REGULAMENTUL din 25 iunie 1998 (*republicat*)Ordinului naţional Steaua României
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 14 iunie 1999



    Notă
    Aprobat de Ordonanţa de urgenţă nr. 11 din 25 iunie 1998, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 14 iunie 1999.
     +  Articolul 1 Ordinul naţional Steaua României este cea mai înaltă decoraţie a României. El se acordă atât cetăţenilor români, cât şi celor străini, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile sau militare, aduse statului şi poporului român, pe timp de pace sau de război. În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii excepţionale, civile sau militare privesc fapte de concepţie, organizare şi coordonare, astfel:a) realizări de mare importanţă în apărarea intereselor supreme ale statului român: independenţă, suveranitate, unitate şi integritate teritorială;b) mari contribuţii la dezvoltarea economiei naţionale şi a serviciilor publice;c) creaţii ştiinţifice, artistice şi culturale de mare valoare naţională şi internaţională;d) mari merite în dezvoltarea şi promovarea colaborării dintre România şi alte state sau organisme internaţionale;e) mari merite în concepţia, organizarea şi conducerea operaţiunilor militare;f) fapte de arme de mare bravură săvârşite, pe câmpul de luptă, în conflicte militare. Ordinul naţional Steaua României cuprinde 6 grade. Acestea sunt, în ordine crescătoare, următoarele: Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare ofiţer, Mare cruce, Colan. Membrii ordinului sunt numiţi pe viaţă şi, indiferent de gradul primit, ei poartă titlul generic de cavaler al Ordinului naţional Steaua României. Ordinul are însemne deosebite pentru civili, pentru militari şi de război, iar numărul membrilor, cetăţeni români, este fixat la 3.650, după cum urmează:a) Cavaler: 2.000 de membri, din care 1.700 pentru civili şi 300 pentru militari;b) Ofiţer: 1.000 de membri, din care 850 pentru civili şi 150 pentru militari;c) Comandor: 400 de membri, din care 325 pentru civili şi 75 pentru militari;d) Mare ofiţer: 160 de membri, din care 130 pentru civili şi 30 pentru militari;e) Mare cruce: 80 de membri, din care 65 pentru civili şi 15 pentru militari;f) Colan: 10 membri, fără însemne deosebite pentru civili şi pentru militari. Depăşirea numărului de membri pentru fiecare grad constituie o încălcare a prezentului regulament. Acest ordin se poate conferi şi unităţilor militare româneşti, atât pe timp de pace, cât şi pentru fapte de arme, pe timp de război, iar însemnele se poartă pe drapel. El se poate conferi şi unităţilor militare străine ale unor state aliate, dar numai pentru fapte de arme săvârşite pe timpul unui război la care participă direct şi România. Decoraţiile conferite unităţilor militare române sau străine nu intră în limita celor 3.650 de decoraţii, potrivit alin. 5. Evidenţa unităţilor militare româneşti decorate, precum şi a persoanelor care au primit însemnele de război este ţinută separat de cea a persoanelor decorate în limitele prezentei ordonanţe de urgenţă. Preşedintelui României i se atribuie, pe perioada mandatului, Colanul Ordinului naţional Steaua României, comandă specială, confecţionat din aur. Acest colan nu este inclus în numărul prevăzut la art. 1 alin. 5 din prezentul regulament. Însemnul decoraţiei se compune dintr-o cruce repetată, emailată albastru, având între braţe patru acvile metalice cu zborul desfăcut, iar în centru, un medalion emailat roşu, înconjurat de o cunună de frunze de stejar emailată verde. Pe aversul medalionului este aplicată stema României, din metal, şi, în bordura albastră, este înscrisă deviza IN FIDE SALUS. Pe revers este înscrisă data 1877, anul instituirii ordinului. Însemnul este surmontat de o cunună ovală, împletită din frunze de stejar şi laur. Metalul din care se confecţionează însemnul ordinului este argint cu titlu de 750 la mie, iar metalul din care sunt confecţionate plăcile, argint cu titlu de 900 la mie.  +  Articolul 2 Însemnul gradului de Cavaler are diametrul de 40 mm şi culoarea naturală a argintului. Medalionul central are diametrul de 11 mm, iar bordura de 2 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 1,5 mm. Stema României, ştanţată în metal, are înălţimea de 8 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 sunt aurite şi au înălţimea de 2,5 mm. Cununa ovală din frunze de laur şi stejar, emailată verde, are diametrele exterioare de 23 şi 13 mm, iar diametrele interioare de 10 x 7 mm. Inelul circular prin care se petrece panglica are un diametru exterior de 15 mm. Modelul pentru militari primeşte două spade încrucişate, lungi de 28 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur. Modelul de război primeşte două spade încrucişate, lungi de 45 mm, între braţele crucii. Panglica gradului este de 40 mm, iar dungile marginale albastru închis sunt late de 3 mm, cele interioare, şi de 2 mm, cele exterioare; în partea ei aparentă panglica este înaltă de 50 mm. La însemnul acordat femeilor panglica este pliată sub formă de fundă orizontală (papion) şi are o lungime de 120 mm. La modelul de război panglica are marginal şi câte o dungă, lată de 2 mm, din fir aurit. Însemnul gradului se poartă pe partea stângă a pieptului.  +  Articolul 3 Însemnul gradului de Ofiţer este acelaşi ca la gradul de Cavaler, cu următoarele deosebiri:– însemnul este aurit;– panglica primeşte o rozetă cu diametrul de 25 mm;– pentru doamne rozeta se aplică în centrul fundei.  +  Articolul 4 Însemnul gradului de Comandor are un diametru de 50 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 14 mm, iar bordura este lată de 2,5 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurii şi au înălţimea de 2 mm. Stema României, ştanţată în metal, are înălţimea de 10 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 au înălţimea de 3 mm. Cununa ovală din frunze de stejar şi laur, emailată verde, are dimensiunile exterioare de 31 şi 21 mm şi cele interioare de 19 şi 13 mm; inelul pentru panglică este alungit, cu înălţimea de 21 mm şi lat de 4 mm. Modelul pentru militari primeşte două spade încrucişate, lungi de 35 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur. Modelul de război primeşte două spade încrucişate, lungi de 57 mm, între braţele crucii. Panglica gradului este lată de 45 mm, cu dungile marginale interioare albastru închis, late de 4 mm şi de 3 mm, cele exterioare; lungimea ei este egală cu circumferinţa gâtului. La însemnul acordat femeilor panglica este aceeaşi. Panglica modelului de război primeşte marginal şi câte o dungă, lată de 3 mm, din fir aurit. Însemnul gradului se poartă la gât. Bărbaţii au panglica petrecută pe sub nodul cravatei, cu însemnul vizibil pe partea dreaptă a acesteia.  +  Articolul 5 Gradul de Mare ofiţer este compus din însemnul gradului de Comandor şi placa gradului. Placa gradului este în formă de stea, cu opt grupe de raze diamantate, şi are un diametru de 75 mm. Pe aversul plăcii este aplicată crucea emailată a ordinului, având un diametru de 50 mm. Medalionul central, bordura şi inscripţiile au aceleaşi dimensiuni ca la gradul de Comandor. Modelul pentru femei este identic. La modelul pentru militari şi de război este aplicată crucea emailată a ordinului, avers, cu un diametru de 50 mm, având între braţe două spade încrucişate, lungi de 55 mm. Placa gradului se poartă pe partea stângă a pieptului. În cazul în care persoana poartă şi o baretă cu decoraţii, placa se poartă sub aceasta.  +  Articolul 6 Gradul de Mare cruce este compus din însemnul ordinului şi placa gradului. Însemnul are un diametru de 60 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 16 mm, iar bordura este lată de 3 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 3 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 au înălţimea de 5 mm. Stema României, ştanţată în metal, are înălţimea de 12 mm. Cununa ovală din frunze de stejar şi laur, emailată verde, are diametrele exterioare de 35 şi 25 mm, iar cele interioare, de 21 şi 15 mm; inelul de prindere este circular, gros de 2 mm şi cu un diametru exterior de 18 mm. Modelul pentru militari primeşte două spade încrucişate, lungi de 48 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur. Modelul de război primeşte două spade încrucişate, lungi de 75 mm, între braţele crucii. Lenta (panglica) însemnului este lată de 100 mm şi are lungimea egală cu circumferinţa bustului corpului. Dungile marginale albastru închis sunt late de 8 mm, cele interioare, şi de 5 mm, cele exterioare. La partea inferioară are ataşată o rozetă cu diametrul de 75 mm; sub rozeta se află ataşată o carabinieră. Pentru modelul de război lenta primeşte la margini şi câte o bandă aurie, lată de 4 mm. Lenta se poartă peste bust, de pe umărul drept spre şoldul stâng, unde este ataşat însemnul gradului. Placa este în formă de stea, cu 8 grupe de raze diamantate, cu diametrul de 85 mm. Pe placă este aplicată crucea emailată a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm. Medalionul central, bordura şi inscripţiile au aceleaşi dimensiuni ca şi însemnul gradului de Mare cruce. Modelul pentru femei este identic. La modelul pentru militari şi de război, pe placa este aplicată crucea emailată a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm, având între braţe două spade încrucişate, lungi de 70 mm. Placa gradului se poartă pe partea stângă a pieptului, prinsă de lentă.  +  Articolul 7 Gradul de Colan este compus dintr-un lanţ lung de 840 mm şi însemnul gradului. Lanţul cuprinde şase cartuşe, reprezentând fiecare stemă ştanţată a României, şi şase însemne ale ordinului, emailate albastru, prinse între ele prin lanţuri duble, cu zale pătrate. Stema României ştanţată are înălţimea de 25 mm, iar crucea ordinului are diametrul de 25 mm. Închiderea Colanului se face printr-o carabinieră, alcătuită din două jumătăţi de acvilă cu zborul larg deschis. Însemnul gradului este identic cu însemnul gradului de Mare cruce. Modelul pentru femei este identic. Nu există modele diferite pentru civili, militari şi de război. Metalul din care este confecţionat gradul de Colan este argint cu titlu de 900 la mie şi este aurit. Colanul se poartă petrecut după gât, deasupra îmbrăcămintei.  +  Articolul 8 Colanul, comandă specială, care se atribuie Preşedintelui României, este confecţionat din aur cu titlu de 785 la mie.  +  Articolul 9 La toate gradele se acordă, o dată cu însemnul, rozeta şi bareta decoraţiei, care au culorile de bază ale panglicii ordinului reduse la 40% şi, respectiv, la 50% şi au forme specifice pentru fiecare grad; rozeta se poartă de către civili la butonieră de la reverul stâng al hainei/taiorului, iar bareta se poartă, de către militarii în uniformă, pe partea stângă a pieptului. Diferenţele, în funcţie de grad, sunt următoarele:a) Cavaler– pentru civili, panglica dreptunghiulară din rips, având culorile panglicii ordinului reduse la 40%, lungă de 16 mm şi lată de 6 mm;– pentru militari, panglica dreptunghiulară din rips, prinsă pe un suport metalic, având culorile panglicii ordinului reduse cu 50%, lungă de 20 mm şi înaltă de 10 mm.b) Ofiţer– pentru civili, rozetă din rips în culorile panglicii ordinului reduse la 40%, având diametrul de 10 mm şi înălţimea de 4 mm;– pentru militari, pe panglica gradului de Cavaler este prinsă o rozetă cu diametrul de 10 mm.c) Comandor– pentru civili, pe panglica dreptunghiulară specifică gradului de Cavaler este prinsă rozeta gradului de Ofiţer;– pentru militari, panglica dreptunghiulară din rips în culorile panglicii ordinului este lungă de 24 mm şi înaltă de 10 mm, iar pe centru este prins un disc din argint cu diametrul de 5 mm.d) Mare ofiţer– pentru civili, panglica dreptunghiulară din rips auriu, lungă de 16 mm şi înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer;– pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prins pe centru un romb din argint, înalt de 7 mm şi lat de 5 mm.e) Mare cruce– pentru civili, panglica dreptunghiulară din rips auriu, lungă de 16 mm şi înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer;– pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prinsă pe centru o stea cu opt raze, din argint, cu diametrul de 8 mm.f) Colan– un disc din aur, cu titlu de 785 la mie, având diametrul de 16 mm, striat sub formă de raze, care are prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer. Rozeta are pe spate un sistem de prindere şi se poate purta zilnic la butoniera de la reverul stâng al hainei/taiorului. Se poartă numai rozeta gradului cel mai înalt pe care îl are o persoană. Baretele diferitelor grade se pot purta alăturat pe partea stângă a pieptului uniformei, prima fiind a celui mai mare dintre grade. Ordinul conferit cu însemne de război are pe baretă două spade încrucişate, lungi de câte 15 mm, confecţionate din metalul gradului. În cazul în care un militar a fost decorat şi cu o decoraţie cu însemne de război, bareta acesteia are întâietate, chiar dacă ordinul sau gradul este ierarhic inferior celorlalte decoraţii pe care le posedă. Militarii în uniformă poartă rozeta gradului de Colan la 20 mm deasupra rândului superior de barete. În cazul în care un militar este îmbrăcat în civil, el se conformează regulilor prevăzute pentru civili.  +  Articolul 10 Unităţile militare pot fi decorate cu Ordinul naţional Steaua României numai în gradele de Cavaler, Ofiţer şi Comandor. Însemnul decoraţiei are panglica de lăţimea gradului, iar lungimea este de 2.000 mm. La un capăt al panglicii se ataşează decoraţia, iar la celălalt capăt se află un canaf auriu. Panglica, îndoită la jumătate, se prinde de hampă, sub pajură.  +  Articolul 11 Ecranul (cutia) care conţine decoraţia este îmbrăcat cu piele mată, de culoare roşu închis, şi este căptuşit cu pluş gri deschis. Pe capacul cutiei sunt imprimate, cu auriu, stema României, denumirea şi gradul ordinului.  +  Articolul 12 Conferirea Ordinului naţional Steaua României se face, obligatoriu, începând cu gradul de Cavaler. Pentru a se conferi un grad superior aceleiaşi persoane este necesară efectuarea unui stagiu în gradul imediat inferior, astfel:a) de la gradul de Cavaler la cel de Ofiţer, 3 ani;b) de la gradul de Ofiţer la cel de Comandor, 4 ani;c) de la gradul de Comandor la cel de Mare ofiţer, 5 ani;d) de la gradul de Mare ofiţer la cel de Mare cruce, 6 ani;e) de la gradul de Mare cruce la cel de Colan, 8 ani. Propunerile de conferire trebuie să ţină seama de criteriile de admitere şi de promovare stabilite în prezentul regulament, inclusiv pentru prima promoţie de decorare, cu excepţia gradului de Colan, care nu poate fi acordat în prima promoţie. Acordarea directă a gradelor superioare la prima promoţie se face ca urmare a unei însumări de merite excepţionale. Efectuarea stagiului în grad nu dă dreptul automat la conferirea unui grad superior, ci constituie doar limita de timp după care pot fi făcute noi propuneri de decorare, în cazul existenţei unor noi merite ale aceleiaşi persoane.  +  Articolul 13 Conferirea Ordinului naţional Steaua României nu se poate face decât după 3 ani de la decorarea anterioară cu ordinul Serviciul credincios sau după 5 ani de la conferirea ordinului Pentru merit.  +  Articolul 14 Pentru merite cu totul excepţionale termenul de 3 ani, precum şi vechimea pot fi reduse cu maximum o treime.  +  Articolul 15 Conferirea unui grad superior duce automat la radierea persoanei respective din evidenţa gradului inferior, locul devenind vacant. Însemnul gradului inferior rămâne în posesia celui decorat. Civilii poartă numai însemnul gradului cel mai mare pe care îl au; cadrele militare pot purta, la ocazii festive, gradele de Cavaler şi Ofiţer pe o baretă, precum şi însemnul celui mai mare grad pe care îl posedă.  +  Articolul 16 În sistemul naţional de decoraţii, în ordinea importanţei ierarhice, locul Ordinului naţional Steaua României este cel fixat în legea specială privind sistemul naţional de decoraţii.  +  Articolul 17 Cavalerii Ordinului naţional Steaua României sunt asimilaţi gradelor militare şi beneficiază de onoruri militare, astfel:a) gradul de Cavaler al ordinului este asimilat gradului de căpitan;b) gradul de Ofiţer al ordinului este asimilat gradului de colonel;c) gradul de Mare ofiţer al ordinului este asimilat gradului de general de divizie, general de divizie aeriană sau viceamiral;d) gradul de Mare cruce al ordinului este asimilat gradului de general de corp de armată, general comandor de aviaţie sau viceamiral comandor;e) gradul de Colan al ordinului este asimilat gradului de general de armată, general inspector de aviaţie sau amiral.  +  Articolul 18 Brevetele pentru Ordinul naţional Steaua României sunt validate sub semnătura autografă a Preşedintelui României şi contrasemnătura autografă a cancelarului ordinelor.  +  Articolul 19 Cu prilejul zilei Ordinului naţional Steaua României, Cancelaria ordinelor organizează întrunirea cavalerilor acestui ordin, în conformitate cu prevederile legii speciale privind sistemul naţional de decoraţii al României.  +  Articolul 20 Consiliul de onoare al Ordinului naţional Steaua României este compus din 7 membri, astfel: câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din gradele de Mare ofiţer şi Mare cruce. Preşedinte al Consiliului de onoare va fi cel mai în vârstă membru, din gradele superioare.  +  Articolul 21 Cavalerii ordinului pot semnala Cancelariei ordinelor atitudini şi fapte comise de alţi membri ai ordinului, considerate a aduce prejudicii morale acestora. Ca urmare a sesizării, Cancelaria ordinelor convoacă Consiliul de onoare şi pe cel învinuit, în termen de maximum 45 de zile de la sesizare. Consiliul de onoare deliberează şi poate decide pe loc sau după cercetarea cazului, dar nu mai târziu de 60 de zile de la întrunirea sa. În cazul în care persoana învinuită nu se prezintă la termenul fixat de Cancelaria ordinelor, Consiliul de onoare poate solicita Cancelariei ordinelor convocarea sa la alt termen, iar în cazul neprezentării nici a doua oară, cazul se va judeca în lipsă.  +  Articolul 22 La fiecare promoţie anuală şi cu prilejul fiecărei conferiri, Cancelaria ordinelor va înştiinţa Ministerul de Interne despre persoanele decorate, înaintate în grad sau excluse. Ministerul de Interne este obligat să anunţe Cancelaria ordinelor în cazul decesului fiecărui cavaler al ordinului sau în cazul unor eventuale condamnări.  +  Articolul 23 În cazul decesului unui cavaler al Ordinului naţional Steaua României, familia sa va înştiinţa Cancelaria ordinelor, precum şi comisariatul militar teritorial, în vederea organizării funeraliilor. La acestea urmează să participe:a) reprezentanţi ai autorităţilor locale;b) cavaleri ai ordinului din localitatea respectivă;c) garda militară de onoare, conform gradului decedatului;d) pentru gradul de Mare ofiţer - un reprezentant al Preşedinţiei şi cancelarul ordinelor;e) pentru gradul de Mare cruce şi de Colan - Preşedintele României şi cancelarul ordinelor.  +  Articolul 24 În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă persoanele decorate până în anul 1947 cu Ordinul naţional Steaua României, cu însemne pentru civili sau militari pe timp de pace, indiferent de grad, pot depune la Cancelaria ordinelor o solicitare şi copii de pe înscrisuri - brevete sau extrase din Monitorul Oficial cu decretul de conferire -, care să ateste calitatea de cavaler al ordinului şi gradul avut. În termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor Cancelaria ordinelor, după verificarea autenticităţii datelor primite, va înainta Preşedintelui României propunerea de decret privind numirea persoanelor respective în gradul imediat superior.  +  Articolul 25 Însemnul Ordinului naţional Steaua României se confecţionează de către Regia Autonomă "Monetăria Statului". Banca Naţională a României, la solicitarea Cancelariei ordinelor, va pune la dispoziţie Regiei Autonome "Monetăria Statului" cantităţile de metale preţioase şi de alte metale necesare pentru confecţionarea însemnului prevăzut la alin. 1. Cheltuielile necesare pentru confecţionarea însemnelor şi a brevetelor Ordinului naţional Steaua României în anul 1999 se asigură din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului. ------