de Credit pentru │ │ ││ │Educaţie şi Formare │Educaţie şi │ │ ││ │Profesională │Formare │ │ ││ │Profesională │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │4. Număr de curricula │2000 curricula │Baza de date a Autorităţii │Anual ││ │ │ │Naţionale pentru Calificări │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │5. Număr de standarde de │200 standarde de │Date oficiale │Anual ││ │pregătire profesională │pregătire │ │ ││ │ │profesională │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │6. Număr de documente │1400 documente │Date oficiale │Anual ││ │curriculare în învăţământul │curriculare │ │ ││ │profesional şi tehnic: │ │ │ ││ │curricula şi auxiliare │ │ │ ││ │curriculare elaborate/revizuite│ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │7. Număr de materiale didactice│2.500 materiale │Date oficiale │Anual ││ │pentru elevi cu dizabilităţi │didactice │ │ ││ │sau deficienţe │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│2. Dezvoltarea mecanismelor pentru │8. Număr de studii şi cercetări│1 Studiu │Date oficiale │2016-2020││anticiparea competenţelor solicitate pe │previzionale │previzional │ │ ││piaţa muncii, definirea profilurilor ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│profesionale, în scopul dezvoltării/ │9. Număr de anchete în │2 Anchete în │Date oficiale │2016-2020││revizuirii calificărilor în concordanţă │întreprinderi │întreprinderi │ │ ││cu abilităţile şi cunoştinţele relevante├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi│10. Număr studiilor de impact │2 studii de impact│Date oficiale │Anual ││adaptarea programelor de învăţământ la ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│nevoile şi tendinţele pieţei muncii │11. Număr de de Planuri │8 de Planuri │Date oficiale │Anual ││ │Regionale de Acţiune pentru │Regionale de │ │ ││ │Învăţământ │Acţiune pentru │ │ ││ │ │Învăţământ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │12. Număr de de Planuri Locale │42 de Planuri │Date oficiale │Anual ││ │de Acţiune pentru Învăţământ │Locale de Acţiune │ │ ││ │ │pentru Învăţământ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │13. Număr de Planuri de Acţiune│900 Planuri de │Date oficiale │Anual ││ │ale Şcolilor │Acţiune ale │ │ ││ │ │Şcolilor │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │14. Modul integrat de date şi │1 Modul integrat │Date oficiale │Anual ││ │indicatori statistici │de date şi │ │ ││ │ │indicatori │ │ ││ │ │statistici │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│3. Monitorizarea inserţiei profesionale │15.Mecanism de monitorizare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată ││a absolvenţilor programelor de formare │inserţiei profesionale a │ │ │ ││ │absolvenţilor învăţământului │ │ │ ││ │profesional şi tehnic │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │16. Metodologie pentru │1 Metodologie │Date oficiale │O dată ││ │monitorizarea inserţiei │ │ │ ││ │socio-profesionale a │ │ │ ││ │absolvenţilor de învăţământ │ │ │ ││ │profesional şi tehnic │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │17. Număr de studii de │4 Studii │Date oficiale │Anual ││ │monitorizare a inserţiei │ │ │ ││ │profesionale │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │18. Număr de anchete naţionale │3 Anchete │Date oficiale │Anual ││ │ │naţionale │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de │19. Număr de reglementări │1 Set de │Date oficiale │O dată ││muncă în formarea profesională │legislative necesare unui │reglementări │ │ ││ │traseu de formare profesională │ │ │ ││ │iniţială în sistemul de │ │ │ ││ │învăţământ, cu o componentă │ │ │ ││ │semnificativă de învăţare la │ │ │ ││ │locul de muncă, în parteneriat │ │ │ ││ │cu companiile │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │20. Număr de acte normative │2 proiecte de acte│Date oficiale │2016-2018││ │necesare pentru flexibilizarea │normative de │ │ ││ │duratei contractelor de │modificare a │ │ ││ │ucenicie la locul de muncă │legislaţiei în │ │ ││ │ │vigoare │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │21. Numărul de structuri la │15 Structuri │Date oficiale │ 2019 ││ │nivel naţional, regional şi │create │ │ ││ │local │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │22. Mecanism de asigurare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată ││ │calităţii învăţării la locul de│ │ │ ││ │muncă │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │23. Propunere de metodologie şi│1 propunere │Date oficiale │O dată ││ │de standarde de acreditare a │ │ │ ││ │întreprinderilor │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │24. Număr tutori formaţi │1300 tutori │Date oficiale │Anual ││ │ │formaţi │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │25. Număr de agenţi economici │325 agenţi │Date oficiale │Anual ││ │ │economici │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│5. Îmbunătăţirea mecanismelor de │26. Mecanism de finanţare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată ││finanţare publică şi privată a formării │structurilor de cooperare/ │ │ │ ││profesionale │parteneriat strategic public - │ │ │ ││ │privat şi sectorial din │ │ │ ││ │formarea profesională │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │27. Sistem de finanţare pentru │1 Sistem de │Date oficiale │O dată ││ │asigurarea resurselor necesare │finanţare │ │ ││ │formării profesionale iniţiale │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │28. Număr de elevi sprijiniţi │30.000 elevi │Date oficiale │Anual ││ │prin finanţarea instruirii │ │ │ ││ │practice │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│6. Creşterea implicării partenerilor │29. Cadru de reglementare a │1 Cadru de │Date oficiale │O dată ││sociali în dezvoltarea sistemului de │Comitetelor Sectoriale │reglementare │ │ ││formare profesională ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │30. Cadru general de organizare│1 Cadru general de│Date oficiale │O dată ││ │şi funcţionare a Consorţiilor │organizare şi │ │ ││ │regionale şi a a Comitete │funcţionare │ │ ││ │Locale de Dezvoltare a │ │ │ ││ │Parteneriatului Social │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │31. Metodologie de organizare │1 Metodologie │Date oficiale │O dată ││ │şi funcţionare a structurilor │ │ │ ││ │manageriale participative cu │ │ │ ││ │rol în planificarea strategică │ │ │ ││ │a formării profesionale │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │32. Număr de Consorţii │8 Consorţii │Date oficiale │Anual ││ │regionale şi Comitete Locale de│regionale şi 42 │ │ ││ │Dezvoltare a Parteneriatului │Comitete Locale de│ │ ││ │Social │Dezvoltare a │ │ ││ │ │Parteneriatului │ │ ││ │ │Social │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │33. Număr de specialişti ai │100 de specialişti│Date oficiale │Anual ││ │Comitetelor sectoriale │ │ │ │└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Ţintă strategică 2020: ││Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020 faţă de 49,8% în ││2014 Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii de la 1,5% în 2014 la 10% în 2020 │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤│Direcţii de acţiune propuse în strategie│Indicatori propuşi în strategie│ Ţintă │ Surse de date │ Termen │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│7. Dezvoltarea marketingului programelor│34. Strategie de marketing │1 Strategie de │Date oficiale │O dată ││de formare profesională şi al │pentru conştientizarea │marketing │ │ ││rezultatelor învăţării dobândite în │beneficiilor asupra dezvoltării│ │ │ ││context nonformal şi informal │carierei │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │35. Cadru de identificare şi │1 Cadru │Date oficiale │O dată ││ │popularizare a bunelor practici│ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │36. Număr de elevi din │30.000 elevi din │Date oficiale │Anual ││ │învăţământul profesional şi │învăţământul │ │ ││ │tehnic │profesional şi │ │ ││ │ │tehnic │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │37. Număr de elevi din clasa │30.000 elevi din │Date oficiale │Anual ││ │a VIII-a │clasa a VIII-a │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│8. Îmbunătăţirea orientării profesionale│38. Sistem naţional de │1 sistem naţional │Date oficiale │O dată ││şi a consilierii în carieră │informare, consiliere şi │ │ │ ││ │orientare profesională │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │39. Reţea de centre de │1 Reţea │Date oficiale │Anual ││ │informare, consiliere şi │ │ │ ││ │orientare profesională în │ │ │ ││ │învăţământul secundar şi │ │ │ ││ │terţiar nonuniversitar │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │40. Număr de persoane apte de │50.000 persoane │Date oficiale │Anual ││ │muncă │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │41. Număr de elevi din clasa │500.000 elevi │Date oficiale │Anual ││ │a VIII-a │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │42. Număr de seturi de │6 seturi │Date oficiale │O dată ││ │instrumente de orientare │ │ │ ││ │profesională online │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │43. Număr de persoane cu │1.000 persoane │Date oficiale │Anual ││ │atribuţii în domeniul │ │ │ ││ │orientării profesionale şi a │ │ │ ││ │consilierii în carieră │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│9. Consolidarea şi flexibilizarea │44. Metodologie de recunoaştere│1 Metodologie │Date oficiale │O dată ││mecanismelor de recunoaştere şi validare│a rezultatelor învăţării │ │ │ ││a rezultatelor învăţării dobândite în │dobândite în context nonformal │ │ │ ││context nonformal şi informal │şi informal │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │45. Mecanism de asigurare a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată ││ │calităţii sistemului de │ │ │ ││ │recunoaştere şi validare a │ │ │ ││ │rezultatelor învăţării │ │ │ ││ │dobândite în context nonformal │ │ │ ││ │şi informal │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │46. Număr de persoane cu │1.000 persoane │Date oficiale │Anual ││ │atribuţii în domeniul │ │ │ ││ │recunoaşterii şi validării │ │ │ ││ │rezultatelor învăţării │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│10. Facilitarea accesului la programele │47. Număr de campusuri şcolare │126 de campusuri │Date oficiale │Anual ││de formare profesională din sistemul de │şi centre de formare │şi centre de │ │ ││învăţământ pentru tineri cu accent pe │profesională │formare │ │ ││cei din grupuri vulnerabile │ │profesională │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │48. Număr de elevi │42.000 elevi │Date oficiale │Anual ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │49.Număr furnizorilor de │126 furnizori │Date oficiale │Anual ││ │formare profesională iniţială │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │50. Număr de elevi cu │2.500 elevi │Date oficiale │Anual ││ │deficienţe/dizabilităţi │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │51. Număr de elevi din IPT în │61.000 elevi │Date oficiale │Anual ││ │programul Bursa Profesională │ │ │ │└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Ţintă strategică 2020: ││Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020 de la 4,2% în 2014 ││Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020 de la 45% ││în 2014 ││Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat de la 45% în 2014 la 70% ││în 2020 │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤│Direcţii de acţiune propuse în strategie│Indicatori propuşi în strategie│ Ţintă │ Surse de date │ Termen │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│11. Dezvoltarea unui cadru naţional de │52. Sistem naţional de │1 sistem naţional │Date oficiale │Anual ││asigurare a calităţii educaţiei şi │colectare şi analiză a datelor │de colectare şi │ │ ││formării profesionale la nivel de sistem│ │analiză a datelor │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │53. Mecanism de monitorizare, │1 mecanism de │Date oficiale │O dată ││ │evaluare şi revizuire │monitorizare, │ │ ││ │sistematică a calităţii │evaluare a │ │ ││ │formării profesionale la nivel │calităţii │ │ ││ │de sistem │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │54. Bază de date statistice │1 bază de date │Date oficiale │O dată ││ │referitoare la asigurarea │ │ │ ││ │internă a calităţii │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│12.Asigurarea calităţii certificării │55. Mecanism de certificare a │1 mecanism │Date oficiale │O dată ││rezultatelor învăţării │rezultatelor învăţării │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│13. Îmbunătăţirea competenţelor │56. Număr de profesori, │5.000 profesori, │Date oficiale │Anual ││persoanelor cu atribuţii în furnizarea │formatori, evaluatori externi, │formatori, │ │ ││programelor de formare profesională din │din programele de formare │evaluatori externi│ │ ││formarea profesională iniţială şi │continuă │ │ │ ││formarea profesională continuă şi în ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│evaluarea rezultatelor învăţării │57. Centru naţional de formare │1 Centru naţional │Date oficiale │Anual ││dobândite în context formal, nonformal │continuă a profesorilor, │de formare │ │ ││şi informal │formatorilor, evaluatorilor │continuă │ │ ││ │externi şi a tutorilor │ │ │ ││ │funcţional │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│14. Îmbunătăţirea infrastructurii │58. Număr de campusuri şi │126 de campusuri │Date oficiale │Anual ││formării profesionale iniţiale şi │centre de formare profesională │şi centre de │ │ ││continue │ │formare │ │ ││ │ │profesională │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │59. Număr de standarde de │200 de standarde │Date oficiale │O dată ││ │dotare a furnizorilor de │de dotare │ │ ││ │formare profesională iniţială │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │60. Număr de unităţi de │700 de unităţi │Date oficiale │Anual ││ │învăţământ dotate │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│15.Promovarea excelenţei în educaţie şi │61. Mecanism de recunoaştere a │1 Mecanism │Date oficiale │O dată ││formare profesională │excelenţei în furnizarea de │ │ │ ││ │programe de formare │ │ │ ││ │profesională │ │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │62. Metodologie de organizare a│1 Metodologie │Date oficiale │O dată ││ │concursurilor pe meserii la │ │ │ ││ │nivel judeţean şi naţional │ │ │ │└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Ţintă strategică 2020: ││Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea a spiritului antreprenorial de la 40 000 în 2014 la ││50 000 în 2020 ││Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internaţională de la 2 800 în 2014 la 4 600 în 2020 │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────┤│Direcţii de acţiune propuse în strategie│Indicatori propuşi în strategie│ Ţintă │ Surse de date │ Termen │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│16. Dezvoltarea componentelor privind │63. Număr de firme de exerciţiu│1.000 de firme de │Date oficiale │Anual ││inovarea, creativitatea şi spiritului │ │exerciţiu │ │ ││antreprenorial din cadrul programelor de├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│formare profesională │64. Număr de târguri regionale │8 târguri │Date oficiale │Anual ││ │ale firmelor de exerciţiu │regionale │ │ ││ │ │organizate │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │65. Număr de târguri naţionale/│1 târg naţional/ │ │ ││ │internaţionale ale firmelor de │internaţional │ │ ││ │exerciţiu │ │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│17. Dezvoltarea mobilităţii │66. Număr de furnizori de │300 de furnizori │Date oficiale │Anual ││internaţionale în formarea profesională │formare profesională iniţială │de formare │ │ ││ │informaţi │profesională │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │67. Număr de reprezentanţi ai │300 de │Date oficiale │Anual ││ │furnizorilor de formare │reprezentanţi ai │ │ ││ │profesională iniţială formaţi │furnizorilor de │ │ ││ │ │formare │ │ ││ │ │profesională │ │ │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│18. Extinderea învăţării mutuale şi a │68. Reţea de cooperare la nivel│1 reţea de │Date oficiale │Anual ││schimbului de bune practici, în vederea │internaţional │cooperare la nivel│ │ ││asigurării premiselor pentru │ │internaţional │ │ ││participarea la o piaţă a muncii ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│europene incluzive │69. Reţea de cooperare la nivel│1 reţea de │Date oficiale │Anual ││ │de macro-regiuni │cooperare la nivel│ │ ││ │ │de macro regiuni │ │ ││ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────┤│ │70. Reţea de cooperare la │1 reţea de │Date oficiale │Anual ││ │nivelul statelor din sud estul │cooperare la │ │ ││ │Europei şi a altor state │nivelul statelor │ │ ││ │partenere UE │din sud estul │ │ ││ │ │Europei şi altor │ │ ││ │ │state partenere UE│ │ │└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┘
     +  Anexa 8Prezentarea principalelor instrumente europenepentru formarea profesionalăEQF - Cadrul European al Calificărilor: este un cadru comun de referinţă menit să servească drept instrument de traducere între diferite sisteme şi niveluri de calificări, atât pentru învăţământul preuniversitar, cât şi pentru învăţământul superior. Elementul central al Cadrului European al Calificărilor este un set de opt niveluri de referinţă, fiecare nivel fiind definit de un set de descriptori (prezentaţi în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe) care indică rezultatele învăţării relevante pentru calificările de la nivelul respectiv, în orice sistem de calificări. Setul precizează: a) ceea ce ştie persoana care învaţă; b) ceea ce înţelege persoana care învaţă; c) ceea ce este capabilă să facă persoana care învaţă.Cadrul European al Calificărilor nu este conceput pentru a înlocui sistemele naţionale de calificări, ci pentru a completa acţiunile statelor membre prin facilitarea cooperării între acestea.ECVET - Sistem European de Credite pentru Educaţie şi Formare Profesională este un cadru metodologic comun care facilitează acumularea şi transferul de credit aferent rezultatelor învăţării între diversele sisteme de calificări. Scopul acestui sistem este de a promova mobilitatea transnaţională şi accesul la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Sistemul European de Credite pentru Educaţie şi Formare Profesională nu este menit să înlocuiască sistemele naţionale de calificări, ci să optimizeze comparabilitatea şi compatibilitatea între acestea. Sistemul European de Credite pentru Educaţie şi Formare Profesională se aplică tuturor rezultatelor obţinute de o persoană în diversele sisteme de educaţie şi formare, care sunt ulterior transferate, recunoscute şi acumulate în vederea obţinerii unei calificări. Această iniţiativă le permite cetăţenilor europeni să obţină mai uşor recunoaşterea formării, competenţelor şi cunoştinţelor dobândite în alt stat membru.EQAVET - Cadrul european de referinţă pentru asigurarea calităţii în formarea profesională este un instrument important de susţinere a statelor membre în promovarea şi monitorizarea îmbunătăţirii continue a sistemelor de educaţie şi formare profesională pe baza unor criterii şi a unor indicatori de calitate comuni. Cadrul trebuie luat în considerare la nivelul sistemului de educaţie şi formare profesională, al furnizorilor de educaţie şi formare profesională şi la nivelul acordării calificărilor. Acesta asigură o abordare sistemică a calităţii, acoperind şi interrelaţionând nivelurile importante şi actorii. Accentul este pus pe monitorizarea şi îmbunătăţirea calităţii, prin combinarea evaluării interne şi externe, a evaluării şi a proceselor pentru îmbunătăţire, susţinută de analiză cantitativă şi calitativă.ESCO - Sistemul european de clasificare a aptitudinilor/competenţelor, calificărilor şi profesiilor: clasificarea dispune de anumite caracteristici unice şi inovatoare: va fi multilingvă, se va baza pe aptitudini/competenţe şi va fi publicată într-un format deschis, care va putea fi utilizat de programele informatice ale părţilor terţe. Astfel, clasificarea va deveni un element de bază al portalurilor online de locuri de muncă, al instrumentelor de consiliere profesională şi al bazelor de date privind posibilităţile de învăţare, generând beneficii concrete pentru solicitanţii de locuri de muncă, persoanele care doresc să îşi schimbe cariera, cursanţi şi angajatori.  +  Anexa 9Dicţionar de termeniCalificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut, ca urmare a învăţării, rezultate la anumite standarde prestabilite.Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării dobândite de persoana care învaţă în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează printr-o diplomă sau un certificat.Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare.Formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ. Formarea profesională iniţială a adulţilor asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de muncă.Formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe.Ucenicul este persoana cu vârsta de peste 16 ani care, din voinţă proprie, încheie un contract de ucenicie cu un angajator, în scopul obţinerii unei calificări. Prin ucenicie la locul de muncă se obţine o calificare în sistemul de formare profesională a adulţilor.Program educaţional concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţie. Mai exact, stabileşte pentru fiecare arie de dezvoltare, disciplină, domeniul de studiu/modul de pregătire din planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.Persoane care urmează studii/cursuri de formare sunt persoanele care participă la programe de educaţie/formare profesională într-un alt ciclu de învăţământ sau altă formă autorizată/acreditată de educaţie şi formare profesională.Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.--------